COMUNICATII DE DATE BAZATE PE

CALITATEA SERVICIILOR
CUPRINS :

1. Generalitati. Conceptul de QoS

2. Definitii, mecanisme, solutii si probleme ale QoS

3. Calitatea serviciilor si managementul traficului in retele ATM

3.1 Reteaua de transport multiservicii pe suport ATM

3.2 Calitatea serviciilor in reteaua ATM

4. Aplicatii implementate cu QoS folosite in reteaua ATM

 1. Generalitati. Conceptul de QoS.

Quality of Service sau QoS reprezinta pe scurt prioritizarea traficului in

functie de protocol. Orice retea mare (cateva sute sau mii de calculatoare)
sau orice retea care foloseste o singura iesire spre Internet implementeaza
sau ar trebui sa implementeze QoS. Pentru o activitate eficienta traficul
trebuie prioritizat in functie de protocolul respectiv. Astfel VoIP -
VoiceOverIP, SSH, protocoalele de remote management sau video au
nevoie de delay minim. Fiecare milisecunda in plus necesara unui pachet sa
ajunga de la sursa la destinatie poate duce la imposibilitatea de folosire a
tehnologiei respective.

Exista protocoale si servicii care nu necesita delay scazut. Ex: email,

download-urile, P2P, chiar si Web-ul.

E usor de imaginat ce inseamna 2 secunde intarziere pentru un email sau

pentru un download si ce inseamna aceleasi 2 secunde intarziere pentru
VoIP sau SSH. Pur si simplu fac ca vocea sa se auda cu intarziere si
intreruperi, sau in cazul SSH, la fiecare tasta apasata sa dureze 2-3 secunde
pana la afisarea caracterului corespunzator pe ecran. In acest moment
serviciile respective devin total ineficiente si nu mai pot si folosite.

Ethernet-ul este un mediu de comunicatie partajat. Atat e-mailul, web,

VoIP, SSH, video, DC++ folosesc acelasi cablu, acelasi Router si practic
impart banda disponibila pe cablul respectiv. Daca de exemplu pornim
DC++ si in acelasi timp downloadam suplimentar un fisier mare prin FTP, ne
aflam in imposibilitatea de a folosi SSH, TELNET, VoIP sau chiar a naviga cu
browser-ul. Asta fiindca cele mai multe companii dar si persoane private
folosesc o singura conexiune la Internet (DSL, catv, modem etc).

Router-ele folosesc principiul FIFO (First In First Out), astfel incat pachetele
sunt rutate in ordinea in care au sosit. Se creaza astfel o coada (queue) in
care pachetele asteapta sa le vina randul pentru a fi rutate. In acest
moment apar intarzieri.
ISP-urile din intreaga lume implementeaza cozi de asteptare cat mai mari
pentru a garanta o capacitate de download cat mai mare la client. Este o
chestiune comerciala dar nu si practica. Degeaba ISP-ul ofera 2 Mbps daca
intarzierea este extrem de mare. Clientul ar beneficia mai mult de 1 Mbps si
o intarziere minima.

Toate ISP-urile isi vand serviciile de Internet in functie de capacitatea de

traffic exprimata in Mbps, dar nu si in functie de intarziere. Asfel de multe
ori ne aflam in situatia in care download-urile merg extrem de rapid, Kazaa,
eMule sau DC++ downloadeaza cu Mbps, dar pentru a incarca o pagina web
banala sau a ne conecta prin SSH la un server devine un calvar. Asta pentru
ca bufferele/cozile de la ISP sunt mari (3MB), iar miliarde de pachete
asteapta in coada sa fie rutate. Astfel daca descarcam fisiere mari, viteza
este de asemenea mare fiindca miliardele de pachete apartin unei singure
conexiuni si se duc la aceiasi destinatie, daca un pachet de tip SSH care
reprezinta o tasta apasata trebuie sa astepte miliardele de pachete
dinaintea lui sa fie prelucrate pana sa-i vina randul. La fel se intampla si cu
urmatorul.

Problema mai sus enuntata se refera la Internet si se poate particulariza

pentru orice tip de retea. Problema se poate rezolva prin implementarea si
configurarea QoS.

Router-ele care suporta QoS sunt mult mai scumpe, iar cunostintele
implicate in configurarea lor sunt complexe.

Regula de baza pentru a scapa de intarziere este de a fi in masura de a

controla coada formata si de a o limita.

O alta regula este ca poate fi influentat si prioritizat doar traficul de tip

upstream dar nu si cel de tip downstream - nu putem influenta ceea ce
primim de la altii, dar putem influenta ceea ce trimitem.

Doua concepte importante in QoS sunt cele de traffic shaping si traffic

policing.
Traffic Shaping reprezinta controlul asupra traficului trimis (upload /
upstream) prin delay astfel incat sa nu se formeze coada sau daca se
formeaza sa o putem controla. Traffic Policing reprezinta acelasi lucru
pentru download / downstream. Implementarea unei politici este extrem
de complexa, poate chiar imposibila din simplu motiv ca nu putem influenta
ceea ce primim de la altii.

Un router care implementeaza intr-un mod profesional traffic shaping face

ca eficienta retelei pentru care ruteaza sa creasca cu peste 50%. Asta mai
ales daca exista o singura conexiune la internet pentru un intreg LAN - cazul
cel mai des intalnit in momentul actual.

Tot cu ajutorul lui QoS se poate configura banda minim garantata pentru
fiecare client. Astfel ISP-urile pot oferi propria banda clientilor in functie de
abonamentul acestora (cat au platit), garantand un trafic minim indiferent
de situatie.

Tot cu ajutorul lui QoS putem configura propriul nostru LAN, astfel incat
daca un client foloseste P2P (point-to-point), face downloaduri mari pe
toata durata zilei, etc sa nu influenteze activitatea celorlalti.

Pentru un Home User QoS este de necesitate maxima deoarece, in conditii

normale, este imposibil ca in timp ce dc++ sau eMule merge si se face si un
download la un fisier mare (cateva sute de MB sau chiar GB), utilizatorul sa
mai poate face surfing cu browserul, trimita mailuri, folosi SSH sau Skype.

Avand in schimb QoS configurat se poate lasa eMule sau DC++ sau mearga
fara intrerupere in timp ce vizitarea site-urilor sau folosirea lui Skype sa fie
facuta ca si cand nu ar fi nici o alta activitate care sa consume banda.

Dezavantajul principal si motivul pentru care QoS nu este implementat

peste tot sunt costurile extrem de mari ale routerelor (in general sunt doar
cateva firme care produc rutere cu astfel de capabilitati). Un astfel de
router costa mii de dolari.

Al doilea motiv este costul si lipsa specialistilor care sa inteleaga si sa

implementeze efficient tehnologia respectiva. QoS este considerata o
tehnologie complexa, numai la indemana profesionistilor. De exemplu
firma Cisco are cursuri speciale de CCNP sau CCIE care dureaza timp
indelungat si care trateaza numai acesta problema.

2. Definitii, mecanisme, solutii si probleme ale QoS

In retelele cu comutare de pachete, termenul Quality of Service (QoS) se

refera la mecanismele de control prin care se pot oferi prioritizari diferite la
utilizatori diferiti sau fluxuri de date diferite, sau garantarea unui anumit
nivel de performanta unui flux de date in concordanta cu cerintele
aplicatiilor. Garantarea calitatii serviciilor este importanta in cazul in care
capacitatea retelei este limitata, in special pentru aplicatii de streaming in
timp real, de exemplu voce peste IP si IP-TV deoarece acestea necesita rata
constanta a datelor si sunt sensibile la intarzieri.

O retea sau un protocol care suporta QoS defineste un “traffic contract”

(contract de trafic) impreuna cu aplicatia software si rezervarea
capacitatilor in nodurile (router-ele) retelei, in timpul stabilirii unei sesiuni.
In timpul sesiunii se poate monitoriza nivelul de performanta atins, de
exemplu rata datelor si intarzierilor si sa se controleze dinamic prioritatile
programate in nodurile retelei. Mecanismul poate elibera capacitatea
rezervata in timpul inchiderii unui anumit canal pentru care fusese in
prealabil rezervata banda. O retea de tipul “best-effort” nu suporta Quality
of Service.

Termenul de QoS este folosit cateodata ca o masura a calitatii cu multe alte

definiri in locul mecanismelor de control. In retelistica, un termen de QoS
bun (good QoS ) poate insemna mecanisme de QoS avansate sau o
probabilitate mare a retelei de a furniza nivelul de performanta cerut. Un
QoS de nivel inalt (high QoS) este adesea asociat unui nivel inalt de
performanta, de exemplu rata mare de transfer a datelor, intarzieri mici sau
probabilitate mica a ratei erorilor.
In telefonie, calitatea serviciilor telefonice a fost definita de ITU in
standardul X.902 ca “Un set de cerinte de calitate asupra unui
comportament colectiv a unuia sau mai multor componente”.

Alta definitie larg raspandita folosita in special in telefonie si streaming

video este “performanta perceputa de utilizator”. In acest context QoS este
efectul cumulativ a tuturor aprecierilor clientului asupra imperfectiunilor ce
afecteaza serviciul. Definitia include si omul in fixarea si crearea diverselor
efecte cum ar fi timpul de raspuns, intreruperile, zgomotul, diafonia,
nivelurile mari de zgomot, raspunsul in frecventa, ecouri notabile etc. si
include de asemenea nivelul serviciului. Odata cu aparitia telefoniei digitale
noile probleme aparute in retea cum ar fi erorile de biti in codificatoare au
adus o tendinta de a exprima QoS in termeni care pot fi masurati obiectiv,
eliminand subiectivismul uman.

2.1 Probleme

Cand Internetul a inceput sa se dezvolte s-a simtit lipsa garantarii unui QoS
cauzata de limitarea capacitatii de rutare. Prin urmare reteaua Internet a
functionat ani buni cu un nivel QoS default sau “best effort”. Au fost patru
biti “type of service” si trei biti de prioritate rezervati in cadrul fiecarui
mesaj dar utilizarea lor in scopul QoS a fost ignorata. Acesti biti au fost mai
tarziu redefiniti ca si DiffServ Code Points (DSCP) si sunt des utilizati in
retele peer-to-peer in Internetul modern.
Multe lucruri se pot intampla cu pachetele care traverseaza calea de la
origine la destinatie rezultand in urmatoarele probleme din punctul de
vedere al emitatorului si receptorului:
- pachete aruncate : routerele pot ignora anumite pachete cand buffer-
ele lor sunt deja pline . Cateva dintre ele sau toate pachetele pot fi
ignorate, depinzand de starea retelei si este aproape imposibil sa se
determine ce se va intampla dinainte. Aplicatia care receptioneaza
datele poate cere ca aceste pachete sa fie retransmise .
- intarzieri: unui pachet ii poate lua un timp mai lung pana sa ajunga la
destinatie, pentru ca trece prin cozi de asteptare destul de lungi sau
pentru ca a ales o ruta mai putin directa pentru a evita coliziunile. Altfel
 ar fi trebuit sa urmeze o ruta mai rapida si mai directa . De aceea
intarzierile sunt impredictibile.
- Jitter: pachetele ce pleaca de la sursa vor ajunge la destinatie cu
intarzieri diferite. Variatia intarzierilor este cunoscuta ca jitter si poate
serios afecta calitatea streaming-ului audio si video.
- Livrare intarziata: cand o colectie de pachete este rutata prin Internet ,
pachete diferite pot urma rute diferite , fiecare avand in final intarzieri
diferite. Rezultatul se concretizeaza in faptul ca pachetele sosesc intr-o
ordine diferita fata de cea in care au fost trimise. Problema necesita
protocoale aditionale responsabile pentru reordonarea pachetelor la
destinatie. Acest lucru este cu precadere important in stream-urile de
video si VoIP unde calitatea este afectata dramatic din cauza
intarzierilor sau lipsei sincronizarii.
- Erori: cateodata pachetele sunt indreptate intr-o directie gresita sau
sunt combinate sau apar erori in interiorul lor in timpul rutarii.
Receptorul trebuie sa detecteze acest lucru si daca pachetul a fost doar
ignorat trebuie sa ceara retransmisia acestuia.

2.2. Aplicatii ce necesita QoS

Un QoS bine definit este cerut de cateva tipuri de trafic de retea, de

exemplu:
- un streaming multimedia poate cere banda garantata;
- telefonia IP si VoIP cer limite stricte ale jitter-ului si intarzierilor ;
- video teleconferinta (VTC) necesita un jitter redus ;
- semnalizarile de alarme ;
- link-uri de date dedicate cer banda garantata si impun limite asupra
intarzierilor maxime si jitter-ului;
- aplicatii critice cum ar fi medicina la distanta (remote surgery) cere un
garantat nivel de disponibilitate (se mai numeste si hard QoS)

2.3. Obtinerea QoS

- pe apel ;
- in timpul apelului ;
- in avans : cand cheltuiala mecanismelor care pot sa ofere QoS este
justificata, clientii si providerii retelei semneaza o intelegere SLA
(Service Level Agreement) in care se specifica garantiile ca
reteaua/protocolul sa ofere o anumita performanta/banda/intarzieri
bazate pe masuri mutuale care sunt acceptate, de obicei pe
prioritizarea traficului.
- Resurse de rezervare: resursele sunt rezervate in fiecare nod al retelei
pentru tipurile de trafic configurate. Un exemplu este RSPV (Resource
Reservation Protocol).

3. Calitatea serviciilor si managementul traficului in retele ATM

1.1 Reteaua de transport multiservicii pe support ATM

Echipamentele ATM folosite in reţelele de tip WAN reprezintă o clasă de

echipamente de comutaţie digitale în tehnologie integrată multiservicii,
destinate constituirii de reţele flexibile şi scalabile, care permit companiilor
să-şi optimizeze performanţele reţelelor proprii cu costuri scăzute prin:
- integrarea traficului de voce, date, video pe acelaşi suport de
transmisie;
- multiple tipuri de interfeţe de interconectare, pentru linii închiriate
publice sau private, legături ATM, ISDN, relee de cadre sau IP.

Echipamentele suportă prin intermediul serviciilor ATM o gamă largă de

comunicaţii de voce, video, date şi alte comunicaţii interactive, bazându-se
pe standarde consacrate în domeniu, putându-se de asemenea
interconecta cu orice tip de reţele ce au la bază standarde ATM.

Ele suportă conexiuni ATM permanente, soft permanente şi comutate.

Conexiunile permanente se configurează în fiecare nod din cadrul unei rute
alese între 2 puncte, rămânând setate chiar şi când nu sunt în uz
(asemănător circuitelor TDM). Conexiunile soft permanente se setează
numai în punctul sursă, rutele spre destinaţie fiind setate dinamic
(automat).
O conexiune comutată este setată şi rutată în mod dinamic în reţea, singura
configurare necesară fiind instalarea şi configurarea în fiecare nod al reţelei
a softului ce realizează rutarea de tip ATM.

Se utilizează protocoalele UNI (interfaţă-utilizator-reţea) şi IISP (protocol de

comunicaţie temporară între switch-uri ATM) pentru a realiza conexiuni de
tip soft permanente şi protocolul PNNI (interfaţă privată reţea-reţea)
pentru conexiuni comutate.

UNI furnizează interfaţa între CPE (Echipament –Terminal al clientului) şi

reţea; UNI utilizează o interfaţă temporară de management local pentru
înregistrarea dinamică a adreselor şi pentru configurarea şi controlul stării
nivelului fizic şi legătură de date.

IISP furnizează o interfaţă între nodurile din reţeaua ATM. IISP are la bază
UNI şi face posibilă rutare statică într-o reţea dinamică, permiţând
realizarea cu Passport 7400 a unor reţele de orice mărime/complexitate.
Prin utilizarea unei rutări ierarhice, în cadrul unor grupuri egale de noduri,
PNNI creşte pe de o parte accesibilitatea reţelei şi reduce, pe de altă parte,
cantitatea de informaţie cu conţinut topologic distribuită prin reţea. Având
implementate capacităţi de rutare cap-cap, PNNI permite de asemenea,
restabilirea auromată a conexiunilor căzute datorită unor evenimente în
reţea sau stabilirea unor noi rute de calitate mai bună.
Rutarea ATM implementată permite realizarea unor game largi de aplicaţii
de voce, date,video.

Deoarece fiecare aplicaţie are caracteristici proprii de trafic şi performanţă,

în cadrul ei sunt definite cerinţele de serviciu pentru fiecare abonat în
parte. Nevoile de comunicaţie ale acestor aplicaţii sunt transformate într-
un set de caracteristici de trafic, bazate pe clasele de calitate a serviciilor
cerute (QOS) şi pe tipurile descrise de trafic.

Managementul traficului implementat asigură realizarea obiectivului

„calitatea serviciului „ pentru fiecare abonat în parte, optimizând de
asemenea utilizarea resurselor reţelei în vederea furnizării serviciului la un
preţ minim.
3.2 Calitatea serviciilor

Obiectivul managementului de trafic este sa optimizeze resursele retelei in

scopul de a obtine un nivel acceptabil al calitatii serviciilor pentru toate
tipurile de trafic pe care reteaua le suporta. Provider-ul serviciilor
implementeaza strategii de management de trafic ca parte integranta a
practicilor si proceselor ce au loc pe o retea ATM.

Introducere

Retelele ATM suporta multiple aplicatii cum ar fi voce, video, multimedia,

transfer de fisiere si comunicare interactive. Fiecare aplicatie are
caracteristici de trafic unice (variatia fluxului de date) si nevoi de
performanta (nivele acceptabile ale intarzierilor si pierderii celulelor).

Provider-ul de servicii defineste cererile serviciului pentru fiecare client in

rezonanta cu aplicatiile suportate de retea. Aceasta definitie invoca
transformarea nevoilor de comunicare ale aplicatiilor clientului intr-un set
de caracteristici de trafic.

Managementul de trafic cuprinde doua obiective care trebuie aduse la

echilibru:
- asigurarea faptului ca reteaua indeplineste obiectivele calitatii
serviciilor pentru fiecare client, prin aceasta garantand cererile de
comunicatie la nivelul aplicatiilor serviciului;
- maximizarea eficientei utilizarii si alocarii resurselor de retea astfel
incat serviciul sa aiba un cost redus;

Contractul de trafic sta la baza controlului managementului de trafic.

Contractul defineste categoriile de servicii ATM si parametrii de descriere a
traficului pe care provider-ul de servicii le stabileste de comun accord cu
clientul.

Privire de ansamblu asupra controlului managementului de trafic

Controlul managementului de trafic cuprinde :

 - managementul rutelor;
- modelarea traficului;
- controlul traficului folosind UPC (usage parameter control);
- cozi de celule, controlul cozilor de asteptare, aruncarea pachetelor;
- admiterea conexiunii (CAC) si alocarea dinamica a benzii;
In plus acestor elemente de control mai exista cereri pentru managementul
memoriei (pentru cozile de asteptare) si managementul divizarii benzii
(pentru CAC). Elementele de control a managementului de trafic include de
asemenea parametric de trafic si categorii de servicii ATM. In final se are in
vedere ca fiecare nod al retelei sa fie configurat adecvat pentru a suporta
cererile de trafic dorite.
In figura se arata unde se aplica aceste elemente de control a traficului de-a
lungul unei cai de comunicatie.

Fiecare element de control a managementului de trafic si cererile associate

lui fac parte din una din cele trei categorii prezentate mai jos:
1. Control specific accesului ;
2. Control specific unui nod al retelei;
3. Control specific unei retele;

Cand provider-ul de servicii construieste o retea de switch-uri ATM

elementele de control al traficului sunt puse pe masini in configurarea
fiecaruia ca elemente default. De aceea cateva elemente de control a
traficului sunt intotdeauna active ca si default in timp ce altele sunt inactive
ca si default. Provider-ul de servicii poate reconfigura aceste elemente
default pentru a maximiza resursele retelei depinzand de mixarea traficului
in reteaua respective. Urmatoarea figura arata relatia intre elementele de
control a traficului, managementul resurselor si ingineria de retea si
evidentiaza faptul ca fiecare element de control este preventiv sau reactiv.
Figura arata de asemenea relatia intre ingineria de retea si managementul
resurselor.
 1. Control specific accesului

Acest tip de control duce la caracterizarea apelului intr-o retea. Se asigura

astfel ca sursa generatoare de trafic adera la un contract de trafic specificat
o data ce conexiunea a avut loc. Controlul accesului cuprinde:
- caracterizarea apelului in retea (contractul de trafic si cerintele de
rutare pentru PNNI si conexiuni de tipul UNI/IISP )
- modelarea traficului;
- politistul traficului;
- marcarea traficului in exces;

Marcarea traficului in exces permite clientului sa depaseasca banda

permisa pentru o conexiune pana la o rata maxima specificata.

2. Control specific unui nod al retelei;

Controlul specific unui nod al retelei se asigura ca resursele nodului suporta

cerintele conexiunii. Acest tip de control se focalizeaza asupra :
- prioritatea emisiei si cozile de asteptare (coada si managementul
listei + managementul resurselor);
- programarea ;
- politica de aruncare a celulelor;
Controlul specific unui nod al retelei are o portiune considerabila din tot
ceea ce inseamna managementul de trafic. Politica de aruncare a celulelor
lucreaza cu prioritatea emisiei, cozile de asteptare si progamarea ca timp
pentru a se asigura ca cererile de trafic nu depasesc critic memoria si
resursele de link.

3. Control specific unei retele;

Controlul unei retele se asigura ca resursele retelei continua sa sprijine

cererile de trafic pentru admiterea conexiunilor. Acest control duce la
mecanisme cum ar fi admiterea apelului si selectia traseului incluzand:
- controlul de admitere a conexiunii (CAC);
- mecanisme adaptiv-reactive pentru controlul congestiilor;
- managementul rutelor (PNNI si cerinte UNI/IISP);
Mecanismele de control adaptive-reactive limiteaza conexiunile in retea
atunci cand apar congestii.In retelele ATM fiecare pachet care traverseaza
reteaua contine un bit indicator de congestie. Fiecare punct final
monitorizeaza indicatorul de congestie si limiteaza incarcarea inainte de a
primi indicatie ca s-a produs congestia.

Contractul de trafic

Contractul de trafic defineste caracteristicile de trafic ale unei conexiuni in

reteaua ATM. Este definitia nivelului serviciului pe care fiecare conexiune
trebuie sa o indeplineasca, la intelegerea intre provider-ulo de servicii ci
client. Cu contractul de trafic ca punct de start provider-ul de servicii se
asigura ca reteaua ofera nivelul de serviciu cerut de fiecare conexiune.
Clientul statiei ATM trebuie sa se asigure ca traficul transmis nu depaseste
limitele definite.

Parametrii contractului de trafic

Contractul de trafic se defineste cu urmatorii parametri :

- categoria de serviciu ATM pe care reteaua o ofera (specificata pentru
ambele directii) ;
- calitatea serviciilor (QoS) ;
- parametrii circuitelor in banda de baza ;
- descrierea traficului conexiunii (specificatie pentru fiecare directie) care
contine:

- descrierea parametrilor de trafic ale sursei care specifica

caracteristicele conexiunii incluzand peak cell rate (PCR), sustained cell rate
(SCR) si maximum burst size (MBS);

- CDVT (cell delay variation tolerance)- toleranta la variatia

intarzierilor celulei;
- tipul de trafic ,pe care reteaua o foloseste pentru a interpreta
parametrii de trafic;
- cerinte de best effort;
 - politici de aruncare a framer-urilor si celulelor;

Relatia intre acesti parametri este aratata in figura de mai jos :

Parametri de semnalizare pentru conexiuni comutate:

Pentru conexiuni comutate reteaua extrage caracteristici de trafic de la

urmatoarele elemente de semnalizare si informare:
- calitatea serviciului (QoS)
- capabilitatea agregarii in banda larga;
- descriptor de trafic;

Parametrii contractului de trafic sunt configurati pentru circuite PVC

(permanent virtual circuit) si SPVC (switch permanent virtual circuit). Pentru
circuite SVC (switched virtual circuit) cele mai multe descrieri ale
contractului de trafic sunt semnalizate in retea de transmitator.
Categoria de serviciu ATM este definita ca facand parte din contractul de
trafic la nivelul interfetei.Are effect asupra ratei de pierdere a celulelor
permisa, intarzierii transferului celulelor si variatiei intarzierilor.

4. Aplicatii implementate cu QoS folosite in reteaua ATM

Intr-o retea ATM exista multe solutii pentru implementarea unui QoS foarte
bun aceasta depinzand in mare masura si de tehnologia care se foloseste la
nivelul 3,tehnologia ATM functionand la nivelul 2.

In primul rand un serviciu poate avea o garantie mai mare a fiabilitatii

transmiterii lui prin reteaua ATM prin configurarea lui. Tehnologia ATM
suporta mai multe tipuri de servicii:
CBR (constant bit rate)
- cel mai simplu tip de traffic (voce);
- are cea mai mare prioritate in retea pentru ca este sensibil la intarzieri;
- are un trafic aproape periodic;
- are nevoie sa se specifice doar PCR (PCR=SCR);

VBR(variable bit rate)

- un tip de trafic putin mai complicat: rata de bit variaza cu timpul
(compresie video de ex.);
- are nevoie sa i se specifice PCR, SCR si burst-urile;
- are urmatoarea prioritate dupa CBR;
- are doua versiuni: real-time (rt) si non-real-time (nrt);

ABR (available bit rate)

- tip de trafic impredictibil: traficul doreste sa foloseasca atat de multa sau
oricat de putina banda ar fi disponibila;
- de obicei are rata de bit variabila;
- se mai numeste trafic de tip “elastic” ;
- are urmatoarea prioritate ca si serviciu;

UBR(unspecified bit rate):

- tipul de serviciu care nu garanteaza nimic;
- are cea mai mica prioritate din toate serviciile enuntate;

In continuare se vor prezenta cateva scheme in care se configureaza QoS pe

echipamente ATM cu diferite tehnici.

Figura de mai jos prezinta instantele mai multor circuite virtuale aflate pe o
interfata ATM dintr-un echipament in tehnologie ATM.

In urmatoarea configuratie este prezentat un circuit virtual ATM cu instanta

0.32 si parametrii de trafic setati. Tx traffic description parameter este setat
la 50.000 celule ATM ceea ce presupune ca pe transmisia echipamentului
banda este limitata la 50.000 celule.Tot ceea ce depaseste aceasta valoare
pe transmisie este aruncat.
50.000 X 48octeti X 8biti=19200000 bps =19 Mbps

Pe partea de receptie se observa ca se face aceeasi limitare.

Tipul de serviciu ATM folosit pentru aceasta conexiune este nrt-VBR.
FwdQos parameters sunt parametri setabili pentru un bun Qos unde se vor
seta cell delay variation, cell loss ratio doi parametric importanti in luarea
deciziei daca un pachet este aruncat sau nu.
Urmatoarea configuratie prezinta 40 de circuite frame relay unde limitarea
benzii nu se mai face in numar de celule ca la un circuit ATM ci limitarea se
face direct in Kbps. CIR (commited information rate) este setat la 400.000
bps = 400 kbps. Toate celelalte atribute arata starea active a circuitelor
frame relay.
In figurile de mai jos sunt prezentate cateva caracteristici de trafic de tip
VBR ale anumitor circuite.