Sunteți pe pagina 1din 425

Băile Felix

locuri,
istorie,
imagini
Harta stațiunii
1975
Primaria comunei Sânmartin
Despre comuna Sânmartin
Este a doua comună din țară ca importanță turistică. Lângă primaria din Sânmartin,
se află școala gimnazială, și o modernă sală de sport, construită în 2007
Din cele mai vechi timpuri pe teritoriul comunei Sinmartin, cat si in localitatile componenta a
comunei au trait oameni inca din epoca neolitica, cu locuinte sapate in pamant, cu unelte
slafuite,- confectionate din piatra si os, cu vase de lut ars- vopsite si gravate, care s-au asezat
aici datorita conditiilor prielnice si probabil apelor calde a caror descoperire se pare sa fi concis
cu stabilirea primelor asezari omenesti in aceste locuri avand in vedere existenta neintrerupta
a izvoarelor sublacustre de la Baile 1 Mai. Astfel unele materiale ce demonstreaza existenta
vietii omenesti in epoca bronzului au fost gasite la Sinmartin, pe dealul Korhany la numai 1 km
de bai. Ele constau din numeroase fragmente ceramice, apartinatoare culturii Otoman.
Purtatorii acestei culturi, erau de origine indo-europeana, mai precis tracii care au trait in
mileniul al II- lea i.e.n. Acestea constituie elemente deosebit de importante pentru a aprecia
procesul penetratiei romane si in acelasi timp, o marturie a inceputurilor relatiilor pe care
populatia daca le-a stabilit cu lumea romana, inainte ca legiunile Romei sa fi cucerit Dacia.
Dupa transformarea Daciei in provincie impertiala , urmele vietii ramane devin si mai
numeroase. Ele constituie dovada unei prezente masive in regiune, nu insa si pentru
adeverirea unei activitati deosebite in Bai. Astfei in hotarul satului Haieu , situat intre cele
doua statiuni au fost descoperite izolat mai multe monede romane : in anul 1874 1 dinar
imperial ( hadria ) , iar in anul 1893 alte 3 monede. In inventarul Muzeului Tarii Crisurilor din
Oradea se gaseste o alta moneda imperiala ronama ( faustine junior) descoperita pe teritoriul
Bailor 1 Mai in anul 1884. De asemenea la sfarsitul secolului al XIX- lea, invatatorul Pfleiffer
Iosif, dupa indicatiile unui prieten al sau a descoperit monede romane in Sinmartin.
In imprejurimile celor doua statiuni apartinatoare comunei Sinmartin, s-au gasit obiecte si de
factura romana. Interesanta ni se pare o tortita de bronz de la o ceasca romana . De altfel , cu
prilejul sapaturilor recente de la Baile Felix , s-a descoperit o conducta de ceramica bine arsa ,
care astazi se gaseste la Biblioteca din Baile Felix. In felul acesta din analiza istoriografica,
rezulta continuarea vietii pe plaiurile comunei Sinmartin si in imprejurimi , caci acolo unde
amutesc cuvintele si traditia , traieste piatra , osul , un obiect de arama , bronz, un vas de lut
cu ornamente colorate incrustate sau in relief. Din cercetarea atenta a acestor urme
arheologice , parte integranta a izvoarelor istorice, rezulta ca in jurul apelor calde au trait:
1. Oameni din neolitic
2. Oameni din epoca bronzului
3. Hallstatul timpuriu
4. Dacii liberi preromani
5. Romanii
6. Ostrogotii
7. Semintii slave
Urmele materiale descoperite constituie dovezi graitoare nu numai ale continuitatii ci si a unei
intense locuiri a acestei zone.Gasirea acestor dovezi a activitatii umane din orinduirea
Comunei Primitive , cu culturile specifice tarii noastre si in continuare din oranduirea
sclavagista si a migratiei popoarelor, atesta permanenta vietii omenesti pe acest teritoriu pana
la apartia primelor atestari documentare.
Monumentul istoric „ Colonel Buzoianu „ aflat pe teriroriul satulul Haieu, ridicat in cinstea
eroilor cazuti pentru apararea hotarelor stramosesti, este dovada ca locuitorii din Sinmartin si
satele apartinatoare comunei , au participat la revolutii si rascoale. In perimetrul satului Haieu,
pe malul Petei si in gradinile care se aliniaza de-a lungul albiei, au fost scoase la iveala urme ale
unei vechi asezari, fragmente ceramice si vetre de fos , ce dateaza din neolitic In baza unor
descoperiri arheologice, istoricii acrediteaza ideea ca, viata a continuat neintrerupt in zona
izvarelor termale si in epocile urmatoare, apele calde fiind cunoscute de romanii care au
ocupat Dacia.
Existenta unei comunitati in zona Sinmartinului, este atestata documentar la inceputul
mileniului doi, apele termale de pe linga cetatea Oradiei fiind mentionate intr-o diploma a
Vaticanului din anii 1214-1215. Numele Sinmartinului apare in scrieri la sfirsitul secoluilui al
XIII-lea si este legat tot de utilizarea apei termale, careia localnicii i-au gasit intrebuintari inca
din cele mai vechi timpuri. Astfel, in anul 1228, este mentionata existenta unei mori care se
alimenta din riul Peta. Instalatia functiona tot timpul anului datorita apei calde, care nu
ingheta iarna. In aceeasi perioada, in Haieu functiona o instalatie pentru macinat piatra adusa
de la Betfia.

In prima jumatate a secolului al XIV-lea, linga Sinmartin se ridica o biserica Abatia Hevius de
Magno-Varadinum. Aceasta era o manastire catolica, a carei arhitectura prezenta elemente
gotice si romanice. A fost distrusa in timpul invaziei turcesti, iar ruinele capelei se gasesc astazi
in cimitirul satului Rontau. A fost restaurata abia dupa anii 1989.
Doua secole mai tirziu, o cronica evidentiaza ca numele Sinmartinului a fost imprumutat si
pentru zona izvoarelor termale, Baile Felix fiind cunoscute mai multa vreme drept Baile
Sinmartin. Pe atunci baile erau in proprietatea ordinului calugaresc premonstrantiilor din
Sinmartin. Prima constructie destinata tratamentului cu apa termala este ridicata in timpul
administrarii bailor de catre HELDRES FELIX, in anul 1711. Cladirea s-a situat exact deasupra
izvorului numit baia lui Felix. De aici provine si actualul nume al statiunii, iar apa din izvorul lui
Felix se utilizeza in zilele noastre pentru cura interna. Dintr-un capitol anterior am retinut ca
locuitorii satelor din comuna , erau iobagi ai Episcopiei Romano- catolice din Oradea sau a
Ordinului Premonstratensilor. Altii erau scutiti de dijma, pentru faptul ca ardeau varul, necesar
Cetatii Oradea.
O interesanta mentiune documentara , care ne furnizeaza date referitoare la asezarea satului
Haieu, imprejurimile acestora si numarul de case, este schita localitatii intocmita in anul
1773. De fapt in acel an s-au intocmit schitele mai multor localitati din Bihor, cu dublu scop:
pentru a servi la aplicarea reglementarii urbariale in anul 1769, care in Bihor s-a pus in
aplicare numai in anul 1772, pentru a se putea face alinierea satelor si concentrarea lor pe
arii cat mai restranse. Fata de celelalte localitati Haieul are specificul sau si anume satul a fost
mutat din locul sau initial, care – asa cum afirmam mai sus- era langa Paraul Peta, deci foarte
aproape de actualele Bai 1 Mai. Pentru a se putea putea asigura linistea si odihna celor veniti
la Bai, satul a fost mutat pe dealul din apropiere. Atestatele documentare existente inca din
anul 1553, prezinta principalele edificii din apropierea satului, cum ar fi: doua podeturi,
padurea din imediata vecinatate si campul, moara care functiona si iarna deoarece folosea
apa izvoarelor calde din apropiere, mentionete astfel in documentele vremii „ Pe Peta la 200
de pasi spre nord se invert rotile morii ce apartine satului valahilor Haieu ( ad pagum).
Remarcam prezenta si functionalitatea acestei mori de-a lungul anilor, incepand cu prima
atestare documentara mentionata de noi in aceasta lucrare (1288) , pana in zilele noastre „.
Referitor la viata locuitorilor acestei comune Stefan Hathvany, scrie urmatoarele „ de la Bai
spre sud se ridica un munte in forma de cerc, care il intrece la inaltime pe toti ceilalalti. Din
munte se scot pietre din care locuitorii valahi ard varul in cantitati mari. Locuitorii sunt scutiti
de vama si de taxe pentru ca au fost in armata principelui Transilvaniei, special la paza
granitelor si in luptele cu turcii. Iata deci inca o dovada ca cei multi si necajiti se ridicau ori de
cate ori era nevoie pentru apararea tarii, fiind intradevar painea si sarea pamintului . Satul
propriu-zis cu cele 40 de case ale iobagilor si jelerilor, ceea ce ar insemna o populatie de
aproximativ 200 de locuitori, cu nume fregvent romanesti ca: Serb , Pantea , Bologan, Oprea ,
care detineau 292 iujare de pamant.
Haieul apare ca un tip de sat cu casele asezate de-alungul ulitei principale, taiat vertical de
drumul ce leaga acum Baile 1 Mai de Felix.

Alt sat care a avut tangenta cu baile a fost Sinmartinul, mentionat anterior in legatura cu
abatia de Haievio si ca resedinta a Bailor Felix, nu se stie pricis din ce cauza aceasta localitate
a fost distrusa in intregime in anul 1566. Repopularea s-a facut tarziu , dearece teritoriul
satului devenise proprietatea Ordinului Premonstratensilor care abea in anul 1767 , prin
administratorul Ebenger , au infiintat la pusta din Sinmartin pomat, macelarie si carciuma , iar
administratorul Szenky Stefan 1774 – 1786 , colonizeaza svabii si fondeaza satul. Satul s-a
dezvoltat foarte incet desi apar unele cladiri pentru oficialitati. In anul 1772 imparateasa
Maria Tereza , a permis construirea conventului si bisericii calugarilor Premonstrantens din
Sinmartin . Asa s-a construit actuala cladire in stil baroc , ce serveste astazi ca sediu
Centrofarmului. (Sanifarm)
Asezare Geografica
Statiunile balneoclimaterice Felix si 1 Mai sunt situate in nord vestul Campiei Montane a
Miersigului – parte integranta a Campiei Crisului – la zona de contact cu extremitatea vestica
a dealurilor ce coboara din Muntii Padurea Craiului.

Comuna Sinmartin se gaseste la o distanta de numai 5 km de Municipiul Oradea, de care


este legata printr-o sosea asfaltata. Cu autobuzele O.T. L. R.A. , care pleca din capatul
Cartierului Nufarul, drumul spre comuna este parcurs in 10 minute, iar spre satele
componente ale comunei in 20 de minute.Dupa ce a trecut de marginea orasului , soiseaua
strabate comuna Sinmartin , trecand peste calea ferata Oradea- Vascau, intra in Statiunea
Baile Felix. La iesirea din satul Sinmartin se desprinde un drum spre stanga catre Baile 1 Mai,
satul Rontau, Haieu si Betfia., sate componente ale comunei. Zona limitrofa este acoperita in
cea mai mare parte , cu perdea protectoare a unor paduri de stejar ce imbraca pantele
colinelor inconjuratoare, dand un aspect placut si atragator. Spre vest se ridica Dealul
Apateului, pornit cu inclinari usoare din Campia Crisului. La sud, Dealul Cordaului nu
depaseste nici el 250 metri, limitat fiind de valea Hidiselului, dealungul careea serpuieste
panglica neteda a Drumului National nr. 76 , care strabate Dealurile Vestice , Depresiunea
Beiusului, Muntii Codru- Moma, indreptandu-se spre Deva. Marginea de est a acestei micro
depresiuni este strajuita de Dealul Somleu- ultimul pinten calcaros al muntilor Padurea
Craiului , iar la nord culmile ce adapostesc satul Rontau, incheie seria dealurilor limitrofe.
Comuna Sinmartin mai are in componenta si satele Cihei si Cordau
Hidrografia

Din punct de vedere hidro-geologic, in zona comunei Sinmartin, se cunoaste prezenta unui
strat acvifer freatic, dezvoltat in formatiunila cuaternare, si un orizont acvifer de adancime,
cantonat de calcarele cretacice, foarte bine dezvoltat in acest sector.
Apele freatice – Alimentarea stratului freatic se face din precipitatiile atmosferice , fapt pus
in evidenta de variatiile sezoniere din puturile satesti. Aceste ape freatice sunt cantanate in
depozitele de terasa dine dezvoltate, sub forma a patru nivele, pa malul stang al Crisului
Repede, in aluviuni ce insotesc cursurile de apa in zona si in special raul Cris ,precum si in
depozitele deluviale.
Directiile generale de scurgere a acestor ape urmaresc pantele morfologice, adica in
general S-N, in timp ce in lunca Crisului Repede si in terasa joasa se cunoaste un flux paralel
cu raul E-V.
Flora & Fauna

Padurea de foioase aflata pe teritoriul comunei Sinmartin este alcatuita din diferite esenta
predominand stejarul( quercus sessiliflora) , gorunul (quercus pertaea), stejarul pedunculat
((quercus robum), garnita(quercus frainetta ) ,cerul ( quercus cerria ) , apoi frasinul ( frasinus
excersior ), carpenul ( carpinis betulus ) . Stratul arbustiv este destul de bine reprezentat de
specii cum ar fi : paducelul ( crataiegus monogyna ), sangerul ( cornus sanguineea ) cornul
(cornus mas ) alunul ( corylus avelana ) , lemnul cainesc ( ligustrum vulgarae ) si altele. Stratul
arbustiv se dezvolta cu precadere pana la aparitia carpenului care ia loc stejarului in padurile
taiate fara socoteala. Un exemplul este partea de nord-vest a padurii Felix , defrisat complet in
timpul celui de-al II – lea razboi mondial. Stratul ierbaceu este reprezentat prin : coada
cocosului ,laptele cucului, stanisoara, si multe altele. Peisajul umbros de padure este inlocuit cu
pajisti insorite, unde predomina plante din familia gramineelor si leguminoaselor. Tipice sunt
gruparile cu paiusuri stepice( festuca valesiana, festuca pseudorrina, festuca sulcata ) si altele.
Flora spontana cese dezvolta pe acest platou inveseleste peisajul.Cimpul este presarat cu
margarete albe, cicoare albastra, lumanarele galbene, maci rosii si branduse de toamna.
In Statiunea Felix, la marginea drumului ce urca spre U.G.S.R. se afla un lac artificial termal
unde au fost aclimatizate diferite specii de lotus din tari exotice, avand culori diferite:
Nelurnuncifera(original din India si Pakistan) , Nymphea zanzibarena ( Africa ), Aeibornia
crasepis (Asia si Africa ) . Tot in acest loc au fost aduse exemplare Nymphea lotus termalis de la
Baile 1 Mai .
Statiunea Baile 1 Mai , ofera oaspetilor sa cunoasca o bogata flora acvatica care pastreaza o
specie foarte rara „ NYMPHEEA LOTUS” – VARIETATEA TERMALIS „ . Cercetarile stiintifice
facute asupra acestei plante pe care localnicii o numesc floare de tau , floare de lotus, nufar,
au dus la concluzia ca este un relict din flora tertiala
Ea a supravietuit glaciatiunii din era quaternala si s-a pastrat tocmai datorita mentinerii
conditiilor necesare ciclului vital, prin apa termala . Iubitoare de apa termala de cel putin de
20 grade C , dar nu mai mult de 41 grade C si de namol sapropelic si de turba, ea traieste
numai pe o mica portiune a Pariului Peta si A lacului termal intre „ Ochiul Tiganului „ si Moara
din Rontau.
Desi s-ar parea ca seamana cu nufarul alb din ghioluruile din Delta Dunarii „Floarea de lotus „
de la Baile 1 Mai, prin procesul ei biologic se deosebeste mult de acesta , aflandu-si o ruda
mai apropiata in lotusul de la gurile Nilului, planta specific tropicala.
Declarata in anul 1932 monument al naturii ( cand lacul si paraul Peta au fost constituite in
„Rezervatii stiintifice „) aceasta floare rara este ocrotita de lege .
Fauna regiunii nu prea bogata si variata, este caracteristrica faunei de campie. Mamiferele
intilnite sunt rozatoarele : harciog ( cricetus cricetus), popandaul ( citelus citelus ) , bizamul
( ondatra bethica ) , iepurele ( lepus europeus ).
Dintre pasarile intalnite se intalnesc ; prepelita, fazanul, pitpalacul, graurul , ciocarlia, lastnul.
Date referitoare la epoca neolitica se pot colpleta cu descoperirile facute la Oradea,unde pe
dealul Salca si pe colina Ghetarie din apropierea Complexului Lotus , la o distanta de 7 km de
Bai s-au gasit asezari neolitice continand unelte in os si piatra , vase din lut si multe oase de
animale.
Aceasta monografie a fost preluata din site-ul comunei Sanmartin cu adresa
http://www.sanmartin.ro
O comună, două stațiuni:
Băile Felix și Băile 1 Mai
În comuna Sânmartin, la 2km distanță de Băile Felix, se află stațiunea Băile 1 Mai
Traseu autobuz Oradea- Baile 1 mai
Ștrandul cu valuri, 1952
Ștrandul cu valuri, văzut de sus
Ștrandul
“Venus”,
1970
Băile 1 Mai
Expoziție de motociclete( Ștrandul Venus, 2017)
Băile 1 Mai, văzut de sus

https://regelecavaler.org/locatie/370-baile-1-mai/
https://regelecavaler.org/locatie/370-baile-1-mai/
Cazinoul în perioada interbelică
Imagine din cazinou (1930)
Strandul
“Perla”
Strandul “Perla”
Teren de fotbal, Complex Hotelier “Perla”
Tren Baile 1 Mai – Baile Felix
Biserica din Băile 1 Mai
Băile 1 Mai, iarna
Prin Băile Felix

Fotografii vechi și noi


Biblioteca
Un document despre
Baile Felix si 1 Mai
Statiunea Baile Felix este situata in partea de nord-vest a Romaniei, in judetul
Bihor, la o distanta de circa 9 KM de Oradea si la 22 KM de punctul de trecere a
frontierei Bors. Asezat in campia Crisurilor la o altitudine de 150 m, statiunea are un
climat continental moderat de ses, cu ierni blande si veri temperate cu influenta
mediteraniana, ideala pentru turismul balnear. La dispozitia turistilor intreg anul,
statiunea balneoclimaterica Baile Felix ofera conditii de relaxare, vacanta, odihna si
recuperare. Sunt numeroase Pensiuni in Baile Felix, care dispune de o bogata
baza de tratament, bai termale, stranduri (Apollo).
Efectele benefice ale apelor termale din sunt folosite pentru urmatoarele
afectiuni:
- Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza
anchilozanta)
- Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara,
poliartroza)
- Afectiuni reumatismale abarticulare
- Afectiuni post-traumatice
- Afectiuni neurologice periferice
- Afectiuni neurologice centrale
- Afectiuni ginecologice
- Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).
Izvoarele termale au fost puse în valoare în secolul al XVIII-lea de călugărul
Felix Helcher administrator al mănăstirii din Sinmartin. Între 1711-1721 au
fost organizate primele așezăminte pentru tratament, sub numele de „Baia
lui Felix” (maghiara Félixfürdő). Felix Helcher a murit în anul 1737. În anul
1885 a fost captat un nou izvor, cu o temperatură de 49°C.
Izvoarele termale au fost descoperite, după unii în jurul anului 1000, după
alții, în jurul anului 1200, iar potrivit altor experți au fost descoperite abia pe
la 1700. Singurul fapt nedisputat de istorici este apariția primelor clădiri în
această stațiune: între anii 1711-1721.
Băile Felix este cea mai mare stațiune cu funcționare permanentă din
România. Se află la ca. 6 km de Oradea. Temperatura apelor termale este
între 20-49 grade Celsius. Datorită conținutului ridicat de săruri minerale,
medicii interniști recomandă pacienților tratamentele sau curele cu ape din
băi. Prin rețeaua de hoteluri, Băile Felix oferă 7000 de locuri de cazare,
precum și bazine de înot, ștranduri în aer liber sau acoperite și aer curat.
Datorită climei blânde, în lacurile stațiunii trăiesc nuferi subtropicali. Datorită
apelor termale și a numărului mare de turiști care vin an de an, în stațiunea
Băile Felix s-a dezvoltat și sistemul de cazare privat.
STATIUNEA BALNEARA BAILE FELIX
POZITIE GEOGRAFICA, ACCESIBILITATE, INFRASTRUCTURA
Statiunea Baile Felix este situata in partea de nord-vest a Romaniei, in judetul Bihor, la o
distanta de circa 8 km de Municipiul Oradea, resedinta judetului Bihor, unul dintre cele mai
semnificative centre economice, sociale si culturale a zonei si la 22 km de punctul de trecere a
frontierei Bors. Este cea mai mare statiune balneara cu regim permanent din România,
situându-se pe locul doi, dupa litoralul Marii Negre, în privinta numarului locurilor de cazare din
România. La dispozitia turistilor intreg anul, statiunea balneoclimaterica Baile Felix ofera
conditii de relaxare, vacanta, odihna si recuperare.
SCURT ISTORIC
In 1221, apare cea mai veche marturie a Bailor Felix intr-o Diploma a Vaticanului fiind
mentionate apele termale de langa Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Baile Oradiei.
Efectul tamaduitor al bailor termale isi pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus
Olahus, care le aduce un omagiu in 1536. Mai tarziu, intre 1700 - 1721, Felix Heldres descopera
si utilizeaza izvorul Felix, a carui denumire s-a generalizat cu timpul pentru toata statiunea. In
1731 se face prima analiza a apelor termale si ale proprietatii lor curative, unice, asa cum le
cunoastem pana astazi. Prima atestare despre statiune dateaza din anul 1763 si contine notele
unui medic privind construirea unui bazin pentru bai. În 1771, bazinul de lemn a fost
transformat în bazin de piatra atasandu-se si cabine de bai. Intre 1711-1721 apar primele
asezaminte organizate pentru tratament sub numele de "baia lui Felix", iar în 1885 se capteaza
un nou izvor, cu o temperatura de 49°C. Prima cladire a fost construita între 1766-1772.
Statiunea incepe sa se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal in
Turistii dornici sa ajunga in statiune pot alege din mai multe modalitati de acces, rutier,
feroviar si aerian.
Rutier: Baile Felix se afla langa drumul European E66 Oradea-Deva, la 8 km. de Oradea si 20 km
de cea mai apropiata trecere de frontiera cu Ungaria Bors/Artand.
Feroviar: Pentru a ajunge in Baile Felix pe cale feroviara, trebuie sa ajungeti pana in Oradea cu
trenul. Din Oradea in Baile Felix se ajunge cu mijloace de transport in comun.
Statia de Maxi Taxi si autobuse care circula spre Baile Felix se afla in Oradea, cartierul Nufarul, la
capatul de linie al tramvaielor, la iesirea din oras spre Baile Felix. Mijloacele de
transport in comun circula pe ruta Oradea - Sanmartin - Baile Felix si retur intr-un interval de 15
minute. Pentru mai multe informatii contactati: Agentia CFR Oradea, str. Republicii
nr. 2, tel. 416.565, Statia CFR Oradea, str. Republicii nr. 114, tel. centrala: 414.970, Informatii
CFR: 952 sau 414.970 (www.infofer.ro)
Aerian: Aeroportul Oradea ofera atat curse interne cat si externe (via Timisoara). Cursele
interne sunt Bucuresti-Oradea si retur, iar ca destinatii externe amintim curse din
Oradea spre: Ancona, Florenta, Milano, Roma, Torino, Verona, Dusseldorf, Munchen, Stuttgart,
Paris, Atena. În apropiere sunt situate aeroporturile internationale Timisoara
(180Km) si Budapesta (250 Km). Aeroportul Oradea, Calea Aradului, Km. 6, Tel.: 0259-416.082,
Email: aeroport@cjbihor.ro.
INFRASTRUCTURA
Statiunea Baile Felix dispune de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii
pentru bai la cada, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala,
instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, fizioterapie,
inhalatii si aerosoli, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medicala. Pentru
timpul liber statiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sali de jocuri mecanice,
terenuri de sport, cinematograf,biblioteca, club etc. Formate prin patrunderea apelor de
suprafata pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de metri si de
unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Felix si-au micsorat debitul natural in urma
unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834. Climatul cu ierni blande si veri moderate,
favorizeaza existenta unei paduri de foioase intinse, care da statiunii o atmosfera ideala pentru
orice anotimp, facand-o propice pentru relaxare si tratament, astfel incat ploaia sau frigul
iernii nu reprezinta o piedica pentru o baie cu apa termala in aer liber.
Relief
Este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849
m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si
Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a favorizat
aparitia unui pitoresc relief carstic-platoul Padis (care te duce cu gandul la o lume ireala,
presarata cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri tacute, izbucuri
misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaza cu cele mai vestite obiective turistice mondiale
de acest gen). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea
mai joasa treapta, Campia vestica.
Flora si fauna
Datorita prezentei in judetul Bihor a unei suprafete mari din Parcul Natural al Muntilor Apuseni
a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atrctiile majore ale mediului
natural din Bihor. Mentionam din cele peste 1000 de specii rare de flora si fauna din judetul
Bihor:specii regionale, endemice carpatice si daco-balcanice: Silene dubia, Dianthus spiculifolius,
Dentaria glanulosa, Viola declinata, Campanula cladniana, Centaurea spinulosa etc. Fauna rara
este reprezentata de benatode-in Parcul Natural Apuseni au fost descoperite 5 specii noi pentru
stiinta si 15 specii noi pentru fauna Romaniei.Pe langa toate acestea, fauna salbatica este bine
reprezentata in padurile din zona de deal si munte a judetului: lupi, ursi, cerbi, caprioare etc.
Nymphaea lotus L. var. (nufar termal) reprezinta unicul caz in care o specie de planta tropicala
traieste spontan intr-o clima temperata in Rezervatia Naturala Paraul Petea" din statiunea Baile
1 Mai aflat la circa 3 km de Baile Felix. Nufarul alb poate fi vazut in statiunea balneoclimaterica
Baile Felix fiind unul din frumusetile zonei.
Pe langa nuferi, care au fost adusi din Baile 1 Mai, in lacurile artificiale termale din Baile Felix se
gasesc cateva specii de Lotusi. Aceste specii de lotusi au fost aclimatizati, fiind adusi din India si
Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia si Africa - Aeibornia crasepis. In
lacurile artificiale din statiune, pe langa plantele prezentate mai sus se gasesc si numeroase
specii de pesti avand marimi si culori diferite.

Clima
Statiunea are o clima temperat-continentala, cu influente oceanice provenind din vest,
temperatura medie anuala este de 10,6°C (iulie- in jur de 21°C; ianuarie in jur de -2°C).
Temperatura (de la 10,5°C in campii si de 2-4°C pe munti) si precipitatiile (de la 700 mm in
campie la 1400 mm pe cele mai inalte culmi), oscileaza in functie de unitatile de relief. Vanturile
bat din directia nord-vest, sud-vest si sud. Bioclimatul este sedativ, cu ierni dulci si veri fara
calduri excesive. Vânturi usoare din N si NE, precipitatii relativ reduse (650 mm anual).
Judetul Bihor are o suprafata de 7.544 km2 are 624.972 locuitori, ocupa locul 6 în functie de
suprafata si locul 13 dupa numarul locuitorilor, între cele 41 judete ale României. O treime
din locuitorii judetului locuiesc în Municipiul Oradea - Resedinta Bihorului. Din punct de
vedere administrativ, judetul Bihor are o retea densa de asezari, cuprinzand zece orase, din
care patru municipii (Oradea fiind resedinta de judet), cu 21 de localitati componente, 90 de
comune, din care trei suburbane si 435 de sate. Cel mai important centru economic si social-
cultural al judetului si unul dintre marile orase ale tarii este Oradea cu 173.621 de locuitori.
Celelalte orase, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beius, Alesd, Stei, Vascau, Nucet) au
sub 20.000 de locuitori fiecare.Baile Felix si Baile 1 Mai sunt doua statiuni ce imbina
posibilitatile de distractie cu cele de tratament, fiind renumite pentru apele geotermale, ce au
efecte benefice in diverse afectiuni.
APELE MINERALE
Statiunea este bogata in izvoare de ape minerale termale (20-48°C), oligotermale,
radioactive, continand sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului. Zacamintele de
turba si mîlul terapeutic ce se gasecs în lunca rîurilor Peta si Hidisel, fac posibila si terapia cu
namol. In aceste zacaminte , namolul are un grad avansat de humificare si este hidratat la
limita.
INDICATII TERAPEUTICE
Efectele benefice ale apelor termale din statiuea Baile Felix sunt folosite pentru urmatoarele
afectiuni:
- Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta)
- Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza)
- Afectiuni reumatismale abarticulare
- Afectiuni post-traumatice
- Afectiuni neurologice periferice
- Afectiuni neurologice centrale
- Afectiuni ginecologice
- Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).
Tipuri de proceduri:
- Kinetoterapie
- Bai calde cu ape minerale în cazi si bazine
- Electroterapie
- Hidroterapie
- Aerohelioterapie în bazine deschise cu apa termala
- Aerosoli
- Gimnastica medicala
- Bai de lumina
- Sauna
- Cosmetica.
Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite afectiuni pot fi daunatoare si
contraindicate pentru alte afectiuni. Aceste afectiuni sunt:
- Boli infecto-contagioase
- Boli venerice
- Tumori maligne
- Hemoragii
- Boli psihice

ALTE RESURSE TURISTICE


Lacul cu nuferi din Baile 1 Mai, rezervatie naturala care ocroteste 3 specii naturale protejate:
Nymphaea Lotus Thermalis ' (varietate unica în Europa, relicva a erei tertiare), pestele
"Rosioara lui Racovita" (specie endemica, denumita dupa naturalistul român Emil Racovita) si
melcul Melanopsis Parreyssi (supravietuitor al erei glaciare). "Capela de la Haieu", o
impresionanta biserica-sala de sorginte medievala (sec. XIV), în care se mai pot observa
elemente arhitecturale romanice, cisterciene si gotice (restaurata în anul 1977); Cladirea
Sanifarm, o fosta manastire apartinatoare ordinului calugaresc Sf. Vincentiu, frumoasa cladire
de arhitectura baroca, construita în sec. al XVIII-lea.
Obiective turistice
- strandul cu valuri din Baile 1 Mai (cel mai vechi din România- aprox. 107 ani).
- strandul cu apa termala Apolo (1900).
- Lacul cu nuferi din Baile 1 Mai, rezervatie naturala care ocroteste 3 specii naturale
protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ' (varietate unica în Europa, relicva a erei tertiare),
pestele "Rosioara lui Racovita" (specie endemica, denumita dupa naturalistul român Emil
Racovita) si melcul Melanopsis Parreyssi (supravietuitor al erei glaciare).
- Fenomenul carstic de pe Dealul somleului, Avenul de la Betfia sau Avenul "Hudra
Bradii“ (impropriu numit de localnici "Craterul de la Betfia"). Acesta are o adâncime de 86 de
metri, putul sau având o cadere aproape verticala de 54 metri).
- strandul Venus din Baile 1 Mai.
- Rezervatia de nuferi din Baile Felix
- Cei interesati de cultura si civilizatia locala pot vizita urmatoarele obiective:
- Capela de la Haieu, o impresionanta biserica-sala de sorginte medievala (sec. XIV), în
care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene si gotice (restaurata în
anul 1977);
- cladirea Sanifarm, o fosta manastire apartinatoare ordinului calugaresc Sf. Vincentiu,
frumoasa cladire de arhitectura baroca, construita în sec. al XVIII-lea.
- Biserica ortodoxa din Rontau (sec. XV)
- Biserica unita (greco-catolica) din Haieu (1906);
- Bisericile din lemn ortodoxa si unita din Baile Felix.
PREMISE PRIVIND DEZVOLTAREATURISMULUI, STRATEGIA DE DEZVOLTARE
Turismul curativ este legat in principal de turismul termal si zonele inalte cu ionizare si ape
minerale. Locurile cele mai atractive sunt acelea care, pe langa serviciul de baza, sunt
completate cu servicii conexe cum ar fi: tratament, sauna, strand, terenuri de sport, fitness,
wellness; formand in esenta un complex care sa satisfaca nevoile intregii familii, de la vindecare,
preventie pana la distractie. In acest domeniu, judetul Bihor este puternic concurat de Polonia,
Ungaria si Slovacia.
Grupul tinta
1.Valoarea terapeutica si specificitatea curei face ca principalul grup-tinta al turismului curative
din Bihor sa fie Europenii Occidentali, de peste 50 de ani din Germania, Israel, Ungaria, Italia,
Austria, SUA, Franta si tarile scandinave, Cehia, Ucraina si foste tari iugoslave. Pentru
imbunatatirea succesului legat de acest grup tinta trebuie alocate resurse pentru alcatuirea de
programe complementare, o crestere a nivelului de cunoastere a limbilor straine(germana,
engleza) de catre personalul specializat.
2. Un alt grup tinta este vacela al turistilor din fostele tari socialiste. Numarul acestora a scazut
dupa 1990, datorita problemelor economice. Se impune un marketing mai eficient, sustinut cu
materiale de promovare de calitate, redactate in limbile nationale, pentru a creste interesul
acestei categorii, in special pentru capacitatile din marile hoteluri.
3. Turistii din tara reprezinta cei mai importanti clienti in acest moment. Multi din acestia vin
prin sistemul biletelor de odihna. In categoria acestora se gasesc si pensionarii, acestia nefiind
turisti care sa aduca venituri, ei cheltuind putin.
4. Grupul tinta al turistilor locali este de luat in seama chiar daca acestia apeleaza mai rar la
cazare. S-a costatat o scadere a numarului localnicilor care vin la tratament, acest lucru
datorandu-se si slabei preocupari pentru atragerea lor. Politica de dezvoltare locala trebuie sa
aiba in vedere ca o scadere a turismului local, cu accent pe cel social si de tineret, are
consecinte nefavorabile importante.
O analiza a ofertei judetului Bihor ne arata ca acesta dispune de o mare diversitate de
atractii dar ca numai o mica parte este pregatita pentru dezvoltarea turistica.O mare parte din
aceste atractii sunt de interes local si regional, iar cele care sunt de interes international sunt
insuficient promovate sau nu sunt suficient de dezvoltate.
Ca o abordare se poate constata ca dezvoltarea turistica pe termen scurt a judetului ar
trebui sa se bazeze in mare pe turismul intern cu accent pe crearea de puncte de atractie noi
pe langa cele existente.
Un element important il reprezinta completarea programului turistilor atrasi de Baile Felix cu
vizite la alte obiective din judet.Acest lucru poate fi posibil, prin realizarea unor colaborari, a
unor produse comune care sa cuprinda mai multe puncte de atractie si care sa creasca
interesul pentru a veni in zona si totodata sa atenueze oarecum disconfortul unei singure
atractii.
Avand in vedere concurenta de pe piata mondiala este oportuna orientarea dezvoltarii
turistice pe puncte de atractie complexe, de importanta internationala, deoarece cererea
interna va fi inca limitata datorita nivelului social.
O problema importanta o reprezinta gradul de accesibilitate a
numeroase obiective turistice.
Imbunatatirea conditiilor de transport si accesibilitate pot determina
dezvoltarea unor produse turistice care sa genereze o crestere
importanta a cererii pentru turismul intern. Cresterea aportului
turismului in dezvoltarea judetului impune o dezvoltare corelata si
echilibrata a conditiilor generale cu serviciile ce alcatuiesc produsul
turistic( cazare, restaurante, divertisment, alimentatie publica,
informatii turistice, promovarea atractiilor), a nivelului acestor servicii
si a altor elemente ce alcatuiesc produsul turistic.
Traseu autobuz Oradea - Băile Felix
Noua biserică ortodoxă
Postul de Poliție
Dispensarul
Spălătorie auto, la
100 de metri de la
intrarea in stațiune
Lacul cu nuferi, 1960
Lacul cu nuferi - 1968
Lacul cu nuferi, 1970
Lacul cu nuferi, 1985
Lacul cu nuferi -1990
Lacul cu nuferi – 2016
(în spate, Biblioteca din Băile Felix)
Lacul cu nuferi, vazut de sus
Lacul cu nuferi, noaptea
Lotuși
Lotuși
Lacul cu nuferi
Lacul cu nuferi, toamna
Lacul cu nuferi, toamna
Lacul cu nuferi, toamna
Lacul cu nuferi, toamna
Lacul cu nuferi, iarna
Imagine din stațiune
Imagine din stațiune, 1970
Imagine din statiune
Imagine din stațiune
Imagini din stațiune
Imagine din stațiune
Imagine din stațiune - 1995
Imagine din stațiune
Intrarea dinspre Oradea
Intrarea dinspre Beiuș
Imagine din stațiune
Imagine din stațiune
Imagine din stațiune (1998)
Imagine din stațiune
Imagine din
stațiune
Primul ștrand
Ștrandul lui Felix (sec XVIII)
Ștrandul Padis, 1980
Ștrandul Padiș, (fost U.G.S.R) 1986
Ștrandul Padiș, 1986
Ștrandul Padiș, 1988
Ștrandul Padiș și Hotelul Internațional (2009)
Ștrandul Padiș, noaptea
Din 2010, Ștrandul Apollo și
Ștrandul Felix au fuzionat,
astfel că turiștii pot alege
oricare bazin din cele două
ștranduri
Ștrandul
Felix,
1960
Ștrandul Felix, 1965
Ștrandul Felix, 1970
Ștrandul Felix, 1975
Ștrandul Felix
Hora termală - 2017
Aquapark President iarna
Aquapark President
(2014)
Aquapark President
Aquapark
President
Aquapark Lotus Therm (2016)
Piscina de la Hotel International
Intrarea la Ștrand
Apollo
Ștrandul Apollo, iarna
Ștrandul Apollo - 1910
Ștrandul Apollo, 1940
Strandul Apollo, 1960
Ștrandul Apollo, 1980
Ștrandul Apollo, 1980
Ștrandul Apollo, 1985
Ștrandul Apollo, 1991
Ștrandul Apollo (2016) văzut de sus
Ștrandul Apollo
Ștrandul Apollo, noaptea
Izvorul de apă termală
(doar de aici apa termală este potabilă)
Piața in anii 90
Piața in anii 2000
Piața cu îmbrăcăminte
Piața cu îmbrăcăminte
Piața cu îmbrăcăminte, iarna
Piața cu
legume-fructe
(2015)
Cel mai mare magazin alimentar (si cel mai vechi) din 1972
Din martie 2019, in locul vechiului magazin
alimentar, s-a deschis magazinul Carrefour
express
Langoșeria
Plăcintaria de lânga pod
Biblioteca din Băile Felix
Cititori la bibliotecă
Biblioteca s-a mutat la etajul
2 al Grădiniței din Băile Felix
Terase de vară
Terase de vară
Terase de vară
Terase de vară
Terase de vara
Restaurant “Union”
Restaurant “Casa Românească”
Frizerie și coafură
Terenul de fotbal 5x5 din ștrandul Felix
Închirieri de biciclete
Parcul din Băile Felix (2016)
Parcul din Băile Felix
Loc de joacă pt copii
Loc de joacă pt copii
Loc de joacă pentru copii
Loc de joacă pentru copii
Circul, la intrarea în stațiune
Grădinița din Băile Felix
(sus fotografie din anul
2008)

Grădinița din Băile Felix


(jos fotografie din anul
2016)
Teren de joacă pt copiii de la grădiniță
Oficiul Poștal
Manej – Călărie în Băile Felix
Călărie în Băile Felix
Biserica ortodoxă
Biserica greco-catolică
Biserica romano-catolică
Hotel Lotus Therm (2016)
Hotel Hyperion
Hotelurile Crisana si Poienita, 1998
Hotel Poienița 2019
Parcul central, 1940
Parcul central, 1950
Parcul central, 1970
Parcul, vazut de sus
Parcul central, 1990
Parcul central, 1994
Parcul central, 1999
Parcul central, iarna (2015)
Policlinica, 1982 (actualul sediu al S.C.
Turism Felix S.A.)
Farmacie
Gara din Băile Felix începutul sec. XX
Gara din Băile Felix (1927)
Gara din Băile Felix (2009)
Tren Băile Felix-Oradea (2012)
Pavilioane de tratament, anii 1930-1940
Pavilioane de tratament
Pavilioane de tratament, 1970
Pavilioane de tratament, 1990
Pavilioane de tratament, 1990
Spitalul de recuperare
Tratamente balneoclimaterice
Tratamente balneoclimaterice
Tratamente balneoclimaterice
Prin pădurea din Băile Felix
Pădurea din Băile Felix (2011)
Prin pădure
Prin pădure
Toamna în pădure (2019)
Iarna prin pădure
Apus de soare în
Băile Felix
Toamna
prin
stațiune
Toamna
prin
stațiune
Toamna prin stațiune
Fosta gară
din Băile
Felix
( octombrie
2019)
Aleea spre Casa pădurarului
Casa pădurarului
Iarna prin Băile Felix
Iarna
prin
Băile
Felix
Iarna văzută din balcon de la
Hotel Internațional
Imagini vechi
Băile Felix, în anii 30-40
Parcul central (1967)
Oficiul postal (1937)
Conacul Ana (1940)
Izvorul termal, 1930
Prin stațiune, 1972
Fostul cinematograf și
sala de jocuri
mecanice (1990)
Sala de jocuri în 1985
Vedere
Vedere
Vedere
Vedere
Vedere
Vedere
Vedere
Surse de internet
1 https://en.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Felix#Gallery
2 http://adevarul.ro/locale/oradea/bai-iarna-strandul-apollo-7_50b3663c7c42d5a663a43b27/index.html
3 https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Felix
4 http://www.otlra.ro/
5 http://jurnalspiritual.eu/enciclopedia-naturii-baile-felix/
6 http://www.oradeainimagini.ro/galerie-foto/imprejurimi/baile-felix-strandul-apollo/
7 http://adevarul.ro/locale/oradea/statiunea-baile-felix-magnet-reumatici-boli-trata-faimoasele-ape-termale-judetul-
bihor-1_55d63ebbf5eaafab2cc320e2/index.html
8 http://www.tratamentbalnear.ro/baile-felix
9 http://www.turismbaile1mai.com/monografiesanmartin.html
10 http://www.scritub.com/geografie/turism/STATIUNEA-BALNEARA-BAILE-FELIX432124920.php
11 http://www.partyoradea.ro
12 http://sanuuitam.blogspot.ro/2013/03/romania-de-altadata-statiuni_27.html
13 Többarcú Nagyvárad / Oradea cu mai multe feţe
14 www.ebihoreanul.ro
15 https://kepeslapok.wordpress.com/2013/10/23/felixfurdo
16 http://bedo.hu/index.php?azon=arveres&kkod=0&akod=6&asor=81&list_kezd=475&list_meret=50
17 http://www.pearipidevacanta.ro/baile-felix-un-vis-realizat/
18 https://www.facebook.com/turismfelix/
19 www.delcampe.net
20 www.amfostacolo.ro
Acest material a fost conceput in perioada 2016-2020.
Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibila aceasta lucrare.

Cosmin Adrian