Sunteți pe pagina 1din 39

Subiectul 1.

Noţiunea de drept al afacerilor

1.1 Caract noţ de dr. AfacerilorRelataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care
le reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul antreprenoriatului”, „drept
economic”, „drept civil”.

Dr. afacerilor – un ansamblu de norme jur. care reglem. relațiile sociale patrimoniale și personal
nepatrimoniale ce apar între persoane în legătură cu desfățurarea activit. de întreprinzător, precum și
raporturile ce apar în cazul intervenției statului în această activitate. Afacerile – operațiuni social utile de
extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel încît suma de bani primită ca
plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure persoanei obținerea unui profit.
Dr. comercial – ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur. Izvorîte din săvîrșirea
actelor jur; faptelor și operațiunilor considerate de lege fapte de comerț, precum și raporturilor jur. La care
participă pers. Care au calitatea de comerciant. Se optează pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece
aceasta din urmă reprezintă un domeniu mai amplu, în care se include și normele de dr. public. Denumirea
dr. comercial sugerează ideea că acest ansamblu de norme are un obiect mai restrîns, adică obiectul de
reglementare se referă la distribuția de mărfuri, nu însă și la producția lor, la executarea de lucrări sau
prestarea de servicii. Se sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva
a economieie socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie
libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul
civil, ca ramură a dreptului privat, reglementează raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu
conţinut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite între părţi care au o poziţie juridică egală.
Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite medii şi unităţi de afaceri ce cauzează
schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de persoanele care valorifică oportunităţile economice
creând valori atât pentru indivizi cât şi
pentru societate.
.
1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor, practicii 5
judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative. pct.
NJ componente ale da sunt cuprinse in uzantele comerciale si in actele normative,o importanta deosebita o
are doctrina jur si practica judecatoreasca.
Dupa forta lor jur actele normative au urm ierarhie:constitutia,acordurile si conventiile
internat,legile,ordonantele si hot G,acteleBNM,CNPF,actele aut pub locale si actele corporative.
Rolul uzantelor:uzanta este o norma de conduita,care desi neconsfintita de lg,este general recunoscuta si
aplicate pe parcursul unei perioadeindelungate intr-un anumit domeniu al rap civ.Uzanta se aplica numai in
cazul in care nu exista nj care sa regl rap jur respectiv si uzanta nu contravine lg,ordinii publice sau bunelor
moravuri.uzantele comerciale sunt apl mai frecvent in rap jur cu el de extranietate.
Actele corporative.pj cu scop lucrativ adopta acte care contin norme de comportament pt membrii sai.In
unele cazuri,de aceste norme se conduc si tertii.sunt corporative actele de constituire a pj,hot adun gen a
asociatilor,hot consiliului,actele org executiv.norma actului corporativ poate sta la baza unei hot a instantei
in cazul in care nu exista norme cu o forta juridica mai mare.mai mult decit atit,nj supletiva poate avea,in
actul de constituire,un continut deosebit de cel al normei legale.

1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele private sunt 7
raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că „raporturile pct.
juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în legătură cu desfăşurarea activităţii
de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”. Dovediţi care din autorii menţionaţi
au dreptate.

Raporturile jur. Dintre stat și pers. Fizice și jur. Ce apar în legătură cu desfășurarea activit. De întreprinzător
sunt de dr. Public și se reglementează de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definiția dr. Afacerilor dată de
doctrină. Dr. Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, în care pers. Fiz. și jur. Care
practică activ. De întreprinzător sunt pe poziție de subordonare față de stat. Un exemplu în acest sens ar fi
procesul de licențiere a unor genuri de activitate care este strict reglementat de lege, în care statul în
persoana org. Competente cum ar fi Camera de Licențiere, Banca Națională a Moldovei, Consiliul
1
Coordonator al Audiovizualului acordă licență pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care
demonstrează caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat și pers. Fiz. și jur. Care practică activ. De
întreprinzător este procesul de înregistrare de stat a acestor pers. Fiz. și jur. La Camera Înregistrării de Stat.

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

1.1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia. 3


pct.

Activit de intrepr este act de fabricare a productiei,de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor,desf de
cetateni si asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa,in numele si cu riscul propriu,sub
rasp lor patrimoniala,in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente.
Elemente :
*act practicata de cetateni si de asociatiile lor-pf poate desf act de intrep daca a obtinut patenta de
intrepr,a inregistrat o II,a inreg o gospodarie taraneasca.pj poate desf activ numai dupa nasterea ei ca sub de
drept,si anume pers jur cu scop lucrativ.luind in considerare importanta acestei activ,statul permite
practicarea ei numai dupa inregistr oficiala.
*act independenta-intreprinzatorul actioneaza independent,exprimindusi vointa in rap jur fara a cere
acordul unor organe ierarhic superioare.el stabileste independent preturile si tarifele la productie sau
servicii,cu exc cazurilor cind acestea sunt regl de stat.garantie a independentei serveste patrimoniul propriu
si interdictia imixtiunii aut pub in activ acestuia.
*activ din proprie initiativa-activ ce se exercita prin propriul spirit de intreprinzator si propria
ingeniozitate,initiativa treb sa fie rationala,intemeiata,reala si legala.nimeni nu poate fi obl sa practice act de
intrepr,pers isi manifesta liber vointa.
*act in nume propriu-act va fi practicata de pf care a solicitat inregistrarea sau de pj creata prin
inregistrare.daca se solicita patenta,titularul va practica act in nume propriu fara a putea atrage munca unor
alte pers,intrepr indiv si gosp taranesti pot angaja salariati.activ pj se practica in numele ei propriu,ea dispune
de denumire,patrim distinct si org executive prin care-si manif vointa in exterior.
*activ pe riscul propriu si sub rasp patrim proprie-activ poate fi practicata eficient numai daca initiatorul
pune in circuit anumite valori patrim,indiferent de nat lor.riscul act este un fenomen obisnuit in econ de
piata,el se produce din cauze obiective sau subiective si depinde de capacitatea intrepr de asi alege
asociatii,investitorii,vinzatorii,consumatorii.in cazul incalcarii obl survine rasp intreprinzatorului cu tot
patrimoniul pe care il are in proprietate.
*act permanenta-practicata cu o anumita regularitate
*act aducatoare de beneficii-obtinerea de profit este scopul act de intr,insa nu neaparat razultatul ei
real.realizarea profitului depinde de eficienta activitatii.

1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5 pct.

După importanță pt societate,act De întreprinzător pot fi clasificate în:


a)activit. Interzise – activ Care pot să aducă un profit material și pentru care e prevăzută o pedeapsă penală
sau administrativă (traffic de ființe umane),
b)activ. Monopol de stat – sint desfășurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat.
Monopol de stat – situație în care un număr limitat de agenți economici sunt învestiți de către autoritățile
adm. Publice cu dr. exclusive de desfășurare a unei anumite activ. aducătoare de profit:prepararea si vinz
subs narcotice,tratamentul prin interventie chirurgicala,efectuarea expertizei pt determinarea pierderii cap
de munca,tratamentul animalelor ce sufera de boli deosebit de periculoase,confectionarea ordinelor si
medaliilor,prestarea serv postale,confect si comercializarea tehnicii de lupta si militare,imprimarea si
baterea monedei,imprimarea hirt de valoare de stat,efectuarea lucrarilor cartografice
geografice,topografice,cadastrale.
c)activitatile monopol natural – situația în care producerea, transportarea, comercializarea procurarea
mărfurilor și grupurilor de mărfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de
ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenți
economici .astfel de act sunt:exploatarea cailor ferate,exploatarea garilor feroviare,autostrazilor,porturilor

2
fluvial,retelelor magistrale de telecomunicatii,retelelor de tv si radiofuziune pt difuzarea radioprogr de
stat,exploatarea retelelor electrice.
d)activ. Supuse licențierii – sunt stabilite prin legea privin licențierea unor genuri de activ.;
e)activ. Practicate în baza patentei de întreprinzător – legea privind patenta de întreprinzător.
f)activ care pot fi practicate fara autorizatii speciale –intreprinz pot desfasura genurile de activitate care
nus supuse licentieriifara vreo autorizatie sau permisiune speciala .
g)act liberale-act econ practicate de pf liberi profesionisti:prestatiile acordate de
avocati,medici,arhitecti,notary,profesori,artisti.

1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: a) actvitatea 7
avocatului; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă; c) activitatea pct.
angajatului; d) activitatea instituţiei de învăţământ; e) activitatea acţionarului; f) activitatea
păstorului; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori, h) activitatea notarului; i)
activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului;

a) Legea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active. De întreprinzător;


b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevăzut în legea cu privire la patenta de
întreprinzător și respectiv nu e prevăzut sau interzis de alte legi , mai ales că patenta de întreprinzător se
elibirează pentru practicarea active. De întreprinzător;
c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu întrunește în sine elementele constitutive ale active. De
întreprinzător (activ. Independent, în nume propriu, pe riscul și sub răspunderea patrimonială proprie) și în
plus activ. Salariatului intră sub incidența raporturilor sociale de muncă;
d) poate, dacă e instituție de învățămînt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevăzută necesitatea
obținerii licenței;
e)nu poate fi, deoarece se consider că pers. Jur. Va practica activ. De întreprinzător (adică soc. Pe acțiuni) iar
nu acționarul care face parte din ea, chiar și dacă e singurul fondator;
f) poate dacă întrunește elementele constitutive;
g)legea licențierii unor genuri de activ.
h)nu e active. De întreprinzător, expres prevăzut în lege; i), k) similar cu f).

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

2.1. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile activitate 3


economică, antreprenoriat, afaceri. pct.

Definiţia : activ. de întreprinz.- activ. de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi de pestare a


serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă , în
numele şi cu riscul propriu, sub răspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării unei surse de venituri
permanente.

2.2. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural 5


pct.

activităţi monopol de stat – sunt desfăşurate exclusiv de organe ale statului sau de pers. jur. constituite de
stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în care un număr limitat de agenţi economici sunt învestiţi de
către autorităţile administraţiei publice cu dreptul exclusiv sau cu dr-ri exclusive de desfăşurare a unei
anumite activităţi aducătoare de profit.( confecţionarea ordinelor şi medaliilor, tratamentul animalelor ce
suferă de boli deosebit de periculoase, imprimarea şi baterea monedei, imprimarea hîrtiilor de valoare ş.a.)
activităţi monopoluri naturale – prin monopol natural legiutorul desemnează situaţia în care producerea
, transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor şi grupurilor de mărfuri fungibile , precum şi
prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se
află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenţi economici (activităţi legate de exploatarea gărilor
feroviare, activităţi legate de exploatarea porturilor fluviale, activităţi legate de colectarea gunoiului şi
zăpezii ş.a.)

2.3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru 7 pct.
3
confecţionarea numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc.
Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a
numerelor tuturor solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu Poliţia Rutieră care,
fiind responsabilă de înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor
de automobile.
Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea
tuturor numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A.
“Artmet”, stabilind prin aceasta monopolul unui singur producător asupra producerii
numerelor de înmatriculare.
Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat? Ce
trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a
numerelor de înmatriculare?
Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate
monopol de stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea
Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii
privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca
pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.


1.1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a desfăşura 3 pct.
activitatea de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă.

Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de


reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o
perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a
condiţiilor de licenţiere; Licența demonstrează că titularul ei întrunește toate condițiile și are toate
capacitățile necesare pentru producerea de mărfuri și prestarea de servicii de calitate.
Licenta este un act care reflecta manifestarea de vointa a statului de a autoriza subiectul sa desfasoare genul
respectiv de activitate,largindui capac civ
Licenta este un act care confirma dreptul titularului de a desf un gen anumit de activitate.
1.2. Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri cu activitatea 5 pct.
farmaceutică.

Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta
sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă
electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de
această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează
să obţină sau să prelungească licenţa;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea
condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează:
a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);
b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modul
stabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un alt
document ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor de
înmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul
circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);
4
c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de
transport si securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii în domeniul
transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006);
d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de
controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de
specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din
27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).
Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu
menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a
Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se înregistrează în cazul în
care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul înregistrării
declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei, solicitantul de licenţă
este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.
După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei,
solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI
SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei si
documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind
respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în
ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00)
pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea
deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua
lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor
neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei
pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după
înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă
achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă
achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de
licenţă.
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea despre
adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea
taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de
Licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind
recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileste principiul aprobării tacite în cazul
depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în
lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce
reglementează expres activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se
prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite
5
si de neobţinere a răspunsului în termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere
perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă
achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu
echivalează cu aprobarea tacită.

----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere - Taxa pentru eliberarea


licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare, din localităţile rurale
este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile
rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu
se percepe; pe un termen de 5 ani).

DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEI


Pentru obţinerea licenţei, conducătorul intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicită
de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare
recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură
digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune
declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează
să obţină licenţă;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea
condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător);
b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune a
imobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de
licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicarea
destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaro-
epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr.
11 din 29.09.2005, aprobată de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);
c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice, eliberată de
serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din
03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice);
d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru
utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor narcotice si
psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din
06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute in
străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII
din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică);
f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si
art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in funcţia dată
(pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si evidenţa carnetului de muncă,
aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă.);
h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică).
Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
6
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.
ELIBERAREA LICENŢEI
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform borderoului, a
cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării
declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat in scris
in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce
au servit temei pentru refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate
depune o nouă declaraţie, care se examinează in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia
privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei in cel mult 5 zile lucrătoare de la data
inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul
de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de
Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel
tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru
eliberarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele
prezentate de către solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei,
solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru
respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă
achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă
achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de
licenţă.
Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea despre
adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea
taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de
Licenţiere este in drept să anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind
recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător stabileste principiul aprobării tacite in cazul
depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in
lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce
reglementează expres activităţile licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se
prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite
si de neobţinere a răspunsului in termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere
perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă
achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele prevăzute de lege, nu
echivalează cu aprobarea tacită.

1. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de detectiv şi
pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare
3.
şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele
întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de
desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă
pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care
7
sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu
răspunsul la întrebările puse.

Licenta se retrage pentru :desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse
licenţierii fără deţinerea licenţei respective; a) licenta se retrage b) Titularul de licenţă căruia i s-a retras
licenţa poate să depună nouă cerere de eliberare a licenţei pentru acelaşi gen de activitate doar după
expirarea a 6 luni de la data depunerii la Cameră a licenţei retrase, cu excepţia cazurilor prevăzute de alte
acte legislative. C) da d) ) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse
licenţierii fără deţinerea licenţei respective;
Drept temei pentru retragerea licenţei servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a întreprinderii - titular de licenţă;
c) neonorarea de către titularul de licenţă a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat şi bugetul asigurărilor
sociale de stat;
d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;
e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul
desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă;
f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind modificarea
datelor indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei;
g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea licenţei;
h) nerespectarea repetată a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de
licenţiere;
i) neachitarea anuală sau trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;
j) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii fără
deţinerea licenţei respective;
k) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a activităţii
licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă;
l) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate.
(2) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.

1.1. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe. 3


pct.
Articolul 6. Autorităţile de licenţiere
    (1) Autorităţile de licenţiere sînt:
    a) Camera de Licenţiere;
    b) Banca Naţională a Moldovei;
    c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
    d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
    e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;
    f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
    (2) Autorităţile de licenţiere reglementează prin licenţiere genurile de activitate conform competenţelor
stabilite la art.8.
(1) Camera de Licenţiere, denumită în continuare Cameră, este o autoritate publică de specialitate în
subordinea Ministerului Economiei, are statut de persoană juridică şi dispune de ştampilă cu stema de stat şi
cu denumirea sa. Camera îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului aprobat de Guvern.    (2) În
scopul realizării activităţilor atribuite conform prezentei legi în competenţa Camerei, aceasta îndeplineşte
următoarele atribuţii:
    a) eliberează, prelungeşte, reperfectează, reia valabilitatea licenţelor, eliberează copii şi duplicate ale
acestora, realizează acţiunile prevăzute de lege pentru suspendarea, retragerea, recunoaşterea nevalabilităţii
licenţelor;    b) organizează controlul asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere;
    c) asigură verificarea corespunderii solicitantului condiţiilor de licenţiere în baza declaraţiei pentru
eliberarea licenţei şi a documentelor anexate, dacă legile care reglementează activitatea pentru care se
solicită licenţa nu stabilesc expres verificarea încadrării solicitantului în condiţiile de licenţiere la faţa
8
locului;
       d) remite prescripţii privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;
    e) ţine dosarele de licenţiere şi registrul de licenţiere;
    f) comandă şi păstrează formularele de licenţă;
    g) generalizează experienţa din domeniul de competenţă şi prezintă Ministerului Economiei propunerile
respective;
    h) prezintă Ministerului Economiei dări de seamă anuale privind activitatea sa.
    (3) Deciziile Camerei pot fi contestate în instanţa judecătorească
1.2. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate şi încetarea 5
valabilităţii licenţei. pct.
Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea
                         sau prelungirea licenţei
    (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de
acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare  recomandată
sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul
stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
    a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele,
prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
    b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să
obţină licenţă sau să o prelungească;
    c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea
condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
    (2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
    a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de
identitate al persoanei fizice;
    b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează
activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe
suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin
procedura ghişeului unic.
     (21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau
conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
    (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
    (4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se
verifică prin procedura ghişeului unic.
    (5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează
conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea
privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de
licenţiere.
    (6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:
    a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
    b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.
    (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este
informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.
    (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea
licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
Articolul 11. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei
                          sau privind respingerea declaraţiei pentru 
                          eliberarea licenţei
    (1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentelor
anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel
mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.
    (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care reglementează
activitatea licenţiată respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de
licenţiere a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea licenţei.
9
    (3) Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei se comunică solicitantului
cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
    (4) Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei este depistarea de către
autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă.
    (5) În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul poate depune o
nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
    (6) Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă în
termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul
înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre
adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise despre
temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei,
solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat licenţa.
    (7) În cazul survenirii situaţiei prevăzute la alin.(6), autoritatea de licenţiere perfectează licenţa în
condiţiile art.14 alin.(1).
    (8) Procedura aprobării tacite, prevăzute la alin.(6), se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia celor emise de
autorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în domeniul activităţilor care
vizează regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor.
    (9) Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
Articolul 13. Termenul de valabilitate a licenţei
    (1) Pentru genurile de activitate specificate la art. 8 alin. (1) pct. 1)–4), 9)–32) şi 43), licenţa se eliberează
pe un termen de 5 ani.
    (2) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 5), 6) şi 8), licenţa se eliberează pe un termen
de un an.
    (3) Pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.7), licenţa se eliberează pe un termen de 3 ani, cu
indicarea anuală în conţinutul acesteia a termenului pentru care s-a achitat taxa de licenţă
    (5) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 33)–42) şi 44), termenul de valabilitate a
licenţei se stabileşte prin legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă.
1.3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia era 7
vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat pct.
cu următoarele întrebări:
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de
activitate.

Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru activitatea de
evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? Respectarea restricţiilor privind activitatea şi independenţa evaluatorului. Semnarea raportului de
evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă. + dok : Copiile certificatelor de calificare a evaluatorilor
angajaţi, eliberate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, a contractelor individuale de muncă sau
carnetelor de muncă. Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de
acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată
sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul
stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele,
prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să
obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea
condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:

10
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de
identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează
activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe
suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin
procedura ghişeului unic.
La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau
conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică
prin procedura ghişeului unic.

Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Camera
de licentiere. Plus agentia relatii funciare shi cadastru

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător

2.1. Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a titularului de 3
licenţă. pct.

2.2. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile de retragere 5


a licenţei. pct.
Drept temei pentru suspendarea licenţei servesc:
    a) nerespectarea de către titularul de licenţă a prescripţiei privind lichidarea încălcării condiţiilor de
licenţiere în termenul stabilit;
    b) pierderea parţială sau temporară de către titularul de licenţă a capacităţii de a desfăşura  genul de
activitate licenţiat.
c) neachitarea cotei anuale a taxei de licentiereatun cind taxa se plateste pe cote.
Drept temei pentru retragerea licenţei servesc:
    a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
    b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a întreprinderii - titular de licenţă;
    c) neonorarea de către titularul de licenţă a obligaţiilor faţă de bugetul  consolidat şi bugetul asigurărilor
sociale de stat;
    d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;
    e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul
desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă;
f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind modificarea datelor
indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei;
g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea licenţei;
2.3. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al căreia era 7
vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un pct.
avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de
activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor
imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele
specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate.
Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea -
cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele
întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile
pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru
obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de
activitate.
Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea bunurilor
imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator
va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii
privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare
11
pentru obţinerea sau prelungirea licenţei:
    (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de
acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare  recomandată
sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul
stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: 
    a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele,
prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
    b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să
obţină licenţă sau să o prelungească;
    c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea
condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
    (2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
    a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de
identitate al persoanei fizice;
    b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează
activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe
suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin
procedura ghişeului unic.
      (21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau
conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
    (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
    (4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se
verifică prin procedura ghişeului unic.
    (5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform
borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data
înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
    (6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:
    a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
    b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.
    (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este
informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.    (8) După
înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei,
solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
Subiectul 7. Evidenţa contabilă.

1.1. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi pentru însăşi 3
persoana juridică. pct.
Importanta evidentei kontabile rezida din faptul ka in baza acesteia se determina indikatorii necesari pentru
intokmire a deklaratiilor , altor dokumente utilizate in vederea kalkularii si akitarii impozitelor , efectuarii
dekontarilor
evidenţa contabilă este cea mai importanta forma a evidenţei economice•contabilitatea reflectă, urmăreşte şi
controlează toate activităţile economice desf ăşurate de agenţii economici, determina modul kum se
administreaza patrimonial
Permite ținerea evidenței fiecărui element patrimonial în parte;
Asigură înregistrarea sistematică a operațiunilor;
Permite cunoașterea în orice moment a situației unui element patrimonial;

1.2. Analizaţi ciclul contabil. 5


pct.
CONTABILeOrganizarea evidentei contabile este efectuata de intreprinzatorul pers.fizica sau de
administratorul pers.juridica.Ei sunt obligati sa creeze conditii pt.tinerea corecta a contabilitatii,intocmirea si
prezentarea in termen a rapoartelor finaciare.Pers.juridica formeaza servicii contabile ori incheie contracte cu
firme de audit,care asigura evident contabila.Responsabil de elaborarea in termen a darilor de seama este

12
seful serviciului contabil.Daca seful serviciului contabil considera ca documentele prezentate contravin
normelor legale ,este in dr.sa refuze executarea lor.Legea contabilitatii stabileste 4 etape de tinere a evidentei
contabile:a)intocmirea documentelor justificative;b)sistematizarea info.si completarea registrelor
contabile;c)inventarierea;d)darea de seama financiara.a)sunt documente justificative:contactele.facturile de
eliberare sau receptionare a marfurilor,ordinile administratorului,dispozitiile de plata,etc.Documentele
justificative se pastreaza un anumit timp in arhiva intreprinzatorului.Daca se constata pierdera,sustragerea
sau distrugerea documentelor contabile acestea trebuie reconstituite in decursul a 2 luni de la constatare.
b)Info.care se contine in documentele justificative,necesare pt.inregistrarea contabila,este acumulata si
sistematizata in registrele contabile.In registrele contabile se inscriu cronologic operatiile economice
effectuate de intreprinzator,asfel incat sa fie redata situatia economica reala la zi.Registrele contabile ajuta
intreprinzatorii sa constate starea generala a afacerilor sale,pierderile,starea active,pasiva a patrimoniului
sau.La sfarsit de an pe baza registrelor se intocmeste raportul financiar,inclusive bilantul care
exprima situatia activului si pasivului.c)Rportul financiar reprezinta o info.financiara sistematizata
despre evenimentele care influenteaza activ.intreprinderii si operatiunile economice.Scopul rap.financiar
este prezentarea unei info.accesibile investitorilor si creditorilor reali si potentiali despre situatia financiara a
intreprinderii,datoriile intreprinderii,sursele activelor,modificarile lor.Intreprinderea care utilizeaza sistemul
simplificat sau sistemul complet al partidei duble sunt obligati sa faca rapoarte financiare trimestriale si
anuale.Intreprinzatorii individuali care tin evidenta contabila intocmesc declaratie privind veniturile reale si
cheltuielile din anul care a expirat.Rap.financiare trebuie sa cuprinda info.despre active,passive,venit net,flux de
mijloace banesti in perioada de gestiune.

1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei 7 pct.
contabile de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c)
societatea cu răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre
diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu
răspunsul la aceste întrebări.
a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de acesta
evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp
b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform
prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident contabila in partida simpla
sau sistemul simplificat al partie simple
c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble
sistem contabil complet оn partidг dublг - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice оn
baza dublei оnregistrгri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile єi rapoartelor
financiare;
sistem contabil оn partidг simplг - sistem contabil care prevede reflectarea unilateralг a faptelor economice,
utilizоnd оnregistrarea оn partidг simplг conform metodei “intrare-ieєire”; se utilizeaza daca activitatea e
bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste
limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei.

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.


1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei. 3
pct.
1)Liberalizarea acttivității de întreprinzător – fiecare întreprinzător e în drept să-și aleagă domeniul de activitate,
avînd deplina libertate de a produce și/sau de a vinde mărfurile, de a presta servicii cerute pe piață. În acest sens au
fost elaborate dispoziții legale privind dr. întreprinzătorului pers. Fizică de a-și desfășura activitatea fără a constitui o
pers. Jur; și dr. întreprinzătorului pers. Jur. De a practica orice gen de activitate neinterzis de lege. 2)Existența unui
număr suficient de întreprinzători privați – își are originea în princip. Constituțional de libertate a activ.de
întreprinzător, conform căruia legiuitorul permite pers. Fizice a se înregistra ca întreprinzător individual și de a
participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative ca să desfășoare activit. Economice aducătoare de profit. E
important și existența unei libertăți depline de intrare și retragere de pe piață, libertate care face investiția mai
atrăgătoare. Cadrul normative reglementează ca autoritățile publice nu au dr. să interzică constituirea de noi agenți
economici și să creeze obstacole intrării și ieșirii de pe piață a agenților economici. 3) Liberalizarea prețurilor și
tarifelor – Întreprinzătorii sunt în dr. să stabilească în mod independent prețurile și tarifele la producția fabricată sau
13
la serviciile prestate. Mărfurile, lucrările și serviciile se comercializează la prețuri libere, cu excepția celor
reglementate de stat (prețul la energia electrică și termică, la gazelle natural, la transportul de pasageri).
4)Asigurarea unui cadru legal, care să prevină și să sancționeze concurența ilicită – Legea cu privire la protecția
concurenței, care prin reglementările sale interzice un șir de acțiuni ce duc la denaturarea și suprimarea concurenței,
ca abuzul de situația dominantă pe piață, acordurile anticoncurență dintre agenții economici, actele de concurență
neloială, acțiunile autorităților publice care limitează concurența. Funcțiile concurenței: 1)Regulator al cererii și
ofertei – numai într-o economie de piață în care concurența funcționează efectiv se ajunge la un echilibru între
cerere și ofertă. Dacă piața are un deficit de anumite produse, mărfuri sau servicii, prețul la ele crește, determinînd
întreprinzătorii să să majoreze cantitatea de producție deficitară.Dacă pe piață se observă un surplus de mărfuri sau
servicii, prețul la ele scade brusc. În cîștig vor fi ofertanții care propun mărfuri mai calitative și la un preț mai redus;
2)Factorul determinant în stabilirea prețului la mărfuri – concurența împiedică impunerea prețurilor de monopol și
obținerea de suprabeneficii; 3)Mecanismul de repartizare a profitului între întreprinzătorii implicați în producția și
distribuția mărfurilor – pentru a se menține pe piață și a obține profitul scontat, întreprinzătorii au dr. de a utiliza:
reducerea cheltuelilor de producție și a prețului de cost, producerea de mărfuri și prestarea de servicii de calitate mai
înaltă.
1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute. 5
pct.
Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si
concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor

actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa
dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii
sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii
neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor
1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o cerere 7 pct.
pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL
“VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a
organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în
exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care
comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să
funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ mai multor întreprinzători care
activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat că
motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de
onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul?
AutoritTEA PUBLIKA A STABILIT KONDITII DESCRIMINATORII PENTRU AGENTII Economici ,
favorozindul pe SRL voco , astefel primaria a deklansat un act ce suprima conkurenta libera intre agentii
economici . primaria nu a avut dreptul sa retraga autorizatiile de komert al intreprinzatorilor , astfel in
konformitate ku legea klauza kontraktuala data va fi anulata . Instanta de judecata va stabili clauza
conrtactuala conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1
km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord
anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor
agenti economici mici.

Subiectul 9. Concurenţa neloială.


1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă neloială 3
reglementate în legislaţia R. Moldova. pct.
din plan doctrinar concurenta neloiala e definite ca incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in
activitatile comerciale sau industrial numai procedee oneste si corecte.
Legislatorul nostrum reglementeaza concurenюг neloialг ca acюiunile agentului economic de a obюine
avantaje neоntemeiate оn activitatea de оntreprinzгtor, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor agenюi
economici sau poate prejudicia reputaюia lor оn afaceri;
Conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt:
14
a) raspindirea de informaюii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic єi (sau) pot
prejudicia reputaюia lui;
b) inducerea оn eroare cumpгrгtorul privitor la caracterul, modul єi locul fabricгrii, la proprietгюile de
consum, la utilitatea consumului, la cantitatea єi calitatea mгrfurilor;
c) compararea neloiala оn scopuri publicitare mгrfurile produse sau comercializate de el cu mгrfurile altor
agenюi economici;
aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii
depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia
sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele

d) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de deservire a altor obiecte ale
proprietгюii industriale, firma unui alt agent economic, sг copieze forma, ambalajul єi aspectul exterior al
mгrfii unui alt agent economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea
semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel
consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, sг le
foloseascг sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi
realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale
1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce pot afecta 5
conclurenţa. pct.

Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si
concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor

actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa
dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii
sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii
neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor

1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în instanţa de 7
judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu pct.
marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a
menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea
poartă marca respectivă. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie? Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie?
Legea cu privire la protectia marcilor, 2008:
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept să
interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este
înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii
produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia
consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca
este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în
urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le
aduce atingere acestora.
Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul
mărcilor tridimensionale;
15
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după
caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu data
înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o
despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de
înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească
sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la
înregistrarea mărcii nu au fost publicate.

2. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului,
luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile
corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor
produse. Printre măsuri vor figura în special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le deteriora,
precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi.
(2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive
temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de
principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele
persoanelor terţe.
Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti:
În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa de judecată,
la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva contravenientului, prin
care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop,
instanţa poate cere depunerea de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare.
Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt
utilizate de un terţ pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii.
Măsurile de alternativa :
În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin încălcarea
drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la cererea persoanei
interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de
prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel puţin
valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii
titularului.
Despăgubirile:
La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd
motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în
mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:
a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv
beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte,
cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau
b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty
sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca
respectivă.
În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru,
contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite
conform legii
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ
1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop 3
16
lucrativ. pct.
Conditiile de vlabilitate se impart in conditii de fond si de forma :
Conditiile de fond sunt : capacitatea -toti semnatarii trebuie sa aiba capacitate de a inkeia acte juridice ;
consimtamintul -> sa emane de la o parsoana ku descernamint , sa fie exprimat ku intentia de aproduce
efecte juridice , sa fi eexteriorizat , sa nu fie viciat ( aici seinklude eroarea –reprezentare falsa a naturii
actului … , dolul- acte frauduloase la inkeerea aktului juridik si violenta
Conditii de forma : -forma autentika --- stabileste identitatea semnatarilor si capacitatea acestora de a inkeia
acte
Conditii specifice : aportul fondatorilor (contributia la ctivitate – prin valoar patrimoniala sau
nepatrimoniala ) participarea la beneficii si pierderi , intentia de a crea o societate de a konlucra ku principii
de egalitate in vederea impartirii veniturilor si pierderilor
1.2. Comparaţi actul de constituire a societăţii comerciale cu actul de constituire a unei 5
întreprinderi de stat arătând care sunt persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele pct.
obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează.
STATUTUL-MODEL
al întreprinderii de stat
_________________________________________
(denumirea întreprinderii, inclusiv abreviată)
I. Dispoziţii generale
1. Denumirea: Întreprinderea de Stat "________________"
            (completă)
(Î.S. "____________________________________________")    
                                             (abreviată)  
(în continuare - Întreprinderea).
2. Sediul Întreprinderii: _____________________________
            
(adresa  poştală)
3. Întreprinderea este creată prin ______________________________________________
_______________________________________________________________________
(numărul, data  şi  denumirea completă a hotărîrii Guvernului şi sau a ordinului organului abilitat)
4. Fondator al Întreprinderii este _________________, cu sediul
_________________________________________________ (în continuare - Fondator).
5. Principalele genuri de activitate a Întreprinderii  ________________________.
6. Întreprinderea este agent economic şi desfăşoară activitate de întreprinzător pe baza proprietăţii ce i-a fost
transmisă în gestiune.
7. Întreprinderea dobîndeşte dreptul de persoană juridică din momentul înregistrării ei de stat la Camera
Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
8. În calitatea sa de persoană juridică, Întreprinderea dispune de stampilă şi blanchete cu Stema de Stat a
Republicii Moldova, denumirea sa completă sau abreviată în limba de stat, cu sintagma "Republica
Moldova", numărul de identificare de stat (IDNO). Pe blancheta Întreprinderii poate fi indicată, de
asemenea, adresa, telefonul de contact, contul bancar şi altă informaţie.
Întreprinderea poate încheia contracte în numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate fi reclamant sau pîrît în
instanţele judecătoreşti.
9. Activitatea Întreprinderii este reglementată de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie 2002, Legea nr.146-
XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat,  Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi, alte legi şi acte normative şi de prezentul Statut.
10. Patrimoniul Întreprinderii aparţine în totalitate statului şi se formează din următoarele surse:
a) depuneri materiale ale Fondatorului în capitalul social;
b) profitul net înregistrat din activitatea economico-financiară a Întreprinderii;
c) suma uzurii şi amortizării calculate;
d) investiţii capitale şi dotaţii de la buget;
e) bunuri transmise cu titlu gratuit;
f) alte surse legale.
11. La prezentul Statut se anexează actul de inventariere a bunurilor Întreprinderii, aprobat de Fondator,
avînd indicate în el componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor la data aprobării Statutului, inclusiv suma
mijloacelor băneşti din conturile Întreprinderii. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa
poştală şi, după caz, numărul cadastral.
17
12. Suprafaţa terenului atribuit Întreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se anexează.
13. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu toate bunurile de care dispune. Fondatorul nu
poartă răspundere pentru obligaţiile Întreprinderii. Întreprinderea  nu poartă răspundere pentru
obligaţiile  Fondatorului.
II. Capitalul social
14. Capitalul social se formează din următoarele surse:
a) aportul Fondatorului în mijloace băneşti şi bunuri aflate în circuitul civil;
b) investiţii capitale din contul subvenţiilor şi profitului net;
c) bunuri transmise cu titlu gratuit;
d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosinţă a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale);
e) alte surse neinterzise de legislaţie.
15. Capitalul social al Întreprinderii constituie __________ lei. În capitalul social au fost incluse bunuri în
valoare de _____________ lei şi mijloace băneşti în sumă de ___________ lei. Lista bunurilor depuse în
capitalul social şi valoarea lor se anexează la prezentul Statut. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va
indica adresa poştală şi, după caz, numărul cadastral.
16. Bunurile şi mijloacele băneşti transmise în capitalul social al Întreprinderii se evaluează în lei
moldoveneşti.
17. La propunerea Consiliului de administraţie,  mărimea capitalului social al Întreprinderii poate fi
modificată (majorată sau redusă), în baza deciziei Fondatorului.
III. Capitalul de rezervă
18. Capitalul de rezervă al Întreprinderii va constitui ______% din capitalul social.
19. Capitalul de rezervă al Întreprinderii se formează prin defalcări anuale din profitul net pînă la atingerea
mărimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul defalcărilor anuale în capitalul de rezervă se
stabileşte în mărime de _____ % din profitul net al Întreprinderii.
20. Capitalul de rezervă se foloseşte numai în cazul insuficienţei profitului şi a mijloacelor fondurilor
speciale ale Întreprinderii. Mijloacele capitalului de rezervă se folosesc pentru acoperirea pierderilor
Întreprinderii.
IV. Drepturile şi obligaţiile Întreprinderii
21. Întreprinderea are dreptul:
a) să deschidă conturi proprii în instituţiile financiare înregistrate în Republica Moldova şi în alte ţări,
precum şi să beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;
b) să încheie contracte privind acordarea sau obţinerea unor împrumuturi în mărime de
_______________________,
                                                           (de sine stătător)
_____________________________________________________;
                     (cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraţie)
c) să determine direcţiile şi modul de utilizare a întregii proprietăţi ce i-a fost transmisă în gestiune;
d) să stabilească legături economice şi comerciale cu orice parteneri, inclusiv din străinătate, să extindă
activitatea de întreprinzător;
e) să încheie contracte de comercializare sau de procurare a producţiei, efectuare a lucrărilor, prestare a
serviciilor şi alte contracte economice;
f) să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la serviciile prestate etc., precum şi normativele sau
fondul de retribuire a muncii, cu excepţia cazurilor în care, conform legislaţiei, preţurile, tarifele şi alţi
indicatori se reglementează de către stat;
g) să stabilească structura internă organizaţională a Întreprinderii, să determine statutul juridic al
subdiviziunilor;
h) să creeze filiale şi reprezentanţe;
i) să îmbunătăţească condiţiile de trai şi odihnă ale salariaţilor, să acorde ajutor familiilor acestora, precum şi
să ia parte la activitatea de binefacere, să aloce mijloace pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, pentru cultură,
învăţămînt, ştiinţă, educaţie fizică şi sport, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
j) să angajeze lucrători, inclusiv prin contract, şi să-i concedieze în corespundere cu legislaţia muncii;
k) să primească bunuri materiale şi alte bunuri repartizate de stat în mod centralizat, la preţuri stabilite de stat
sau la preţuri contractuale;
l) să ceară compensarea pagubei cauzate de acţiunile ilicite ale persoanelor fizice sau juridice.  
22. Întreprinderea este obligată:
a) să asigure integritatea, folosirea judicioasă şi reproducţia lărgită a bunurilor de stat, transmise în gestiune;
18
b) să onoreze obligaţiile  ce decurg din legislaţie şi  contractele încheiate;
c) să încheie contracte (acorduri) de muncă cu cetăţenii angajaţi;
d) să  achite integral plăţile salariale conform contractelor  (acordurilor)  încheiate,  independent
de  starea  financiară a Întreprinderii;
e) să efectueze asigurarea socială, medicală şi alte tipuri de asigurări obligatorii ale salariaţilor, să le creeze
condiţii adecvate pentru activitate, conform legislaţiei şi contractului colectiv de muncă;
f) să execute hotărîrile ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei
publice locale privind protecţia socială a invalizilor şi altor persoane cu posibilităţi de muncă limitate;
g) să achite la timp impozitele şi alte plăţii în modul şi în mărimile stabilite de legislaţie;
h) să iniţieze procedura de insolvabilitate a Întreprinderii, în cazul apariţiei imposibilităţii de a-şi onora
obligaţiile faţă de creditori;
i) să prezinte, în mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare şi fiscale, dările de seamă
statistice şi de alte tipuri;
j) să asigure remunerarea muncii angajaţilor la un nivel nu mai mic decît salariul minim stabilit pe ţară;
k) să asigure condiţii adecvate de muncă, respectarea securităţii muncii, normelor de producţie şi sanitare,
securităţii antiincendiare, precum şi protecţia mediului ambiant;
l) să obţină licenţe, în modul stabilit de legislaţie, pentru a desfăşura activităţi ce necesită dispunerea de
licenţă.
23. Întreprinderea nu este în drept, fără autorizaţia Fondatorului:
a) să dea în arendă (locaţiune) ori să depună în gaj bunurile sale;
b) să comercializeze activele neutilizate în procesul tehnologic;
c) să caseze bunurile raportate la mijloacele fixe;
d) să conserveze bunurile a căror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se prevede;
e) să intre în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni, în baza contractelor încheiate;
f) să participe cu bunurile sale în activitatea structurilor nestatale;
g) să investească patrimoniul de stat în alte state. Modul unei atare investiţii este determinat de către
legislaţia statului în care sînt plasate investiţiile şi de legislaţia Republicii Moldova;
h) să transmită fondurile fixe şi alte active.
V. Organele de conducere ale Întreprinderii
Fondatorul
24. Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al Întreprinderii prin intermediul Consiliului de
administraţie şi Administratorului Întreprinderii (organul executiv).
25. Fondatorul încheie cu Administratorul Întreprinderii un contract pentru transmiterea proprietăţii de stat
în gestiune operativă şi a împuternicirilor de desfăşurare a activităţii de întreprinzător.
26. Fondatorul are următoarele atribuţii principale:
a) aprobă Statutul Întreprinderii, modificările şi completările acestuia;
b) stabileşte indicatorii economici ai Întreprinderii;
c) promovează o politică tehnică unică în cadrul ramurii;
d) desemnează membrii Consiliului de administraţie şi îi revocă;
e) stabileşte mărimea indemnizaţiilor lunare pentru membrii Consiliului de administraţie;
f) desemnează Administratorul Întreprinderii şi îl eliberează din funcţie, la propunerea Consiliului de
administraţie;
g) asigură supravegherea activităţii economico-financiare a Întreprinderii, fără a interveni nemijlocit în
activitatea acesteia;
h) stabileşte mărimea creditelor contractate şi acordate de Întreprindere.
27. La solicitarea Întreprinderii, Fondatorul examinează materialele şi eliberează autorizaţii privind:
a) darea în arendă (locaţiune)  sau depunerea în gaj a bunurilor Întreprinderii;
b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în procesul tehnologic;
c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe;
d) depunerea bunurilor Întreprinderii în capitalul social al structurilor nestatale;
e) intrarea în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni;
f) investirea patrimoniului de stat în alte state.
28. Fondatorul adoptă decizii privind modificarea capitalului social al Întreprinderii, operarea modificărilor
şi completărilor în Statut, reorganizarea sau lichidarea Întreprinderii.
În Statut pot fi prevăzute şi alte drepturi şi obligaţii ale Fondatorului, care nu contravin legislaţiei în vigoare.
Consiliul de administraţie
19
29. Consiliul de administraţie este organul colegial de administrare a Întreprinderii, reprezintă interesele
statului şi îşi exercită activitatea în temeiul Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea
de stat, prezentului Statut şi Regulamentului Consiliului de administraţie al Întreprinderii, aprobat de
Fondator.
30. Consiliul de administraţie se desemnează de către Fondator pe un termen de _______ (pînă la 3) ani,
ţinîndu-se cont de propunerile Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, colectivului
de muncă.
31. Componenţa numerică a Consiliului de administraţie se stabileşte de Fondator, în număr de ____ (număr
impar, nu mai mic de 3)  persoane, în funcţie de indicii economico-financiari (personalul scriptic, volumul
de afaceri şi alţi indici) ai Întreprinderii.
32. În componenţa  Consiliului de administraţie intră, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai Ministerului
Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, reprezentanţi ai Fondatorului şi ai colectivului de muncă.
În componenţa Consiliului de administraţie pot intra, de asemenea, reprezentanţi ai altor ministere şi
autorităţi administrative centrale, specialişti în domeniul de activitate al Întreprinderii, specialişti în
economie şi în drept.
33. Preşedintele Consiliului de administraţie este desemnat de Fondator. Membrii Consiliului de
administraţie, propuşi din partea colectivului de muncă, sînt aleşi la adunarea generală (conferinţa) a
colectivului de muncă. Administratorul Întreprinderii nu poate fi desemnat în calitate de membru al
Consiliului de administraţie.
34. Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
a) aprobă direcţiile prioritare şi planurile anuale de dezvoltare ale Întreprinderii;
b) ia măsuri ce vor asigura integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor Întreprinderii;
c) soluţionează,  de  comun acord cu  Fondatorul,  chestiunile referitoare la intrarea Întreprinderii în asociaţii
şi alte uniuni şi ieşirea din ele;
d) aprobă devizul anual de venituri şi cheltuieli, raportul financiar anual şi profitul (pierderea) perioadei de
gestiune;
e) exercită controlul selectiv al activităţii economico-financiare a Întreprinderii;
f) prezintă Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiară a Întreprinderii, precum şi
rezultatele auditului activităţii economico-financiare, după caz;
g) adoptă decizii cu privire la obţinerea, acordarea şi folosirea creditelor, în mărimea stabilită de Fondator;
h) prezintă Fondatorului propuneri privind modificarea şi completarea Statutului Întreprinderii,
reorganizarea sau lichidarea ei;
i) selectează prin concurs şi propune Fondatorului candidatura Administratorului Întreprinderii şi, după caz,
eliberarea lui din funcţie;
j) aprobă, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al Întreprinderii;
k) aprobă darile de seamă trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele activităţii economico-
financiare ale Întreprinderii;
l) examinează materialele ce ţin de darea în arendă (locaţiune), depunerea în gaj a bunurilor Întreprinderii,
comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la
fondurile fixe, transmiterea fondurilor fixe şi altor active, prezentate de Administrator spre coordonare;
m) decide cu privire la oportunitatea efectuării auditului Întreprinderii;
n) examinează şi informează Fondatorul despre necesitatea modificării capitalului social.
În Statutul Întreprinderii şi în Regulamentul Consiliului de administraţie pot fi prevăzute şi alte atribuţii ale
Consiliului de administraţie, care nu contravin legislaţiei în vigoare.
35. Consiliul de administraţie nu are dreptul că intervină în activitatea Administratorului, desfăşurată întru
exercitarea funcţiilor, stipulate în contractul încheiat cu Fondatorul Întreprinderii.
36. Conform legislaţiei, membrii Consiliului de administraţie răspund solidar faţă de Întreprindere pentru
prejudiciile cauzate de îndeplinirea, cu abateri de la legislaţie, a hotărîrilor adoptate de ei, a Statutului
Întreprinderii şi  a Regulamentului Consiliului de administraţie. Membrul Consiliului de administraţie care a
votat împotriva unor astfel de hotărîri este scutit de repararea prejudiciilor, dacă în procesul-verbal al
şedinţei a fost fixat protestul lui. Este absolvit de răspundere şi membrul Consiliului de administraţie care nu
a participat la şedinţa respectivă.
37. Membrul  Consiliului de administraţie poate fi scutit  de reparaţia prejudiciilor cauzate de el în timpul
îndeplinirii obligaţiilor sale, dacă el a acţionat conform documentelor Întreprinderii, indicaţiilor în scris ale
autorităţii pe care o  reprezintă sau în limitele unui risc normal de producţie sau gestiune.
Organul executiv al Întreprinderii - Administratorul
20
38. Administratorul conduce activitatea Întreprinderii şi îşi exercită funcţiile ce-i revin în conformitate cu
legislaţia, prezentul Statut şi contractul (acordul) încheiat cu Fondatorul.
39. Administratorul are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Întreprinderii şi asigură funcţionarea ei eficientă;
b) acţionează fără procură în numele Întreprinderii;
c) reprezintă interesele Întreprinderii în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, precum şi cu organele de
justiţie, acordînd atare împuterniciri în unele probleme şi altor lucrători ai Întreprinderii ori altor persoane ce
dispun de calificarea respectivă;
d) asigură executarea deciziilor Fondatorului şi Consiliului de administraţie;
e) asigură, conform deciziei Consiliului de administraţie, auditul activităţii economico-financiare a
Întreprinderii;
f) prezintă trimestrial Consiliului de administraţie darea de seamă cu privire la activitatea economico-
financiară a Întreprinderii şi, după caz, actul auditului;
g) încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi în bănci;
h) prezintă Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraţie privind schimbarea
componenţei, reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică a bunurilor transmise în gestiunea Întreprinderii;
i) poartă răspundere materială pentru neexecutarea sau executarea inadecvată a obligaţiilor stabilite în
contract;
j) asigură prezentarea, în modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare şi fiscale, a dărilor de seamă
statistice şi de alte tipuri în organele respective de stat;
k) asigură transferarea în termen a plăţilor în bugetul public naţional;
l) angajează şi concediază personalul Întreprinderii, asigură stimularea muncii angajaţilor, sancţionarea sau
tragerea lor la răspundere;
m) asigură achitarea salariilor, în  modul  şi în termenele stabilite de legislaţie;
n) îndeplineşte şi alte obligaţii ce ţin de organizarea şi asigurarea activităţii Întreprinderii, conform
legislaţiei.
40. Administratorul  Întreprinderii este obligat să asigure integritatea bunurilor primite în gestiune operativă,
utilizarea şi reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale Întreprinderii nu trebuie să fie mai mică
decît mărimea capitalului social. În caz contrar, se interzice de a plăti prime din contul profitului net
obţinut.  
VI. Activitatea de întreprinzător a Întreprinderii
41. Întreprinderea poate desfăşura orice gen de activitate prevăzut în prezentul Statut, cu excepţia celor
interzise de legislaţie.
42. Întreprinderea îşi întocmeşte de sine stătător programul de producţie, în funcţie de indicii economici
stabiliţi de Fondator, contractele încheiate pentru comercializarea producţiei către consumatori şi necesitatea
de a asigura dezvoltarea Întreprinderii.
43. Întreprinderea procură resurse pe piaţa de mărfuri nemijlocit de la producători, în unităţile comerţului
angro, la burse, iarmaroace, licitaţii, de la organizaţiile de aprovizionare tehnico-materială etc.
44. Întreprinderea îşi comercializează producţia, lucrările, serviciile, precum şi deşeurile de producţie la
preţurile şi tarifele de piaţă, iar în cazurile prevăzute de actele normative - la preţuri şi tarife reglementate de
stat.
45. Profitul (pierderile) Întreprinderii se determină în modul prevăzut de legislaţie. Profitul net se formează
după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia Întreprinderii.
46. Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) formarea rezervei pentru dezvoltarea producţiei;
d) defalcări în bugetul de stat;
e) în alte scopuri, dacă nu contravin legislaţiei.
47. Decizia de repartizare a profitului net se adoptă de către Consiliul de administraţie anual, la propunerea
Administratorului, nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului ce urmează după anul de gestiune.
48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi, pentru  formarea
capitalului de rezervă şi a rezervei pentru dezvoltarea producţiei în cazul în care valoarea activelor nete,
conform ultimului bilanţ anual al Întreprinderii, este mai mică decît capitalul social al Întreprinderii sau va
deveni mai mică în urma repartizării lui în alte scopuri.

21
49. Pierderile Întreprinderii se acoperă din contul profitului net rămas la dispoziţia Întreprinderii, din contul
mijloacelor fondului de rezervă, precum şi din donaţii sau subvenţii.
50. Dacă, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricărui an financiar ulterior, valoarea activelor
nete ale Întreprinderii, potrivit bilanţului anual al acesteia, va fi mai mică decît mărimea capitalului social,
Consiliul de administraţie va informa Fondatorul despre necesitatea modificării capitalului social al
Întreprinderii.
VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a Întreprinderii
51. Întreprinderea se reorganizează prin fuziune (contopire, absorbţie), dezmembrare (divizare, separare) sau
transformare, în baza deciziei Fondatorului, în care se prevede modul şi termenele de reorganizare.
52. Întreprinderea îşi încetează activitatea şi se lichidează în  temeiurile prevăzute de legislaţie,
inclusiv:                  
a) expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii lui;
c) prin hotărîrea Fondatorului;
d) prin hotărîrea instanţei judecătoreşti;
e) în cazul insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa masei
debitoare.
53. Lichidarea Întreprinderii se efectuează de către comisia de lichidare, constituită prin hotărîrea
Fondatorului, căreia i se transmit toate împuternicirile privind conducerea activităţii curente a Întreprinderii.
54. În cazul încetării activităţii Întreprinderii, potrivit deciziei instanţei judecătoreşti competente,
componenţa comisiei de lichidare, modul, termenele şi alte condiţii de activitate a ei sînt determinate de
această instanţă.
55. Întreprinderea se consideră lichidată odată cu radierea ei din Registrul de stat al întreprinderilor şi
organizaţiilor.
VIII. Dispoziţii finale
56. Prezentul Statut este întocmit în ___ exemplare, fiecare dintre ele avînd aceeaşi putere juridică. Anexele
la Statut constituie parte integrantă a lui.
57. Prezentul Statut, modificările şi completările acestuia intră în vigoare la data înregistrării lui la Camera
Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
58. Prevederile prezentului Statut sînt obligatorii pentru toţi angajaţii Întreprinderii.
59. Litigiile apărute în procesul activităţii Întreprinderii şi/sau reorganizării, lichidării ei se vor soluţiona în
instanţele judecătoreşti competente.
Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre fondatorii societatii
comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati straini si PJ straine; actul de constituire
trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea
persoanei juridice; sediul PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata
activitatii PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile
fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a organelor PJ, clauza
privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind
filialele si reprezentantele PJ.

1. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni invocându-se
3. motivul că actul de constituire a acestei societăţi nu corespunde prevederilor legii. Poate oare actul de
constituire să fie anulat? Care sunt temeiurile nulităţii şi efectele ei?
ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt:
a) numele, locul єi data naєterii, domiciliul, cetгюenia єi datele din actul de identitate al fondatorului
persoanг fizicг; denumirea, sediul, naюionalitatea, numгrul de оnregistrare al fondatorului persoanг juridicг;
b) denumirea societгюii;
c) obiectul de activitate;
d) participaюiunile asociaюilor, modul єi termenul lor de vгrsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participaюiune оn naturг єi modul de evaluare, dacг au fost fгcute
asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atribuюiile, modul de constituire єi de funcюionare a organelor societгюii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele єi reprezentanюele societгюii
22
deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume
despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numгrul, tipul єi valoarea nominalг a acюiunilor; clasele de acюiuni єi numгrul de acюiuni de fiecare
clasг;
c) mгrimea aportului єi numгrul de acюiuni atribuit fiecгrui fondator;
d) modul de юinere a registrelor societгюii;
f) ordinea de оncheiere a contractelor cu conflict de interese.

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor

1.1. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. 3 pct.
Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de
venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie
cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si
persoanele juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod
putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat
sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice
locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep.
Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul
de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.
1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c) 5
antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; pct.
a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc
mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii,
notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca
obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are
un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial
fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu
pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un
bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici
chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de
antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai
are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare
antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica
pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character
professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de
intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e
un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si
fabricantii sau industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un patrimoniu distinct єi
rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu
23
drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi pоrоt оn
instanюг de judecatг.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul
poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine
profit.
1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată 7
la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului valutar; b) activităţii de pct.
asigurare; c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun; d) reparaţia tehnicii de uz casnic; e) jocurile
cu noroc; f) comerţul cu produse petroliere;
In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot practica intreprinyatorii
individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita.
Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele juridice , SOC
ACTIUNI ,inregistrate in RM si se supun licentierii.
Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in
nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu
amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent
Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si
soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza patenta.
Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.

1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de 3


întreprinzător făcând o caracteristică a acestora. pct.
Titularul desfas activ in nume propriu de la data eliberarii patentei si pina la data expirarii ei.patenta este un
act personal,care certifica dreptul doar al titularului de a desf activ de intrepr.transmiterea patentei catre o
alta persoana duce la incetarea valabilitatii acestui act,in schimb citiva titulari se pot asocia ca sa desfas in
comun activ de intrepr.activ in baza patentei nu presupune tinerea evidentei contabile si statistice si nici
efectuarea operatiunilor de casa.titularul este in drept sa desf activitatea pe intreg teritoriul tarii,daca in ea nu
este stabilit altfel.in cazul in care este eliberata de primarie,patenta e valabila numai pe teritoriul
localitatii.perioada in care titularul de patenta a activat se include in vekimea de munca.
Obligatii :sa respecte drept consumatorului,sa respecte cerintele legale,normele sanitare,de aparare
impotriva incendiilor ;sa prezinte la cererea consum si a org de control actele de provenienta a
marfurilor,sa nu comercializeze produse alcoolice si articole de tutun.
1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea activităţii 5
de: a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte pct.
locuri autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu
mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii
veterinare şi zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la
locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la
primăria respectivă.
        (2) În cerere se indică:
    a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
    b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea  căreia se solicită patenta;
    c) durata patentei;
    d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de
transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la
APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata
a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă calificarea solicitantului
în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei p/u patentă;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirmă dreptul a/a
mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul de proprietate),bonul de plată a taxei p/u
patentă;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul
constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;
24
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau
dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul
veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.

1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând cu data de 7
20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi pct.
cărţi deşi nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după
asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este
organul competent de a suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei,
încălţămintei şi cărţilor este interzisă.
Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra
sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
    (1) Patenta se suspendă:
    a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia
muncii;
    b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8);
    c) în cazul neachitării  în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;
    (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au
condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.
    (3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza patentei
suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a
eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria
patentei.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei
    (1) Valabilitatea patentei încetează:
    a) odată cu expirarea duratei patentei;
    b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective;
    c) în baza cererii titularului  patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de
concluzia respectivă a comisiei medicale;
    d) în cazul decesului titularului patentei;
    e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;
    f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;
    g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării
ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă.
    (2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului patentei sau
moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.

Subiectul 13. Întreprinzătorul individual

2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu-vă şi 3


la cazurile în care înregistrarea nu se admite. pct.
nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru înregistrare;
b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru înregistrare cerinţelor
prevăzute de lege;
c) încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a
activităţii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice;
c1) constituirii unei noi persoane juridice de către fondatorul persoanei juridice radiată din Registrul
de stat ca rezultat al aplicării art.1741 din Codul fiscal - în decursul a 3 ani
d) încălcării, din motive neîntemeiate, a termenului de depunere a documentelor pentru înregistrarea
modificărilor operate în actele de constituire sau în datele înscrise în Registrul de stat;
e) stabilirii interdicţiei de înregistrare, emisă de instanţa judecătorească sau de executorul
judecătoresc;

25
f) gajării participaţiunii, cu excepţia cazului cînd înstrăinarea ei este permisă, sau sechestrării ori
grevării în alt mod a participaţiunii
(2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea.
(3) Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.
(4) Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea
înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării.
(5) Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată
numai de instanţa de judecată.
2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale 5
titularului patentei de întreprinzător. pct.

1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia
celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr
ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa
utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De
asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala,
cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut
patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde
aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al
inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa
desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se
asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa
transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana,
fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa
desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este
obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa
comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa
prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale.
Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.
2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le 7
poate desfăşura: a) activitate de asigurare; b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din pct.
tutun; c) activitate în domeniul jocurilor de noroc; d) activitate de schimb valutar; e)
organizarea disco-cluburilor.
a) activitate de asigurare – nu
b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.
c) activitate în domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA

Subiectul 15. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.

1.1. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ. 3


pct.
ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume
colectiv(este societatea comercialг ai cгrei membri practicг, оn conformitate cu actul de constituire,
activitate de оntreprinzгtor оn numele societгюii єi rгspund solidar єi nelimitat pentru obligaюiile acesteia),
societatea in comandita(este societatea comercialг оn care, de rоnd cu membrii care practicг оn numele
societгюii activitate de оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru obligaюiile acesteia
(comanditaюi), existг unul sau mai mulюi membri-finanюatori (comanditari) care nu participг la activitatea
de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea
societгюii),SRL(este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn pгrюi sociale conform
actului de constituire єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), SA(Societate pe
acюiuni este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt
garantate cu patrimoniul societгюii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de

26
intreprinzator(cooperativг este asociaюia benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii
corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor
economice єi a altor interese legale
1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate 5
comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător; pct.
a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin care
asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul
realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast , mai intrind
cooperativele si intreprinderile de stat si municipal
b) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si skimba
natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridical care
poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura
asociatii ei
c)intreprindere-
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial
fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu
pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un
bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce desfasoara
legal active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub
raspunderea proprie cu skopul de a obtine venit.
d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu skop lucrativ , tinind de drept
public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care
are oblig de a prezenta rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de dr
public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator
1.3. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula 7
înregistrarea SRL “VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi nu au pct.
dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a
fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii
Constituţionale, iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze
instanţa?
cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta ca persoanele mentionate in
speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici
in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si
desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe
actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de asociat al SRL si de actionar presupune participarea la
beneficii , dar nu neaparat si la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii
pentru persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata
pentru utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

1.1. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra înregistrării cererii de 3
înregistrare a persoanei juridice. pct.
Registratorul,in exercitarea atributiilor,preia actele prezentate,le verifica legalitatea,indeplineste formalitatile
si in cel mult 5 zile lucratoare emite o decizie prin care satisface cererea ori o respinge.Decizia de
inregistrare a persoanei juridice se emite in 2 examplare si reprezinta actul administrativ de constatare a
ptaparitiei persoanei juridice ca subiect de dr.La inregistrare pers jur i se atribuie un nr de identitate de stat
(IDNO),care e nr de inregistrare,iar alaturi de denumire si sediu,un nr unic de identitate pentru intreaga viata
sociala.Registratorul elibereaza solicitantului inregistrarii un exemplar al Deciziei de inregistrare si un
27
exemplar de acte de constituire cu amprenta stampilei Camerei.Registratorul nu e in drept sa intervina cu
modificari si completari in propria decizie de inregistrare a pers jur si nici nu o poate anula.Registratorul
poate din oficiu sau la cererea persoanei interesate ,sa corecteze in decizia adoptata erorile care contravin
actelor de constituire si alte greseli evidente.Pt aceasta adopta o decizie de corectare a deciziilor,care nu
anuleaza si nu modifica caracterul juridic deciziei de inregistrare .
1.2. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera Înregistrării de Stat cu 5
alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ. pct.

1.3. Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de persoane juridice cu 7
scop lucrativ, în special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a înregistrării de stat a pct.
persoanei juridice.
Capitolul II din legea nr220/ 2007.
Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile:
a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare;
b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare cerintelor prevazute de
lege
Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activitatii
persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice.

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.


1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un fondator 3
este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică străină şi al treilea pct.
fondator este un cetăţean al Republicii Moldova.
constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul bancar care
demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de evaluare a bunurilor care se transmit
ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al RM prezinta buletinul de identitate,
fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate
urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul de inregistrare si copia de
pe actul de constituire, certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa
aportul la care s-a obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice
centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului
administrator care daca este persoana fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar
daca este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si actele
persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridical.

1.2. Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor evidenţiind 5


destinaţia, deţinătorul şi conţinutul. pct.
. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat pe cind
registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea
de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta оn
оnscrierea оn acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora,
оnregistrate, reorganizate si lichidate,
despre modificarile operate оn actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a
datelor privind obtinerea si оncetarea calitatii de оntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In
conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de
inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de
inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de
fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba
o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar.
Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al
inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta
in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage
imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa
de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind
28
orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile
effectuate in baza acestor actiuni.

1.3. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de Camera 7
Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este reglementat pct.
de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială
care îşi propune un astfel de obiect de activitate.
In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica
poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat
a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea
de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrare-necorespunderea actelor de
constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele
legii intrucit “prinsul pestelui in Marea Nordica” ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv
in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica aceasta
activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele
si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre
Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala

Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.


1.1. Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. 3
pct.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita
participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire;
sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul
schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii
drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute
de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de
majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie
transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint
exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii
societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in
cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In
conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in
numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se
transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea
dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este
confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea
prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate
sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia
despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in
Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii
sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara
daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul
incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau
a beneficiului care rezulta din actele incheiate.
1.2. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu cea a: a) 5
asociatului comanditar; b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni; c) asociatului unic pct.
al societăţii cu răspundere limitată.
In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societaţii este prezumat a fi
оn numerar, dacг actul de constituire nu prevede altfel. Pоnг la data оnregistrarii de stat a societaţii, fiecare
29
fondator va trebui sг verse оn numerar оn contul societгюii cel puюin 40% din suma aportului subscris, dacг
legea sau actul de constituire nu prevгd o proporюie mai mare. Fiecare asociat va trebui sг verse integral
aportul subscris оn cel mult 6 luni de la data оnregistrгrii societгюii. Dreptul societaţii de a reclama aportul
de la asociat se prescrie оn termen de 3 ani de la оnregistrarea de stat a societгюii. Оn calitate de aport la
capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani. in perioada de activitate a societгюii,
asociaюii nu pot cere restituirea aportului lor vгrsat оn capitalul social. Asociatul care nu a vгrsat оn
termenul stabilit aportul este obligat sг repare prejudiciile cauzate societгюii dacг angajamentul asumat a
generat aceste prejudicii. Dacг administratorul societгюii nu cere asociatului sг verse neоntоrziat aportul єi
sг acopere prejudiciul cauzat prin оntоrziere, fiecare asociat este оn drept, оn limitele termenului de
prescripюie, sг cearг, оn numele societгюii, vгrsarea aportului єi repararea prejudiciilor. Suma totalг a
aporturilor nu poate fi mai micг decоt cuantumul capitalului social. Asociaюii nu pot fi eliberaюi de
obligaюia de a vгrsa aportul. Creanţa societгюii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsг prin
compensaюie. Faюг de obiectul aportului оn naturг nu poate fi opus dreptul de retenюie оntemeiat pe o
creanюг care nu se referг la acest obiect. Оn cazul reducerii capitalului social al societгюii, asociaюii pot fi
eliberaюi de obligaюia de a vгrsa aport оn cuantum ce nu depгєeєte suma cu care a fost redus capitalul
social. Obiect al aportului оn naturг poate fi orice bun aflat оn circuitul civil. Bunul care face obiectul
aportului оn naturг va fi indicat оn actul de constituire.
Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul
comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in
considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active in cazul
lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. Spre deosebire de asociatii SRL,
comanditarii trebuie sa verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat. Actionarii SA pot plati
pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA stabilesc obligatia actionarului de a
achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la
inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 30 de zile de la inregistrare daca
aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze
aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic,
acesta trebuie sa verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale.
1.3. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de judecată 7
către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că pct.
acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că
Dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să verse integral aportul său, însă a trecut mai mult
de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost
vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi soluţionat
litigiul?
In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa-I
ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila
excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL
asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea
acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul
dat asociatul Verega s-a adresat in instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I
acorde acestuia termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va
refuza in primirea cererii.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale

1.1. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale. 3


pct.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint:
dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de
constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si
de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea
profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de
lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor,
proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de
constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta
30
adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a
adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care
detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de
proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea
conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale,
procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca
copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende:
profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se
poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit
sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea
se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la
dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti
asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului 5
comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitată. pct.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in
comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise
societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul
de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au
drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind
asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un
singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta
numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in
raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL
au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-
persoane terte.
1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El solicită 7
consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde la pct.
dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de
plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între asociaţi.
Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are el
dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul
asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un
beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de
constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de
distribuire a beneficiului societгюii poate fi modificat prin hotгrоrea adunгrii generale a asociaюilor, care se
adoptг cu votul unanim al asociaюilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la
intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul
rгmas dupг achitarea impozitelor єi altor plгюi obligatorii. Beneficiul se plгteєte asociaюilor оn formг
bгneascг, оn decurs de 30 de zile de la data adoptгrii hotгrоrii privind distribuirea beneficiului, dacг
adunarea asociaюilor nu a stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este оn drept sг adopte hotгrоre
privind distribuirea beneficiului оntre asociaюi 1.pоnг la vгrsarea integralг a aporturilor; 2.dacг, оn urma
distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societгюii va deveni mai micг decоt suma capitalului
social єi capitalului de rezervг. Societatea nu este оn drept sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui
distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor dacг, la momentul achitгrii, societatea este оn stare
de insolvabilitate sau poate ajunge оn aceastг stare оn urma distribuirii beneficiului. Оn cazul оncetгrii
circumstanюelor menюionate, societatea este obligatг sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire
s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor. Beneficiul plгtit contrar reglementгrilor stabilite se restituie
societгюii.

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ


31
1.1. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al unei SRL. 3
pct.
1.1. Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in capacitate de exercitiu
prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie
remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa
functia de director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infracюiuni contra patrimoniului,
infracюiuni economice, infracюiuni sгvоrєite de persoane cu funcюie de rгspundere sau de persoane care
gestioneazг organizaюii comerciale.
Ex: In conf cu legea cu privire la avocatura: f-ctia de avocat este incompatibila cu oricare funcюie retribuitг
prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire la procuratura: funcюia de procuror este
incompatibilг cu orice altг funcюie publicг sau privatг, cu excepюia activitгюilor didactice єi єtiinюifice.
Administratorul este persona priun kare o societate comerciala isi exercita drepturile si isi executa
obligatiile .in kalitate de administra poate fi desemnat o persoana fizika ku kapacitate de exercitiu deplina
(18 ani)Legiutorul stabileşte anumite restrictii pentru ocuparea funcţiei de administrator al unei societati
comerciale, respective al unei SRL. Astfel, nu poate fi un astfel de administrator persoana care ocupa o
funcţie publica incompatibila cu o alta funcţie remunerata. Sub incidenta acestei interdicţii cad funcţionarii
publici, procurorii, judecătorii, lucratorii organelor de interne si de securitate, persoanele care fac serviciu
militar, deputaţii, miniştri, preşedintele RM etc. De asemenea nu pot exercita o astfel de funcţie persoanele
condamnate pentru anumite infractiuni si persoanele private, prin sancţiunea instanţei, de dreptul de a ocupa
funcţia de director.ka administrator poate fi desemnat cet RM , strain sau apatrid.
1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o gestionează. 5
pct.
Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin
analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica
raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de
asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic
in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat
intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa
actioneze similar unui mandatar “in numele sip e contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si
societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura:
contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din
imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii
generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de
mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se
exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In
acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii
cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii 7
cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii pct.
este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei.
In societates pe acţiuni, administratorul este in drept sa incheie liber orice act juridic in valoarea de pina la
25% din activele nete deţinute de societate. Pentru actele juridice ce depăşesc acesta valoare , insa pina la
50% din activele nete, iar pentru cele ce depăşesc proporţia de 50% din active, acordul trebuie sa fie dat de
adunarea generala a actiunarilor. Actele juridice cu depăşirea limitelor stabilite pot fi anulate de instanţa de
judecata. Respectiv, in cazul de fata administratorul nu este in drept sa sa vinda cladirea societatii pe actiuni
deoarece valoarea actului juridic, adica 2.5 mln lei, constituie mai mult de 50% din valoarea activelor
societatii, adica 3.5 mln lei. Pentru incheierea acestui act juridic va fi nevoie de acordul dat de catre adunarea
generala a actionarilor. In caz contrar actul juridic va fi anulat prin intermediul instantei de judecata

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui. 3


pct.
In sens juridic prin patrimoniu se intelege o totalitate de drepturi si obligatii cu caracter economic pe care
persoana juridica le are in mod distinct si independent de cele ale altor subiecte de drept,precum si de cele
ale persoanelor care o alcatuiesc.
32
In sens economic patrimoniul reprezinta doar o totalitate de drepturi.
Patrimoniul este suportul material care ofera pers.jur. posibilitatea realizarii scopului pentru care a fost
infiintata,care-i permite sa participe in nume propriu la rap.jur. si sa-si asume drepturile si obligatiile pe care
aceasta participare le presupune.Din componenta patrimoniul fac parte toate bunurile pers.jur.
1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului patrimoniului 5
persoanei juridice cu scop lucrativ. pct.
Bunurile ce intra in componenta activului patrimoniului pers.jur. cu scop lucrativ sunt:
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi pierde
valoarea lor economica.
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului
e)sursele mijloacele economice
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor

1.3. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al S.A. 7
„Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să înregistreze pct.
societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori potrivit Constituţiei şi Codului civil,
apele şi pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei
Comunei Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Cum urmează a fi
soluţionat litigiul ?
Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit
chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept
de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii sale.

Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.


1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului 3
nemonetar la formarea şi majorarea capitalului pct.
social al societăţilor comerciale.
aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si
incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe
natura bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus
inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt
immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in
registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea
societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care
varsa aportul si transmite efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar
valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
1.2. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de 5
„aport la capitalul social”, «participaţiune» pct.
„parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”.
intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta
enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii
comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes ,
parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.

33
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la
capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea
participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг
reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul
aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul
proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din
bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia.
1.3. Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator 7
unic al SRL “MIXT”, care a decis să verse cu pct.
titlu de aport în capitalul social un bun imobil,
un automobile, acţiunile pe care le deţine în
S.A. “Tîmplarul”  referindu-vă la la termenul
de vărsare, modul de evaluare şi de predare a
acestora.
In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vгrsat integral pоnг la оnregistrarea de stat a
societгюii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina
la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul оn naturг caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vгrsat
оn cel mult 30 de zile de la оnregistrarea de stat a societгюii. Dovada vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг
organului de оnregistrare оn termen de 10 zile de la vгrsare. Aportul оn naturг al asociatului unic va fi
evaluat de un evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu
se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societгюii de capital creanюele єi
drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in
Regstrul de stat al transporturilor.
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.
1.1. Identificaţi bunurile incorporale ce se includ 3
în activul persoanei juridice, definindu-le şi pct.
explicându-le esenţa.
In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr
asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului
industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr.
Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea
dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in
modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I
plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre
deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala
obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia
industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor,
produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea
elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre),
figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie
marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul
activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin
aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa
titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau
juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR
asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti
intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial
desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator.
Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a
interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea
acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de
aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau
desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari
34
stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi
racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de
stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.2. Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” evidenţiind momentul apariţeie 5
drepturilor respective şi prioritatea care o acordă legea una faţă de alta în cazul confruntării pct.
acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele
sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele.
Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de
stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii
industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu
prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub
sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in
reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele
incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o
singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu
posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul
intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala
unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale,
pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
1.3. Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de producţie cu 7
titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-vă la modul de evaluare, aprobare a pct.
valorii şi procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect
orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele
incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii
comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de
adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stability in actul de constituire darn u
mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.

1.1. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor societăţi 3
comerciale şi relataţi despre funcţiile capitalului social. pct.
Sunt 3 functii ale Capitalului Social: 1) Capitalul social- baza materiala a societatii. De aici se asigura
cheltuielile de constituire si inregistrare. Eficienta investitiei in societate se apreciaza dupa beneficiile pe
care le produc aceste investitii. 2) Capitalul Social – garantie a creditorilor societatii. Marimea capitalului
social este un indiciu al credibilitatii partenerilor, creditorilor si tertilor fata de societate. Cu cit capitalul este
mai mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si de aici creste increderea partenerilor de afaceri. 3)
Capitalul social – legatura dintre societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei entitati colective
cu scopul – vadit patrimonial - de a obtine o cota predeterminata din cistigul prezumabil sau, altfel spus, din
foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite intre ei
1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, „pasiv 5
al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. pct.
Delimitarea capitalului social de alte noţiuni similare. în literatura juridică s-a menţionat că, în unele
cazuri, capitalul social trebuie delimitat şi de alte noţiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale
societăţii497, de capital propriu şi de capital vărsat.
- Capitalul social şi patrimoniul. Din noţiunea de capital social498 rezultă că acesta este un element al
patrimoniului societăţii, însă nu se confundă cu el. O eventuală confuzie a capitalului social cu patrimoniul
societăţii apare la constituire, atunci când asociaţii varsă integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte
cuvinte, aportul în numerar, vărsat la contul bancar al societăţii, este capitalul propriu iniţial al societăţii şi, ca
valoare contabilă, se reflectă, pe de o parte, la pasiv, ca datorie faţă de fondatori, indicând legătura juridică sau,
altfel spus, dependenţa de aceştia, iar pe de altă parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societăţii. Dacă
patrimoniul este un ansamblu de drepturi şi obligaţii cu valoare economica ce aparţin unei persoane, capitalul
social este suma valorilor bunurilor aduse de asociaţi ca aport în societatea comercială pentru formarea
activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o raărime variabilă şi depinde de eficacitatea activităţii
35
societaţii comerciale, adică de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fixă, menţinută pe întreaga
durată a societăţii şi înscrisă în actele constitutive şi în Registrul de stat, modificarea lui efectuându-se prin
proceduri dure.
-Capitalul social şi activul societăţii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a
tuturor aporturilor asociaţilor, indiferent de forma în care sunt făcute. De aceea, el indică valoarea ininimă a
laturii active a patrimoniului societăţii, dar nu este activul societăţii. Acesta din urmă este format din activele
proprii ale societăţii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau împrumutate (credite bancare sau
comerciale), precum şi din bunurile deţinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dacă
aceste active sunt aportate de asociaţi, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace
atrase. Capitalul social arată nivelul minim al activelor pe care trebuie să le deţină societatea. Din activele
care asigură intangibilitatea capitalului social nu pot fi plătite dividende. Dacă activitatea, într-o anumită
perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă, iar societatea a avut pierderi şi valoarea activelor a scăzut sub mărimea
capitalului social, la sfârşitul exerciţiului financiar organul de decizie şi control al societăţii trebuie să
hotărască fie întregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea reală a activelor500. Dacă societatea a activat
eficient, la sfârşitul exerciţiului financiar societatea va obţine beneficii şi asociaţii vor putea participa la
împărţirea lor.
- Capitalul social şi pasivul societăţii. Potrivit regulilor de evidenţă contabilă, mărimea capitalului social
figurează la pasiv. Capitalul social, pe lîngă faptul că indică nivelul minim al activelor de care trebuie să
dispună societatea, indica şi sursa acestui patrimoniu, care, în esenţă, nu este altceva decât datoria societăţii
faţă de asociaţii săi. Asociaţii, la rândul lor, au un drept de creanţă complex, care include atât dreptuii
patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active în cazul lichidării societăţii), cât şi drepturi
nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociaţilor cu drept de vot; dreptul la informaţie; dreptul
dc control etc), pe care le pot valorifica în modul stabilit de normele legalc şi statutare. Creanţa asupra
societăţii se materializează în cota dc participare la capitalul social, numită şi participaţiune, parte socială
sau acţiune, care poate fi valorificată prin: a) înstrăinare către o altă persoană; b) retragere din societate
(numai în unele forme de societate); c) obţinerc a unei părţi din active în cazul lichidării societăţii.
- Capitalul social şi capitalul propriu. Capitalul social nu sc confundă integral nici cu capitalul
propriu al societăţii. După cum am indicat anterior, capitalul social indică sursa iniţială a capitalului propriu,
şi acestea corespund la constituire, când societatea a obţinut întregul capital social de la fondatorii săi, dar nu
a efectuat nici un fel de operaţiuni juridice şi, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obţinut nici
beneficii. După începerea activităţii, capitalul propriu, pc lângă capitalul social şi capitalul de rezervă,
include şi beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezultă că
valoarea nominală a participaţiunii unui asociat (acţionar) reprezintă o fracţiune a capitalului social (de
exemplu, 10% din capitalul social), pe când valoarea contabilă a părţii sociale a asociatului depinde de
capitalul propriu al societăţii, adică cele 10% vor fi suplimentate şi de 10% din capitalul de rezervă, de 10%
din beneficiul nerepartizat şi de 10% din alte fonduri ale societăţii.
- Capitalul social şi capitalul vărsat. Capitalul social se confundă cu capitalul vărsat al societăţii
atunci când asociaţii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziţia
art.112 din Codul civil, potrivit căreia asociatul unic varsă integral aportul până la data înregistrării de stat.
De regulă, la constituire capitalul social este mai mare decât cel vărsat. Art.113 stabileşte că, la data
înregistrării de stat a societăţii, fiecare asociat este obligat să verse în numerar cel puţin 40% din aportul
subscris, pe când capitalul social se varsă integral în cel mult 6 luni de la înregistrare.
1.3. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL „Lombardul Daciei” 7
din Chişinău. Administratorul lombardului solicită asistenţă juridică şi afirmă că capitalul pct.
social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe când capitalul social minimal pentru SRL este
mult mai mic. Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi care
norme au fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita dizolvarea?
Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in functie de amplasament, si
anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie sa aiba un capital de cel putin 25000$ SUA iar in
localitatile rurale de cel putin 15000$ SUA. Avind in vedere situatia noastra concreta, lombardul este
amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un municipiu, si deci el nu a respectat norma minima a
capitalului social cerut, in conditiile valorii curente a $ pe piata, avind numai 8, 333$ SUA. Astfel in cadrul
acestui lombard nu s-au respectat prevederile legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de
constituire si poate fi declarat nul.

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.


36
1.1. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL. 3
pct.

.Modalitati de majorare
-majorarea capitalului prin cresterea valorii nominale a actiunilor. Consiliul sau adunarea generala poate
decide majorarea capitalului social prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii
fie prin reevaluarea bunurilor societatii, fie prin aporturile suplimentare ale actionarilor. Majorarea implica:
adoptarea deciziei de majorare, inregistrarea majorarii capitalului social la camera inregistrarii de stat,
retragerea din circuit a actiunilor plasate si inlocuirea lor cu o valoare nominala mai mare.
-Majorarea capitalului prin emisiune suplimentara de actiuni. O emisiune suplimentara de actiuni se face
numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost inregistrata la comisia nationala a valorilor
mobiliare-CNVM. Nu pot fi emise actiuni noi pina cind nu sint platite cele din emisiunea precedenta.
Emisiunea poate fi inchisa sau deschisa. Emisiunea se face in limita actiunilor autorizate spre plasare. Actul
de constituire trebuie sa prevada actiunile autorizate spre plasare si actiunile plasate.
Emisiunea suplimentara de actiuni prin metoda inchisa- etape
-adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea de actiuni se adopta de organul care decide
majorarea capitalului adica de consiliul directoriu sau de adunarea generala. Emisiunea inchisa se face
numai intre persoanele indicate in lista aprobata prin majoritatea de voturi ale actionarilor, consiliul societatii
de tip inchis nu poate majora capitalul prin emisiune suplimentara de actiuni.
-Plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare se face intre persoanele cu un astfel de drept. Daca se
platesc cu capitalul emitentului actiunile emisiunii suplimentare vor fi impartite intre actionarii societatii fara
plata proportional numarului de actiuni detinute.
-Adoptarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. Consiliul adopta o dare de seama
asupra rezultatelor emisiunii unde se inscriu persoanele care s-au subscris la actiunile emisiunii suplimentare
-Inregistrarea la CNVM a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. In termen de 15 zile de la data
incheierii plasamentului emitentul trebuie sa prezinte o dare de seama privind emisiunea suplimentara.
Comisia nationala ezamineaza actele prezentatev si daca le gaseste intocmite legal decide inregistrarea
emisiunii suplimentare inchise
-Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor determinate de
rezultatele emisiunii. Daca CNVM a inregistrat o emisiune suplimentara emitentul prezinta actele necesare
la camera inregistrarii de stat pentru a face modificari in actul de constituire dictate de majorarea capitalului
social.
-Consemnarea in registru a datelor privind noii actionari care au dobindit actiunile emisiunii
suplimentare si eliberarea de extrase din registru.
Emisiunea publica a actiunilor.
-adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea actiunii
-pregatirea si aprobarea de catre emitent a prospectului ofertei publice. Prospectul este un document al
emitentului cu informatii necesare investitorilor la adoptarea deciziei de a procura actiuni ale emisiunii
suplimentare ce se plaseaza prin oferta publica.
-Inregistrarea ofertei publice a actiunilor la CNVM
-Deschiderea de catre emitent a unui cont provizoriu in valuta nationala pentru acumularea mijloacelor
banesti obtinute in procesul plasamentului actiunilor emisiunii suplimentare.
-Imprimarea actiunilor materializate
-Dezvaluirea informatiei cuprinse in prospectul emisiunii de actiuni
-Plasamentul actiunilor adica vinzarea actiunilor subscrise
-Aprobarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii
-Inregistrarea la comisia nationala a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii si declararea emisiunii ca
fiind efectuata sau neefectuata.
-Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor dictate de rezultatele
emisiunii
-Inchiderea actului provizoriu si transferarea mijloacelor lui pe un cont current al emitentului
-Introducerea in registrul actionarilor a datelor noilor actionari
1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului nerepartizat 5
cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi. pct.

37
majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de
capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea
valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul
reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor
asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi
noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si
de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin
aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti..

1.3. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Înregistrării de Stat 7
cererea de majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin, care urma pct.
până la 15 ianuarie 2009, să importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de
conservare a legumelor. Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele
de constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul utilajelor în R.
Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile
fiscale prevăzute de Codul fiscal şi Hotărârea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând
ca decizia este neîntemeiată, a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi
organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi
includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.

1.1. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. 3


pct.
a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau
    b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.
   La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată.
Surse ale măririi capitalului social pot fi:
    a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau
    b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.
Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile
societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de
cîteva clase.
Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral acţiunile din
emisia precedentă.
Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in corespundere cu legea si cu
statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. Emiterea poate fi de 2 feluri: emisiune inchisa sau
publica.

1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor cu 5
procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni. pct.
Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor actionarilor fara
ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei metode de marire a capitalului social poate fi
capitalul propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale
plasate se efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta
marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii
nominale a actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea
suplimentară de acţiuni se efectuează după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
cndiţiile emiterii suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii de
acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea nominală sau valoarea
fixată a acestora;Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă sau publică;
Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se
repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de
acţiuni care le aparţin; Înscrierile în legătură cu emisiunea suplimentară de acţiuni se fac în registrul

38
acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni
din emisiunea respectivă.
1.3. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. „Rădeanu”, prin 7
care a fost decisă majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. În motivarea pct.
sa, reclamantul a arătat că majorarea capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare
emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi valoare nominală ca şi
acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să crească şi valoare
nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A. „Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului
său de constituire, majorarea se face numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele
preferenţiale. Cum trebuie soluţionat litigiul?

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.


1.1. Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL. 3
pct.
. Articolul 34. Reducerea capitalului social
    (1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul social.
    (2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:
    a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;
    b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.
    (3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a unor fracţiuni
din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele
de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data
înregistrării de stat.
    (4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege
1.2. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active între 5
asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea activelor sub pct.
mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem considera ca activele societatii
nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente
active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate.
Dupa inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS
actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura
reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza inefficient si valoarea
activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si
egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
1.3. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o cererea de 7
dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi constituie doar 40 % pct.
din mărimrea capitalului social declarat. Cum urmează să fie soluţionat litigiul?
CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC
ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca
valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a
fiecarui an financiar urmator. AG e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va reduce capitalul
său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidată prin
hotărîre judecătorească.

39