Sunteți pe pagina 1din 7
NIKOLAI A. LIPATOV Problema paternitatii Comentariului la Profetul Isaia atribuit Sf. Vasile cel Mare* Ag vrea sa ridic din nou, astazi, problema autenticitatii Comentariului la profetul Isaia care a fost mult discutata si diverse solutii oferite.! Nici una dintre viziuni nu a castigat o acceptare universal si, in pofida atribuirii aproape universale a manuscrisului lui Vasile, opera a fost clasificata tot timpul ca dubious sau, mai grav, ca spurios®. Scopul meu este de a contura simi- laritatile frapante de metoda din Hexaimeron si Comentariu. Ca 0 lucrare autentica a lui Vasile, Hexaimeronul furnizeazé un bun criteriu. La fel ca si Comentariul, manevreaza un text biblic constant gi, de asemenea, aduna multe din ideile importante apartinand lui Vasile. In consecinta, se pot compara teologia, exegeza, discutia textual biblicd si uzul cunoasterii filosofice si stiintifice, si se poate observa distributia simetrica a corespondentele pe parcursul Traducere dupa: Nikolai A. Lipatoy, ,,The Problem of the Authorship of the Commentary on the Prophet Isaiah Attributed to St. Basil the Great”, Studia Patristica, vol. 27, Peeters, Leuven, 1993, p. 42-48. (n. tr.) 1. J. Garnier, Praefatio (PG 29), CCXVI-COXXX. P. Maran, Vita Sancti Basilii Magni (PG 29), CLXVI-CLXX. J. Wittig, Des heiligen Basilius des Grossen geistliche Ubungen auf der Bischofskonferenz von Dazimon, 374-375, im Anschluss an Isaias 1-16 (Breslau, 1922) (rev.: A. Jiilicher, ThLZ 16/17, 47 [1992], 361-864. J. Lebon, REce 18 [1922], 582-583. J. Simon, AB 41 [1923], 180-182). P. Humbertclaude, A propos du commentaire sur Isaie attribué a saint Basile”, RSR 10 (1930), 47-68. (rev. :R. Devreesse, RB 42 [1933], 145-14 R Stéphanou, EO 37 [1934], 238-240). Idem, La doctrine ascétique de saint, Basile de Césarée (Paris, 1932). R. Devresse, ,L’édition du commentaire d’Eusébe de Césarée sur Isaie. Interpolations et omission", RB 42 (1933), 540-555. Dom D. Amand, L ascése monastique de saint Basile. Essai historique (Paris, 1948), 30, n. 1. R. Loonbeek, Etude sur le commentaire d'Isaie (diss. unpubl. ; Louvain, 1955). A. Benito y Duran, Filosofia de San Basilio Magno en su Enarratio in Isaiam prophetam (TU 125: 1981), 39-60. I Escribano-Alberca, ,Der Prophetic-Begriff von In proph. Isaiam (PG 30. 117-668)" (SP 17, 3; 1982), 1095-1101. R. Gryson si T:P. Osborne, ,Un faux témoin de la Vetus Latin: La version latine du Commentaire pseudo-basilien sur Isaie, avec une note sur le ms. 179 de la Vetus Latina” RBen 95 (1985), 280-292. 2. O. Bardenhewer, Geschichte der Altkirchlichen Literatur (Darmstadt, 1962), 3, 147-148 B. Altaner, Patrology (Edinburgh /London, 1960), 339. J. Quasten, Patrology (Westminster, Maryland, 1963), 218-219. CPG 2 (1974), n. 2911, 166-167. 598 PARINTII CAPADOCIENI ambelor texte.’ Acestea se extind nu doar asupra ideilor, ci si in ceea ce priveste expresiile, si nu exist& contradictii semnificative intre cele doud lucrari. Voi incepe cu teologia. O tema teologic’ major’ in ambele lucrdri este revelatia, de vreme ce ele se ocupa de revelatiile lui Dumnezeu c&tre Moise si Isaia. Ambele se refera la vocea lui Dumnezeu nu ca la un fenomen fizic afectand aerul, ci ca la unul care se reflecta direct in sufletul profetului, sau este exprimat in mod simultan in fapte si in legea naturii.? Atat Comentariul, ct si Hexaimeronul incep cu discutia legata de pregitirea si calitatile sufletului necesare pentru intalnirea cu Dumnezeu.’ Ele continua prin a oferi povestea Tui Moise ca un exemplu al unei vieti pline de devotament, subliniind ca pe parcursul celor patruzeci de ani petrecuti in Etiopia el s-a devotat contemplatiei lucrurilor care sunt.‘ O alta tema important comund constituie chiar esenta Hexaimeronului, si anume cA lumea material este un loc al invat&rii (6iaoKad.c1ov) pentru sufletele umane, comunicand cunostinta providentei lui Dumnezeu. Cu mai putina relevanta evidenta apare acest subiect, de asemenea in mod extensiv, pe parcursul Comentariului.® Intrucat textul lui Isaia nu reclama aceasta, tendinta izbitoare demasca viziunea foarte specific personala a exegetului asupra lumii. Ambele lucrari ofera o perspectiva eshatologica a celei de-a opta zile ca iegind din acest timp septuplu si, astfel, corelata cu eternitatea ca nemiscata, niciodata-fixata gi perpetua.® Ele prezinta natura focului in forma divizata, in vremurile din urma, dand stralucire celor drepti si ardere pacatosilor.” La fel ca in doctrina lor pozitiva, lucrarile arata aceeasi uniformitate gi in ceea ce priveste polemica lor. Ele atac4 invataturile filosofice elenistice ca mutual incompatibile si lipsindu-le criteriul de stabilire a adevarului.® Alte tinte comune sunt: astrologia®, interpretarea scripturisticd iudaicd”° si anomeii. 1, Textele sunt citate urmand editiile: S. Giet, Basile de Césarée, Homélies sur UHexaéméron (SC 26bis, 1968), 86-522: referintele la editia Hexaimeronului din PG 29 sunt date intre paranteze; pentru Comentariu (PG 30), 117-668. 2. Hex, 2, 172-174 (45 B-C); 3. 192-196 (53 C-56C); Enarr. in Is. 6, 432 A-B; 6,440 A-B; 7,452 A. 3. Hex. 1,86-88 (4 A); Enarr. in Is, intr. 121 A-D. 4. Hex. 1,88-90 (5 A-C); Enarr. in Is. intr., 128 D-129 A. Pasajul similar despre dragostea pentru contemplatie: Enarr. in Is. 7,452 C-D. 5. Hex. 1,106 (13 B), 110 (16 B-C), 114 (17 B), 184-136 (28 A-B); 3,242 (77 B-C); 4,246 (80B-C) ; 6,326-330 (117 B-120 B), 378 (141 C), 386 (145 C-D); 8, 462-464 (180 C-181 A); Enarr. in Is, 2,273 A-B; 5,372 B, 376 A-B, 381 C-384 A, 385 A-B, 396 C; 8,485 A-B; 10.536 A-B; 14.629 A; 16,649 B-C. Reactia normala la minunile lumii naturale este considerata a fi admiratia urmata de slvirea intelepciunii lui Dumnezeu Vezi. Hex. 5, 284-286 (97 B-C), 320 (116 B); 7,414 (157 C-D); Enarr. in Is. 2,249 A. 6. Hex. 2,178-184 (49 A-52 B); Enarr. in Is. 1,180 B; 2,260 B. 4,333 C-336 A; 13,584 C. 7. Hex. 6,336-338 (121 C-D): Enarr. in Is. 10,544 A-B. 8. Hex. 1,92-94 (8 A-B), 100-104 (9 C-12 C), 130-134 (25 A-28 A); 3,196-202 (56 D-57 D), 232-284 (73 B-C); 8,436 (168 A-B); Enarr. in Is. 10,587 A; 5,405 A-C. 9. Hex, 6,348-362 (128 A-133 C); Enarr. in Is. 7,448 A; 13,601 C-604 A. 10. Hex, 9,514-518 (204 C-205 ©); Enarr. in Is. 6,428 B; 7,464 A-4 11. Hex, 9,518-522 (205 C-208 C); Enarr. in Is. 10,525 A-B. 4,617 A-B. PROBLEMA PATERNITATII COMENTARIULUI LA PROFETUL ISAIA ATRIBUIT.... 599 SA ne intoarcem la exegez. Scurtele cuvinte ale Scripturii sunt considerate de cAtre Vasile si autorul Comentariului c& ar detine o insemnatate uriasa', dar sensul lor poate fi interpretat in mod corect numai prin célauzirea si darul Duhului Sfant.? Simbolismul este admis’, pe cand, atat extremele alegoriei‘, cAt si interpretarea prea-literala® sunt respinse. Uzul imaginilor simbolice si comparatiilor, desi larg raspandit, este aplicat numai atunci cand este justificat de uzul acelorasi simboluri sau al unora similare din Biblie, care servesc drept criteriu.® In mod sigur, Comentariul este aparent mai generos in interpretarea simbolica decat Hexaimeronul. Dar aceasta se datoreaza caracteristicilor diferite ale Facerii si ale cartii Isaia. Relatarea simpla si scurta a creatiei din Facerea nui se pare lui Vasile una favorabila aplicarii imaginilor. Cum alte carti ale Scripturii nu se refera in mod simbolic la acest pasaj, aceasta practicA este foarte probabil sé conduca la erezie. Dar profetia lui Isaia contine in mod evident multe imagini care pur si simplu nu pot fi interpretate literal si este tratata in multe locuri din Noul Testament ca o prevestire a intruparii lui Hristos. Interpretarea textuala gi criticismul sunt caracterizate prin analiza atenta asemnificatiei unui cuvant prin comparatie cu utilizarea sa in multe locuri din Biblie, atat pentru a stabili sensul sau, cat gi pentru a indica daca utilizarea se aplica in chip pozitiv sau negativ.” In mod frecvent lucrarile recurg la a oferi definitii stricte in maniera unei intrari de dictionar.* O alta metoda de tratare a locurile obscure este confruntarea diverselor traduceri grecesti ale Vechiului Testament cu referintele la textul ebraic. Textele lui Aquila, Symmachus gi Theodotion si Septwaginta’, ca si originalul ebraic'? par a fi utilizate via Hexapla lui Origen, cdci ambele lucrari mentioneazd 1. Hex. 1,88 (4 A-5 A), 98 (9 B); 5,320-322 (116 C); Enarr. in Is. intr., 121 A; 5,348 A 2. Hex. 2, 138-140 (28 C-29 A), 162 (40 B-C); 8,470 (184 C); Enarr, in Js. intr., 120 A, 128 A. 3. Hex 1,126 (24 A); 3,230-232 (73 A); 5,284-286 (97 C), 310 (109 C-112 A), 312 (112 B-C); 6,332 (120 D), 878-380 (141 C-144 A); Enarr. in Js, intr., 129 D; 1,176 A, 181 D-184 A, 228 B-C; 2,268 B, 277 A; 3,316 D; 4,338 C; 5,368 A, 385 C-388 C; 7.449 B, 457 C; 8,480 B-C; 15,629 C-D. 4, Hex. 2,142-144 (29C-32 A), 152-156 (36 B-37 A); 3,234-238 (73 C-76 C); 9478-482 (188 B-189 B); Enarr. in Is. 6,428 B-C; 8, 480 D-481 A. 5. Hex. 3,236 (76 A-B); Enarr. in Is. 5, 385 A; 1,137 C; 13,593 A-B; Hex, 3,192-194 (58 C-56 B), 208-210 (61 B-C); 4,258 (85 B-C), 5,282-284 (97 A-B), 300-302 (105 C); 8,428-430 (164 C-D); Enarr. in Is, intr., 128 A; 2, 392 C, 424 AB. 6. Hex. 5,296-298 (104 B-C), 304-306 (108 B-109 A), 320 (116 B-C); 7,406-108 (158 C-D); pins. , 153 A; 2,265 C-268 A; 5,345 C-348 A, 368 A-C; 7,472 C-473 A; 8.473 C-476 A; 9,517 A-B. 7. Hex. 1,108-110 (16 A-B); 2,178 (49 A); 8,206 (60 C-61 A), 230-232 (72 B-73 A); Enarr. in Is. 1, 228 A; 2,257 B-C; 3,329 A; 5,384 B-C, 424 B; 8,485 B-C; 15,629 B-C. 8. Hex. 1,112-114 (17 A); 2,142 (29 C), 156 (37 A), 158 (37 D), 176 (48 B); 4,258 ( 85 C), 264-266 (89 B); 6,368 (137 B), 370 (137 C); Enarr. in Is. 1,148 A-B; 149 B; 5,408 C-409 A; 10,525 B, 587 C-D, 544 C; 13,600 C. 9. Hex. 4,264 (88 C-89 A); Enarr. in Is. 1,144 C, 180 A, 228 A; 5,349 B; 6,445 A; 7,464 A; 10,552 C; 13.601 A; 16,656 A. 10. Hex. 4,264 (88 C-89 A); Enarr, in Is. 2,277 C. 600 PARINTII CAPADOCIENI semnul (oBedos) critic marcand pasajele dubioase' — care indica utilizarea unei editii critice —, si ele se refera in mod amplu la confruntarea diverselor manuscrise (avtvypaga), versiuni (axSoceic) gi traducaitori (eppeveis).? In Hexaimeron, Vasile igi arata inabilitatea de a citi el insusi ebraica, atunci cand se refera la o explicatie a textului oferit lui de un foarte invatat sirian.’ in acelasi fel, autorul Comentariului recunoaste avantajele cunoasterii limbii ebraice.* Multele sale traduceri privind numele proprii ebraice necesitau doar abilitatea de a gasi echivalentul grecese in Hexapla sau in alte lucrari timpurii. Criticismul textual, in ambele cazuri, demonstreaza o mare libertate. Ordinea cuvintelor este schimbata, cuvintele lips adaugate, substitutiile facute dintr-un cuvant pentru altul.° Obscuritatea se explica ca 0 modalitate de incurajare a cercetarii asupra semnificatiei si intentiei Scripturii, din cauza cA ceea ce s-a obtinut cu efort este mai bine retinut.® Cel mai bun argument pentru relatia stransa intre Comentariu gi Hexaimeron rezida in perspectiva lor filosofica si stiintificd identice. Abundenta materia- Jului ilustrativ din Hexaimeron este naturala, dar aceleasi exemple sunt utilizate si in Comentariu, chiar gi atunci cand nu sunt reclamate de textul din Isaia. Prin astfel de preferinte ies la iveala in mod limpede intervalul de cunoastere si personalitatea comentatorului. Este important faptul c& Comentariul contine multe exemple luate din stiinta natural, in plus la cele care isi gasesc paralele in Hexaimeron,’ si o parte din relatarile sale sunt mai detaliate. Acordul literal se gaseste in modul cum utilizeaza cele patru elemente,’ fazele Lunii,? fenomenul zapezii si ploii,"° legatura timpului si materiei," diversele specii de pasari,!” biologia unui liliac,™ clasificarea artelor," definitia frumusetii,”* intunericului, 1. Hex. 4,264 (88 C-89 A); Enarr. in Is. 3,328 C. 2. Hex. 4,264 (88 C-89 A); 1,112 (17 A); 2,168 (44 B); Enarr. in Is. 2,277 C; C; 10,552 A; 13,569 B. 3. Hex. 2,168 (44 B). Vasile citeaza pe sirian care compara Duhul Sfant cu o pasaire incalzind si aducand la viata oudile. Aceeasi imagine a pasrii st”ind pe oud este utilizata in Comen- tariu (10,540 B) intr-un context intrucatva diferit, dar cu aceleagi verbe (ow). (a inedilzi) gi Gpoyoveo (a aduce la viata). 4. Enarr. in Is. 10,552 A; 8,480 B-C. 5. Hex. 4,264 (88 C-89 A); 5,282 (96 C-97 A); 6,332-334 (120 D-121 A); Enarr. in Is. 1,164 B, 165 C; 5,349 A; 8,473 C, 497 C-D; 9,508 B-C; 16,665 A. 6. Hex. 2,150 (33 C); 3,194 (56 B); Enarr. in Is. intr., 128 B-C; 2,272 A. 7. Enarr. in Is. 5,420 B-C; 9,516 D-517 A; 13,565 D-568 A, 577 B-C, 585 B-588 B, 600 C. 8. Hex. 4,266-268 (89 B-92 A); 1,116-118 (20 A-B); 3,210 (61 B-C); Enarr. in Is. 1,176 B; 3,328 B. 9. Hex. 6,838-340 (121 D-124 B), 868-370 (187 B), 878-380 (141 C-144 A); Enarr. in Is. 1,177 AB 10. Hex, 3,232 (73 A-B); Enarr. in Is. 1,204 B; 5,360 C-D. 11. Hex, 1,106 (13 B-C); Enarr. in Is, 2,232 C-D. 12, Hex, 8,440 (169 A), 440-442 (169 B), 464 (181 A), 444 (172 A), 470 (184 B); Enarr. in Is. 2,249 A-B. 18. Hex, 8,464 (181 A); Enarr. in Is, 2.277 A-B. 14. Hex, 1,112-114 (17 A-B); Enarr. in Is, 5, 377 C. 15. Hex. 2,174 (45 C-48 A); 3,240 (76 D-77 A); Enarr. in Is. 5,409 A. 328 C; 7,461 PROBLEMA PATERNITA TIL COMENTARIULUI LA PROFETUL ISAIA ATRIBUIT.... 601 luminii,! dulcetei si amArAciunii,? stiinta astrologiei,? conceptia uimitoare a zmeilor,* intepatura de albine,° intemeierea si pozitia Pamantului,® uzul medi- cinal al ierbii’ si migcarea stelelor.® Aceste corespondente sunt agezate foarte simetric pe parcursul textului Comentariului si paralele sale apar in toate omiliile Hexaimeronului, mai putin una.® As dori sa inchei cu un exemplu concret demonstrand o intersectare a ideilor in ambele directii. Dac semnificatia instructiva a observarii lumii naturale pare a-si avea originea in interpretarea Facerii, logica prezentarii vitei de vie din Hexaimeron devine pe deplin clara numai prin comparatie cu versiunea mai extins a Comentariului."° In ambele lucrari, aceste pasaje ocupa o pozitie extrem de semnificativa. in centrul celei de-a cincea omilii a Hexaimeronului, in pasajul cel mai bogat simbolic din intreaga lucrare, imaginea vitei de vie furnizeaza liantul catre invafatura potrivit cAreia contemplatia naturii ar trebui s& ridice mintea la Dumnezeu. Imaginea este una recurenta la Isaia. Dar la inceputul capitolului cinci, profetul concentreaza in ea esenta mesajului lui Dumnezeu catre poporul sau. La acest punct, Comentariul ofera cinci pagini pentru numai una din Hexaimeron. Totusi daca indeprtaim multe idei secundare intercalate, structura celor doua pasaje apare aproape identica. Argumentul din Comentariu este motivat de logica si cuvintele profetiei, in timp ce, in Hexaimeron, lipsa referintelor repetate la Isaia il face neclar. Acolo, Vasile incepe prin a cita Evanghelia lui Ioan, unde se spune ca lisus este Vita, Tatal este Culegatorul si credinciogii mladitele," pe cand aceasta citare este cea care conclude discutia din Comentariu. Aceasta este singura diferenta structural. Vasile citeazi mai departe Isaia 5.1 si parafrazeaz4 parte din versul al doilea cu o schimbare a ordinii cuvintelor: ,a plantat via si a imprejmuit-o cu gard” in loc de: ,a imprejmuit-o cu gard, a sprijinit-o cu stalpi gi a plantat via Soreh”. Care este motivul pentru aceasta? Manevrarea versului din cadrul Comentariului il poate oferi. Ea demonstreaza ca seeventa frazelor ar trebui s& corespunda secventei din natura, unde plantarea precede sustinerea cu stalpi si imprejmuirea. Acest principiu ii este cu totul familiar lui Vasile, de vreme ce ell-a aplicat cu numai cateva pagini inainte in aceeasi omilie a cincea.'® Acolo el justificd o schimbare pe baze identice a ordinii cuvintelor intr-un vers despre creatia plantelor. Hex. 2,154 (36 B), 162 (40 C), 170 (44 C); Enarr. in Is. 5,408 C-D. Hex. 5,316 (118 B-C); Enarr. in Is. 5,408 D-409 A. Hex. 6,348-362 (128 A-133 C); Enarr. in Is. 7,448 A; 18,601 C-604 A. Hex. 8,460-462 (180 A-B), Enarr, in Is, 7,465 A-B. Hex. 8,448 (178 B); Enarr. in Is. 7,469 A. Hex. 1,124-130 (21 C-25 A); Enarr. in Is. 1 Hex. 5,294 (101 C-D): Enarr. in Is. 1,196 A. Cex. 1,102 (12 B); 6,348 (128 B); Enarr. in Is. 7,448 A. Singura exceptie este scurta omilie a gaptea dedicat’ creaturilor acvatice, care, mai putin decat oricare altele, igi ga cul inc 10. Hex. 5,302-306 (108 B-109 A); Ennarr, in 11. Ioan 15,1. 12. Hex. 5,282 (96 C). 92 D-593 A. Praeger 602 PARINTII CAPADOCIENI Urmatorul punct basilian din Hexaimeron interpreteazd pe scurt impre- jmuirea vitei — ca fiind pazirea poruncilor -, si protectia ingerilor — care ofera paza impotriva calcarii in picioare (tescuirii) —, confirmand aceasta viziune cu un vers din Psalmul 33.! Aceste explicatii sumare, in special prima, nu pot fi derivate intru totul din referinta la Psalmi, desi Isaia mentioneaza riscul tescuirii, si Comentariul dezvolta pe larg faptul c& imprejmuirea semnificd, in mod evident, poruncile Legii— care, la fel precum proptelele, inalta sufletele si nu le las sa fie cileate in picioare -, si de vreme ce Legea a fost data prin ingeri, imprejmuirea semnifica, de asemenea, protectia ingerilor. Dupa aceasta apare aceeasi citare din Psalmul 33. Continuand, Vasile sustine faptul ca Dumnezeu cere de la noi si acceptam a fi cultivati prin spare, adica prin a lasa deoparte preocuparile lumesti care sunt 0 povara pentru inimile noastre. Nu exista referinte la vreo marturie biblicd pentru o astfel de poruncé, astfel c s-ar putea crede ca, la fel ca si in alta parte din cuprinsul celei de-a cincea omilii, Vasile exploateaz4 imaginea operatiilor horticole, extinzand simboluri biblice, astfel ca, nu numai anumite plante sunt simboluri ale sufletului, ci si cultivarea si biologia lor. in fapt, acest pasaj urmeaza logica Comentariului. La Isaia, Dumnezeu, descriind toata grija sa anterioara pentru vita, merge mai departe prin a spune ca vita va fi abandonata si nu va mai fi niciodata curatata si sapata.2 Comentariul vorbeste, la fel ca gi Vasile in Hexaimeron, despre necesitatea indepartarii povarei zadarnice a gandurilor lumesti. Dar, atat in Isaia, cat si in Comentariu, pri- varea de curatare si spare este tratata ca o pedeapsa severa, si de aici Vasile le descrie in Hexaimeron in mod pozitiv ca fiind vointa lui Dumnezeu pentru poporul sau. Urmatorul pas in invatétura din Hexaimeron dovedeste, o data in plus, faptul ca aici Vasile urmeaza nu doar textul lui Isaia, ci si aceeagi linie de interpretare cu cea a Comentariului. El spune cA vita — care este sufletul — nu trebuie sa se salbaticeasea, adicd sd traiascé ostentatiy, si utilizeaza un cuvant foarte rar intalnit in traducerile grecesti ale Vechiului Testament, si anume vhopavew (,a-si face de cap”, ,a se salbatici”). Apare numai la Osea 10, 1, in versiunea lui Symmachus. Aceeasi idee, cu acelasi vocabular incluzénd oonavew, este asezata si in punctul relevant din Comentariu,’ unde sunt descrise rezul- tatele jalnice ale abandonarii sufletului de catre Dumnezeu gi pierderea culturii. Dupa aceasta, tratarea Comentariului se incheie cu citarea din Sf. Ioan, cu care a fost inceput pasajul corespondent din Hexaimeron.* Deci se poate observa ca logica si ordinea interpretarilor simbolice date vitei si poruncilor pentru suflete, in a cincea omilie din Hexaimeron, nu pot fi pe deplin intelese prin ele insele, asa cum ele fac trimitere — fara referinta repetata la Isaia - la argumentele gasite in pasajul relevant din Comentariu, Psalm 33,8. Isaia 5,5-6. Hex. 5,306 (109 A); Enarr. in Is. Toan 15,1-2. Pee PROBLEMA PATERNITA TIL COMENTARIULUI LA PROFETUL ISAIA ATRIBUIT.... 608 nu numai in ceea ce priveste textul profetului, ci si in legatura cu ideile si expresiile comentatorului insugi. O paralela exacta poate fi gasita intr-un lung pasaj din primul capitol al Comentariului insusi.! Desfagurarea pasajului este identica cu cea a Hexaimeronului tocmai discutata. $i ea se bazeaz pe ince- putul lui Isaia 5, dar singura citare scurta si perechea de aluzii sunt o cheie numai pentru inifiafi. Ele nu exprima logica pasajului aflat formal in discutie. In plus, ideile si vocabularul fac trimitere la discutia care urmeaza in Isaia 5 a Comentariului. Cu alte cuvinte, tehnica este o paralela directa la cea deja demonstrata in Hexaimeron. Simpla explicatie este c& ambele lucrari au iesit din acelasi condei. Am discutat numai un pasaj in detaliu, dar, in general, corespondenta notiunilor teologice, a metodei exegetice, a discutiei textuale si a viziunii filosofice gi stiintifice, sustinute de paralele textuale convinge ci asa-zisa paternitate traditionala a Comentariului la profetul Isaia este, de asemenea, corectii. ‘Traducere din limba engleza de Daniel Jugrin 1, Enarr. in Is. 1,153 A-156 C. Vocabularul pasajului include, de asemenea, vaouavew (1,156 B).