Sunteți pe pagina 1din 7

Ortografia cuvintelor compuse

Compunerea este procedeul de formare a cuvintelor ce constă în îmbinarea a două sau mai multe cuvinte.
Cuvintele compuse se pot scrie cu termenii sudaţi, separaţi prin cratimă sau despărţiţi prin pauză albă (blanc).

Clasa Motivări Exemple Pentru notiţe


morfologică
1 2 3 4
a) alcătuite din cuvinte întregi, existente
independent în limbă, care au căpătat unitate
semantică şi morfologică, declinîndu-se ca un
Substantive singur cuvînt (cu desinenţe şi cu articol hotărît
comune numai la finală) şi avînd structura:

- adjectiv + substantiv, - bunăstare, dreptunghi,


lungmetraj, triplusalt, primadonă,

- adverb(uneori substantivizat) + substantiv, - binefacere, răufăcător, răuvoitor,

- prepoziţie +/ - prepoziţie + substantiv


(provenit uneori dintr-un infinitiv lung sau - fărădelege, subsol, demîncare,
dintr-un supin), deîmpărţit, descăzut,

- substantiv + adjectiv
- botgros, vinars

- substantiv + substantiv în Nominativ,


- blocstart, concertmaistru,
omucidere, valvîrtej,
- cuvinte unite prin vocala de legătură o;
- anotimp, aurolac, citatomanie,

b) compuse cu elemente de compunere care nu - aeroambulanţă, gastroenterolog,


există independent în limbă; teleconferinţă, policalificare, poliglot,
fotosinteză, protopop,
c) compuse din / cu abrevieri -

d) tipuri izolate - atotştiinţă, sinucidere, untdelemn,


sinucigaş, atotputinţă
a) nume geografice cu unitate morfologică; - Şaptebani, Câmpulung, Satulung,

Substantive - Delavrancea, Amoaşei,


proprii b) nume de persoană;
- Rompres, Romstal, Eurasia
c) compuse prin abreviere;
- Atotputernicul
d) nume proprii religioase cu structură proprie.

a) compuse din cuvinte întregi, cu existenţă - rozalb, pursînge, binemeritat,


Adjective independentă în limbă, care au căpătat unitate binevoitor, clarvăzător,
morfologică; preafericit, atotştiutor,
atotputernic, dacoroman,
b) compuse din elemente de compunere savantă, - aerodinamic, aeroportuar,
fără existenţă independentă în limbă (mai ales în anatamopatologic, autobiografic,
terminologia ştiinţifică); balneoclimateric, cronofag,
electrocasnic, heliomarin,
sociocultural,
c) adjective participiale compuse cu adverbul mai; - nemaipomenit, nemaivăzut,

d) formate simultan prin compunere şi derivare. - băimărean, sătmărean, newyorkez.

a) pronume personale de politeţe; - dumneavoastră, dumnealor etc.


Pronume
b) pronume reflexive; - sieşi

c) pronume/ adjective pronominale de întărire; - însumi, însăşi, înşine,

d) pronume/ adjective pronominale demonstrative; - acelaşi, celălalt,

e) pronume/ adjective pronominale nehotărîte, - fiecare, oarecare, vreunul, vreun,


compuse cu elementele iniţiale alt-, fie(şi)-, niscaiva, ceva,
fi(e)şte-, fite-, oare(şi)-, ori(şi)-, vre-, sau cu
elementul final –va.
f) negative - niciun, niciunul

a) numerale cardinale compuse cu spre sau formate - unsprezece, optsprezece,


Numerale prin alăturare;

b) numerale ordinale; - dintîi, întîiaşi, al unsprezecelea,

c) numerale colective; - tuspatru, cîteştrei etc.

Prepoziţii Prepoziţii compuse ai căror termeni s-au contopit, - deasupra, dedesubtul,


nemaifiind sesizaţi de vorbitorul de azi. dimprejurul, dinapoia, dindărătul,
dintru, împrejurul,
Conjuncţii Conjuncţii compuse, ai căror termeni au fuzionat. - deoarece, fiindcă, încît, întrucît,

Interjecţii Compuse prin sudare - behehe, heirup, tralala, iacă(tă)

Scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse

clasa motivări Exemple pentru note


morfologică
1 2 3 4
a) compusele cu unitate semantică şi
gramaticală mai mică decît a celor scrise într-
un singur cuvînt (şi, eventual, cu articulare şi
Substantive flexiune şi la primul element) avînd structura:
comune - adjectiv + substantiv, - bună-credinţă („onestitate”), bună-
creştere, bună-cuviinţă („politeţe”), bun-
gust („simţ estetic”), bun-plac, bun-rămas
(„adio”), bun-simţ („decenţă”), rea-
credinţă, rea-voinţă;

- dublu-casetofon, dublu-decalitru, triplu-


sec, prim-balerin, prim-ministru, prim-
plan, prim-procuror, prim-secretar, prim-
vice-prim-ministru;
- substantiv + adjectiv,
- argint-viu, gură-spartă, mamă-mare, maţe-
fripte, piatră-vînătă, rămas-bun, sînge-
rece, tata-mare, vorbă-lungă;
- substantiv + prepoziţie + substantiv,
- bou-de-baltă, brînză-n-sticlă, cal-da-mare,
drum-de-fier, floare-de-colţ, colţ-de-
pisică, poale-n-brîu, viţă-de-vie;
- substantiv + substantiv în nominativ, - an-lumină, artist-cetăţean, cal-putere,
cîine-lup, bloc-turn, contabil-şef, cuvînt-
titlu, cuvînt-cheie, decret-lege, formular-
tip, general-colonel, mamă-soacră,
maşină-capcană, maşină-unealtă, nord-est,
situaţie-limită, wat-oră, zi-lumină, zi-
muncă;

- substantiv (articulat) + substantiv în - cerul-gurii, ciuboţica-cucului, floarea-


genitiv, soarelui, gura-leului, iarba-fiarelor,
ochiul-boului, roza-vîntului, sîngele-
voinicului, vaca-Domnului;

- numeral cardinal + substantiv (+/- - cinci-degete, doi-fraţi (plante),


adjectiv), unsprezece-metri (lovitură de pedeapsă);

- prepoziţia după + substantiv - după-amiază, după-masă (partea a doua a


zilei).
b) compuse cu structură propoziţională sau - ducă-se-pe-pustii, du-te-vino, încurcă-
de frază; lume, lasă-mă-să-te-las, nu-mă-uita, papă-
lapte, pierde-vară, soare-apune, soare-
răsare,ucigă-l-toaca, vino-ncoace, zgîrie-
brînză, zgîrie-nori;

c) tipuri izolate - cuvînt-înainte, mai-mult-ca-perfectmai-


marele, terchea-berchea;

a) nume geografice şi teritorial- - Cluj-Napoca, Bistriţa-Năsăud, Eforie-


Substantive administrative compuse din două Nord, Borşa-Cătun, Bucureşti-Triaj,
proprii substantive cu forma de nominativ- Domneşti-Sat, Domneşti-Tîrg,
acuzativ;
b) nume de persoane compuse din două - Ana-Maria, Cristina-Daniela, Dan-
pronume sau două nume; Virgiliu, Papadat-Bengescu,
c) nume de persoane + o poreclă, o - Rilă-Iepurilă, Păunaşul-Codrilor, Zîna-
funcţie, un rang; Pădurilor, Făt-Frumos, Harap-Alb, Albă-
ca-Zăpada, Strîmbă-lemne, Statu-Palmă-
Barbă-Cot, Tic-Pitic,

d) personaje din basme cu structuri - Ştefan-Vodă, Roşu-Împărat, Ali-Paşa,


morfologice diverse; Hagi-Tudose,

e) denumiri astronomice - Cloşca-cu-Pui, Ursa-Mare, Ursa-Mică


-
a) formate din două adjective unite (uneori) - burghezo-democratic, chimico-
prin vocala de legătură o cu flexiune numai la farmaceutic, economico-financiar, ,
ultimul element; francezo-român, greco-catolic, româno-
Adjective american.

b) compuse din două adjective cu flexiune la - bun-platnic, instructiv-educativ, literar-


ultimul element sau chiar la ambele elemente; artistic, rău-platnic, albe-argintii(globuri),
dulci-acrişoare (mere).

c) compuse dintr-un adverb (invariabil) + - aşa-zis, bine-crescut (cuviincios), bine-


adjectiv (participial); venit (oportun), drept-credincios, înainte-
mărgător, liber-cugetător, nou-născut,
propriu-zis, sus-numit, sus-pus

d) cu structura substantiv (numele unui punct - est-european, nord-american, sud-


cardinal) + adjectiv; dunărean

e) formate de la nume de popoare, în care - afro-asiatic, anglo-francez, indo-european, italo-


primul termen (primii termeni) reprezintă o franco-german
temă (teme) fără existenţă independentă în
limbă.

Adverbe a) adverbe compuse dintr-un adverb, un - alaltăieri-dimineaţă, astă-noapte, azi-mîine, azi-


adjectiv pronominal sau prepoziţie + un noapte, după-amiază, după-masă, ieri-seară,
substantiv; mîine- dimineaţă,

b) formate din cuvinte rimate /şi ritmate, cu - ceac-pac, harcea-parcea, (ni)tam-nisam, tîrîş-
elemente care nu există independent; grăpiş.

c) locuţiuni adverbiale compuse cu - dintr-adins, într-adevăr, într-adins


prepoziţiile întru, dintru, în care cratima
marchează eliziunea
Prepoziţii Prepoziţia compusă de-a (în locuţiuni). de-a berbeleacul, de-a baba-oarba, de-a latul, de-a
lungul
Interjecţii Interjecţii compuse formate din cuvinte cioc-cioc, fîş-fîş, ham-ham, hodoronc-tronc, pui-
analizabile pui, tic-tac, tura-vura