Ortografia cuvintelor compuse

Compunerea este procedeul de formare a cuvintelor ce constă în îmbinarea a două sau mai multe cuvinte.
Cuvintele compuse se pot scrie cu termenii sudaţi, separaţi prin cratimă sau despărţiţi prin pauză albă (blanc).

Clasa Motivări Exemple Pentru notiţe

morfologică
1 2 3 4
a) alcătuite din cuvinte întregi, existente
independent în limbă, care au căpătat unitate
semantică şi morfologică, declinîndu-se ca un
Substantive singur cuvînt (cu desinenţe şi cu articol hotărît
comune numai la finală) şi avînd structura:

- adjectiv + substantiv, - bunăstare, dreptunghi,

lungmetraj, triplusalt, primadonă,

- adverb(uneori substantivizat) + substantiv, - binefacere, răufăcător, răuvoitor,

- prepoziţie +/ - prepoziţie + substantiv

(provenit uneori dintr-un infinitiv lung sau - fărădelege, subsol, demîncare,
dintr-un supin), deîmpărţit, descăzut,

- substantiv + adjectiv
- botgros, vinars

- substantiv + substantiv în Nominativ,

- blocstart, concertmaistru,
omucidere, valvîrtej,
 - cuvinte unite prin vocala de legătură o;
- anotimp, aurolac, citatomanie,

b) compuse cu elemente de compunere care nu - aeroambulanţă, gastroenterolog,

există independent în limbă; teleconferinţă, policalificare, poliglot,
fotosinteză, protopop,
c) compuse din / cu abrevieri -

d) tipuri izolate - atotştiinţă, sinucidere, untdelemn,

sinucigaş, atotputinţă
a) nume geografice cu unitate morfologică; - Şaptebani, Câmpulung, Satulung,

Substantive - Delavrancea, Amoaşei,

proprii b) nume de persoană;
- Rompres, Romstal, Eurasia
c) compuse prin abreviere;
- Atotputernicul
d) nume proprii religioase cu structură proprie.

a) compuse din cuvinte întregi, cu existenţă - rozalb, pursînge, binemeritat,

Adjective independentă în limbă, care au căpătat unitate binevoitor, clarvăzător,
morfologică; preafericit, atotştiutor,
atotputernic, dacoroman,
b) compuse din elemente de compunere savantă, - aerodinamic, aeroportuar,
fără existenţă independentă în limbă (mai ales în anatamopatologic, autobiografic,
terminologia ştiinţifică); balneoclimateric, cronofag,
electrocasnic, heliomarin,
sociocultural,
 c) adjective participiale compuse cu adverbul mai; - nemaipomenit, nemaivăzut,

d) formate simultan prin compunere şi derivare. - băimărean, sătmărean, newyorkez.

a) pronume personale de politeţe; - dumneavoastră, dumnealor etc.

Pronume
b) pronume reflexive; - sieşi

c) pronume/ adjective pronominale de întărire; - însumi, însăşi, înşine,

d) pronume/ adjective pronominale demonstrative; - acelaşi, celălalt,

e) pronume/ adjective pronominale nehotărîte, - fiecare, oarecare, vreunul, vreun,

compuse cu elementele iniţiale alt-, fie(şi)-, niscaiva, ceva,
fi(e)şte-, fite-, oare(şi)-, ori(şi)-, vre-, sau cu
elementul final –va.
f) negative - niciun, niciunul

a) numerale cardinale compuse cu spre sau formate - unsprezece, optsprezece,

Numerale prin alăturare;

b) numerale ordinale; - dintîi, întîiaşi, al unsprezecelea,

c) numerale colective; - tuspatru, cîteştrei etc.

Prepoziţii Prepoziţii compuse ai căror termeni s-au contopit, - deasupra, dedesubtul,

nemaifiind sesizaţi de vorbitorul de azi. dimprejurul, dinapoia, dindărătul,
dintru, împrejurul,
Conjuncţii Conjuncţii compuse, ai căror termeni au fuzionat. - deoarece, fiindcă, încît, întrucît,

Interjecţii Compuse prin sudare - behehe, heirup, tralala, iacă(tă)

Scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse

clasa motivări Exemple pentru note

morfologică
1 2 3 4
a) compusele cu unitate semantică şi
gramaticală mai mică decît a celor scrise într-
un singur cuvînt (şi, eventual, cu articulare şi
Substantive flexiune şi la primul element) avînd structura:
comune - adjectiv + substantiv, - bună-credinţă („onestitate”), bună-
creştere, bună-cuviinţă („politeţe”), bun-
gust („simţ estetic”), bun-plac, bun-rămas
(„adio”), bun-simţ („decenţă”), rea-
credinţă, rea-voinţă;

- dublu-casetofon, dublu-decalitru, triplu-

sec, prim-balerin, prim-ministru, prim-
plan, prim-procuror, prim-secretar, prim-
vice-prim-ministru;
- substantiv + adjectiv,
- argint-viu, gură-spartă, mamă-mare, maţe-
fripte, piatră-vînătă, rămas-bun, sînge-
rece, tata-mare, vorbă-lungă;
- substantiv + prepoziţie + substantiv,
- bou-de-baltă, brînză-n-sticlă, cal-da-mare,
drum-de-fier, floare-de-colţ, colţ-de-

- substantiv + substantiv în nominativ,
- substantiv (articulat) + substantiv în
genitiv,
- numeral cardinal + substantiv (+/-
adjectiv),
- prepoziţia după + substantiv
b) compuse cu structură propoziţională sau
de frază;
c) tipuri izolate
a) nume geografice şi teritorial-
Substantive administrative compuse din două
proprii substantive cu forma de nominativ-
acuzativ;
b) nume de persoane compuse din două
pisică, poale-n-brîu, viţă-de-vie;
- an-lumină, artist-cetăţean, cal-putere,
cîine-lup, bloc-turn, contabil-şef, cuvînt-
titlu, cuvînt-cheie, decret-lege, formular-
tip, general-colonel, mamă-soacră,
maşină-capcană, maşină-unealtă, nord-est,
situaţie-limită, wat-oră, zi-lumină, zi-
muncă;
- cerul-gurii, ciuboţica-cucului, floarea-
soarelui, gura-leului, iarba-fiarelor,
ochiul-boului, roza-vîntului, sîngele-
voinicului, vaca-Domnului;
- cinci-degete, doi-fraţi (plante),
unsprezece-metri (lovitură de pedeapsă);
- după-amiază, după-masă (partea a doua a
zilei).
- ducă-se-pe-pustii, du-te-vino, încurcă-
lume, lasă-mă-să-te-las, nu-mă-uita, papă-
lapte, pierde-vară, soare-apune, soare-
răsare,ucigă-l-toaca, vino-ncoace, zgîrie-
brînză, zgîrie-nori;
- cuvînt-înainte, mai-mult-ca-perfectmai-
marele, terchea-berchea;
- Cluj-Napoca, Bistriţa-Năsăud, Eforie-
Nord, Borşa-Cătun, Bucureşti-Triaj,
Domneşti-Sat, Domneşti-Tîrg,
- Ana-Maria, Cristina-Daniela, Dan-
 pronume sau două nume;
c) nume de persoane + o poreclă, o
funcţie, un rang;
d) personaje din basme cu structuri
morfologice diverse;
e) denumiri astronomice
a) formate din două adjective unite (uneori)
prin vocala de legătură o cu flexiune numai la
ultimul element;
Adjective
b) compuse din două adjective cu flexiune la
ultimul element sau chiar la ambele elemente;
c) compuse dintr-un adverb (invariabil) +
adjectiv (participial);
d) cu structura substantiv (numele unui punct
cardinal) + adjectiv;
e) formate de la nume de popoare, în care
primul termen (primii termeni) reprezintă o
temă (teme) fără existenţă independentă în
Virgiliu, Papadat-Bengescu,
- Rilă-Iepurilă, Păunaşul-Codrilor, Zîna-
Pădurilor, Făt-Frumos, Harap-Alb, Albă-
ca-Zăpada, Strîmbă-lemne, Statu-Palmă-
Barbă-Cot, Tic-Pitic,
- Ştefan-Vodă, Roşu-Împărat, Ali-Paşa,
Hagi-Tudose,
- Cloşca-cu-Pui, Ursa-Mare, Ursa-Mică
-
- burghezo-democratic, chimico-
farmaceutic, economico-financiar, ,
francezo-român, greco-catolic, româno-
american.
- bun-platnic, instructiv-educativ, literar-
artistic, rău-platnic, albe-argintii(globuri),
dulci-acrişoare (mere).
- aşa-zis, bine-crescut (cuviincios), bine-
venit (oportun), drept-credincios, înainte-
mărgător, liber-cugetător, nou-născut,
propriu-zis, sus-numit, sus-pus
- est-european, nord-american, sud-
dunărean
- afro-asiatic, anglo-francez, indo-european, italo-
franco-german
 limbă.

Adverbe a) adverbe compuse dintr-un adverb, un - alaltăieri-dimineaţă, astă-noapte, azi-mîine, azi-

adjectiv pronominal sau prepoziţie + un noapte, după-amiază, după-masă, ieri-seară,
substantiv; mîine- dimineaţă,

b) formate din cuvinte rimate /şi ritmate, cu - ceac-pac, harcea-parcea, (ni)tam-nisam, tîrîş-
elemente care nu există independent; grăpiş.

c) locuţiuni adverbiale compuse cu - dintr-adins, într-adevăr, într-adins

prepoziţiile întru, dintru, în care cratima
marchează eliziunea
Prepoziţii Prepoziţia compusă de-a (în locuţiuni). de-a berbeleacul, de-a baba-oarba, de-a latul, de-a
lungul
Interjecţii Interjecţii compuse formate din cuvinte cioc-cioc, fîş-fîş, ham-ham, hodoronc-tronc, pui-
analizabile pui, tic-tac, tura-vura