Sunteți pe pagina 1din 80

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

ANALIZA DATELOR SECUNDARE


PE PIAȚA NAȚIONALĂ DE BERE

Profesor: LECT.UNIV.DR. BRANDABUR Raluca Ecaterina

Student: Viu Iuliana-Vasilica

București 2019
Cuprins

Analiza macromediului................................................................3
Mediul economic:......................................................................3
Mediul politic............................................................................8
Mediul demografic..................................................................33
Factori sociali-culturari...........................................................35
Mediul tehnoligic:...................................................................38
ANALIZA MICROMEDIULUI................................................49
Producători:.............................................................................49
Concurenții..............................................................................58
Clienți:.....................................................................................66
Piața berii...................................................................................67

2
Analiza macromediului

Mediul economic:

a nivelul UE, este cel de-al șaptelea an consecutiv în care economia este marcată de creștere, iar
conform previziunilor creșterea economică va continua și în următorii doi ani. Piețele forței de
muncă rămân solide, iar șomajul scade în continuare.

În România, pentru anul 2020 se preconizează creșterea PIB cu 3,6%, inflația va scădea la 3,5%,
rata șomajului va crește la 4,2%. Deficitul bugetar va crește la 4,4% din PIB, iar în zona euro va
fi de 0,9%. Datoria publică brută va crește la 37,2% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 85,1%.
Balanța contului curent va ajunge la 5,3% din PIB. Tot pentru România, se preconizează o
creșterea Produsului Intern Brut cu 3,3% în 2021, inflația va scădea la 3,4%, rata șomajului va
crește la 4,3%. Deficitul bugetar va crește la 6,1% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 1,0%.
Datoria publică brută va crește la 40,6% din PIB, iar în zona euro va crește la 84,1%.

3
Mediul extern a devenit însă mult mai puțin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate, ceea
ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schimbări structurale. În
consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă prelungită de creștere
mai modestă și inflație foarte redusă.

Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va crește cu 1,1 % în 2019 și cu 1,2
% în 2020 și 2021. Față de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie),
previziunile de creștere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2 %) și cu 0,2
puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este de așteptat ca PIB-ul să
crească cu 1,4 % în 2019, 2020 și 2021. Previziunile pentru 2020 au fost și ele revizuite în sens
descendent față de cele din vară (de la 1,6 %).

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social,
precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a
declarat: „Economia europeană a demonstrat până acum reziliență în contextul unui mediu extern
mai puțin favorabil: creșterea economică a continuat, crearea de locuri de muncă a fost puternică,
iar cererea internă mare. Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăți: o perioadă cu
multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde, deficiențe
persistente în industria prelucrătoare și Brexitul. Rog insistent toate țările UE cu niveluri ridicate
ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente și să înceapă își reducă nivelurile datoriei.
Pe de altă parte, statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze
acum.”

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și
vamă, a afirmat: „Conform previziunilor, toate economiile din UE își vor continua expansiunea
în următorii doi ani, în pofida situațiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundația economiei UE
este solidă: după șase ani de creștere, șomajul din UE se află la cel mai scăzut nivel de la
începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne așteaptă un drum dificil,
nu ne putem complăcea în situația actuală. Vor trebui folosite toate pârghiile politice pentru a se
consolida reziliența Europei și pentru a se sprijini creșterea.”

Creșterea va depinde de sectoarele orientate către piața internă

4
Tensiunile comerciale persistente dintre Statele Unite și China și gradele ridicate de incertitudine
politică, în special în ceea ce privește comerțul, au determinat reducerea investițiilor, a
activităților industriei prelucrătoare și a schimburilor comerciale internaționale. Având în vedere
că se preconizează menținerea creșterii lente a PIB-ului mondial, creșterea economică din
Europa va depinde de robustețea sectoarelor orientate mai mult către piața internă. Aceste
sectoare se vor baza, la rândul lor, pe o creștere a salariilor benefică pieței forței de muncă, pe
condiții de finanțare favorabile și, în unele state membre, pe măsuri bugetare de sprijin. Deși se
preconizează că economiile tuturor statelor membre își vor continua expansiunea, este puțin
probabil ca doar factorii de creștere interni să fie suficienți pentru a genera o creștere puternică.

Piețele forței de muncă vor rămâne solide, deși ritmul îmbunătățirilor se va încetini

Crearea de locuri de muncă s-a dovedit a fi peste tot în UE surprinzător de rezilientă. Această
situația este, pe de o parte, rezultatul faptului că, de obicei, evoluțiile economice nu se
repercutează imediat asupra locurilor de muncă, iar, pe de altă parte, este determinată de
orientarea forței de muncă înspre sectorul serviciilor. Rata de ocupare a forței de muncă este la
un nivel record, iar cea a șomajului la cel mai mic nivel de la începutul secolului încoace. Deși se
preconizează că ritmul creării nete de locuri de muncă va încetini, rata șomajului în zona euro va
scădea, conform previziunilor, de la 7,6 % în acest an până la 7,4 % în 2020 și la 7,3 % în 2021.
În UE, se estimează că rata șomajului va scădea, ajungând la 6,3 % anul acesta, și se va stabiliza
la un nivel de 6,2 % în 2020 și 2021.

Inflația va rămâne foarte redusă

Ritmul inflației în zona euro a încetinit până acum în acest an datorită scăderii prețurilor la
energie și firmelor care, în marea lor majoritate, au ales să acopere costurile salariilor majorate
din marjele lor în loc să transfere aceste costuri clienților. Se estimează că presiunile inflaționiste
vor rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani. Conform previziunilor, inflația în zona euro
(indicele armonizat al prețurilor de consum) va fi de 1,2 % anul acesta și în anul următor,

5
crescând până la 1,3 % în 2021. În UE, se preconizează că inflația va ajunge la 1,5 % în anul în
curs și în cel ce va urma, respectiv la 1,7 % în 2021.

Se estimează că nivelurile datoriei publice vor scădea pentru al cincilea an consecutiv, iar
deficitele vor crește ușor

Conform previziunilor, finanțele publice europene vor profita în continuare de ratele foarte mici
ale dobânzilor plătibile pentru datoria restantă. În pofida creșterii mai modeste a PIB-ului, se
preconizează că în zona euro ponderea agregată a datoriei în PIB va continua să scadă pentru cel
de-al cincilea an consecutiv, până la 86,4 % anul acesta, 85,1 % în 2020 și 84,1 % în 2021.
Același lucru este valabil și pentru UE, unde se estimează că ponderea datoriei în PIB va scădea
până la 80,6 % anul acesta, la 79,4 % în 2020 și la 78,4 % în 2021.

În schimb, se preconizează că soldurile bugetelor publice vor scădea ușor din cauza impactului
creșterii mai reduse și a unei relative relaxări a politicilor bugetare discreționare din unele state
membre. Se estimează că deficitul cumulat al zonei euro va crește de la cel mai mic nivel
înregistrat vreodată, de 0,5 % din PIB în 2018, la 0,8 % anul acesta, apoi la 0,9 % în 2020 și 1,0
% în 2021, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Cu toate acestea, conform previziunilor,
orientarea bugetară agregată în zona euro, și anume variația agregată a soldului bugetar structural
din cele 19 state membre ale zonei euro, va rămâne în general neutră. În UE, se preconizează de
asemenea că deficitul cumulat va crește de la 0,7 % din PIB în 2018 până la 0,9 % anul acesta, la
1,1 % în 2020 și la 1,2 % în 2021.

Riscurile la adresa perspectivelor economice mențin balanța înclinată preponderent în jos

O serie de riscuri ar putea conduce la o creștere mai redusă decât se previzionează. Creșterea
economică ar putea fi afectată de o nouă creștere a gradului de incertitudine sau de o intensificare
a tensiunilor comerciale și geopolitice, dar și de o încetinire a activității economice în China mai
mare decât cea estimată, din cauza efectelor mai slabe ale măsurilor de politică implementate
până acum. La nivel intern, riscurile includ un Brexit dezordonat și posibilitatea ca deficiențele
din industria prelucrătoare să se repercuteze într-o măsură mai mare asupra sectoarelor orientate
spre piața internă.

În schimb, creșterea economică ar putea fi sprijinită de o atenuare a tensiunilor comerciale, de o


creștere economică mai puternică în China și de o reducere a tensiunilor geopolitice. În zona

6
euro, favorabil pentru creștere ar fi și dacă statele membre cu marjă de manevră bugetară ar alege
orientări bugetare mai expansioniste decât se preconizează. Per ansamblu însă, riscurile țin în
mod clar balanța înclinată în jos.

În ceea ce privește Regatul Unit, s-a folosit o ipoteză pur tehnică

Având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile se bazează pe o
ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce privește structura schimburilor comerciale dintre
UE27 și Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor și
nu are niciun impact asupra procesului care se desfășoară în contextul articolului 50.

Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de


schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile
disponibile până la data de 21 octombrie 2019. Pentru toate celelalte date integrate, inclusiv
ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile
până la data de 24 octombrie 2019, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate
în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se
modifică nimic la nivel de politici.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor consta într-o actualizare a previziunilor
privind PIB-ul și inflația în cadrul previziunilor economice intermediare din iarna anului 2020.

Sursă: https://ec.europa.eu/romania/news/20191107_previziuni_economice_de_toamna_ro

7
Mediul politic

1. IND 2018 0620 S RO 20181231 PROJET


Anexa 1 la procedurile guvernamentale 12.12.2018 articolul 502

Propunere de lege de modificare a Legii (2010:1622) privind alcoolul

În ceea ce privește Legea (2010:1622) privind alcoolul se prevăd curmătoarele

capitolul 1 articolul 10, capitolul 3 articolele 5-11, capitolul 4 articolele 1, 3 și 4, capitolul 5


articolele 1-4, capitolul 6 articolele 8-10, capitolul 7 articolele 1-3, 5 și 7, capitolul 8 articolele 1,
2, 5-7, 13, 18-21, 23 și 24, precum și titlurile de la capitolele 7 și 8 să aibă următoarea formulare:

și o nouă dispoziție, capitolul 1 articolul 10 a, să fie introdusă în lege și să aibă următoarea


formulare.

Articolul 10

Preparat cu tărie alcoolică se referă la un produs care este completat pentru consumul final, care
conține o tărie alcoolică de peste 2,25 % alcool din volum, și care nu este o băutură alcoolică
sau alcool tehnic sau un produs medicinal care face obiectul Legii (2015:315) privind produsele
medicale. Preparat cu tărie alcoolică se referă la un produs care conține o tărie alcoolică de
peste 2,25 % alcool din volum, și care nu este o băutură alcoolică sau alcool tehnic sau un
produs medicinal care face obiectul Legii (2015:315) privind produsele medicale.

Articolul 10 a

Băuturi similare băuturilor alcoolice se referă la un preparat cu tărie alcoolică care din punctul de
vedere al consumului este echivalent cu băuturile alcoolice sau care, altfel, poate fi considerat ca
fiind consumat ca substanță de intoxicare.

Pentru a evalua dacă un preparat cu tărie alcoolică îndeplinește cerințele de la primul paragraf,
trebuie acordată o atenție specială următoarelor aspecte:

1. compoziția și gustul preparatului;

8
2. dacă este posibil ca prin dezghețare, răcire, separarea compușilor sau adăugarea de lichid,
preparatul să fie transformat într-o băutură alcoolică; sau

3. modul în care este comercializat.

Dispozițiile de la capitolul 6 articolele 6-9 și de la capitolul 10 articolul 3 nu se aplică băuturilor


similare băuturilor alcoolice.

Capitolul 3

Articolul 1

Băuturile alcoolice nu pot fi vândute dacă nu există niciun drept în temeiul acestei legi.
Băuturile alcoolice și băuturile similare băuturilor alcoolice nu pot fi vândute dacă nu
există niciun drept în temeiul acestei legi.

Articolul 2

Băuturile alcoolice care nu pot fi vândute în unitățile de comerț cu amănuntul nu pot fi depozitate
în astfel de unități sau spații asociate.Băuturile alcoolice și băuturile similare băuturilor alcoolice
care nu pot fi vândute în unitățile de comerț cu amănuntul nu pot fi depozitate în astfel de unități
sau spații asociate.

Unitățile de comerț cu amănuntul se referă la spațiile din care consumatorii pot achiziționa
bunuri sau servicii sau pot închiria bunuri, dar nu restaurante sau alte zone de servire.

Astfel de unități care găzduiesc degustări în conformitate cu capitolul 8 articolul 7 alineatul (2)
nu fac obiectul interdicției prevăzute la alineatul (1).

Articolul 3

Fără a se aduce atingere dispozițiilor din prezenta lege, băuturile alcoolice pot fi servite
pasagerilor de pe rutele feroviare internaționale. Prin derogare de la dispozițiile din prezenta
lege, băuturile alcoolice și băuturile similare băuturilor alcoolice pot fi servite pasagerilor de pe
rutele feroviare internaționale.

9
Dispozițiile prezentei legi nu restricționează dreptul de a vinde în conformitate cu dispozițiile
aplicabile privind antrepozitele care au fost create pentru depozitarea de provizii etc. sau dreptul
de a vinde bunuri scutite de taxe în magazinele de export.

Articolul 5

Vânzarea de băuturi alcoolice trebuie să aibă loc astfel încât să se evite rănirile cât mai mult cu
putință. Vânzarea de băuturi alcoolice și de băuturi similare băuturilor alcoolice trebuie să
aibă loc astfel încât să se evite rănirile cât mai mult cu putință.

Entitățile implicate în vânzarea de băuturi alcoolice trebuie să asigure faptul că ordinea și


moderarea prevalează la punctul de vânzare. Entitățile implicate în vânzarea de băuturi alcoolice
și de băuturi similare băuturilor alcoolice trebuie să asigure faptul că ordinea și moderarea
prevalează la punctul de vânzare.

Articolul 6

Persoanele care nu au împlinit încă vârsta de 20 de ani sau care au un tutore în conformitate cu
capitolul 11 articolul 7 din Codul parental suedez, nu pot desfășura activități economice care
includ vânzarea de băuturi alcoolice. Persoanele care nu au împlinit încă vârsta de 20 de ani sau
care au un tutore în conformitate cu capitolul 11 articolul 7 din Codul parental suedez, nu pot
desfășura activități economice care includ vânzarea de băuturi alcoolice sau de băuturi similare
băuturilor alcoolice.

Articolul 7

Băuturile alcoolice nu pot fi vândute sau puse în alt mod la dispoziția persoanelor care nu au
împlinit încă vârsta de 20 de ani. În ceea ce privește berea cu tărie alcoolică medie, același lucru
se aplică în cazul persoanelor care nu au împlinit încă vârsta de 18 ani. Băuturile alcoolice și
băuturile similare băuturilor alcoolice nu pot fi vândute sau puse în alt mod la dispoziția
persoanelor care nu au împlinit încă vârsta de 20 de ani. În ceea ce privește berea cu tărie

10
alcoolică medie, același lucru se aplică în cazul persoanelor care nu au împlinit încă vârsta de 18
ani.

Băuturile alcoolice pot fi puse în vânzare în rândul persoanelor care au împlinit cel puțin vârsta
de 18 ani. Băuturile alcoolice și băuturile similare băuturilor alcoolice pot fi servite
persoanelor care au împlinit cel puțin vârsta de 18 ani.

Articolul 8

Nu pot fi oferite băuturi alcoolice persoanelor care în mod evident se află sub influența
alcoolului sau a altor substanțe de intoxicare. Nu pot fi oferite băuturi alcoolice și băuturi
similare băuturilor alcoolice persoanelor care în mod evident se află sub influența alcoolului sau
a altor substanțe de intoxicare.

Nu pot fi oferite băuturi alcoolice dacă există un motiv specific pentru a crede că anumite
persoane intenționează să le pună la dispoziția unei terțe părți în mod nelegal. Nu pot fi
oferite băuturi alcoolice și băuturi similare băuturilor alcoolice dacă există un motiv specific
pentru a crede că anumite persoane intenționează să le pună la dispoziția unei terțe părți în mod
ilegal.

Entitățile care oferă băuturi alcoolice trebuie să se asigure că beneficiarul are vârsta specificată la
articolul 7. Entitățile care oferă băuturi alcoolice sau băuturi similare băuturilor alcoolice
trebuie să se asigure că beneficiarul are vârsta specificată la articolul 7.

Articolul 9

Este interzis, în calitate de reprezentant sau similar, să se obțină băuturi alcoolice pentru o
persoană care, conform articolelor 7 și 8 nu are dreptul de a primi astfel de bunuri. De asemenea,
este interzis, în orice alt mod în plus față de cele indicate la capitolul 4 articolul 4 alineatul (2)
punctele 1, 2 și 4-7, să se angajeze o persoană care să obțină băuturi alcoolice la scară mare.
Este interzis, în calitate de reprezentant sau echivalent, să se obțină băuturi alcoolice sau
băuturi similare băuturilor alcoolice pentru o persoană care, conform articolelor 7 și 8 nu are
dreptul de a primi astfel de bunuri. De asemenea, este interzis, în orice alt mod în plus față de

11
cele indicate la capitolul 4 articolul 4 alineatul (2) punctele 1, 2 și 4-7, să se angajeze o persoană
care să obțină băuturi alcoolice sau băuturi similare băuturilor alcoolice la scară mare.

Băuturile alcoolice nu pot fi oferite cu titlu de cadou sau de împrumuturi persoanelor care nu au
împlinit încă vârsta de 20 de ani. În ceea ce privește berea cu tărie alcoolică medie, totuși, același
lucru se aplică în cazul persoanelor care nu au împlinit încă vârsta de 18 ani. Băuturile
alcoolice sau băuturile similare băuturilor alcoolice nu pot fi oferite cu titlu de cadou sau ca
împrumuturi persoanelor care nu au împlinit încă vârsta de 20 de ani. În ceea ce privește berea cu
tărie alcoolică medie, totuși, același lucru se aplică în cazul persoanelor care nu au împlinit încă
vârsta de 18 ani.

Cu toate acestea, este permis să se ofere cantități mici de băuturi alcoolice persoanelor care nu au
împlinit vârstele specificate, cu condiția ca respectivul consum să fie efectuat în același loc și
într-un mod corespunzător și să se țină seama de vârsta și dezvoltarea tinerei persoanei și toate
celelalte circumstanțe să pară rezonabile. Totuși, limita de vârstă specificată la articolul 7
alineatul (2) se aplică în zonele de servire. Cu toate acestea, este permis să se ofere cantități
mici de băuturi alcoolice sau băuturi similare băuturilor alcoolice persoanelor care nu au împlinit
vârstele specificate, cu condiția ca ingerarea să fie efectuată în același loc și într-un mod
corespunzător și să se țină seama de vârsta și dezvoltarea tinerei persoanei și toate celelalte
circumstanțe să pară rezonabile. Totuși, limita de vârstă specificată la articolul 7 alineatul (2) se
aplică în zonele de servire.

Articolul 10

Guvernul sau autoritatea desemnată de guvern poate interzice sau restricționa vânzarea de
băuturi alcoolice în anumite circumstanțe excepționale. Guvernul sau autoritatea desemnată
de guvern poate interzice sau restricționa vânzarea de băuturi alcoolice și de băuturi similare
băuturilor alcoolice în anumite circumstanțe excepționale.

O municipalitate poate interzice sau restricționa vânzarea de băuturi alcoolice pe bază ad-hoc în
cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru a menține ordinea. O
municipalitate poate interzice sau restricționa vânzarea de băuturi alcoolice și de băuturi similare

12
băuturilor alcoolice pe bază ad-hoc în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru a
menține ordinea.

Articolul 11

În cazul în care o afacere implică activități care necesită o aprobare emisă în conformitate cu
capitolul 2 articolul 1 alineatul (1) sau articolul 3 alineatul (1) (fabricarea), cu capitolul 4
articolul 1 alineatul (1) (comerțul angro), cu capitolul 6 articolul 2 (comerțul cu alcool tehnic)
sau o autorizație în conformitate cu capitolul 8 articolul 1 (autorizație de punere în vânzare),
cedentul își poate transfera stocul de băuturi alcoolice succesorului, dacă succesorul este eligibil
pentru o astfel de activitate. În cazul în care o afacere implică activități care necesită o aprobare
emisă în conformitate cu capitolul 2 articolul 1 alineatul (1) sau articolul 3 alineatul (1)
(fabricarea), cu capitolul 4 articolul 1 alineatul (1) (comerțul angro), cu capitolul 6 articolul 2
(comerțul cu alcool tehnic) sau o autorizație în conformitate cu capitolul 8 articolul 1 (autorizație
de punere în vânzare), cedentul își poate transfera stocul de băuturi alcoolice și de băuturi
similare băuturilor alcoolice succesorului, dacă succesorul are dreptul de a desfășura o astfel de
activitate.

O proprietate în faliment sau un bun imobiliar al unei persoane decedate sau, în cazul unei
proprietăți executate silit, Administrația executivă din Suedia poate, prin derogare de la prezenta
lege, să vândă alcoolul sau băuturile alcoolice unei părți care are dreptul de a fabrica sau de a
distribui angro astfel de bunuri. Băuturile alcoolice pot fi vândute inclusiv unei societăți
specializate în vânzarea cu amănuntul. Același lucru se aplică atunci când o activitate trebuie
lichidată ca urmare a revocării unei autorizații sau aprobări specificate la alineatul (1) sau atunci
când sunt alte motive convingătoare. O proprietate în faliment sau un bun imobiliar al unei
persoane decedate sau, în cazul unei proprietăți executate silit, Administrația executivă din
Suedia poate, prin derogare de la prezenta lege, să vândă alcoolul sau băuturile alcoolice sau
băuturile similare băuturilor alcoolice unei părți care are dreptul de a fabrica sau de a distribui
angro astfel de bunuri. Băuturile alcoolice și băuturile similare băuturilor alcoolice pot fi vândute
inclusiv unei societăți specializate în vânzarea cu amănuntul. Același lucru se aplică atunci când
o activitate trebuie lichidată ca urmare a revocării unei autorizații sau aprobări specificate la
alineatul (1) sau atunci când sunt alte motive convingătoare.

13
Capitolul 4

Articolul 1

Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare sau alte băuturi alcoolice fermentate pot
fi distribuite angro numai de entități care au fost autorizate în calitate de antredepozitari sau de
destinatari al respectivelor bunuri în conformitate cu articolul 9 sau 12 din Legea (1994:1564)
privind taxa pe alcool. În consecință, dreptul de distribuire angro se aplică numai în cazul
băuturilor care sunt acoperite de autorizație. Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică
mare sau alte băuturi alcoolice fermentate pot fi distribuite angro numai de entități care au fost
autorizate în calitate de antredepozitari sau de destinatari al respectivelor bunuri în conformitate
cu articolul 9 sau 12 din Legea (1994:1564) privind taxa pe alcool. Același lucru se aplică
băuturilor similare băuturilor alcoolice dacă sunt supuse impozitării în conformitate cu Legea
privind taxa pe alcool. În consecință, dreptul de distribuire angro se aplică numai în cazul
băuturilor sau preparatelor care sunt acoperite de autorizație.

Distribuitorii angro sunt entități care au fost autorizate în conformitate cu dispozițiile prevăzute
la alineatul (1).

În plus față de cele prevăzute la alineatul (1), băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică
mare și alte băuturi alcoolice fermentate pot fi distribuite angro de către societățile specializate în
vânzarea cu amănuntul în conformitate cu dispozițiile specificate la capitolul 5 articolul 1
alineatul (3). În plus față de cele prevăzute la alineatul (1), băuturile spirtoase, vinul, berea cu
tărie alcoolică mare și alte băuturi alcoolice fermentate, precum și băuturile similare băuturilor
alcoolice pot fi distribuite angro de către societățile specializate în vânzarea cu amănuntul în
conformitate cu dispozițiile specificate la capitolul 5 articolul 1 alineatul (3).

Entitățile care dețin o autorizație de punere în vânzare pot vinde bunuri individuale acoperite de
autorizație către distribuitorii angro care au dreptul de a comercializa bunurile corespunzătoare.

Articolul 3

În cazul băuturilor spirtoase, al vinului, al berii cu tărie alcoolică mare sau al altor băuturi
alcoolice fermentate, vânzătorul are obligația de a se asigura că cumpărătorul are dreptul de a

14
achiziționa sau a revinde bunurile. În cazul băuturilor spirtoase, al vinului, al berii cu tărie
alcoolică mare sau al altor băuturi alcoolice fermentate sau al băuturilor similare băuturilor
alcoolice, vânzătorul are obligația de a se asigura că cumpărătorul are dreptul de a achiziționa
sau a revinde bunurile.

Articolul 4

Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare și alte băuturi alcoolice fermentate pot fi
aduse în țară numai de distribuitorii angro sau de societățile specializate în vânzarea cu
amănuntul în vederea îndeplinirii de către societate a obligației specificate la capitolul 5 articolul
4. Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare și alte băuturi alcoolice
fermentate pot fi aduse în țară numai de distribuitorii angro sau de societățile specializate în
vânzarea cu amănuntul în vederea îndeplinirii de către societate a obligației specificate la
capitolul 5 articolul 4. Același lucru se aplică băuturilor similare băuturilor alcoolice care sunt
supuse impozitării în conformitate cu Legea (1994:1564) privind taxa pe alcool.

În plus față de cele prevăzute la alineatul (1), băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică
mare și alte băuturi alcoolice fermentate pot fi aduse:

1. de entitățile care au dreptul la scutirea de taxele vamale în conformitate cu articolul 4 din


Legea (1994:1547) privind scutirea de taxele vamale etc.;

2. de către o persoană particulară care a împlinit vârsta de 20 de ani și care a achiziționat


băuturile și le transportă personal în Suedia sau lucrează pe un mijloc de transport, dacă băuturile
sunt destinate consumului propriu sau al familiei sale ori cu titlu de cadou pentru o persoană
apropiată, pentru consumul propriu al familiei sale;

3. sub formă de provizii pe nave sau aeronave în conformitate cu dispozițiile specifice;

4. de o persoană particulară sau de un transportator profesionist care acționează în contul


acesteia, care a împlinit vârsta de 20 de ani și care vine în Suedia, dacă băuturile sunt destinate
consumului propriu sau al familiei sale;

15
5. de o persoană particulară sau de un transportator profesionist care acționează în contul
acesteia, care a împlinit vârsta de 20 de ani și care a primit băuturile pe cale succesorală, dacă
acestea sunt destinate consumului propriu sau al familiei sale;

6. cu titlu de cadou unic trimis prin intermediul unui transportator profesionist, de la o persoană
particulară rezidentă într-o altă țară către o persoană particulară rezidentă în Suedia, care a
împlinit vârsta de 20 de ani, pentru consumul propriu sau al familiei sale;

7. de o persoană particulară care a împlinit vârsta de 20 de ani, prin intermediul unui


transportator profesionist sau al altui intermediar independent, dacă intrarea are loc dintr-o altă
țară din Spațiul Economic European și băuturile sunt destinate consumului propriu sau al familiei
sale; și

8. de o entitate care deține o autorizație în conformitatea cu Legea (1999:446) privind


aprovizionarea navelor și a aeronavelor, dacă băuturile sunt destinate consumului conform
autorizației.

Alineatul (2) se aplică și băuturilor similare băuturilor alcoolice.

Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare și alte băuturi alcoolice fermentate care
reprezintă provizii pentru trenurile de pe rutele internaționale pot fi aduse în măsura în care sunt
necesare pentru a fi puse în vânzare în rândul pasagerilor pe durata călătoriei cu trenul în țară.
Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare și alte băuturi alcoolice
fermentate, precum și băuturile similare băuturilor alcoolice care reprezintă provizii pentru
trenurile de pe rutele internaționale pot fi aduse în măsura în care sunt necesare pentru a fi puse
în vânzare în rândul pasagerilor pe durata călătoriei cu trenul în țară.

Capitolul 5

Articolul 1

Comerțul cu amănuntul al băuturilor spirtoase, al vinului, al berii cu tărie alcoolică mare și al


altor băuturile alcoolice fermentate necesită o societate cu răspundere limitată special instituită în
acest scop (societate specializată în vânzarea cu amănuntul). Societatea trebuie să fie deținută de
stat. Comerțul cu amănuntul al băuturilor spirtoase, al vinului, al berii cu tărie alcoolică mare
și al altor băuturile alcoolice fermentate, precum și al băuturilor similare băuturilor alcoolice

16
necesită o societate cu răspundere limitată special instituită în acest scop (societate specializată
în vânzarea cu amănuntul). Societatea trebuie să fie deținută de stat.

Societatea specializată în vânzarea cu amănuntul nu poate expedia sau exporta din Suedia sau
fabrica băuturile specificate la alineatul (1). Societatea poate aduce sau importa astfel de băuturi
exclusiv în scopul îndeplinirii obligației specificate la articolul 4. Societatea specializată în
vânzarea cu amănuntul nu poate expedia sau exporta din Suedia sau fabrica băuturile sau
preparatele specificate la alineatul (1). Societatea poate aduce sau importa astfel de băuturi și
preparate exclusiv în scopul îndeplinirii obligației specificate la articolul 4.

Societatea specializată în vânzarea cu amănuntul poate vinde doar entităților care dețin o
autorizare de punere în vânzare. Totuși, acest lucru nu se aplică vânzărilor de loturi individuale
către distribuitorii angro.

Un acord între stat și societate trebuie să includă dispoziții privind activitățile și operațiunile
societății specializate în vânzarea cu amănuntul și privind controalele specifice efectuate de stat.

Articolul 2

Doar societățile specializate în vânzarea cu amănuntul pot practica comerțul cu amănuntul cu


băuturi spirtoase, vin, bere cu tărie alcoolică mare și cu alte băuturi alcoolice fermentate. Doar
societățile specializate în vânzarea cu amănuntul pot practica comerțul cu amănuntul cu băuturi
spirtoase, vin, bere cu tărie alcoolică mare și cu alte băuturi alcoolice fermentate, precum și cu
băuturi similare băuturilor alcoolice.

Articolul 3

Societățile specializate în vânzarea cu amănuntul decid asupra locurilor de practicare a


comerțului cu amănuntul conform orientărilor din acordurile încheiate între stat și societate.

Vânzarea poate avea loc prin colectare sau prin rechiziții. Băuturile spirtoase, vinul, berea cu
tărie alcoolică mare sau alte băuturi alcoolice fermentate pot fi, de asemenea, licitate în numele
altor entități în conformitate cu orientările din acordurile încheiate între stat și societate.

17
Vânzarea poate avea loc prin colectare sau prin rechiziții. Băuturile spirtoase, vinul, berea
cu tărie alcoolică mare sau alte băuturi alcoolice fermentate sau băuturile similare băuturilor
alcoolice pot fi, de asemenea, licitate în numele altor entități în conformitate cu orientările din
acordurile încheiate între stat și societate.

Articolul 4

Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare și alte băuturi alcoolice fermentate
nedepozitate de societatea specializată în vânzarea cu amănuntul pot fi achiziționate de societate
la cererea consumatorilor. Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare și alte
băuturi alcoolice fermentate, precum și băuturile similare băuturilor alcoolice nedepozitate de
societatea specializată în vânzarea cu amănuntul pot fi achiziționate de societate la cererea
consumatorilor.

Capitolul 6

Articolul 8

Preparatele cu tărie alcoolică care nu sunt destinate consumului nu pot concepute, prin gust,
culoare, ambalaj sau elemente similare, într-un mod care să creeze riscul de a fi confundate cu
băuturile alcoolice sau de a încuraja în alt mod consumul acestora. Preparatele cu tărie alcoolică
care nu sunt destinate ingerării nu pot concepute, prin gust, culoare, ambalaj sau elemente
similare, într-un mod care să creeze riscul de a fi confundate cu băuturile alcoolice sau de a
încuraja în alt mod ingerarea acestora.

Articolul 9

Preparatele cu tărie alcoolică care nu sunt destinate consumului și care urmează să fie utilizate
sau vândute în Suedia trebuie să fie denaturate astfel încât să se prevină într-o măsură cât mai
mare cu putință consumul acestora. Preparatele cu tărie alcoolică care nu sunt destinate
ingerării și care urmează să fie utilizate sau vândute în Suedia trebuie să fie denaturate astfel
încât să se prevină într-o măsură cât mai mare cu putință ingerarea acestora.

18
Articolul 10

Guvernul sau autoritatea desemnată de guvern poate emite regulamente privind

1. entitățile care, în plus față de cele specificate la articolul 5, au dreptul de a achiziționa alcool
tehnic și, în acest caz, privind scopul achiziționării;

2. angajarea organelor de inspecție pentru comerțul cu alcool tehnic;

3. denaturarea alcoolului tehnic și al preparatelor cu tărie alcoolică și privind cazurile în care


denaturarea poate fi omisă; și

4. alte tipuri de comerț cu alcool tehnic și preparate cu tărie alcoolică care sunt necesare
protecției vieții și sănătății. 4. alte tipuri de comerț cu alcool tehnic și preparate cu tărie
alcoolică care sunt necesare protecției vieții sau sănătății.

Capitolul 7

Comercializarea băuturilor alcoolice Comercializarea băuturilor alcoolice și a băuturilor similare


băuturilor alcoolice

Articolul 1

Comercializarea băuturilor alcoolice în rândul consumatorilor trebuie să aibă un anumit grad de


moderație. Anunțurile publicitare și alte activități de promovare nu pot fi insistente, proactive sau
să încurajeze consumul de alcool. Comercializarea băuturilor alcoolice sau a băuturilor
similare băuturilor alcoolice în rândul consumatorilor trebuie să aibă un anumit grad de
moderație. Anunțurile publicitare și alte activități de promovare nu pot fi insistente, proactive sau
să încurajeze consumul de alcool.

Comercializarea nu trebuie să vizeze sau să descrie în mod specific copiii și tinerii care nu au
împlinit vârsta de 25 de ani.

Articolul 2

19
În cadrul activității celor care fabrică, vând sau mediază vânzarea de băuturi alcoolice, astfel de
băuturi pot fi oferite cu titlu de cadou exclusiv sub formă de eșantioane. În cadrul activității
celor care fabrică, vând sau mediază vânzarea de băuturi alcoolice sau băuturi similare băuturilor
alcoolice, astfel de băuturi pot fi oferite cu titlu de cadou exclusiv sub formă de eșantioane.

În comercializarea de servicii sau vânzarea de bunuri, altele decât băuturile alcoolice, astfel de
băuturi nu pot fi oferite cu titlu de cadou. În comercializarea de servicii sau vânzarea de
bunuri, altele decât băuturile alcoolice sau băuturi similare băuturilor alcoolice, astfel de băuturi
sau preparate nu pot fi oferite cu titlu de cadou.

Articolul 3

Anunțurile publicitare difuzate la radio sau televiziune sau în cadrul programelor de televiziune
nu pot fi utilizate în comercializarea băuturilor alcoolice în rândul consumatorilor. Acest lucru se
aplică și transmisiunilor de televiziune prin satelit care fac obiectul Legii (2010:696) privind
radiodifuziunea și televiziunea; Anunțurile publicitare difuzate la radio sau televiziune sau
în cadrul programelor de televiziune nu pot fi utilizate în comercializarea băuturilor alcoolice sau
a băuturilor similare băuturilor alcoolice în rândul consumatorilor. Acest lucru se aplică și
transmisiunilor de televiziune prin satelit care fac obiectul Legii (2010:696) privind
radiodifuziunea și televiziunea;

Articolul 5

În comercializarea băuturilor alcoolice în rândul consumatorilor prin anunțuri publicitare,


descrierile vizuale nu pot include decât: În comercializarea băuturilor alcoolice sau a
băuturilor similare băuturilor alcoolice în rândul consumatorilor prin anunțuri publicitare,
descrierile vizuale nu pot include decât:

1. bunurile sau materiile prime care sunt include în produs;

2. ambalajul individual; sau

3. marca comercială sau caracteristici distinctive comparabile.

20
Anunțurile publicitare din periodice sau alte publicații care fac obiectul Legii privind libertatea
presei și sunt comparabile cu periodicele pe baza calendarului lor de publicare nu pot fi mai mari
de 2 100 milimetri/coloană. Anunțurile trebuie să indice în mod clar tăria alcoolică a unei
băuturi, dar nu poate prezenta o tărie alcoolică ridicată ca fiind o caracteristică pozitivă.
Anunțurile publicitare din periodice sau alte publicații care fac obiectul Legii privind
libertatea presei și sunt comparabile cu periodicele pe baza calendarului lor de publicare nu pot fi
mai mari de 2 100 milimetri/coloană. Anunțurile trebuie să indice în mod clar tăria alcoolică a
unei băuturi sau a unui preparat, dar nu poate prezenta o tărie alcoolică ridicată ca fiind o
caracteristică pozitivă.

Anunțurile publicitare menționate la alineatele (1) și (2) nu pot intra în conflict cu practicile
corecte prin contextul în care sunt tipărite, utilizarea de metode care sunt necorespunzătoare în
ceea ce privește consumatorii sau conțin informații false sau care duc în eroare privind alcoolul,
consumul de alcool, efectele alcoolului și alte caracteristici.

Articolul 7

La comercializarea băuturilor alcoolice în rândul consumatorilor prin intermediul anunțurilor


publicitare din periodice sau din alte publicații care fac obiectul Legii privind libertatea presei și
sunt comparabile cu periodicele pe baza calendarului lor de publicare, trebuie să includă un text
clar care să furnizeze informații privind efectele nocive ale alcoolului (mesaj informativ). În
cazul în care există mai multe mesaje informative, trebuie inclus cel puțin unul. În cazul
anunțurilor publicitare recurente, diferitele mesaje informative trebuie utilizate prin rotație și,
dacă este posibil, cu o ocurență echivalentă. La comercializarea băuturilor alcoolice sau a
băuturilor similare băuturilor alcoolice în rândul consumatorilor prin intermediul anunțurilor
publicitare din periodice sau din alte publicații care fac obiectul Legii privind libertatea presei și
sunt comparabile cu periodicele pe baza calendarului lor de publicare, trebuie să includă un text
clar care să furnizeze informații privind efectele nocive ale alcoolului (mesaj informativ). În
cazul în care există mai multe mesaje informative, trebuie inclus cel puțin unul. În cazul
anunțurilor publicitare recurente, diferitele mesaje informative trebuie utilizate prin rotație și,
dacă este posibil, cu o ocurență echivalentă.

21
Guvernul poate emite regulamente privind textele care trebuie utilizate și modul în care trebuie
concepute acestea.

Capitolul 8

Punerea în vânzare a băuturilor alcoolice Punerea în vânzare a băuturilor alcoolice și a


băuturilor similare băuturilor alcoolice

Articolul 1

Punerea în vânzare a băuturilor spirtoase, a vinului, a berii cu tărie alcoolică mare și a altor
băuturi alcoolice fermentate necesită o autorizație din partea municipalității în care este situată
zona de servire (autorizație de punere în vânzare). Punerea în vânzare a băuturilor spirtoase, a
vinului, a berii cu tărie alcoolică mare și a altor băuturi alcoolice fermentate, precum și a
băuturilor similare băuturilor alcoolice necesită o autorizație din partea municipalității în care
este situată zona de servire (autorizație de punere în vânzare).

Cu toate acestea, autorizația de punere în vânzare pentru deservirea în cadrul traficului intern pe
nave, aeronave sau cu trenul (serviciul de trafic) este emisă de municipalitatea în care societatea
care intenționează să furnizeze serviciile respective își are sediul sau municipalitatea în care
persoana care intenționează să furnizeze serviciile își are domiciliul. În cazul în care societatea
nu își are sediul în Suedia sau persoana nu își are domiciliul în Suedia, autorizația este emisă de
municipalitatea Stockholm. Cu toate acestea, autorizația de punere în vânzare pentru deservirea
în cadrul traficului intern pe nave, aeronave sau cu trenul (serviciul de trafic) este emisă de
municipalitatea în care societatea care intenționează să furnizeze serviciile respective își are
sediul sau municipalitatea în care persoana care intenționează să furnizeze serviciile își are
domiciliul. În cazul în care societatea nu își are sediul în Suedia sau persoana nu își are
domiciliul în Suedia, autorizația este emisă de municipalitatea Stockholm.

Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), societățile specializate în vânzarea cu amănuntul


pot organiza degustări publice de băuturi alcoolice în conformitate cu orientările din acordurile
încheiate între stat și societate. Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), societățile
specializate în vânzarea cu amănuntul pot organiza degustări publice de băuturi alcoolice și de

22
băuturi similare băuturilor alcoolice în conformitate cu orientările din acordurile încheiate între
stat și societate.

Articolul 2

O autorizație de punere în vânzare poate fi emisă pentru deservirea publicului sau a asociațiilor, a
societăților sau a grupurilor închise. Autorizația poate acoperi deservirea pe tot parcursul anului
sau anual pe o anumită perioadă de timp (autorizație permanentă). De asemenea, aceasta poate
acoperi o unică perioadă de timp sau un eveniment unic (autorizație temporară).

Autorizațiile permanente nu au date de expirare. Cu toate acestea, în cazul în care există motive
speciale, municipalitatea poate limita valabilitatea autorizației la o anumită perioadă de timp.

Autorizațiile de punere în vânzare pot acoperi băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică
mare și alte băuturi alcoolice fermentate sau una sau mai multe astfel de băuturi. Autorizațiile
de punere în vânzare pot acoperi băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare și alte
băuturi alcoolice fermentate, precum și băuturile similare băuturilor alcoolice sau una sau mai
multe astfel de băuturi sau preparate.

Autorizațiile pentru organizarea de degustări de băuturi alcoolice în conformitate cu articolele 6


și 7 pot fi emise pentru perioade individuale de timp sau ca licențe permanente. Autorizațiile
pentru organizarea de degustări de băuturi alcoolice sau de băuturi similare băuturilor alcoolice
în conformitate cu articolele 6 și 7 pot fi emise pentru perioade individuale de timp sau ca licențe
permanente.

Articolul 5

Hotelurile cu restaurante integrate care dețin o autorizație de punere în vânzare pot servi băuturi
alcoolice în camerele de hotel (serviciu în cameră). Aceste hoteluri pot avea, de asemenea,
minibaruri în camerele de hotel. Hotelurile cu restaurante integrate care dețin o autorizație
de punere în vânzare pot servi băuturi alcoolice sau băuturi similare băuturilor alcoolice în
camerele de hotel (serviciu în cameră). Aceste hoteluri pot avea, de asemenea, minibaruri în
camerele de hotel.

23
Articolul 6

Sunt permise degustările de băuturi spirtoase, vin, bere cu tărie alcoolică mare sau de alte băuturi
alcoolice fermentate din cadrul evenimentelor vizând publicul general dacă: Sunt permise
degustările de băuturi spirtoase, vin, bere cu tărie alcoolică mare sau de alte băuturi alcoolice
fermentate sau de băuturi similare băuturilor alcoolice din cadrul evenimentelor vizând publicul
general dacă:

1. organizatorul are o autorizație permanentă de punere în vânzare pentru băuturile care urmează
să fie degustate și pentru sediul la care urmează să aibă loc degustarea; sau 1. organizatorul are o
autorizație permanentă de punere în vânzare pentru băuturile sau preparatele care urmează să fie
degustate și pentru sediul la care urmează să aibă loc degustarea; sau

2. distribuitorii angro care participă solicită individual sau împreună o autorizație temporară de
punere în vânzare și le este oferită pentru degustarea băuturilor care urmează să fie puse la
dispoziție. 2. distribuitorii angro care participă solicită individual sau împreună o autorizație
temporară de punere în vânzare și o primesc pentru degustarea băuturilor sau a preparatelor care
urmează să fie puse la dispoziție.

Posesorii de autorizații menționați la alineatul (1) punctul 1 trebuie să notifice municipalitatea


înainte ca evenimentul să aibă loc.

Articolul 7

Entitățile care produc băuturi alcoolice din materii prime care sunt produse pe propria proprietate
și care au o autorizație permanentă de punere în vânzare au dreptul, după notificarea
municipalității, să organizeze degustări ale respectivelor băuturi în locul de producție.
Entitățile care produc băuturi alcoolice sau băuturi similare băuturilor alcoolice din
materii prime care sunt produse pe propria proprietate și care au o autorizație permanentă de
punere în vânzare au dreptul, după notificarea municipalității, să organizeze degustări ale
respectivelor băuturi sau preparate în locul de producție.

24
În lipsa unei astfel de autorizații, fabricantul poate organiza degustări ale respectivelor băuturi la
locul de producție cu o autorizație specială pentru degustare. În lipsa unei astfel de
autorizații, fabricantul poate organiza degustări ale respectivelor băuturi sau băuturi similare
băuturilor alcoolice la locul de producție cu o autorizație specială pentru degustare.

Articolul 13

Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică mare sau alte băuturi alcoolice fermentate care
sunt necesare activității entităților care dețin o autorizație pentru deservirea publicului sau o
autorizație permanentă pentru deservirea unor grupuri închise pot fi achiziționate exclusiv de la
distribuitorii angro și de la societățile specializate în vânzarea cu amănuntul. Entitățile care dețin
o autorizație de punere în vânzare în rândul unui grup închis în cadrul unui eveniment unic sau
pe durata unei perioade unice de timp pot achiziționa astfel de băuturi de la societățile
specializate în vânzarea cu amănuntul.

Alineatul (1) se aplică și băuturilor similare băuturilor alcoolice care sunt supuse
impozitării în conformitate cu Legea (1994:1564) privind taxa pe alcool.

Articolul 18

Posesorul unei autorizații sau supervizorul alocat acestuia trebuie să supravegheze deservirea și
să fie prezent în zona de servire pe toată durata deservirii. Totuși, acest lucru nu se aplică
serviciilor în cameră. Supervizorul responsabil trebuie să fi împlinit cel puțin vârsta de 20 de ani
și să fie potrivit pentru sarcina în cauză din punctul de vedere al caracteristicilor personale și al
altor circumstanțe.

Posesorul unei autorizații trebuie să notifice municipalitatea cu privire la persoana sau persoanele
responsabile cu supravegherea punerii în vânzare de băuturi alcoolice. Posesorul unei
autorizații trebuie să notifice municipalitatea cu privire la persoana sau persoanele responsabile
cu supravegherea punerii în vânzare de băuturi alcoolice și de băuturi similare băuturilor
alcoolice.

25
Doar persoanele angajate de posesorul unei licențe sau prin intermediul unor agenții temporare
de plasare a forței de muncă pot fi angajate în calitate de personal de bucătărie sau de servire sau
pentru sarcini care țin de menținerea ordinii și a sobrietății. Totuși, acest lucru nu se aplică în
cazul agenților de pază care au fost angajați în conformitate cu capitolul 2 articolul 4 din Legea
(1980:578) privind agenții de pază. Școlile cu profil alimentar cu autorizații de punere în
vânzare, prin acord cu școlile, restaurantele cu autorizații de punere în vânzare, în scopuri
educative, pot angaja elevi din școlile cu profil alimentar.

Articolul 19

Municipalitatea decide intervalele orare în care pot fi servite băuturile alcoolice. Pentru a stabili
intervalele orare de servire, trebuie acordată o atenție specială dispozițiilor de la articolul 17.
Municipalitatea decide intervalele orare în care pot fi servite băuturile alcoolice și
băuturile similare băuturilor alcoolice. Pentru a stabili intervalele orare de servire, trebuie
acordată o atenție specială dispozițiilor de la articolul 17.

În cazul în care municipalitatea nu decide altceva, servirea băuturilor spirtoase, a vinului, a berii
cu tărie alcoolică mare sau a altor băuturi alcoolice fermentate nu poate începe mai devreme de
ora 11.00 și nu poate continua mai târziu de ora 1.00. În cazul în care municipalitatea nu
decide altceva, servirea băuturilor spirtoase, a vinului, a berii cu tărie alcoolică mare sau a altor
băuturi alcoolice fermentate sau a băuturilor similare băuturilor alcoolice nu poate începe mai
devreme de ora 11.00 și nu poate continua mai târziu de ora 1.00.

Sediul de servire trebuie eliberat nu mai târziu de 30 de minute de la încheierea programului de


servire.

Dispozițiile de la alineatele (1)-(3) nu se aplică serviciul în cameră din hoteluri sau minibarurilor
din camerele de hotel conform articolului 5.

Articolul 20

În momentul servirii de băuturi alcoolice, personalul responsabil trebuie să se asigure că este


menținut un anumit grad de moderație și că sunt prevenite tulburările cauzate de dezordine și

26
stare de ebrietate. În momentul servirii de băuturi alcoolice și băuturi similare băuturilor
alcoolice, personalul responsabil trebuie să se asigure că este menținut un anumit grad de
moderație și că sunt prevenite tulburările cauzate de dezordine și stare de ebrietate.

Articolul 21

Prețul unei băuturi alcoolice servite nu poate fi mai mic decât prețul de achiziționare a băuturii
plus un adaos rezonabil. Stabilirea prețurilor nu trebuie să fie de natură să promoveze băuturile
cu o tărie alcoolică ridicată. Vizitatorii nu trebuie să fie impulsionați sau încurajați să cumpere
băuturi alcoolice. Prețul unei băuturi alcoolice sau al unei băuturi similare băuturilor
alcoolice servite nu poate fi mai mic decât prețul de achiziționare a băuturii sau al preparatului
plus un adaos rezonabil. Stabilirea prețurilor nu trebuie să fie de natură să promoveze băuturile
sau băuturile similare băuturilor alcoolice cu o tărie alcoolică ridicată. Vizitatorii nu trebuie să
fie impulsionați sau încurajați să cumpere băuturi alcoolice sau băuturi similare băuturilor
alcoolice.

Articolul 23

Băuturile spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică sau alte băuturi alcoolice fermentate servite în
zona de servire în baza unei autorizații de punere în vânzare nu pot fi îndepărtare, de nicio parte,
din respectiva zonă. Acest lucru nu se aplică camerelor de hotel cu minibar. Băuturile
spirtoase, vinul, berea cu tărie alcoolică sau alte băuturi alcoolice fermentate sau băuturile
similare băuturilor alcoolice servite în zona de servire în baza unei autorizații de punere în
vânzare nu pot fi îndepărtare, de nicio parte, din respectiva zonă. Acest lucru nu se aplică
camerelor de hotel cu minibar.

Articolul 24

În zona de servire care funcționează în baza unei autorizații de punere în vânzare, persoanele nu
pot consuma sau nu le este permis consumul altor băuturi alcoolice decât cele servite conform
autorizației. Totuși, acest lucru nu se aplică camerelor de hotel. În zona de servire care

27
funcționează în baza unei autorizații de punere în vânzare, persoanele nu pot ingera sau nu le este
permisă ingerarea altor băuturi alcoolice sau băuturi similare băuturilor alcoolice decât cele
servite conform autorizației. Totuși, acest lucru nu se aplică camerelor de hotel.

În plus, persoanele nu pot consuma sau nu le este permis consumul de băuturi alcoolice în zona
de servire unde nu pot fi servite băuturile alcoolice sau la sediul pus la dispoziție în scopuri
comerciale pentru organizarea de întruniri în cadrul unui grup închis unde sunt furnizate direct
sau indirect de către proprietar produse alimentare și băuturi și unde nu este permisă servirea de
băuturi alcoolice. În plus, persoanele nu pot ingera sau nu le este permisă ingerarea de
băuturi alcoolice sau de băuturi similare băuturilor alcoolice în zona de servire unde nu pot fi
servite băuturile alcoolice sau băuturile similare băuturilor alcoolice sau la sediul pus la
dispoziție în scopuri comerciale pentru organizarea de întruniri în cadrul unui grup închis unde
sunt furnizate direct sau indirect de către proprietar produse alimentare și băuturi și unde nu este
permisă servirea de băuturi alcoolice sau a băuturilor similare băuturilor alcoolice.

Băuturile alcoolice care nu pot fi vândute în zonele menționate în această secțiune nu pot fi nici
depozitate în astfel de zone sau spații asociate. Băuturile alcoolice sau băuturile similare
băuturilor alcoolice care nu pot fi vândute în zonele menționate în această secțiune nu pot fi nici
depozitate în astfel de zone sau spații asociate.

Interdicția prevăzută în această secțiune nu se aplică berii cu tărie alcoolică medie.

1. Prezenta lege intră în vigoare la 1 mai 2019.

2. Autorizațiile permanente pentru punerea în vânzare pentru băuturile spirtoase emise înainte de
intrarea în vigoare acoperă și băuturile similare băuturilor alcoolice.

Sursă:https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/index.cfm/search/?
trisaction=search.detail&year=2018&num=620&dLang=RO

Acte normative în vigoare la nivel naţional şi menţionarea prevederilor acestor acte specifice

ORDIN nr. 62 din 21 martie 2011

28
pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 192/2009
privind

producerea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate
consumului uman ca atare, MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE ,
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 22 martie 2011

NORME METODOLOGICE din 3 martie 2011

privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism*

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 182 bis din 15 martie 2011

ORDIN nr. 1.591 din 30 decembrie 2010 (*actualizat*)

pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii
2011 şi 2012 (actualizat până la data de 5 mai 2011*)

DECIZIE nr. 1.583 din 7 decembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de


urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

HOTĂRÂRE nr. 1.369 din 23 decembrie 2010

privind aprobarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog în


perioada 2010-2012

ORDIN nr. 1.162 din 31 august 2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile
fizice şi

mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul

ORDIN nr. 1.110 din 30 decembrie 2010 (*actualizat*)pentru aprobarea Normelor tehnice de
realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012 (actualizat până la data de
5 mai 2011*)

HOTĂRÂRE nr. 882 din 18 august 2010

29
privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor

HOTĂRÂRE nr. 769 din 28 iulie 2010

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul


organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002

DECIZIE nr. 417 din 15 aprilie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de


urgenţă a

Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

ORDIN nr. 268 din 8 decembrie 2010

privind procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere

ORDIN nr. 420/C din 22 februarie 2011

privind condiţiile în care persoanele condamnate pot presta muncă pe bază de voluntariat

DECIZIE nr. 74 din 27 ianuarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 şi art. 21 alin. (1) din


Ordonanţa

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

ORDIN nr. 101 din 21 ianuarie 2008

privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor,


taxelor şi

contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

ORDIN nr. 73 din 27 ianuarie 2011

pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.


101/2008 privind

30
aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor
şi

contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

ORDIN nr. 62 din 21 martie 2011

pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 192/2009
privind

producerea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate
consumului uman

ca atare

HOTĂRÂRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011

pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară


şi în reţea

în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie

multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de


exploatare prin

muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale
altor forme de

violenţă pe teritoriul altor state

ORDIN nr. 40 din 15 februarie 2011

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 143/2010 privind
componenţa şi

funcţionarea Comitetului pentru Organizaţiile Interprofesionale pentru Produsele


Agroalimentare, precum şi

procedurile de recunoaştere, monitorizare şi control, retragere a recunoaşterii, extindere a


acordurilor

31
interprofesionale şi delegare de atribuţii pentru organizaţiile interprofesionale pentru produsele

agroalimentare

ORDIN nr. 29 din 4 februarie 2011

privind competenţele de achiziţie a produselor şi serviciilor în Ministerul Administraţiei şi


Internelor

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 6 din 2 februarie 2011

pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri

ACT ADIŢIONAL nr. 2 din 14 martie 2011

la Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Ramurii Construcţii de Maşini pe anii 2008-
2010,

înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse sub nr. 710/02/18.01.2008,


înregistrat la

M.M.F.P.S. - S.D.S. sub nr. 160 din data de 28.03.2011

ORDIN nr. 2.142 din 10 august 2010

pentru aprobarea procedurii privind marcarea băuturilor alcoolice şi a produselor din tutun
comercializate în regim duty-free

DECIZIE nr. 1.583 din 7 decembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de


urgenţă a

Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

ORDIN nr. 1.468 din 12 februarie 2010 (*actualizat*)

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Gărzii Financiare

(actualizat până la data de 3 iunie 2010*)

HOTĂRÂRE nr. 1.369 din 23 decembrie 2010

32
privind aprobarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog în
perioada 2010-2012

DECIZIE nr. 1.069 din 16 septembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului


nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravenţiilor

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (*republicată*) privind


circulaţia pe drumurile publice*

HOTĂRÂRE nr. 769 din 28 iulie 2010

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul


organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002

Sursa: http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/ANALIZA-DE-SITUATIE-
ALCOOL-2015.pdf

Mediul demografic

La 1 ianuarie 2019, populația rezidență a fost de 19,405 milioane persoane, în scădere cu


125.500 persoane față de 1 ianuarie 2018, arată cele mai recente date publicate de Institutul
Național de Statistică (INS). Cauza principala a acestei scăderi a fost sporul natural negativ -
numărul persoanelor decedate depășind numărul născuților vii cu 75.729 persoane.

Populația urbană, precum și cea de sex feminin sunt majoritare (53,9%, respectiv 51,2%).
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 118,8
persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani, ecartul dintre populația vârstnică de 65 ani și peste
și populația tânăra de 0-14 ani ajungând la 568.000 de persoane (3,598 milioane față de 3,030
milioane persoane), în creștere față de 498.000 persoane la 1 ianuarie 2018.

33
Raportul de dependență demografică a crescut de la 51,1 la 51,9 persoane tinere și vârstnice la
100 persoane adulte.

Soldul migrației internaționale temporare de lungă durata a fost negativ (-57.582 persoane). La 1
ianuarie 2019, populația rezidență din mediul urban a fost de 10,450 milioane persoane, în
scădere cu 0,5% față 1 ianuarie 2018. Populația feminină la 1 ianuarie 2019 a fost de 9,934
milioane persoane, în scădere cu 0,4% față de perioada similară a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2018 remarcându-se


creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a
crescut de la 116,3 (la 1 ianuarie 2018) la 118,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1
ianuarie 2019).

Ponderea populației de 0-14 ani în totalul populației s-a menținut la valoarea determinată pentru
1 ianuarie 2018 (15,6%), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a
înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale (de la 18,2% în 2018 la 18,5% la 1 ianuarie

34
2019). Astfel, raportul de dependență demografică a crescut de la 51,1 (la 1 ianuarie 2018) la
51,9 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2019).

România continuă să fie o țară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a două
cauza principala a reducerii populației țării. Soldul migrației internaționale în anul 2018 a fost
negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu peste 57.000 persoane. În cursul
anului 2018, bărbații au emigrat într-o proporție mai mare decât femeile (59,6%). Și în rândul
imigranților, bărbații au fost majoritari (54%).

Sursă: https://www.1asig.ro/INS-La-1-ianuarie-2019-populatia-rezidenta-a-Romaniei-a-scazut-
la-19-4-milioane-de-persoane-articol-3,102-61698.htm

Factori sociali-culturari

A Criteriul socio-demografic

* Vârstă

 6-18 ani - în toate categoriile de vârstă, este recomandat consumul său.


 18-50- Aceasta categorie de persoane este reprezentată de consumatoare de băuturi
alcoolice
 Peste 50 de ani nu este recomandată excesul de băuturi alcoolice pentru aceste
categorii de personae
* Nivelul de pregătire a produselor poate fi adresat pentru a caracteriza un caracter civil al
unui stat civil; în cea mai mare parte a unei persoane cu un ivel de educație universitară sau
post-universitară, și în mai multe lucruri pot avea un cadru gimnazial sau liceale.

* Naționalitate - Pe primul loc se află Bielorusia, cu o medie de consum de 17,5 litri de


alcool pur pe loc de locuitor intr-un, urmat de Republica Moldova, cu 16,8 litri și de Lituania,
15,4 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an.Urmatoarele locuri în clasament sunt ocupate

35
de Rusia, cu 15,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, de România, cu 14,4 litri și de
Ucraina, cu 13,9 litri. Avand in a vedea locul ocupat de Romania.am considerat ca mediul de
piata romaneasca este unul propice afacerilor noastre.

B Criteriul socio-cultural

Berea este adresată a persoanelor cu un puternic simț de responsabilitate și maturitate.

Sursă: https://www.academia.edu/13417286/Proiect_marketing_final

Românii sunt printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa.

Un studiu recent realizat de „Institutul britanic de studii privitoare la alcool” arată că ne


clasăm în primele cinci locuri în topul națiilor care „dau pe gât” substanțe etilice, alături de
alte patru state foste comuniste care au aderat la Uniunea Europeană în 2004, adică Ungaria,
Slovacia, Cehia și Lituania.

Analiză arată că la noi se beau anual mai mult de 18,5 litri de alcool pur pe cap de locuitor,
media statelor din Uniunea Europeană fiind de 15 litri.

Bem din orice motiv: de bucurie, de supărare, când sărbătorim, când ne întâlnim și orice
situație poate deveni un bun prilej pentru un pahar sau mai multe.

Băutul e aproape o tradiție

Sociologii spun că băutul la români poate fi considerat aproape o tradiție, păstrată de la o


generație la altă. Îngrijorător nu e doar faptul că bem mult, spun specialiștii, ci mai ales că
bem alcool de proastă calitate.

„Românii nu consumă băuturi foarte țări, ci cu un grad scăzut de alcoolemie, precum berea
sau vinul. Toate însă ieftine sau făcute în condiții improprii”, spune sociologul Marius
Pieleanu. Dintre afecțiunile pe care le provoacă alcoolul, cele mai periculoase sunt cancerul,
TBC-ul, dar și impotența la bărbați.

Un traseu prin barurile Capitalei se poate dovedi amețitor. Gustul românilor pentru alcool
diferă în funcție de medii și clase sociale, iar prăpastia dintre Vig 2000 SRL din Bucur Obor,

36
unde împărățește coniacul Unirea, și Hotelul Intercontinental, „stropit” difuz cu vinuri
spaniole Mendoza, arată că de băut se bea peste tot.

Concluzia finală a venit de la Bazalau, client fidel la non-stopul Otaseanu din Teiul
Doamnei: „Da’ ce, avem nevoie de motive că să ne troscanim?”.

Stratul 1. „Noi suntem oamenii străzii”

Domnii Pavel Cristian și Toma Marian sunt persoane foarte matinale. Au un program strict
de întreținere sănătoasă a organismului, de la care nu se abat decât poate cu două-trei sute de
votcă cu spirt.

Totul începe la ora șase, în zorii zilei, la buticul din colț, la Obor: „O sutica de palincuță, pe
stomacul gol. Bun. Că să ne revenim, mergem la o plimbare în aer curat. Ni se face foame.
Bun. Mergem și luăm ceva. După, merg foarte bine alte sute de votcă, amestecate cu spirt.
Spirt medicinal, exact. Acum, că să ne păstrăm potențialul energetic, ne întoarcem în acest
parc unde ne găsim și ne odihnim. Când ne trezim, o luăm de la capăt”.

Pavel povestește că drama vieții sale a fost cauzată de fosta consoarta, care l-a părăsit și i-a
furat toți banii din cont. Așa a ajuns el, din expert tehnician 1 pe țară, om al străzii. Zice că
are și apartament, în Pantelimon (asta i-a mai lăsat „nenorocită” din cele trei apartamente și o
vila), dar de ce să stea acolo. Singur? „Noi suntem oamenii străzii…”

Stratul 2. Berea merge cu mici

La mare cinste în piețele care se respectă, deci și în Obor, sunt micii fripți pe gratarel, dar
mai ales berea răcoroasă, că să-i stîngi. O umbrela deasupra și ceva mese de lemn murdar
dedesubt pot fi garantul succesului pentru „investitor”.

13 milioane pe zi, vânzări numai pentru bere, nu e puțin lucru. Vânzatoarea spune că, la o zi
ploioasă, suma se înjumătățește, dar tot nu miroase a faliment. Mesele sunt pline-ochi de alde
pierde-vara, de muncitori plecați la serviciu de dimineață, uitați în față halbei, de pirande cu
familionul după ele. Se mănâncă, dar mai ales se bea.

La Vig 2000 SRL, scris cu roz fosforescent, se dau cel mai bine coniacul Unirea, dar și alte
spirtoase. Bala Mihai, la 56 de ani, preferă de la Vig berea Ciucaș: „E făcută cu apă de izvor,
e sănătate curată”.

37
Ce părere are despre băutură la români? „Unul se duce la medic și primește următorul
tratament: la fiecare masă, un păhărel de vin. asta întră intr-un bar, ia toate mesele la rând și
comandă câte un pahar la fiecare.”

La următorul geamlac cu iz de consignație falimentară, vânzătorul zice că cel mai bine vinde
votcă Imperial. Explică afectat acest aspect, cu un cap pe tejghea, sub geamul aburit de
căldură din piață, la modul cel mai literat posibil: „Această este o zona de boschetari. În
consecință, vindem foarte bine votcă Imperial, la cincisprezece mii sută”.

Sursa: https://evz.ro/de-ce-beau-romanii-455529.html

Mediul tehnoligic:

Activităţile de producţie se desfăşoară în următoarele secţii:

• Secţia Fierbere;

• Secţia Fermentare;

• Secţia Filtrare;

• Secţia Îmbuteliere.

Principalele procese de producţie sunt:

• fierberea berii;

• fermentarea berii;

• filtrarea berii;

• producerea berii cu arome;

• îmbutelierea şi livrarea la beneficiari.

Principalele operaţii desfăşurate în cadrul Secţiei Fierbere sunt următoarele:

• recepţia şi stocarea materiilor prime;

38
• pregătirea materiilor prime;

• măcinarea malţului;

• plămădirea malţului şi a cerealelor nemalţificate;

• filtrarea plămezii;

• fierberea mustului cu hamei;

• limpezirea şi răcirea mustului.

Procesele tehnologice desfăşurate în cadrul Secţiilor Fermentare şi Filtrare sunt următoarele:

• fermentare primară;

• fermentare secundară;

• filtrare;

Îmbutelierea berii în vederea livrării se realizează în cadrul Secţiei Îmbuteliere, pe patru linii de

îmbuteliere:

• două linii de îmbuteliere în sticle;

• o linie de îmbuteliere în PET;

• o linie de îmbuteliere în recipiente tip KEG.

Activităţi conexe desfăşurate:

• tratarea apei brute în staţia de tip EUWA în scopul obținerii apei de brasaj, a apei service și a
apei dedurizate;

• producerea aburului tehnologic şi a agentului termic în centrala termică proprie;

• producerea aerului comprimat prin intermediul instalaţiei de aer comprimat;

• producerea agentului frigorific prin intermediul instalaţiei de răcire;

• recuperarea, purificarea şi stocarea dioxidului de carbon;

• activităţi de laborator pentru asigurarea calităţii produsului;

39
• operaţii de întreţinere şi reparaţii de natură mecanică;

• operaţii de întreţinere şi reparaţii a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, a centralei

termice, a instalaţiei de răcire, a instalaţiei de aer comprimat şi a staţiei de tratare a apei brute;

• epurarea apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere în staţia de epurare locală.

Prin proiect, capacitatea finală de producţie a societăţii va fi de cca. hl bere/an, ceea ce


corespunde unei producţii medii de aproximativ 1.439 t produs finit/zi.

Descrierea proceselor de producţie şi conexe care se vor desfăşura în cadrul societăţii este
prezentată în cele ce urmează.

Fierberea berii

Malţul principala materie primă utilizată în producerea berii, va fi aprovizionată cu mijloace auto

şi stocată în 18 silozuri cu capacități cuprinse între 200 t și 220 t /siloz.

Zona de descărcare a malțului va fi dotată cu gătare cu deschideri mici amplasate deasupra

buncărelor de descărcare. Aceste grătare vor oferi siguranţă la descărcare şi vor reţine

corpurilor străine de mari dimensiuni.

Zona de descărcare a malţului din mijloacele de transport auto este prevăzută cu copertina de

protecţie.

Transportul malțului din buncărele de recepţie către celulele de stocare ale silozurilor se va

realiza prin intermediul redlerelor și al elevatoarelor.

Componentele acestei instalaţii sunt următoarele:

transportoare cu lanţ;

separator magnetic;

elevator dotat cu sistem de reţinere a pulberilor şi ventilator;

transportator cu şnec;

40
separator magnetic rotativ;

maşină de precurăţare conectată la buncăre de colectare a impurităţilor;

cântar automat;

elevator dotat cu sistem de reţinere a pulberilor şi ventilator;

sistem de reţinere a pulberilor şi ventilator aspiraţie centrală la care sunt conectate

componentele instalaţiei.

După cântărire, malţul va fi distribuit către cele două linii de fierbere și stocate în două silozuri

intermediare, aferente celor două linii de fierbere. Transportul malțului către liniile de fierbere se

va realiza pneumatic.

Sistemele de reţinere a pulberilor montate pe instalaţia de transport malţ vor fi conectate la o

instalaţie de transfer a pulberilor către buncărul de stocare a acestora. Buncărul va fi prevăzut

cu sistem de reţinere a pulberilor.

Sistemele de reţinere a pulberilor montate pe instalaţia de transport malţ vor fi prevăzute cu

senzori pentru detectarea eventualelor nefuncționalități, reducând la minim riscul de poluări

accidentale.

Mălaiul este aprovizionat cu mijloace de transport auto şi va fi stocat în 3 buncăre cu

capacitatea de 100 t/buncăr. Transportul mălaiului către cele două linii de fierbere din Secţia
Fierbere se va realiza pneumatic.

După operaţia de îndepărtare a impurităţilor şi cântărire, malţul va fi supus operaţiei de măcinare


uscate.

Măcinarea malţului se va realiza cu ajutorul a 2 mori cu ciocănele, cu capacitatea de 15 t/h (1

moară cu capacitatea de 7,5 t/h pentru Linia 1 Fierbere şi 1moară cu capacitatea de 7,5 t/h

pentru Linia 1 Fierbere), la care sunt conectate câte un buncăr de alimentare.

41
Procesul de plămădire a malţului se realizează în scopul solubilizării componentelor solide ale

malţului prin amestecare cu apă, sub acţiunea enzimelor. Pentru a realiza o cât mai bună

degradare a substanţelor din bob, plămada este menţinută la diferite paliere de temperatură

specifice pentru acţiunea optimă a fiecărei enzime, până la temperatura de 76oC. Plămădirea

malţului se va realiza în două cazane cu capacitatea de 550 hl câte unul pentru fiecare linie de

fierbere.

În funcţie de temperaturile de plămădire se obţine un must cu mai multă maltoză sau dextrine,

rezultând o bere mai bogată în alcool şi mai săracă în extract sau invers.

În cazanul de plămădire se mai adaugă sulfat de calciu, clorură de calciu, iar reglarea valorii pH-
ului la 5,5 – 5,6 se face cu acid fosforic alimentar.

Plămadă de mălai, care se va realiza în 2 cazane de plămădire cereale nemalţificate cu


capacitatea de 225 hl fiecare situate în imediata vecinătate a cazanelor de plămădire malt aferente
fiecărei linii.

Plămada de mălai este pompată peste plămada de malţ şi sunt filtrate prin intermediul a două
filtre cu plăci, câte unul pentru fiecare linie.

Filtrarea plămezii are ca scop separarea fracțiunii solubilizate a plămezii de partea insolubila
(borhot). Procesul are loc in doua faze si anume: scurgerea libera a mustului si spălarea cu apa
calda a borhotului, pentru recuperarea extractului reținut de borhot. Procesul de filtrare este
influențat de calitatea malțului și a măcinișului, de procedeul de plămădire, temperatura și durata
de filtrare, precum și de modul de spălare a borhotului.

Filtrarea plămezii se va realiza prin intermediul a două filtre cu plăci, câte unul pentru fiecare
linie de fierbere.

Borhotul epuizat va fi transportat pneumatic în două buncăre de stocare a borhotului cu

capacitatea de 110 t, situate în afara secţiei, la limita estică a incintei. Stocarea borhotului se

face până la livrarea ca furaj pentru animale către diferiţi beneficiari.

42
Mustul obţinut în urma procesului de filtrare va fi colectat în vasele intermediare şi/sau în
cazanele de fierbere.

Înaintea operaţiei de fierbere a mustului, acesta va fi preîncălzit prin intermediul schimbătoarelor

de căldură cu plăci de la temperatura de 76oC până la temperatura de 90oC – 95oC, agentul de

încălzire utilizat fiind apa caldă obţinută prin recuperarea energiei rezultate în urma fierberii

mustului cu hamei.

Fierberea mustului cu hamei se realizează pentru solubilizarea uleiurilor aromatice și a rășinilor

amare din hamei, sau produse de hamei, prin fierberea împreuna cu mustul pentru a conferi

gustul și aroma specifică a berii. De asemenea, are loc coagularea substanțelor proteice,

concentrarea mustului pentru a ajunge la conținutul de extract dorit si sterilizarea mustului.

Prin procesul de fierbere se inactivează enzimele care, pot reacționa în continuare. Ca efecte

secundare, la fierberea mustului de bere, se constata o închidere la culoare a acestuia,

formarea de substanțe reducătoare și creșterea acidității mustului. Se urmărește ca pH-ul

mustului fiert sa fie aprox. 5,2.

Fierberea conduce la evaporarea intensa a surplusului de apa pentru realizarea concentrației

corespunzătoare sortimentului de bere fabricat, precipitarea eficienta a proteinelor coagulabile

prin formarea rupturii, solubilizarea si transformarea substanțelor din hamei în special a

substanțelor amare și sterilizarea mustului de bere.

Fierberea mustului se va realiza în două cazane de fierbere cu capacitatea de 730 hl fiecare.

Hameiul introdus în cazanul de fierbere este sub formă de pelete sau extract, care au avantajul

că nu produc deşeuri şi permit o dozare exactă. Rata de evaporare este de aproximativ 6%.

Recuperarea energiei degajată de vaporii mustului de bere care fierbe în cazanul de fierbere se

va realiza cu ajutorul unei instalaţii speciale pentru fiecare linie, care funcţionează în circuit

43
închis, apa fiind agentul care vehiculează energia termică. Apa care acumulează energia

termică o cedează apoi mustului preîncălzindu-l de la 75°C la 95°C înainte de a fi fiert şi apoi,

circuitul se reia.

Mustul fierbinte obţinut în urma procesului de fierbere va fi pompat în 2 vase cilindrice tip

Whirlpool cu scopul de a separa complexul proteine – polifenoli (trub), care are o influenţă

negativă asupra stabilităţii coloidale a berii. Intrarea mustului în acest vas este tangentă la

generatoarea părţii cilindrice a vasului, printr-o conductă situată la aproximativ 1/3 din înălţimea

vasului, favorizând crearea unei forţe centrifuge care conduce la sedimentarea trubului la cald

în partea inferioară a vasului. Trubul cald va fi colectat într-un vas de colectare a trubului aferent

fiecărui vas de separare a trubului, de unde va fi evacuat în buncărele de stocare a borhotului.

După o perioadă de repaus, mustul limpede este evacuat prin intermediul unei conducte situată

la partea inferioară a vasului deasupra conului de colectare a trubului şi este răcit cu ajutorul

unui schimbător de căldură cu plăci la temperatura de la 70oC la 10oC.

Fermentarea berii

Fermentarea berii este un proces biochimic de transformare a zahărului fermentescibil în alcool

şi CO2, sub acţiunea enzimelor din drojdie. Procesul de fermentare se desfăşoară în două

etape:

fermentarea primară în scopul transformării zaharurilor în alcool şi dioxid de carbon, şi

fermentarea secundară (maturare) pentru stabilizarea coloidală a berii şi saturarea în dioxid

de carbon, limpezirea berii prin depunerea celulelor de drojdie şi a trubului la rece, precum

şi maturarea berii.

Mustul răcit va fi transportat în 33 vase cilindroconice (vase verticale din oţel inoxidabil), cu

capacitatea utilă de 3.600 hl/vas și în 12 vase cilindroconice cu capacitatea de 1.800 hl/vas. În

44
toate aceste vase are loc însămânţarea cu drojdie.

Drojdia utilizată în procesul de fermentare se obţine prin propagarea de culturi pure. Aceasta se

realizează în prima etapă în laborator şi în a doua etapă în staţia de drojdie. În cea de-a doua

etapă, drojdia este multiplicată până ajunge la o cantitate suficientă pentru a însămânţa o şarjă

de must.

Drojdia este colectată prin partea inferioară a tancului şi este transportată în tancuri de stocare

a drojdiei pentru refolosire sau este stocată în tancul de drojdie uzată în vederea autolizei

acesteia. Distrugerea drojdiei se realizează la temperatură ridicată obţinută cu ajutorul unui

schimbător de căldură care utilizează ca agent termic aburul. Drojdia autolizată va fi dozată

controlat în stația de epurare a apelor uzate existentă pe amplasament.

Berea tânără obţinută este transferată în tancurile de fermentare secundară (maturare) după o

prealabilă răcire la temperaturi ce variază între 0 ÷ -2oC..

În fermentarea secundară are loc continuarea procesului de fermentare în vase închise, într-un

ritm mai lent şi la temperaturi scăzute.

Procesul de fermentare secundară se va desfăşura în 21 vase cilindroconice (vase verticale din

oţel inoxidabil) cu capacitatea de 3.600 hl/tanc.

Intensitatea procesului de fermentare este condiţionată de cantitatea de extract fermentescibil,

de cantitatea şi calitatea drojdiei rămase în berea tânără, precum şi de temperatura pivniţei de

depozitare.

Durata perioadei de fermentaţie secundară este de minim 96 ore.

Dioxidul de carbon generat în vasele de fermentare (existente şi viitoare) va fi colectat, separat,

comprimat, uscat, purificat şi lichefiat în vederea reutilizării acestuia în procesul de producţie, cu

ajutorul unei instalaţii de recuperare, purificare şi stocare CO2.

45
Filtrarea berii

Berea rezultată după maturare este tulbure şi puţin aspectuoasă, datorită conţinutului în

combinaţii proteice, polifenoli, răşini de hamei, celule de drojdie, etc., care pot conduce şi la

micşorarea stabilităţii berii. Din această cauză, berea trebuie limpezită prin filtrare, proces prin

care se înlătură, atât microorganismele conţinute, cât şi particulele care formează tulbureala de

natură coloidală.

Reţinerea substanţelor care conferă tulbureală berii se va realiza prin intermediul a două linii de

filtrare care au în dotare câte un filtru cu plăci filtrante cu capacitatea de 300 hl/h.

Pentru filtrare se utilizează, ca adjuvant, kieselguhrul, sau pământul de diatomee, inert din

punct de vedere fizico – chimic şi organoleptic şi care nu influenţează gustul şi mirosul berii.

Berea preluată din tancurile de fermentare secundară va fi stabilizată cu ajutorul adjuvantului

Stabiquick, răcită şi stocată în vase tampon din care se alimentează instalația de filtrare.

După filtrare, berea va fi diluată şi supusă unei corecţii a concentraţiei de dioxid de carbon

utilizând carboblendere tip AlfaLaval. Depozitarea berii filtrate se va realiza în 10 tancuri de

liniştire, după cum urmează: 4 tancuri cu capacitatea de 900 hl şi 6 tancuri cu capacitatea de

1.800 hl.

Berea este diluată cu apă de brasaj dezaerată, obţinută prin intermediul a 2 dezaeratoare tip

APV. Stocarea apei dezaerate se va face într-un rezervor confecţionat din oţel inox care va fi

montat în incinta Secţiei Filtrare.

Keselguhrul utilizat ca material de filtrare se îndepărtează de pe plăcile filtrante ale filtrelor cu

apa rece. Suspensia se va colecta în două cuve situate sub filtre și va fi transvazată cu ajutorul

unor pompe în doua vase de stocare, prevăzute cu agitatoare pentru a împiedica sedimentarea

kieselguhrului. Din aceste vase suspensia va fi preluată cu ajutorul unor pompe peristaltice și

46
separată prin intermediul unui separator centrifugal specializat (centrifuga Alfa Laval).

Kieselguhrul separat prin centrifugare (40 % parte solidă) va fi transportat prin intermediul unui

șnec într-un container metalic de unde va fi preluat de către o firmă autorizată și va fi eliminată

prin depozitare. Faza apoasă va fi colectată prin intermediul rețelei interne de canalizare și va fi

epurată pe amplasament.

Îmbutelierea şi livrarea la beneficiari

Secţia Îmbuteliere are 4 linii de îmbuteliere:

o linie de îmbuteliere în sticle cu capacitate de 32.000 sticle/h;

o linie de îmbuteliere în sticle cu capacitate de 60.000 sticle/h;

o linie de îmbuteliere în PET cu capacitatea de 24.000 recipiente/h;

o linie de îmbuteliere în recipiente tip KEG cu capacitatea de 96 recipiente KEG/h.

Îmbutelierea în sticle

Ambalajele utilizate vor fi sticle de tip returnabil de 0,5 l și nereturnabile de diverse dimensiuni.

Ambalajele vor fi depaletizate şi dezambalate cu maşini automatizate şi vor fi introduse în

maşina de spălat sticle. Spălarea sticlelor se va realiza cu apă prin imersări şi pulverizări

succesive cu apă şi sodă caustică.

Maşinile de spălat sticle aferente celor două linii de îmbuteliere vor avea 3 zone:

• zona de preînmuiere;

• zona de spălare;

• zona de clătire.

Spălarea sticlelor se va realiza cu o soluție caldă de hidroxid de sodiu (conc. de 2 – 2,4 %).

După spălare aceste sunt inspectate cu ajutorul unui inspector de sticle goale.

Inspectorul de sticle goale va avea rolul de a înlătura sticlele nespălate corespunzător, ciobite şi

47
pe cele care conţin corpuri străine sau lichide. În prealabil, sticlele vor fi sortate prin intermediul

unei maşini de sortat, înlăturându-se sticlele neconforme.

Sticlele sortate şi inspectate vor fi transportate către maşina de îmbuteliat, unde berea filtrată şi

pasteurizată va fi introdusă în sticle. După umplere şi capsare, sticlele vor fi spălate exterior cu
apă service cu ajutorul unui echipament de spălare recipiente, care intră în componenţa

maşinilor de îmbuteliat.

Pasteurizarea berii se va face cu ajutorul a două pasteurizatoare la o temperatura de 72oC, timp

de 30 sec., având ca scop distrugerea microorganismelor existente în bere, fără modificarea

caracteristicilor berii. Apa utilizată în procesul de pasteurizare este de tip service. Sticlele de

bere sunt etichetate şi sunt dirijate către maşina de ambalat şi de paletizat.

Îmbutelierea în PET

Berea filtrată se îmbuteliază în recipiente PET cu volume cuprinse între 0,5 l și 2,5 l, realizaţi

automat din preforme prin întindere şi suflare într-o maşină specializată de format PET, operaţii

care se realizează după o prealabilă încălzire. Maşina este prevăzută cu sistem de răcire şi un

compresor de aer.

Recipientele, după o prealabilă verificare a dimensiunilor, sunt dirijate către maşina de

îmbuteliat, în care se execută operaţii de spălare a recipientelor cu apă service. Alimentarea cu

bere a maşinii de îmbuteliat se va face de la o instalaţia de pasteurizare. Pasteurizarea berii se

face cu ajutorul unui pasteurizator la o temperatura de 72oC, timp de 30 sec. Berea pasteurizată

este apoi răcită şi depozitată temporar înainte de a fi îmbuteliată într-un vas tampon.

Recipientele îmbuteliaţi sunt capsaţi cu ajutorul echipamentului de capsare cu care este dotată

maşina de îmbuteliat.

Recipientele, după umplere şi capsare, sunt etichetaţi şi ambalaţi cu folie termocontractibilă în

48
baxuri. Baxurile de PET sunt paletizate cu ajutorul unei maşini de paletizare, iar paleţii sunt

înfoliaţi.

Îmbutelierea în recipiente KEG

Îmbutelierea berii filtrate se realizează în recipiente KEG de 30 l şi 50 l. Recipientele KEG sunt

inspectaţi pentru a sesiza eventualele defecte. După verificare, recipientele sunt preluate de o

bandă transportoare către maşina de spălat la exterior a recipientelor KEG, spălarea

realizându-se printr-un sistem de duze pulverizator.

Recipientele sunt preclătite cu apă rece, ciclul de spălare interioară continuând prin două

spălări cu soluţie acidă .

Igienizarea recipientele KEG se realizează cu apă service.

După umplere, recipiente KEG sunt cântăriţi, sigilaţi şi inscripţionaţi cu data expirării în vederea

livrării.

Sursă: https://ursus-breweries.ro/upl/news/88.pdf

ANALIZA MICROMEDIULUI

Producători:

La finalul anului trecut, pe piața din Romania activau 47 de producători de bere, un


numar dublu față de acum cinci ani. În acest interval, veniturile din vanzari la nivelul
întregului sector au crescut cu 624,2 milioane lei, ajungând în 2017 la o valoare de 3,97
miliarde lei, potrivit KeysFin.

Piața berii a crescut în ultimii cinci ani cu aproape 20%, iar în acest an ar putea depăși pragul de
4 miliarde lei.

49
Eoluția semnificativă a pieței se explică în primul rând prin dezvoltarea unei oferte cât mai
variate. Chiar dacă marii producători deţin peste 87% din piaţă, în ultimii doi ani au apărut tot
mai multe fabrici mici româneşti, care produc bere artizanală.

"Ultimii ani au adus modificări în comportamentul de consum al românilor, care caută în prezent
tot mai mult berea de calitate, varietatea, sunt interesați de alternative. Pentru a raspunde acestor
cerințe pe piață au apărut tot mai multe start-up-uri, care vizează segmente de nișă, în special în
zona premium.”, au declarat aceștia.

Companiile și-au optimizat semnificativ operațiunile, dovadă că rezultatul net a crescut de 7,5
ori în 2017 față de 2013, pierderea netă s-a diminuat cu 83%, iar productivitatea la nivel de
angajat a crescut cu 17%. Interesant este și faptul că perioada medie de plată a datoriilor (DPO) a
scăzut cu 32.3% (de la 169 zile la 114 zile), ceea ce inseamnă că firmele își plătesc furnizorii
semnificativ mai repede decât în urmă cu 6 ani.
 

TOPUL PRINCIPALILOR JUCĂTORI DIN PIAȚA BERII

Deși la prima vedere pare că în România există sute de producători, realitatea arată că 87% din
piață este concentrată în mâinile a numai 3 companii, toate cu acționariat strain.

Liderul în acest sector, conform datelor de la Ministerul Finanțelor, este Ursus Breweries, care
deține, printre altele, mărcile Timișoreana, Ursus, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Pilsner
Urquell, Ciucaș, Stejar, Azuga. Compania, parte a grupului japonez ASAHI BREWERIES, a
realizat în 2017 o cifră de afaceri de 1,7 miliarde lei, ajungând la o cotă de piață de 43%.

Pe locul secund se află HEINEKEN ROMANIA SA, firmă olandeză care vinde în România
mărcile Heineken, Desperados, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Neumarkt, Harghita, Hațegana,
Silva, Gambrinus, Affligem, Edelweiss, Birra Moretti, Amstel, și care a realizat anul trecut
afaceri de 1,16 miliarde lei, aferentă unei cote de piață de 29%.

Top 3 este completat de BERGENBIER S.A., cu afaceri de 599,2 milioane lei în 2017 și o cotă
de piață de 15%. Compania controlată de olandezii de la MOLSON COORS NETHERLANDS
BV vinde în România brandurile Bergenbier, Staropramen, Stella Artois, Beck's, Noroc, Corona,
Lowenbrau.

50
Pe locurile următoare s-au clasat, în ordinea cifrei de afaceri, UNITED ROMANIAN
BREWERIES BEREPROD SRL (Tuborg, Carlsberg, Skol, Holsten, Guiness) – 392,4 mil.lei,
ALBRAU PROD S.A. (30,8 mil.lei), BERMAS SA (27,9 mil.lei), LIXID PROJECT SRL (27,6
mil.lei), MARTENS SA (18,1 mil.lei), FABRICA DE BERE BUNĂ SRL (4,1 mil.lei) și HB
TRADITIONAL BREWERY SRL (1,61 mil.lei).

În total, principalii 10 jucători din piață au realizat, anul trecut, afaceri de 3,9 miliarde de lei,
reprezentând 99,87 % din total.

"Datele financiare arată că piața berii este controlată de jucătorii străini, în principal de olandezi,
britanici și belgieni care, în ultimii ani, au preluat aproape toate companiile românești de
profil.”, afirmă analiștii de la KeysFin.

51
ROMÂNII VS. RESTUL LUMII

Chiar dacă piața berii a crescut puternic în acești ani, încă nu și-a atins potențialul maxim. Mai
există încă loc de creștere dacă este să judecăm doar din prisma consumului pe cap de locuitor.

În statisticile internaționale, România este pe locul 10 , cu un consum de bere este de 75,6


litri/locuitor în 2017, în timp ce în Polonia este de 98 de litri, iar în Cehia de 137 litri. Slovenia,
Letonia, Croația, Austria și alte țări se află în fața noastră în acest clasament.

Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/top-producatori-bere-piata-consum-romania.htm

Piaţa de 7 miliarde de lei a berii are potenţialul de a se transforma într-un brand de ţară Şi de a
deveni unul dintre motivele pentru care turiştii străini să viziteze România. Cât mai avem însă
până să ajungem acolo şi ce e de făcut în acest sens au discutat reprezentanţi ai industRiEi la cel
mai recent club organizat de Business MAGAZIN, în parteneriat cu Asociaţia Berarii României.

Un miros plăcut, dar uşor înţepător i-a întâmpinat pe cei care au umplut sala în care s-a
desfăşurat clubul Business MAGAZIN „Industria berii – brand de ţară”. Aroma venea de la
hameiul din sală – proaspăt cules şi trimis înainte de evenimentul organizat pe 24 septembrie –
tocmai din Târgu-Mureş, unul dintre puţinele locuri în care se mai cultivă acest ingredient
esenţial din producţia berii. Aceasta a fost însă doar una dintre informaţiile care au reieşit din
dezbaterea dedicată pieţei berii.

Cu o istorie românească de câteva sute de ani, potenţialul industriei berii pe plan local pare că
încă nu şi-a atins încă maximul. În prezent, piaţa berii din România este influenţată de tendinţe
legate de forţa de muncă, de creşterea veniturilor, de accesul oamenilor la informaţie, cât şi de
căutările lor de lucruri noi, care modelează domeniul înspre o cerere mai mare pentru brandurile
premium. În acest nou context, poate industria locală a berii să câştige statutul de „brand de
ţară”?

Julia Leferman, director executiv al Asociaţiei Berarii României, a deschis discuţia prin
conturarea câtorva dintre punctele forte ale industriei pe care o reprezintă: de-a lungul istoriei de
15 ani a acesteia, fabricile de bere au fost modernizate, retehnologizate odată cu preluarea de

52
către marile companii producătoare de bere – motiv pentru care „avem în prezent în România
unele dintre cele mai moderne fabrici de bere din Europa”.

De asemenea, avem deopotrivă o producţie naţională consistentă, cu peste 97% din berea care se
consumă în România produsă local. „Producţia locală înseamnă, desigur, şi ingrediente locale, şi
forţă de muncă locală. Potrivit studiilor derulate la nivelul asociaţiei, industria berii generează în
România peste 85.000 de locuri de muncă, atât direct, cât şi indirect – mare parte din locurile
muncă generate în sectoarele conexe se regăsesc în segmentul de retail, în sectorul de
aprovizionare, în agricultură şi în industria ospitalităţii.” Julia Leferman a mai subliniat
importanţa sectorului berii în dezvoltarea agriculturii României, în contextul în care aceasta preia
materii prime precum orzul, orzoaica şi hameiul în producţia berii: „Există un potenţial real de a
creşte ponderea acestor materii prime realizate local în producţia internă de bere, ceea ce automat
înseamnă şi un impact pozitiv asupra locurilor de muncă pe care le generăm în domeniul agricol,
aproximativ 10.000 la nivel naţional”.

Din punctul de vedere al activităţii şi al contribuţiilor bugetare pe care sectorul berii le are în
România, Julia Leferman observă că valoarea adăugată în economie ajunge până la peste 160 de
milioane de euro anual, din care 40% se regăsesc în retail şi aproximativ 7% în HoReCa.
Veniturile la bugetul de stat depăşesc şi acestea jumătate de miliard de euro, ponderea cea mai
mare a acestor venituri fiind reprezentantă de cota TVA (cu aproximativ 53% din această sumă
colectată la bugetul de stat sub formă de TVA); 28% o reprezintă ponderea accizelor încasate din
bere – sectorul berii fiind unul 100% fiscalizat şi care contribuie cu peste 60% din acciza pe care
statul român o colectează din piaţa de alcool (diferenţa o reprezintă impozitul pe profit, impozitul
pe salarii şi contribuţii sociale).

Lucian Ghinea, directorul general al Bergenbier, parte a grupului Molson Coors şi preşedintele
Asociaţiei Berarii României, a observat că, de-a lungul a 15 ani de istorie a industriei berii, sunt
trei perioade care s-au evidenţiat în evoluţia acesteia: perioada de până în 2007-2008, când
aceasta a avut un avânt fantastic, cu un consum anual de 100 l/capita, apoi a urmat perioada de
recesiune, până în 2012, urmată de o revenire cu o oarecare frână în 2013, când sectorul s-a

53
confruntat cu creşterea accizei de 10% peste noapte. „De atunci vedem o creştere extrem de
moderată a pieţei berii în consum, în volum, vedem o creştere în valoare, nu atât în cantitate.
Chiar dacă PIB-ul României are o evoluţie foarte bună în ultimii 4-5 ani, pe piaţa berii, în acelaşi
interval de timp, abia se trece în zona pozitivă, suntem în zona de creştere de low single digit, cu
procente de creştere de 1-2%; aşadar, nu avem sărbătoare în ceea ce priveşte consumul de bere
volumic.”

Lucian Ghinea a mai constatat că există o diversificare a produselor oferite în piaţă de către toţi
producătorii, o tendinţă de premiumizare, dar şi o prezenţă din ce în ce mai mare a producătorilor
craft în această industrie, care aduc un element de noutate şi diversitate în bere.

În ceea ce priveşte investiţiile, el spune că de-a lungul a 15 ani de istorie a industriei locale a
berii circa 1,5 miliarde de euro au fost investiţi în capacităţi de producţie, în modernizare. „Este
o industrie unde calitatea este indiscutabilă şi către această direcţie au mers şi investiţiile, apoi,
normal, acestea au fost direcţionate către dezvoltarea durabilă a industriei, în sensul eficientizării
consumului de apă în producţia de bere, în limitarea amprentei de CO2; acordăm o atenţie din ce
în ce mai mult economiei circulare, folosirii ambalajelor reutilizabile – industria berii cred că
este în avanpost în tot ceea ce priveşte dezvoltarea economiei.”

Din punctul de vedere al lui Lucian Ghinea, pentru industria berii urmează o perioadă pe care ar
numi-o plină de provocări din perspectiva datelor demografice. „Ce ne-ar trebui ca să avem un
consum mai mare de bere? Datele demografice nu ne ajută: în ultimii ani, un număr mare de
concetăţeni de-ai noştri au plecat în Europa, astfel că sunt milioane de români care acum creează
valoare adăugată şi contribuie la dezvoltarea economiilor din alte ţări şi consumă bere din alte
ţări, am fi vrut să îi avem în ţară, să contribuie la creşterea economică din România.” El speră de
asemenea la o predictibilitate în partea fiscală şi în partea legislativă: „Ar fi bine ca măcar din
acest punct de vedere să nu avem surprize, să nu ne facem singuri probleme aici local, în ţară,
adăugate problemei legate de plecarea foarte multor concetăţeni de-ai noştri din ţară”. Problema
demografiei se reflectă însă şi în forţa de muncă din acest sector – la fel ca în majoritatea
industriilor din România. „Avem probleme mari să angajăm la orice nivel oameni în companii –
nu doar noi, ci şi furnizorii noştri, nu reuşim să angajăm oameni, nu găsim – nu se mai pune
problema de salariu, pur şi simplu nu îi găsim; şi în zona de consum, acei oameni nu se regăsesc,

54
să chemăm înapoi 4 milioane de români ar fi frumos, dar nu cred că este fezabil”, spune Lucian
Ghinea.

„România este în top 10 când vine vorba despre producţia de bere din Europa – este în top 10
când vine vorba despre consumul de bere în Europa şi este în top 5 în consumul per capita. Când
mă uit la cei 29 de membri ai Brewers of Europe, România are un loc înalt”, descrie modul în
care este privită de la Bruxelles piaţa românească a berii Pier Olivier Bergeron, secretar general
al Asociaţiei Berarii Europei (Brewers of Europe), care reprezintă interesele industriei berii la
Bruxelles în relaţia cu instituţiile UE.

„Provocările europene sunt la fel ca în România – când eşti un sector care produce ceva de
calitate, cum este berea, ce ai vrea să primeşti în schimb pentru investiţia pe care o faci în
calitate, în satisfacţia consumatorilor, este un minim de stabilitate economică”, subliniază
Bergeron. Din punctul lui de vedere, stabilitatea se traduce şi printr-o taxare corectă. „Nu am
auzit niciun producător să se plângă de faptul că ei ar contribui la stat prin taxare, ce aud – şi
cred că este perfect justificat – este că nu poţi să fii luat prin surprindere, în special atunci când
contribui sincer şi masiv la bugetul statului.”

De asemenea, el mai atrage atenţia asupra unui element care ţine de corectitudine: „Berarii din
Europa, inclusiv cei din România, şi-au luat angajamentul voluntar de a-i informa pe
consumatori care sunt ingredientele din berea lor. Următorul pas logic ar trebui să fie ca toate
băuturile să facă la fel, asta ar crea corectitudine”. Totodată, o altă provocare se leagă de
posibilele limitări ale exporturilor: „Dacă trebuie să exporţi, ai nevoie de condiţiile corecte, nu te
poţi confrunta cu bariere legate de schimburile comerciale, există oameni cărora le place în
prezent să vorbească despre acestea, dar din perspectivă europeană misiunea noastră este să
depăşim aceste bariere.” Nu în ultimul rând, o altă provocare a industriei se leagă de
sustenabilitate: „Sectorul berii este în frunte când vine vorba despre managementul
sustenabilităţii legate de mediu. Dar pentru a rămâne aşa, trebuie să fii tratat corect, cred că din
punctul de vedere al reglementărilor există de asemenea nevoia corectitudinii, cred că berarii
sunt operatori economici foarte responsabili, dar există limite când vine vorba despre cântărirea
responsabilităţii unui singur sector, responsabilitatea trebuie să fie împărţită”.

55
„Ultimii mohicani” în furnizarea materiei prime pentru berii locali

„Dacă până în anii 2000 în România nu se aducea un gram de hamei din afară, iar cu 2.700 de
hectare era asigurat necesarul de hamei pentru berea din România, presupun că acum suntem
undeva sub 10% din ceea ce reuşim să furnizăm producătorilor de bere din ţară”, a subliniat în
cadrul dezbaterii Akos Mora, care reprezintă Asociaţia Producătorilor de Hamei din România.

Unul dintre motive se leagă de infrastructura fizică pentru realizarea acestui tip de cultură:
„Trebuie să ai o structură care să urce hameiul până la 7-8 metri înălţime. Această infrastructură
este extrem de scump de realizat, de aceea, după Revoluţie nu s-a mai făcut nimic nou şi am fost
suficient de neîndemânatici să nu păstrăm ceea ce am avut ca moştenire de dinainte de 1989.
Nicio ţară care şi-a distrus infrastructura de hamei nu a reuşit să o mai refacă”. Oferă ca exemplu
Ungaria, care, potrivit lui, a fost înaintea noastră în distrugerea acestei industrii; în prezent însă,
derulează programe de încurajare a cultivării hameiului, în sensul în care ministerul echivalent
celui al agriculturii din Ungaria oferă sprijin pentru înfiinţarea culturii de hamei, legat de crearea
de infrastructură pe câmp, pe teren. Pe lângă această infrastructură, este nevoie şi de ferme, de
maşini de cules hamei, de uscătoare şi alte echipamente. Hameiul este, de asemenea, un mare
consumator de forţă de muncă umană, cu o etapă a cultivării, de îndrumare, care nu se face decât
manual, în toată lumea, fie că vorbim despre Germania, Cehia sau Statele Unite. Akos Mora mai
observă că mare parte din infrastructura necesară culturii de hamei din perioada comunismului a
fost distrusă: „Mare afacere a fost în perioada ’97-2000, că cei care au cumpărat ferme de hamei
au tăiat stâlpii de metal din câmp şi au vândut absolut totul la fier vechi”.

Potrivit lui, investiţia necesară pentru realizarea infrastructurii pentru cultura unui hectar de
hamei este cuprinsă între 25.000 şi 30.000 de euro, exclusiv pe partea de câmp, la care se adaugă
investiţii în maşini de cules hamei, uscătoare etc. „Mai suntem patru mohicani, ultimii care mai
sunt în acest domeniu, şi din păcate nici legislaţia nu ne ajută, în sensul în care nici legile 1 din
2000 şi 247 din 2005, care retrocedau terenurile, nu s-au respectat în spiritul lor, în sensul în care
acolo unde aveai investiţie în infrastructură, nu trebuia să pui în posesie cetăţenii.” Un alt
obstacol în cultivarea hameiului se leagă de fragmentarea suprafeţelor de teren: „Avem situaţii în

56
care pe o parcelă de 6-7 hectare avem peste 10 proprietari de terenuri cu 0 şi ceva de hectare –
dacă unul dintre ei nu îţi arendează sau nu îţi vinde terenul, tu nu ai cum să cultivi hameiul”.

În acest context, unul dintre obiectivele din prezent când vine vorba de producţia de hamei este
dublarea suprafeţei cultivate. Mora este de părere că acesta ar putea fi atins dacă, din punct de
vedere legislativ, ar fi amendată legea 17 din 2014, ce reglementează vânzarea terenurilor din
extravilan. „Încercăm să introducem un drept de preempţiune a celor care avem investiţie pe
teren – investiţia este, de multe ori, de 7-8 ori mai mare decât valoarea terenului. Din păcate, nici
cel care are terenul, nici cel care are investiţia nu se pot bucura din plin de dreptul de proprietate
al fiecăruia. Suntem într-o situaţie juridică foarte complicată pe care încercăm să o rezolvăm în
ceasul al 12-lea cu această amendare a legii.”

„Depindem în linie directă de berari, provocările noastre sunt puţin diferite de ale lor: când avem
clienţi şi avem piaţă, nu avem infrastructură şi practic ce încercăm să facem acum este să
prezervăm, să menţinem ce avem ca infrastructură”, spune Mora. Pe lista provocărilor sectorului
se află şi lipsa capacităţii de inovare: „Încercăm să facem câteva proiecte cu universitatea
agronomică din Cluj – cu un partener client lucrăm la un soi nou de hamei, dar e departe de ce ar
trebui să fie cercetarea în România”. El oferă ca exemplu modul în care se face cercetare în
Germania: aceasta este semiprivată, fiind asigurată jumătate de stat, jumătate de sectorul privat,
iar de ceva timp, noile soiuri produse sunt create exclusiv pentru fermierii germani. „Nu mai
avem acces la cele mai bune şi cele mai noi soiuri productive din punct de vedere al eficienţei,
nu neapărat al calităţii, iar nouă ne-ar plăcea să mişcăm lucrurile şi în zona de cercetare din
România – provocările sunt multe, dar cea mai importantă este a reuşi să nu pierdem
infrastructura existentă încă.”

Situaţia este similară şi când vine vorba despre malţ – un alt ingrediente esenţial în producţia de
bere –, care 60% din materia primă necesară producţiei locale de bere, vine de la furnizori locali.
„În România în prezent se află cea mai modernă fabrică din sud-estul Europei, probabil şi cea
mai mare din punctul de vedere al capacităţii. Pentru berarii români, fabricile de malţ din
România (mai există încă una în afară de cea pe care o reprezint) reprezintă acum cam 76% din
necesarul local”, spune Ionuţ Oprea, care este directorul general al Soufflet Malt România.
Compania pe care o reprezintă a făcut recent o investiţie de 30 de milioane de euro, în

57
capacităţile de producţie ale fabricii din Buzău. „Malţul este produs din orz, România este un
mare exportator de orz şi cumva intrigă faptul că nu avem suficient orz pentru a produce malţ
pentru bere.” Potrivit lui Oprea, anul 2019 a fost unul foarte dificil pentru producţia orzului de
bere, acesta fiind o recoltă destul de tehnică, unde fermierii trebuie să respecte o anumită
tehnologie, iar în prezent circa 60% din necesarul producţiei de malţ la fabrica din Buzău a putut
fi asigurat de fermierii locali, acesta fiind un record negativ al ultimilor 7-8 ani (anterior era de
70%). Soufflet lucrează în mod direct cu fermerii, printr-o altă divizie a companiei, Soufflet
Agro, prin care le furnizează seminţe şi servicii tehnice, plus garantarea că producţia va fi
preluată de companie, dar în anumiţi parametri şi anumite specificaţii necesare pentru a produce
o bere bună, fiindcă pune accent în continuare pe calitate.

Sursa: https://www.businessmagazin.ro/cover-story/industria-berii-brand-de-tara-18434208

Concurenții

În România, piața locală a berii încă are loc de creștere, fie și numai judecând după consumul de
bere pe cap de locuitor. La nivel global, România se situează pe locul 10, cu un consum de bere
de 75,6 litri pe cap de locuitor în 2017. Făcând o comparație, Cehia are 137 de litri.

Legendele vechiului Sumer spun un lucru pe care cercetătorii zilelor noastre l-au aflat după ani
de studii: fabricarea berii constituie primul pas al omului către civilizație. Rolul civilizator al
berii este prezentat în principala legendă a Sumerului – Epopeea lui Ghilgameș. Cel mai sigur,
berea în forma ei actuală a apărut în România în secolul al XVIII-lea, în Moldova și în Muntenia.
Berea a început să se consume odată cu venirea soldaților austrieci în Bucovina în timpul
ocupației, această regiune fiind încorporată în Imperiul Austriac în 1775. În această perioadă este
datată prima fabrică de bere din regiune, mai exact la Rădăuți. În anul 1860, alături de această
berărie se dezvoltă și o distilerie care reprezintă începutul industriei alcoolice în Bucovina.
Totuși, oficial, prima fabrică de bere românească a fost înființată la Timișoara în 1718 și
aparținea prințului Eugeniu de Savoya, iar producția în masă a berii pe teritoriul Țărilor Române
datează de la începutul secolului 19, când Johann de Gotha a inaugurat în 1809 o fabrică de bere,
la marginea Bucureștiului.

58
Se spune că Ion Luca Caragiale petrecea ore întregi observând oamenii. În gară, la piață sau (mai
ales) la cârciumă, el era atent la tot ce se întâmplă în jurul său. Cele mai amuzante situații și
povestiri cu tâlc ce l-au inspirat pe nenea Iancu în creionarea fabuloaselor sale personaje s-au
petrecut în compania unei halbe de bere. Dramaturgul era nelipsit din localuri și grădini, unde
putea fi văzut împreună cu numeroșii săi amici – oameni de litere, actori, politicieni sau diverse
alte personaje ale epocii, împreună cu care dezbătea ore în șir subiectele zilei. Caragiale savura
din plin aceste momente destul de numeroase – se spune că una dintre celebrele sale replici “simt
enorm și văz monstruos” a fost rostită chiar într-o astfel de seară, după nenumărate halbe de bere.
Însă Caragiale nu s-a limitat doar la a face consumație, el cochetând și cu postura de patron de
cârciumă. A deschis primul său local, “Berăria Mihalcea și Caragiale”, în 1893, pe strada
Gabroveni, iar un an mai târziu apărea “Berăria Bene Bibendi”, în aceeași zona, pe strada Șelari.
În anul 1895 a deschis o a treia afacere, Restaurantul Gării din Buzău, împreună cu un cumnat.

De pe vremea lui Caragiale și până acum s-au schimbat multe, nu numai în ceea ce privește
moravurile, ci și berea. Ca un fapt inedit, se pare că cel mai bine la români se vinde berea la PET.
Această creștere continuă a preferințelor pentru acest ambalaj se înregistrează nu numai în
România, ci și în alte țări din regiunea Europei Centrale și de Est, inclusiv Republica Cehă,
Polonia, Ungaria și Rusia, fiecare dintre aceste țări adoptând acest format pe o scară diferită.
Berea la draft este un segment cu un potenţial foarte mare de creștere, pentru că oferă cea mai

59
bună calitate a berii, în timp ce barurile și restaurantele pun la dispoziția consumatorilor un
mediu relaxant, de socializare, alături de prietenii și familiile lor.

1. Ursus Breweries

Evaluat la suma de 176 milioane de euro, grupul Ursus Breweries, activ în industria berii și
controlat de japonezii de la Asahi, continuă să conducă topul portofoliilor, cu branduri prezente
și în clasamentul individual, incluzând berea Ursus (42 milioane euro) și Timișoreana (70
milioane euro). Ursus Breweries operează sub brandurile Ursus, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro,
Timișoreana, Pilsner Urquell, Ciucaş, Stejar și Azuga. În prezent, Ursus Breweries deține 3
fabrici de bere în Brașov, Buzău și Timișoara și o mini-facilitate de producție în Cluj. Ursus
Breweries are o capacitate totală de peste 6,8 milioane hectolitri și peste 1.500 de angajați.

2. Heineken România SA

Dintr-o singură fabrică de bere, deschisă în Amsterdam, în urmă cu 150 de ani, Heineken a
evoluat într-o companie globală. Vinde în ţara noastră băuturi sub brandurile Heineken,
Desperados, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Neumarkt, Harghita, Hațegana, Silva, Gambrinus,
Affligem, Edelweiss, Birra Moretti și Amstel. În România, Heineken deține 4 fabrici cu sediul la
Miercurea Ciuc, Craiova, Constanța și Târgu Mureș. Folosind ingrediente naturale și investind în

60
echipamente de ultima generație, Heineken România se mândrește cu faptul că produce bere și
cidru la cele mai înalte standarde de calitate.

3. Berea Timișoreana

Este cel mai vechi și mai valoros brand de bere local. Face parte tot din grupul Ursus Breweries
și se produce la fosta fabrică Aurora din Brașov a celor de la Ursus, preluați de japonezii de la
Asahi. Prima fabrică de bere românească a apărut în 1718, la Timișoara. Acolo s-a turnat prima
bere în butoaie la nivel industrial. Mare parte din rețeta de atunci o regăsim și astăzi în sticlele
de Timișoreana.

61
4. Berea Stella Artois

Un brand foarte cunoscut şi în România, considerat de anumiți consumatori ca fiind o bere din
clasa de lux, Stella Artois este în expansiune și în SUA, ajungând la o valoare de piață de 4,529
miliarde de dolari. Stella Artois este o marcă de bere originară din Belgia, cu o concentrație
alcoolică de 5%, iar numele provine din cuvântul de origine latină „Stella” (stea) și „Artois” –
numele celui care a construit această fabrică de bere în anul 1717, Sebastianus Artois.
Ingredientele folosite la prepararea berii Stella Artois sunt: hamei, apă, malț din orz și porumb.

5. United Romanian Breweries BEREPROD SRL

Companie subsidiară a grupului danez Carlsberg Breweries, United Romanian Breweries


BEREPROD vinde în România mărcile de bere Carlsberg, Skol, Holsten, Guinness şi Tuborg. În
perioada sărbătorilor de iarnă, românii se pot delecta cu Tuborg Christmas Brew, o bere brun-

62
roșcată produsă din trei tipuri de malț, cu o aromă distinctă de lemn dulce și un conținut de
alcool de 5,6%. Fabrica de bere Tuborg România a fost înfiinţată în anul 1996 în comuna
Pantelimon şi are o capacitate de producţie de aproape două milioane de hectolitri anual.

6. Bergenbier

Parte a grupului american Molson Coors începând din 2012, Bergenbier are o cotă de piață de
15%. Compania vinde în România mărcile de bere Bergenbier, Staropramen, Stella Artois,
Beck’s, Noroc, Corona și Lowenbrau. Bergenbier – care se traduce prin „berea munților” – este a
treia mare companie producătoare de bere din România. De zece ani, Bergenbier este sponsorul
oficial al echipei naționale de fotbal a României și totodată unul dintre cele mai puternice
branduri românești, cu o notorietate de peste 95% în rândul consumatorilor. În
plus, Bergenbier se poate lăuda cu unul dintre cele mai populare sloganuri din istoria publicității
din România: „Prietenii știu de ce!”

7. Berea Arădeana

63
Este un produs românesc, fabricat în Cehia și premiat la Londra, devenit în scurt timp o
alternativă sănătoasă pentru iubitorii de bere din România. Berea artizanală Arădeana este o
băutură 100% naturală obținută după metode clasice, care conține doar cele patru ingrediente de
bază – orz, hamei, apă și drojdie. În anul 2018, berea Arădeana a participat la World Beer
Awards din Londra cu sortimentul Arădeana Premium și cu Arădeana Nefiltrată. Prima a luat
locul II, iar cea nefiltrată a luat locul I. Deși în România nu este foarte cunoscută, Arădeana este
unul dintre puținele sortimente de bere naturală, care nu conține absolut niciun aditiv sau
chimicale. Rețeta este românească, dar, pentru a eficientiza costurile de producție, s-a decis
fabricarea acestei beri în Cehia.

8. Berea Zăganu

Zăganu este o bere artizanală preferată de tinerii din România și des întâlnită în pub-uri. Numele
se inspiră din locul în care se află micro-berăria, după cum descriu Laurențiu Bănescu și
Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, Fabrica de Bere
Bună. Cei doi au investit 250.000 de euro în această companie și au ajuns la break-even după un
an, ajungând să își aducă berea nepasteurizată, îmbuteliată și etichetată semiautomat în peste 100
de spații. Micro-berăria se află la poalele vârfului Zăganu din Munţii Carpaţi, aproape de
staţiunea Cheia (judeţul Prahova). Numele Zăganu provine de la o specie de vultur (vulturul
bărbos), care a fost vânat până la dispariţie în urmă cu 100 ani. Simbolul vulturului apare și pe
sticla de bere. Berea Zăganu este o bere artizanală, nepasteurizată, fabricată doar din ingrediente
naturale: apă, malţ, hamei şi drojdie.

64
9. Berea Zimbru Premium

Prima bere Zimbru a fost fabricată la Iași, în anul 1845. În 2018, Zimbru a devenit cel mai mare
producător de bere din Moldova și unul dintre cei mai importanți fabricanți autohtoni de bere din
România. Compania Albrau Prod din Onești, care deține acest brand, a lansat recent pe piață un
nou sortiment: berea Zimbru Premium. Fabrica din Onești, administrată de omul de afaceri
Vasile Ciobanu, a promovat acest nou brand inclusiv prin cel mai mare turneu muzical din țara
noastră, dedicat Centenarului Marii Uniri, „România în sărbătoare”, care a străbătut 100 de
orașe.

10. Berea Nenea Iancu

65
Compania Bavarom, cel mai mare importator independent de bere din România, în al cărui
portofoliu se află mai multe mărci premium originale din Germania, Marea Britanie, SUA sau
Franţa, printre care Paulaner (Germania), Brooklyn Lager (SUA), Shepherd Neame (Marea
Britanie) sau Augustiner (Franţa) a lansat nu demult acest nou brand produs exclusiv pentru piața
locală de un producător german din Memmingen, Landul Bavaria. Brandul se numește Nenea

Iancu și a fost lansat cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea lui Ion Luca Caragiale.

Sursa : https://top1.ro/branduri-bere/

Clienți:

ROMÂNII PREFERĂ MAI MULT BEREA LA STICLĂ

Pe parcursul anului trecut, ambalajul de tip PET a coborât pentru prima dată după șapte ani sub
pragul de 50% din piață. Ponderea berii îmbuteliate în ambalajul de tip PET s-a redus pe fondul
preferinței în creștere a românilor în special pentru ambalajul din sticlă.

Preferința consumatorilor pentru ambalajul de tip PET a scăzut în mod constant patru ani
consecutivi, ponderea sa înregistrând o scădere semnificativă, de aproape 6 pp. Această scădere
s-a tradus printr-o majorare a berii îmbuteliate în sticlă, cu peste 3 pp în ultimii patru ani, dar şi a
berii la doză. La nivel de piață s-a înregistrat o uşoară schimbare a tendinţei de consum care vine
în acord şi cu opţiunea consumatorului român pentru produse din categoria premium.

66
Sursă: http://www.berariiromaniei.ro/newsletter/romanii-prefera-mai-mult-berea-la-sticla/

Piața berii

Asociația Berarii României anunță evoluția pieței berii pe parcursul anului trecut:

 Piaţa berii a înregistrat o creștere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane Hl

 Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 85 litri

 Segmentul berilor fără alcool, în creștere cu 30%

 Ambalajul de sticlă, în creștere cu 3,65 pp în ultimii patru ani

 Ambalajul PET, în scădere cu 5,83 pp în ultimii patru ani

67
“Este o creștere care se datorează în special diversificării portofoliilor de produse, a varietății
tipurilor de bere pe care producătorii au pus-o la dispoziția românilor, fapt ce a avut darul de a
răspunde foarte bine preferințelor lor în materie de bere, dar și de a îi stimula să experimenteze
gusturi noi.”, a declarat Lucian Ghinea, Președinte Asociația Berarii României.

Producția de bere reprezintă un stimul real pentru economia României. Datorită caracterului său
profund național, definit de producția locală în proporție de cca. 97% și 70% ingrediente
provenite din agricultura României, sectorul berii are o influență semnificativă în primul rând
asupra gradului de ocupare a forței de muncă, prin crearea, la nivelul întregii țări, direct și
indirect, a peste 85.000 locuri de muncă pentru români, contribuind astfel la asigurarea traiului
zilnic a familiilor acestora. În același timp, producția de bere generează anual contribuții
importante la bugetul de stat, atât direct, cât și indirect, precum și un nivel înalt de valoare
adăugată în cadrul tuturor activităților conexe.

„Preferințele românilor în materie de bere fără alcool sunt în creștere, urmând chiar trendul
european de consum. Deși un segment cu o pondere mică pe piață, berea fără alcool a înregistrat
anul trecut o creștere record în România. Acest rezultat confirmă integrarea berii în și mai multe
situații de consum, românii alegând să nu renunțe la băutura lor favorită, în varianta ei fără alcool
însă, nici atunci când șofează sau se află în pauza de masă, în timpul săptămânii de lucru.”, a
adăugat Julia Leferman, Director general Asociația Berarii României.

Date cheie 2018

 Investiții: eforturile investiționale ale membrilor Berarii României au fost constante de-a
lungul timpului, doar în 2018 acestea ridicându-se la 74,5 milioane Euro. Nivelul cumulat
al investiției membrilor Asociației în ultimii cincisprezece ani a atins 1,54 miliarde euro.

 Contribuții la bugetul de stat: nivelul contribuțiilor anuale ale membrilor Asociației la


bugetul statului s-a menținut unul important, doar în 2018 acesta atingând 255 milioane
euro. Nivelul contribuției cumulate a membrilor Berarii României în ultimii cincisprezece
ani a depășit 3,62 miliarde euro.

 Preferințele consumatorilor în funcție de tipurile de ambalaje: sticlă: 28,45 %, doză:


20,58 %, butoi: 3,41 %, PET: 47,57 %. Sticla și-a continuat trendul ascendent și în 2018,
ponderea sa crescând în total cu 3,65 pp în ultimii patru ani. Totodată, berea ambalată la

68
doză a crescut anul trecut cu 2,38 pp, în timp ce ambalajul PET a înregistrat în 2018 o
altă scădere semnificativă, de încă 3,37 pp. Scăderea totală înregistrată de ambalajul PET
în ultimii patru ani atingând 5,83 pp.

 Importuri: în ciuda unei ușoare creșteri a importurilor pe parcursul


anului 2018, de 0,07 milioane Hl, atingând un total de 0,54 milioane Hl,
piața locală a berii continuă să își păstreze caracterul profund național,
ponderea producției locale rămânând de cca. 97% din consumul intern.

 Exporturi: exporturile au crescut aproape dublu față de importuri,


păstrându-și însă un nivel redus, de doar 0,54 milioane Hl.

 Tipuri de bere consumate: berea lager a continuat să domine


preferințele românilor și anul trecut, cu o pondere de 93,61%. Categoria
specialități, în care intră, printre multe altele, berea neagră,
nepasteurizată, albă, ale, roșie etc, a deținut o pondere de 2.25%.
Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 2,27% din piață,
iar berea fără alcool 1.87%. În ceea ce privește dinamica segmentelor,
mixurile de bere și berile aromatizate au crescut cu 8,23%, iar berea fără
alcool a înregistrat o creștere de 30%, pe parcursul anului 2018 față de
anul anterior.

 Număr producători: numărulul producătorilor de bere a crescut la 56 în


2018, față de 39 anul anterior.

Sursa: http://www.berariiromaniei.ro/piata-berii-crestere-moderata-si-in-2018/

Berea este probabil cea mai consumată și mai iubită băutură alcoolică de către
români. Asta poate fi văzut în statistici, care sunt în plină ascensiune. Nu ți-ai fi
imaginat vreodată însă că producția și consumul de bere au un rol cheie în
economia României.

Potrivit Acociației Berarii României, piața berii a avut o evoluție destul de bună
anul trecut, după cum urmează:

69
„Piaţa berii a înregistrat o creștere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane Hl.

Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 85 litri.


Segmentul berilor fără alcool, în creștere cu 30%
Ambalajul de sticlă, în creștere cu 3,65 pp în ultimii patru ani
Ambalajul PET, în scădere cu 5,83 pp în ultimii patru ani”, se arată în studiu.

În economia României, aceste cifre influentează simțitor. Se știe despre bere faptul că se
consumă de câteva sute de ani în România, ceea ce înseamnă că țara dispune și de un mediu
agricol favorbail în acest sens. În jur de 70% din ingredientele berii provin din țara noastră.

“Este o creștere care se datorează în special diversificării portofoliilor de produse, a varietății


tipurilor de bere pe care producătorii au pus-o la dispoziția românilor, fapt ce a avut darul de a
răspunde foarte bine preferințelor lor în materie de bere, dar și de a îi stimula să experimenteze
gusturi noi.”, a declarat Lucian Ghinea, Președinte Asociația Berarii
aniei.ro/berea-economia/
României.

Sectorul producției de berie presupune și forță de muncă. Astfel, la nivelul


întregii țări, industria de bere presupune 85.000 locuri de muncă pentru români, contribuind
astfel la asigurarea traiului zilnic a familiilor acestora.

„În același timp, producția de bere generează anual contribuții importante la bugetul de stat, atât
direct, cât și indirect, precum și un nivel înalt de valoare adăugată în cadrul tuturor activităților
conexe”, se arată în comunicatul asociației.

„Preferințele românilor în materie de bere fără alcool sunt în creștere, urmând chiar trendul
european de consum. Deși un segment cu o pondere mică pe piață, berea fără alcool a înregistrat
anul trecut o creștere record în România. Acest rezultat confirmă integrarea berii în și mai multe
situații de consum, românii alegând să nu renunțe la băutura lor favorită, în varianta ei fără alcool
însă, nici atunci când șofează sau se află în pauza de masă, în timpul săptămânii de lucru.”, a
adăugat Julia Leferman, Director general Asociația Berarii României.

„Contribuții la bugetul de stat: nivelul contribuțiilor anuale ale membrilor Asociației la bugetul
statului s-a menținut unul important, doar în 2018 acesta atingând 255 milioane euro. Nivelul

70
contribuției cumulate a membrilor Berarii României în ultimii cincisprezece ani a depășit 3,62
miliarde euro.”, conform Asociației Berarilor.

Exporturile de bere au crescut aproape dublu față de importuri, anul trecut.

Sursa:https://www.capital.ro/nu-ti-ai-fi-imaginat-vreodata-ce-ineamna-berea-pentru-economia-
romaniei.html

În anul 2018, comparativ cu anul 2017, consumul mediu de băuturi, pe locuitor, a evoluat astfel
(Grafic 1): - consumul mediu de bere, pe locuitor, a înregistrat o creştere cu 0,6 litri; - consumul
mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut cu 2,0 litri; - consumul mediu de băuturi alcoolice distilate
(în echivalent alcool 40%), pe locuitor, a crescut cu 1,0 litri; - consumul de băuturi nealcoolice a
scăzut cu 3,4 litri.

Consumul de bere Resursele totale de bere au fost mai mari cu 181,1 mii hl, faţă de anul
precedent, fiind asigurate în proporţie de 94,8% din producţia anului 2018. Tabel 1. Resursele
totale de bere 2017 2018 Structura mii hl mii hl 2017 2018 Resurse totale 18533,9 18715,0 100,0

71
100,0 Stoc iniţial 359,7 424,0 2,0 2,3 Producţie 17670,2 17741,7 95,3 94,8 Import 504,0 549,3
2,7 2,9 În anul 2018 faţă de anul precedent, importul de bere a crescut cu 9,0%. Comparativ cu
anul precedent, disponibilul de bere pentru consum uman s-a menținut aproximativ constant, iar
producţia de bere a crescut cu 71,5 mii hl (+0,4%). (Grafic 2).

72
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/consumul_de_bauturi_in_anul_2
018.pdf

Retailerii devin tot mai receptivi la portofoliile de beri nefiltrate, nepasteurizate și artizanale
ale marilor și micilor producători

Berea blondă pasteurizată rămâne preferata românilor, însă nu putem face abstracție de dinamica
în vânzări și a celorlalte tipuri: roșie, albă, arămie, neagră, dietetică, bio, cu diferite arome,
alături de „noul val” – beri nefiltrate, nepasteurizate, artizanale. Se vede tot mai clar că retailerii
încep să reconsidere berile speciale. Pe de altă parte, anul trecut, la conferința de presă a
Berarilor României, s-a precizat că una din provocările industriei este atragerea microberăriilor

73
în Asociație, impusă de procesul de maturizare și diversificare a pieței, odată cu apariția unui
număr tot mai mare de producători de bere artizanală. 

„Sperăm ca varietatea de tipuri de bere pe care producătorii le pun la dispoziția românilor și


continua diversificare a portofoliilor să aibă darul atât de a răspunde cât mai bine preferințelor în
materie de bere, dar și de a-i stimula pe consumatori să experimenteze gusturi noi”, afirmă Julia
Leferman – Director General, Asociația Berarii României. „România se înscrie în trendul
european în materie de microberării, numărul acestora fiind în creștere de la un an la altul. În
prezent, pe piața locală a berii activează un număr de aproximativ 40 micro-producători. Credem
că este o evoluție firească, ce ține chiar de procesul de maturizare a pieței.”

Numărul brandurilor de bere artizanală crește în retail, dar se confruntă cu puterea, notorietatea și
prețul berilor clasice, astfel că, prin comparație cu acestea, au încă un spațiu limitat la raft. Există
două explicații: micii producători fie preferă să se concentreze pe HoReCa, unde se bucură de un
real succes, fie pur și simplu nu doresc să intre în retail deoarece nu pot susține din punct de
vedere logistic o listare. Ca atare, eforturile lor sunt în direcția educării și reorientării consumato-
rului către berea artizanală, nepasteurizată, produsă local, într-o fabrică independentă, după reţete
proprii, în cantităţi limitate, în care aportul factorului uman este decisiv în desăvârşirea gustului.

În opinia lui Arnaud Dussaix - co-fondatorul berăriei Ninkasi unde se produc berile artizanale
Sikaru –, piața nu este educată și există încă multe persoane în România care nu au auzit de berea
artizanală. „Este un segment de nișă, prețul fiind mult mai mare în comparație cu cel al unei beri
industriale; este un segment dinamic, pentru că la fiecare 15 zile apare un nou producător; este și
provocator, de vreme ce trebuie să ne luptăm cu giganții care fac bere industrială; însă are
potențial – odată ce puterea de cumpărare crește în România, oamenii devin mai exigenți, doresc
ceva de calitate, cu gust și fabricat local.”

Berea nefiltrată, în general, are un aspect mai dens. Aceasta poate fi de tipul lager pasteurizat sau
nepasteurizat, artizanal sau nu. Berea nepasteurizată s-a născut din nevoia consumatorului pentru

74
un produs mai puțin procesat care, la fel, poate fi artizanal sau nu -, explică Paul Markovits,
Vice-Președinte Marketing, URBB. „Fenomenul are un efect benefic asupra categoriei,
revalorizând un segement extrem de divers și sofisticat, readucând berea proaspătă în prim plan.”

Dacă ne referim la berea nefiltrată, pe lângă specialitățile Weihenstephaner Hefe WeissBier,


Grimbergen Blanche și Kronenbourg 1664 Blanc, portofoliul URBB conține Holsten Weizen,
bere albă de grâu, nefiltrată și pasteurizată. Iar în segmentul de bere lager, filtrat și nepasteurizat,
regăsim Skol Nepasteurizat.

„Monitorizăm zilnic evoluția ofertei la raft și atenția acordată de către retailer acestui segment.
Observăm atenție și spațiu sporit acordat la raft. Considerăm esențială atitudinea consumatorilor,
disponibilitatea lor de cumpărare repetată. Toate inițiativele de diferențiere la raft merg, în cea
mai mare parte, în două direcții: creativitate și utilitate”, remarcă reprezentantul URBB.

„NOUL VAL” CREȘTE MAI MULT DECÂT CATEGORIA

În IKA - piața de comerț modern monitorizată de RetailZoom*) -, segmentul berii nefiltrate și


nepasteurizate a crescut mai mult decât piața totală: în volum, a adus un plus de 63% în 2018 față
de 2017, iar în valoare, creșterea a fost de 61%. În anii anteriori, creșterile au fost constante, cu
un prim salt înregistrat în 2016 vs. 2015 (+115% în volum și +124% în valoare).
Potrivit aceleiași surse, în formatul de supermarketuri, segmentul de bere nefiltrată, în general, a
crescut cu 45,3% în volum în intervalul de timp menționat, aceasta fiind cea mai mare creștere
din ultimii 4 ani. Evoluția se datorează numeroaselor lansări și listări de produse din comerțul

75
modern pentru acest tip de bere - nefiltrată, nepasteurizată și/sau artizanală.
În valoare, creșterea a fost de 25,7% în 2018 vs. 2017, mai mică decât în anii anteriori (cea mai
mare creștere în valoare a fost înregistrată în 2016, cu 40% vs. 2015).

Sursă: https://www.revista-piata.ro/fmcg/analize-si-tendinte/bauturi-alcoolice/item/14375-
miroase-a-revolutie-in-piata-berii

Piaţa de 7 miliarde de lei a berii are potenţialul de a se transforma într-un brand de ţară Şi de a
deveni unul dintre motivele pentru care turiştii străini să viziteze România. Cât mai avem însă
până să ajungem acolo şi ce e de făcut în acest sens au discutat reprezentanţi ai industRiEi la cel
mai recent club organizat de Business MAGAZIN, în parteneriat cu Asociaţia Berarii României.

Un miros plăcut, dar uşor înţepător i-a întâmpinat pe cei care au umplut sala în care s-a
desfăşurat clubul Business MAGAZIN „Industria berii – brand de ţară”. Aroma venea de la
hameiul din sală – proaspăt cules şi trimis înainte de evenimentul organizat pe 24 septembrie –
tocmai din Târgu-Mureş, unul dintre puţinele locuri în care se mai cultivă acest ingredient

76
esenţial din producţia berii. Aceasta a fost însă doar una dintre informaţiile care au reieşit din
dezbaterea dedicată pieţei berii.

Cu o istorie românească de câteva sute de ani, potenţialul industriei berii pe plan local pare că
încă nu şi-a atins încă maximul. În prezent, piaţa berii din România este influenţată de tendinţe
legate de forţa de muncă, de creşterea veniturilor, de accesul oamenilor la informaţie, cât şi de
căutările lor de lucruri noi, care modelează domeniul înspre o cerere mai mare pentru brandurile
premium. În acest nou context, poate industria locală a berii să câştige statutul de „brand de
ţară”?

Julia Leferman, director executiv al Asociaţiei Berarii României, a deschis discuţia prin
conturarea câtorva dintre punctele forte ale industriei pe care o reprezintă: de-a lungul istoriei de
15 ani a acesteia, fabricile de bere au fost modernizate, retehnologizate odată cu preluarea de
către marile companii producătoare de bere – motiv pentru care „avem în prezent în România
unele dintre cele mai moderne fabrici de bere din Europa”.

Sursă:https://www.zf.ro/zf-24/romanii-beau-bere-de-7-miliarde-de-lei-pe-an-cat-mai-avem-pana-
putem-transforma-piata-berii-intr-un-brand-de-tara-in-romania-18455469

”În cazul vânzărilor de bere în horeca există mici variații, însă tendințele se mențin. Noi
încurajăm consumul de bere la draft, iar cifrele pozitive din turism au ajutat și ele consumul în
horeca”, a adăugat Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României.

Berea la draught vândută în horeca beneficiază în România de o taxă pe valoare adăugată de 9%.
Cu toate acestea, ponderea berii la draught (butoi) a reprezentat numai 3,5% din totalul
vânzărilor de bere.

Piața berii din România a înregistrat o creștere de 3% anul trecut, ajungând la un volum de 16,6
milioane hectolitri, potrivit Asociației Berarii României

77
„Este o creștere care se datorează în special diversificării portofoliilor de produse, a varietății
tipurilor de bere pe care producătorii au pus-o la dispoziția românilor, fapt ce a avut darul de a
răspunde foarte bine preferințelor lor în materie de bere, dar și de a îi stimula să experimenteze
gusturi noi”, a declarat Lucian Ghinea, președintele Asociației Berarii României.

În funcție de tipurile de ambalaje, ce mai consumată continuă să fie berea la PET (47,6%),
urmată de cea la sticlă (28,5%), doză (20,6%) și butoi (3,4%). Berea ambalată la doză a crescut
anul trecut cu 2,38 puncte procentuale, în timp ce ambalajul PET a înregistrat în 2018 o altă
scădere semnificativă, de 3,37 puncte procentuale.

Membrii Asociației Berarii României, printre care se numără și cei mai mari patru producători de
bere din România (Ursus Breweries, Heineken România, Bergenbier și United Romanian
Breweries Bereprod), au investit anul trecut aproape 75 de milioane de euro

Numărul de berării artizanale a continuat să crească și în 2018. Astfel, numărul total al fabricilor
de bere din România a crescut anul trecut de la 39 la 56 de unități.

Sursă:https://www.trendshrb.ro/stiri/horeca-nu-reuseste-sa-treaca-de-20-din-totalul-vanzarilor-de-
bere/

Asociația Berarii României a realizat de curând un studiu ce a avut ca scop principal analizarea
consumului de bere în România. Potrivit raportului expus de aceștia piața berii în România a
înregistrat în 2018 o creștere de 3% în ceea ce privește volumul, iar consumul de bere raportat la
un singur individ a fost de 85 de litri, înregistrând o creștere cu trei litri față de anul trecut.

Berea fără alcool a devenit în anul 2018 mult mai apreciată de consumatori având o creștere a
consumului de aproximativ 30%, iar berea îmbuteliată la PET a înregistrat pentru prima dată o
scădere de peste 50% pe piața locală, potrivit Hotnews.ro.

În România industria berii a oferit peste 85.000 de locuri de muncă, din care 10.000 în sectorul
agricol, 26.000 în retail și circa 27.000 în sectorul ospitalității, iar producția de bere are o
pondere de 97%. Mai mult decât atât, potrivit datelor emise de Berarii României membrii
asociației au contribiuit în 2018 cu peste 255 de milioane de euro, bani transferați la bugetul de

78
stat. Sectorul berii în România are un caracter profund național – producția locală este în
proporție de 97%, iar 70% din ingrediente sunt provenite din agricultura din țară.

România a importat în 2018 0,54 milioane hectolitri de bere, în creștere ușoară față de 0,07
milioane hectolitri în 2017. Însă, un lucru extrem de îmbucurător este că exporturile de bere s-au
dublat față de importuri, păstrându-și însă un nivel redus, de doar 0,54 milioane hectolitri.

Potrivit rezultatelor studiului realizat de membrii Asociației Berarilor sectorul berii a atras în
2018 investiții de aproximativ 74,5 milioane de euro, în creștere cu aproape 4 milioane de euro
față de anul anterior.

Asociaţia Berarii României cuprinde cinci mari producători de bere din România și o
microberărie care împreună furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România.
Totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime. Cele
douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării, aparţinând membrilor Asociaţiei sunt
situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara,
Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

Sursă:https://editiadedimineata.ro/berea-in-topul-preferintelor-romanilor-85-de-litri-pe-cap-de-
locuitor-in-2018/?fbclid=IwAR2zrG-FgW3WCaLYqBSTBTHWmRgw6ewR5fEEK5gGnlmufmzfVCDgph1lIQY

Pe parcursul anului anterior, consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 85 de litri, în timp
ce, în funcţie de tipul de ambalaj preferat, consumatorii au ales cu preponderenţă berea la PET
(45,57% din total), urmat de ambalajul de sticlă - cu 28,45% din total, doza de aluminiu
(20,58%) şi butoi (3,41%).

Bere la sticlă sau la doză?

În acest context, datele Asociaţiei arată că sticla şi-a continuat trendul ascendent şi în 2018,
ponderea sa crescând în total cu 3,65 puncte procentuale, în ultimii patru ani. Totodată, berea
ambalată la doză a crescut, anul trecut, cu 2,38 puncte procentuale, în timp de ambalajul PET a
consemnat o scădere se 3,37 puncte procentuale, iar pe ultimii patru ani, diminuarea a atins 5,83
puncte procentuale.

79
În ceea ce priveşte tipul de bere consumat în 2018, cea de tip lager (bere blondă, n.r.) a dominat
preferinţele românilor, cu o pondere de 93,61%. În aceeaşi ierarhie, mixurile de bere şi berile
aromatizate au deţinut o pondere de 2,27% din total, categoria de specialităţi (bere neagră,
nepasteurizată, albă, ale, roşie etc.) şi-a adjudecat 2,25% din piaţă, iar berea fără alcool un
procent de 1,87%. La capitolul creşterilor importante raportate pe segmente, mixurile de bere şi
berile aromatizate au crescut cu 8,23%, în timp ce berea fără alcool a avut un salt de 30%, faţă de
anul 2017.

Investiții și contribuții

La nivel general, piaţa berii din România s-a majorat cu 3%, în cursul anului trecut, până la un
volum de 16,6 milioane de hectolitri. Pe piaţa naţională de profil, datele prezentate marţi relevă
faptul că numărul producătorilor de bere a crescut, în 2018, la 56, de la 39 câţi erau cu un an în
urmă.

Conform Asociaţiei Berarii României, anul trecut, importurile de bere au crescut cu 0,07
milioane de hectolitri, până la 0,54 milioane de hectolitri, dar cu toate acestea ponderea
producţiei locale de bere a rămas la circa 97% din consumul intern. Pe de altă parte, exporturile
de bere aproape s-au dublat faţă de importuri păstrându-se însă la un nivel redus, de doar 0,54
milioane de hectolitri.

În privinţa investiţiilor în domeniu, statistica de specialitate arată că, anul trecut, membrii Berarii
României au alocat 74,5 milioane de euro, în timp ce nivelul cumulat, raportat la ultimii 15 ani,
se ridică la valoarea de 1,54 miliarde de euro.

Pe parcursul anului 2018, nivelul contribuţiilor pe care companiile incluse în Asociaţia Berarii
României l-a achitat la bugetul statului a ajuns la 255 de milioane de euro. Valoarea înregistrată
în ultimii 15 ani a fost de 3,62 miliarde de euro. În sectorul berii din România, numărul locurilor
de muncă directe şi indirecte, existente în prezent, este de 85.000. La nivel european, România se
află pe locul 8 în privinţa producţiei de bere şi pe locul 7 în ceea ce priveşte consumul de bere.

Sursă:https://www.dcbusiness.ro/cata-bere-se-consuma-in-romania-care-sunt-noile-preferin-
e_601501.html

80