Sunteți pe pagina 1din 5

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Masteratul de Comunicare şi Relaţii Publice

Cyberbullying sau hărțuirea în mediul virtual

Marmandiu Bianca Maria

Martie 2020
Partea 1
Descrierea ideii proiectului

O dată cu evoluția tehnologiei, copiii și tinerii de pretutindeni au avut acces la o


comunicare cuprinzătoare, prin intermediul dispozitivelor electronice. Totuși, această
evoluție a avut drept rezultat și apariția cyberbullying. Cyberbullying reprezintă unul din
efectele puternic negative determinate de progresul tehnologiei, fiind o problemă care se
menține fără să slăbească din punct de vedere al intensității. Acesta se manifestă puternic în
prezent, fiind proeminent în special în rândul copiilor și adolescenților. Subiectul ales este
unul cu o manifestare profundă și tinde către o acutizare la nivelul întregii societăți. Astfel,
tema acestei lucrări se concentrează pe trei concepte reprezentative, și anume cyberbullying
sau hărțuirea în mediul virtual, anxietatea socială și suportul social.
Evoluția rapidă a tehnologiei a produs o schimbare asupra modului în care oamenii se
raportează la realitate, asupra celor din jurul lor, cât și a modului în care își trăiesc
viețile[ CITATION Bre16 \l 1033 ]. Bullying-ul s-a extins dincolo de realitate. Acesta a fost
transferat în mediul virtual unde s-a afirmat și s-a răspândit o nouă versiune a sa, ce poartă
numele de cyberbullying. Hărțuirea în cadrul realității virtuale se afirmă ca o acțiune
întreprinsă prin intermediul tehnologiei, care prin intimidare trezește în rândul victimelor
sentimente de temere, neplăcere și rușine[ CITATION ODe12 \l 1033 ] . Astfel, cyberbullying
reprezintă dorința de a produce daune prin intermediul dispozitivelor electronice (computer,
laptop, telefon, tabletă) [CITATION Hin10 \t \l 1033 ] . Printre sentimentele negative generate de
cyberbullying poate să se remarce și apariția sau accentuarea anxietății sociale. Pe parcursul
vieții sale, individul este ca un actor care trebuie să îndeplinească un număr însemnat de
roluri (cel de copil, elev, angajat). Precum actorii care se află pe scenă, oamenii
experimentează în viața de zi cu zi “stage fright”, cunoscut și sub numele de anxietate
[ CITATION Lea97 \l 1033 ] . Anxietatea socială implică expunerea la o situație necunoscută și la
oameni nefamiliari, ceea ce duce la apariția unei temeri persistente cu privire la situații
sociale [ CITATION Bro08 \l 1033 ]. De asemenea, prezența sau absența suportului social poate
să aibă o influență semnificativă în viața unui individ, mai ales dacă experimentează hărțuirea
în mediul online. Evenimentele care au loc de-a lungul vieții pot să aibă puternice consecințe
asupra evoluției psihologice a individului, în acest sens un rol esențial având suportul social.
Suportul social reprezintă un aspect definitoriu în construirea unei baze emoționale pentru
indivizi. Interacțiunea socială și suportul primit prin această interacțiune pot să aibă o
influență deosebită asupra sănătății mentale a individului. Comunicarea cu persoanele
apropiate este esențială pentru a diminua aspectele stresante și pentru a gestiona anumite
emoții și sentimente predominante. Suportul social reprezintă “modalitatea de diminuare a
efectelor psihologice adverse cauzate de stresori evenimențiali” [CITATION Lep91 \p 899 \l 1033
]. Prin prezența suportului social, stresul cauzat de anumite evenimente poate fi minimizat sau
eliminat în totalitate [ CITATION LaR80 \l 1033 ] , fiind utilizată prin acest suport, informația care
creează rețeaua socială, de apreciere necesară pentru individ [ CITATION Wil85 \l 1033 ].
Relevanța cercetării pentru Masteratul de Comunicare și Relații Publice cred că e
semnificativă, deoarece evoluția noilor mijloace de informare și comunicare a permis
apariția și extinderea hărțuirii în mediul virtual, motiv pentru care consider că e o temă care
necesită o cercetare aprofundată. Motivația care stă la baza acestei alegeri este reprezentată
de faptul că e necesară înțelegerea complexității conceptului de cyberbullying, prin analizarea
în profunzime a problemei și o informare temeinică în vederea creșterii nivelului de
conștientizare cu privire la acesta. De altfel, se urmărește depistarea principalelor modalități
de hărțuire în mediul online, prezența sau absența unui nivel ridicat de anxietate socială,
precum și existența sau lipsa suportului social, și cum se influențează aceste concepte unele
pe celelalte.
Apariția Internetului a avut un impact puternic la nivelul întregii societăți, generând
pe lângă efecte pozitive, și anumite efecte negative. Printre acestea se numără apariția
cyberbullying sau hărțuirea în mediul virtual, care are o influență semnificativă, atât asupra
sănătății fizice a individului, cât mai ales asupra sănătății psihice. Tema a fost aleasă,
deoarece, deși reprezintă o problemă caracterizată de actualitate, aceasta este puțin discutată
și cercetată în România. Este necesară investigarea complexității și dinamicii acestei
probleme manifestată în mediul online, de către tinerii români. Obiectivele au un rol esențial
în orice lucrare de cercetare pentru construirea planului de acțiune, întrucât acestea ghidează
cercetarea.
Primul obiectiv al lucrării vizează analizarea relațiilor între cele trei concepte, mai
specific, a relației dintre cyberbullying și anxietate socială, cyberbullying și suport social,
precum și anxietate socială și suport social.
Al doilea obiectiv al lucrării are în vedere analizarea scorurilor în ceea ce privește
variabila desemnată de cyberbullying, anxietate socială și suport social din perspectiva
diferențelor înregistrate la scorurile băieților și cele ale fetelor.

Întrebările de cercetare
În această lucrare, întrebările de cercetare au o importanță semnificativă. Astfel,
pentru a observa relația dintre cele trei concepte au fost formulate următoarele întrebări de
cercetare:
RQ1. Ce legătură există între cyberbullying și anxietatea socială?
RQ2. Ce legătură există între cyberbullying și suportul social?
RQ3. Ce legătură există între anxietatea socială și suportul social?
RQ4. Ce diferență există în ceea ce privește cyberbullying, anxietatea socială și
suportul social între participanții de gen masculin și feminin?
Aceste întrebări de cercetare vizează o abordare cantitativă, adică se poate răspunde la
acestea folosind ancheta pe bază de chestionar.
În ceea ce privește abordarea calitativă au fost formulate alte patru întrebări de
cercetare care să genereze răspunsuri prin cercetarea bazată pe interviul semi-structurat.
RQ1. Cum percep oamenii hărțuirea în mediul online?
RQ2. Ce anume îi determină pe indivizi să hărțuiască în mediul online?
RQ3. Care sunt emoțiile/trăirile generate de cyberbullying?
RQ4. Cum influențează suportul social efectele generate de cyberbullying?
Pentru cercetarea bazată pe chestionar au fost formulate trei ipoteze de cercetare.
I1. Cu cât cyberbullying este mai mare, cu atât nivelul de anxietate socială este mai
ridicat.
In această ipoteză variabila independentă, cauza e reprezentată de cyberbullying, ce poate să
determine apariția sau accentuarea unor emoții negative, mai specific poate să genereze
apariția variabilei dependente, efectul reprezentat de anxietate socială. De altfel, anxietatea
socială poate să fie un rezultat al hărțuirii în mediul virtual.
I2. Cu cât suportul social este mai mic, cu atât cyberbullying este mai pregnant.
In această ipoteză variabila independentă, cauza e reprezentată de suportul social, care dacă
este prezent la un nivel scăzut în viața individului, poate să determine apariția variabilei
dependente, efectul reprezentat de hărțuirea în mediul virtual.
I3. Cu cât suportul social este mai ridicat, cu atât anxietatea socială se află la un nivel
scăzut.
In această ipoteză variabila independentă, cauza reprezentată e suportul social, care dacă este
prezent în viața individului, poate să determine diminuarea unor emoții negative, mai specific
poate să diminueze variabila dependentă, efectul reprezentat de anxietate socială.
Bibliografie
Brook, C. A., & Schmidt, L. A. (2008). Social anxiety disorder: A review of environmental
risk factors. Neuropsychiatr Dis Treat. 4 (1) 123-143.
Goshe, B. M. (2016). Cyberbullying Among Young Adults: Effects on Mental and Physical
Health . Master's Thesis, 1-48.
Hinduja, S., & Patchin, J. W. (2010). Bullying, Cyberbullying, and Suicide. Archives of
Suicide Research. 14 (3), 206-221.
LaRocco, J. M., House , J. S., & French, J. R. (1980). Social Support, Occupational Stress,
and Health. Journal of Health and Social Behavior, 21 (3), 202-218.
Leary, M. R., & Kowalski, R. M. (1997). Social Anxiety, în M. R. Leary, & R. M. Kowalski,
Social Anxiety. Guilford Press, New York, pp. 1-25.
Lepore, S. J., Evans, G. W., & Schneider , M. L. (1991). Dynamic Role of Social Support in
the Link Between Chronic Stress and Psychological Distress. Journal of Personality and
Social Psychology. 61 (6), 899-909.
O'Dea, B., & Campbell, A. J. (2012). Online social networking and the experience of cyber-
bullying. Studies in health technology and informatics, 181 (212), 212-217.
Wilcox, B. L., & Vernberg, E. M. (1985). Conceptual and theoretical dilemmas facing social
support research, în I. G. Sarason, & B. R. Sarason, Social Support: Theory, Research and
Applications. Martinus Nijhoff Publishers, Dordrecht, 3-20.