Sunteți pe pagina 1din 45

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Tansporturi
Specializarea: Telecomenzi si Electronica in Transporturi

PROIECT M.E.S

Voltmetru electronic de
curent continuu utilizand CI
ICL 7107

PROFESOR INDRUMATOR: STUDENT:


S.I dr.ing. Mihaela Nemţoi Vasiliu Florin
Grupa 8312

1
Cuprins:
1. Introducere

2. Tema proiectului

3. Schema bloc

4. Memoriu tehnic
4.0.Caracteristicile voltmetrului
4.1.Alimentarea
4.2.Divizor de tensiune
4.3.Puntea tensometrica
4.4.Amplificatorul instrumental(diferential)
4.5.Circuitul de poarta
4.6.Generatorul etalon
4.7.Convertor Analog Digital
4.8.Numaratorul Binar-Zecimal
4.9.Registrul de memorie
4.10.Decodorul zecimal
4.11.Afisorul

5. Breviar de calcul

6. Calculul economic

7. Schema electrica a aparatului

8. Realizarea cablajului

9. Bibliografie

2
1. Introducere
Aparatele de masura numerice sunt mijloacele de masura preferate in
zilele noastre. Despre acestea vom vorbi in cele ce urmeaza.

Aparatele de măsură pot fi clasificate, având în vedere următoarele criterii:


- modul de afişare al rezultatului măsurării
- aparate analogice
- aparate digitale (numerice)

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de


masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite
specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare
deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua).

Proprietati
- Avantaje:

- elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare,


erori de paralaxa);
- precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor
afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare);
- sensibilitatea foarte buna;
- evaluare rapida a valorii marimii masurate;
-comoditate in efectuarea masurarilor;
- viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda);
- comutare automata pe domeniul de masurare;
- posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor;
- posibilitatea automatizarii procesului de masurare;
-posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare;
- posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.
- Dezavantaje:
- complexitate mare;
- cost ridicat.

Utilizari:
- Datorita performantelor sunt utilizate la:
3
- masurari de precizie in laborator;
- masurari in procesele industrial de automatizare;
- masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta;
- masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial;
- masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator;
- controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial.

Conversia analog-digitala (A/D) este procesul prin care unui semnal analogic se
asociaza o secventa de coduri numerice compatibile cu structura interna a
aparatelor de masurare digitale si a calculelor.Acest proces este construit din trei
erape succesive:
a) Esantionarea
b) Cuantizarea
c) Codarea

Conversia analog-digitala se realizeaza cu dispositive fizice


specific,existand circuite de esantionare-memorare ce realizeaza esantionarea
si circuire de conversie A/D care asigura cuantizarea si codarea. Separarea
etapelor procesului de A/D este posibila si necesara numai din punctual de
vedere al analizei conceptuale.

Caracteristicile aparatelor de masura numerice :


- Preicizia unui aparat numeric depinde de numarul ordinelor zecimale
afisate si de sensibilitatea sa.
- Timpul de masurare – precizia dinamica .Convertirea marimilor fizice
analogice in marimi numerice si afisarea rezultatului se efectueaza de
catre aparatul numeric intr-un anumit timp, numit timp de masurare sau
decizie.Se mai numeste sit imp de cuantificare.
- Impedanta de intrare. Aparatele numerice de masurat trebuie sa
prezinte o impedanta de intrare de valoare ridicata si stabile, conditie
care se cere oricarui aparat de masurat de calitate.
- Stabilitatea aparatelor de masurat numerice, se refera la variatia
etalonarii in functie de temperature mediului, la calibrarea periodica a
zeroului, la conditia de siguranta la defectare.

4
2. Tema proiectului

Tema proiectului consta in realizarea unui instrument de masura cu


urmatoarele caracteristici:
a) Voltmetru de curent continuu cu scarile 1-10-30V
Rezistente individuale la intrare
Rezistenta specifica 200kΩ/V
b) Masurarea deformarii elastice in material
Rezistenta marcii tensometrice 200Ω
Variatia rezistentei marcii tensometrice 2%
Tensiunea de alimentare 5V (partea de defazaj)

La realizarea aparatului se va folosi un convertor analog numeric tip ICL 7107

5
3. Schema bloc

Date ICL
7107 Afisor
de
intrare

6
4. Memoriu tehnic

Specificatii tehnice - Caracteristici

Tensiunea de alimentare: ............. + / - 5 V (simetric)


Cerinţe de alimentare: ..... 200 mA (maxim)
Interval de măsurare: .......... + / - 0-1,999 VDC în patru domenii
Precizie: ....................... 0,1%
CARACTERISTICI
- Dimensiuni mici
- Construcţie uşoară
- Low cost.
- Ajustare simplă.
- Uşor de citit de la distanţă.
- Puţine componente externe.

Un convertor analog la digital, (ADC de acum), este mai bine cunoscut ca


un convertor de panta dublă sau convertor de integrare. Acest tip de convertor
este, în general, de preferat faţă de alte tipuri, deoarece oferă precizie,
simplitate în design şi o indiferenţă faţă de zgomot, ceea ce face este foarte
fiabil. Funcţionare a circuitului este mai bine înţeleasă dacă este descris în două
etape. În prima etapă şi pentru o anumită perioadă de tensiunea de intrare
este integrat, precum şi în producţia de integrator de la sfârşitul acestei
perioade, există o tensiune, care este direct proporţională cu tensiunea de
intrare.

La sfârşitul perioadei de presetat integrator este alimentat cu o tensiune


de referinţă internă şi de ieşire a circuitului este redusă progresiv, până când
acesta ajunge la nivelul de tensiune de referinţă zero. Această a doua fază este
cunoscută ca perioada de pantă negativă şi durata acestuia depinde de ieşire
de integrator în prima perioadă. Ca durata de prima operaţiune este fixat şi
lungimea de-al doilea este variabila, este posibil să se compare două şi în acest
fel tensiunea de intrare este, de fapt, în comparaţie cu tensiunea de referinţă
internă şi rezultatul este codificate şi se trimite la ecranul.

7
ICL 7107
Intersil ICL7107 sunt de înaltă performanţă, micputere, 31/2 cifre A / D
convertoare. Sunt incluse şaptedecodoare segment, drivere de afişare, o
referinţă, şi un ceas ICL7106 este conceput pentru a interfata cu un cristal
lichidafişa (LCD), şi include o unitate de backplane multiplexate;ICL7107 va
conduce în mod direct o lumina instrument de dimensiuniemitting diode (LED)
de afişareICL7106 si ICL7107 aduce împreună o combinaţie deinalta precizie,
versatilitate, şi economia reală. Acesta dispune de autozerola mai puţin de
10μV, zero, deriva de mai puţin de 1μV/oC, de intrareeroare prejudecată
curentă a 10pA (Max), şi de reînnoire a mai puţin de un număr. Adevăraţii
intrări diferenţiale şi de referinţă sunt utile în toate sistemele, dar dau de
designer un avantaj mai puţin frecvente atunci când celule de măsurare de
sarcină, traductoare de presiune şi alte poduri traductoare de tip. În cele din
urmă, economia reală a puterii unice operaţiunii de furnizare (ICL7106),
permite o performanta mare contor de panou pentru a fi construite cu adaos
de doar 10 pasiv componente şi un afişaj.

8
9
10
 MAN 6960

11
Un afişaj cu şapte segmente (SSD), sau indicator şapte segmente, este o formă
de dispozitiv electronic de afişare pentru cifre zecimale, care este o alternativă
la mult mai complexele dot-matrix display.Ecranele cu sapte segmente sunt
utilizate pe scară largă în ceasuri digitale, contoare electronice, precum şi alte
dispozitive electronicepentru afişarea de informaţii numerice
Ideea de afişare cu şapte segment este destul de vechie. În 1910, de exemplu,
un ecran de şapte segmente iluminat de becuri cu incandescenţă a fost folosit
pe un panou de putere de plante semnal sala cazanelor. Un ecran cu şapte
segmente, cum indica si numele, este compus din şapte elemente.Individual
sau pe afara, ele pot fi combinate pentru a produce reprezentări simplificate
ale cifrelor arabe. Adesea, cele şapte segmente sunt aranjate oblic
(inclinat),aranjament, care ajuta la lizibilitate. În majoritatea aplicaţiilor, cele
şapte segmente sunt de formă aproape uniformă şi dimensiune (de obicei,
hexagoane alungite, deşi trapezoidele şi dreptunghiuri pot fi, de asemenea,
utilizate), deşi, în cazul maşinilor de adăugarea, segmentele verticale sunt mai
lungi şi în formă mai ciudata, în un efort de a spori lizibilitatea.
Fiecare dintre cifrele de la 0, 6, 7 şi 9 pot fi reprezentate de către două sau mai
multe simboluri diferite, pe segmente de şapte ecrane.
Cele şapte segmente sunt aranjate ca un dreptunghi de două segmente
verticale, pe fiecare parte, cu un segment orizontal pe partea de sus, de mijloc
şi de jos. În plus,segmentul sapte „taie” dreptunghiul orizontal. Există, de
asemenea, segment display de paisprezece şi şaisprezece segmente (pentru
alfanumerice complete); cu toate acestea, cea mai mare parte dintre acestea
au fost înlocuite cu display dot-matrix.
Segmentele de la un ecran de 7-segmente sunt prevăzute pe literele de la A la
G, aşa cum este prezentat mai jos, în cazul în care PD opţional punctul zecimal
(un "segment opt") este folosit pentru afişarea de numere neintregi.
Numere de a 7-segmente-cod
Un singur octet poate codifica starea completă a 7-segmente-display. Cele mai
populare codificări de biţi sunt gfedcba şi abcdefg - ambele, de obicei,
presupune 0 este oprit şi 1 este pornit.

12
13
4.0 Caracteristicile voltmetrului
Caracteristici de intrare

 Tipul intrării depinde mult de clasa de precizie a aparatului: voltmetrele


numerice standard (clasa 0,1) folosesc mai ales circuitul de intrare cu trei
borne, iar cele de înaltă precizie (clasa 0,01 – 0,001) utilizează intrarea cu
circuit de gardă; aceste tipuri de intrări asigură o impedanţă de intrare
fixă de 10 – 100 MΩ si o rejecţie de mod comun (RMC) de cca. 80 – 140
dB.

 Tensiunea maximă admisă pe intrare reprezintă valoarea maximă a


tensiunii ce poate fi aplicată între bornele de intrare (de obicei notate H
şi L), sau între una din acestea şi masă, în condiţii normale de funcţionare
(aparatul conectat la obiectul de măsurat).

 Injecţia de paraziţi în obiectul de masură. Orice aparat numeric este şi un


generator de tensiuni parazite ce sunt produse de către circuitele în
comutaţie (prin efect di/dt); aici un loc principal îl ocupă baza de timp
(generatorul de tact şi blocul de secvenţiere). Aceste tensiuni parazite
pot deveni supăratoare atunci când operatorul face măsurări în scheme
cu dispozitive sensibile (de exemplu, tranzistoarele cu efect de câmp şi
circuitele integrate CMOS). De aceea, în literatura de catalog (adesea) se
specifică şi nivelul paraziţilor la bornele de intrare.

 Gamele de măsură. Datorită specificului afişării, gamele de lucru ale unui


voltmetru numeric (tensiuni la capăt de scară) sunt în succesiune
decadică (0,2; 2; 20; 200; ...) şi nu din 10 în 10 dB (1; 3; 10; …) ca în cazul
celor analogice. Există multimetre numerice cu schimbare manuală sau
cu schimbare automată a gamelor.

 Schimbarea automată a gamelor (autoranging) este un procedeu modern


care permite trecerea automată a voltmetrului numeric de la o gamă
inferioară la una superioară şi invers, de îndată ce Ux depaşeşte o
anumită limită prestabilită. Selectorul automat de game permite ca
aparatul să se plaseze singur în situatia optimă în privinţa preciziei (cifra
cea mai semnificativă a rezultatului măsurării să fie plasată mereu în
ultima decadă), ceea ce permite în plus şi o creştere a vitezei de lucru,
precum şi un confort sporit pentru operator.

14
Caracteristici de transfer
 Rezoluţia şi sensibilitatea

Rezoluţia reprezintă cea mai mică variaţie a lui Ux ce poate fi citită pe


gama respectivă; de exemplu, la un voltmetru numeric cu afişaj de 3 ½ cifre, pe
gama de 0,2 V rezoluţia este de 100 μV, iar pe cea de 2V este 1 mV. Prin
urmare, rezoluţia corespunde intervalului dintre două valori consecutive ale
cifrei ultimului rang - cifra cea mai puţin semnificativă – indiferent de gamă. De
aceea, în literatua de catalog, rezoluţia se exprimă adesea în % din gamă; de
exemplu, în cazul citat, rezoluţia este 0,1 % din gamă.
În literatura de catalog, prin sensibilitate se înţelege valoarea cea mai
mică a lui Ux care poate fi măsurată pe gama cea mai sensibilă; de exemplu, la
voltmetrul numeric citat mai înainte, sensibilitatea este de 100 μV, valoare ce
coincide şi cu rezoluţia pe gama respectivă.

 Precizia

Datorită faptului că voltmetrele numerice sunt aparate de înaltă precizie,


precum şi faptului că au unele blocuri neîntâlnite la voltmetrele analogice
(convertor A/N, numărător, etc.), considerăm util a analiza mai pe larg acest
parametru de calitate
Modul de exprimare. Ca parametru de catalog, precizia voltmetrelor
numerice se certifică prin eroare tolerată; aceasta reprezintă eroarea maximală
admisă în conditii de referinţă şi se exprimă în una din formele:
ε1= a%ct + b%cs
ε2= a%ct + b[UUR]

adică a% din valorea citită (ct) + b% din gamă (cs), respectiv, a%ct + b unităţi ale
ultimului rang (UUR). Prima relaţie se utilizează în cazul voltmetrelor numerice
mai vechi (1975…1980); de exemplu, voltmetrul românesc E 0302 are ε1 =
0,1%ct + 0,1%cs. Relaţia a doua se utilizează pentru caracterizarea voltmetrelor
numerice de dată mai recentă (1985…1995); de exemplu voltmetrul 8506A
(FLUKE 1990) cu afişaj 6 ½ cifre (1.9999999) are eroarea tolerată de ε 1 =
0.0015%ct + 8[UUR] pe gama de 2 V. Eroarea a%ct provine, în principal, de la
blocurile analogice (DT,A), iar b%cs (respectiv b[UUR]) este datorată blocurilor
numerice (convertor A/N, numărător), motiv pentru care a şi b se mai numesc

15
eroare analogică şi eroare numerică. De observat că, în literartura recentă de
catalog, în locul denumirii de eroare, se utilizează termenul precizie (uneori
precizie de bază).
Normarea erorii tolerate. Ca şi în cazul aparatelor de masură analogice,
eroarea tolerată (admisibilă) se normează în raport cu eroarea de bază (εb) şi cu
eroarea suplimentară (εs), în corelaţia:
εs ≤ εb ≤ ε1 = a%ct + b%cs
Eroarea de bază este eroarea intrinsecă a voltmetrelor numerice în
condiţii de referinţă (temperatură de 23ºC +- 1ºC, etc.) şi provine din
următoarele cauze:
 eroarea datorată rezoluţiei (numită şi eroare de cuantizare);
 deriva referinţei interioare de tensiune (Zener sau Weston);
 deriva în timp şi cu temperatură a componentelor;
 neliniarităţile din blocurile analogice şi numerice;
 ambiguitatea de +-1 cifră la numărare (comparare numerică);
 zgomotele (interne sau externe);
 eroarea de indicare a valorii zero (voltmetrul nu indică zero când bornele
de intrare sunt în scurtcircuit);
 variaţia tensiunii de alimentare (ce poate provoca şi alunecarea fecvenţei
de tact).

Condiţiile de referinţă sunt prescrise prin standarde şi sunt alese astfel


încat variaţiile factorilor de influenţă (temperatura, umiditatea, câmpurile
electrice şi magnetice perturbatoare, forma curbei Ux , tensiunea de alimentare,
perturbaţiile de mod comun şi mod serie) să aibă un efect neglijabil asupra
aparatului.

Valoarea erorii tolerate (ε1) se stabileşte astfel: se determină


experimental componentele a%ct şi b%cs ale erorii de bază (εb); după aceea,
valorile acestor componente se rotunjesc superior, astfel ca valorile obţinute să
fie exprimabile printr-o singura cifră semnificativă; de exemplu, 0,042%ct se
rotunjeşte la 0,05%ct. Valorile rotunjite în acest mod reprezintă tocmai cele
două componente ale lui ε1.

Eroarea suplimentară (εs) sau variaţia, provine din variaţia unui singur
factor de influenţă, ceilalţi fiind menţinuţi la nivelele de referinţă, motiv pentru
care εs se mai numeşte şi eroare de influenţă. Factorul de influenţă cel mai
proeminent este variaţia temperaturii (influenţa celorlalţi factori mai poate fi
atenuată prin diverse precauţii tehnologice: ecranare, gardare, filtrare, etc.,

16
însă influenţa temperaturii nu poate fi controlată decât în incinte termostatate,
deci cu un cost mai ridicat). De aceea la voltmetrele numerice de înaltă precizie
eroarea de temperatură este un parametru de catalog. Eroarea suplimentară
cauzată de variaţia temperaturii mediului ambiant se evaluaează prin
intermediul coeficientului de temperatură (CT); acesta se exprimă prin două
componente, ca şi precizia (ε1):
CT = (a%ct + b%cs)/ºC
CT = (a%ct + b[UUR]) /ºC

 Stabilitatea

Stabilitatea reprezinta aptitudinea unui voltmetru numeric de a da o


indicaţie reproductibilă, într-o anumită perioadă de timp, în care mărimea de
măsurat (Ux) rămâne constantă. La voltmetrele numerice de inaltă precizie,
stabilitatea constituie un parametru de catalog, care se normează în două
circumstanţe: pe termen scurt (24 ore) şi pe termen lung (90 zile).
Stabilitatea pe termen scurt corespunde abaterii maxime ce poate
apărea în indicaţia voltmetrului numeric în condiţii de referinţă (temperaura 23
ºC +- 1 ºC, etc.) timp de 24 de ore, interval de timp în care nu sunt admise nici
un fel de reglaje.
Stabilitatea pe termen lung stipulează abaterea maximă a indicaţiei
voltmetrului numeric, ce poate apărea într-un interval mai mare de timp (tipic
90 zile), în condiţii normale de lucru, fără ca aparatul să fie reetalonat. În acest
interval de timp sunt permise şi reglaje (de zero, de capăt, de scară, etc.),
efectuate numai pe baza referinţelor interne ale aparatului, fără utilizarea unor
aparate de măsură exterioare.

 Viteza de lucru

Viteza de lucru a aparatelor de măsură numerice se exprimă, de regulă,


prin numărul de măsurări pe secundă. Acest număr se determină pe baza
duratei totale a unei măsurări, ce însumează timpul de răspuns şi timpul de
măsură.
Timpul de răspuns. În mod normal, timpul de răspuns sau timpul de stabilire a
intrării, este mic în raport cu timpul de măsură. Însă când voltmetrul este
prevăzut a lucra cu filtru pe intrare (pentru atenuarea zgomotelor) timpul de

17
răspuns creşte mult şi poate chiar depaşi timpul de măsură; în acest caz trebuie
aşteptate câteva cicluri complete de măsură pentru ca tensiunea de la intrarea
convertorului A/N să atingă nivelul tensiunii de măsurat (Ux). Aceeaşi precauţie
este necesară şi la schimbarea gamelor, sau la variaţii bruşte ale lui Ux . De
observat că acest timp de aşteptare este cu atât mai lung cu cât voltmetrul este
mai precis.

Caracteristici de ieşire

 Tipul afişării

Aparatele de măsură numerice de tablou utilizează afişarea decadică


simplă (de exemplu 999), iar cele de laborator afişarea decadică cu depăşire (de
exemplu 1.999). La aceasta din urmă mai poate fi asociată o afişare analogică,
ansamblul respectiv purtând numele de afişaj combinat. Principalele tehnici de
afişare sunt Nixie, LED-uri şi cristale lichide.
Afişajul cu depaşire este afişajul cel mai utilizat la multimetre şi este
format din 3…7 decade normale (afişarea cifrelor 0,1,…9) şi un element de
depăşire care poate afişa numai polaritatea şi cifra 1. La voltmetrele de buzunar
(precizie mică), se utilizează afişajele 1999 şi 19999, denumite prescurtat
afişaje cu 3 ½ cifre şi respectiv 4 ½ cifre, iar la voltmetrele numerice de
laborator (înaltă precizie) se utilizează afişaje cu 5 ½ …7 ½ cifre.
Avantajul esenţial al afişării cu depăşire constă În extinderea cu 100% a
scării, ceea ce permite ameliorarea rezoluţiei (şi a preciziei de măsurare) la
trecerea de pe o gamă pe alta.

 Borne de ieşire cu semnal util

Ca şi în cazul voltmetrelor analogice, ieşirile de semnal permit extinderea


gradului de utilizare a voltmetrelor numerice, precum şi o mai uşoară integrare
în diverse sisteme de măsură. Tehnologic, bornele de ieşire cu semnal util sunt
plasate, de regulă, pe panoul din spatele aparatului, iar semnalul disponibil la
aceste borne poate fi analogic sau numeric; există şi voltmetre numerice care
dispun de ambele tipuri de semnale.
Borne de ieşire cu semnal analogic. La aceste borne sunt dsponibile, fie o
tensiune (tipic 1 V), fie un curent (tipic 1 mA), proporţionale cu U x, semnale ce

18
pot servi la comanda unui înregistrator sau a altui aparat de măsură. Semnalul
pentru ieşirea analogică este prelevat de la ieşirea amplificatorului de intrare.
Există şi voltmetre numerice (din multimetre) la care ieşirea de semnal analogic
este izolată (galvanic) de restul voltmetrului, izolare ce se obţine prin
prelevarea semnalului de la ieşirea convertorului A/N, separare galvanică (de
regulă, optică), si reconvertirea acestuia cu ajutorul unui convertor N/A; o
soluţie tot mai întâlnită este utilizarea amplificatoarelor de izolare, ce preiau
direct semnalul analogic de la intrarea convertorului A/N. O astfel de izolare
permite atenuarea influenţei tensiunilor de mod comun, tensiuni care pot
apărea între intrarea Ux şi echipamentul de la ieşirea analogică.
Borne de ieşire cu semnal numeric. Semnalul numeric furnizat la ieşire
poate fi utilizat pentru comanda unei imprimante (tipărirea valorilor lui Ux) sau
la integrarea aparatului într-un sistem de măsură automat. Acest tip de ieşire
se întalneşte la aparatele cu microprocesor şi se aliniază de obicei la un
standard de comunicaţie pentru instrumentaţie (de exemplu, RS-232, pentru
transmisia serială, sau IEEE-488 pentru transmisia paralelă).

 Afişajul

Deşi utilizate pe scara largă in aparatura de laborator, afişajele cu LED-uri


tind să fie înlocuite de cele cu cristale lichide, deoarece acestea din urma
prezintă unele avantaje importante , mai ales în construcţia aparatelor de
măsură portabile:
 consum mult mai scăzut (zeci de μW, faţă de zeci de mW);
 tehnologie mai simplă şi mai ieftină;
 unghi mare de vizibilitate în toate direcţiile.

Acestea le-au impus, în ultimul timp, atât în aparatele de buzunar


(multimetre, calculatoare), cât şi în construcţia altor aparate de măsură
portabile (cleşti ampermetrici, termometre, cronometre).
La baza acestei familii de afişaje stau o serie de substanţe organice (de
exemplu clorhidratul de colesterol) cu proprietăti speciale, numite cristale
lichide.
Cristalele lichide reprezintă o stare intermediară între starea lichidă şi
cea solidă a materiei. Au mobilitate ridicată, asemănătoare lichidelor, precum şi
un anumit grad de ordonare a moleculelor, datorită căruia se manifestă
proprietăţile optice (anizotropie) specifice moleculelor cristaline. Ca textură,
cristalele lichide pot fi: nematice, smetice şi colesterice. Toate aceste trei tipuri
de cristale sunt alcătuite din molecule alungite, paralele între ele, deosebirea
constând în gruparea şi mobilitatea relativă a moleculelor.

19
Forme constructive de bază. Spre deosebire de afişajele cu LED-uri, care
sunt alcătuite din module individuale, la cele cu cristale lichide întregul afişaj se
face pe o singură plachetă, ceea ce simplifică tehnologia, reduce gabaritul şi
micşorează costul. Structura de bază a unei plachete afişoare cu cristale lichide
este similară cu cea a unui condensator plan-paralel cu armături transparente,
având ca dielectric cristalul respectiv.
Principiul de funcţionare. În stare normală, neexcitată, moleculele
cristalului nematic sunt paralele între ele, iar cristalul este transparent. Această
stare ordonată poate fi modificată cu ajutorul unui câmp sau curent electric,
situaţie în care cristalul devine opac. Apare astfel posibilitatea de a comanda
electric trecerea sau oprirea luminii, posibilitate ce stă la baza afisajelor cu
cristale lichide.
După felul semnalului de comandă utilizat (curent, tensiune), există două
tipuri de afişaje cu cristale lichide, cu structură similară:
 afişaje ce funcţionează pe principiul difuziei dinamice;
 afişaje cu efect de câmp.

Afişaje cu cristale lichide cu difuzie dinamică. Utilizează un cristal nematic


de puritate redusă, iar modificarea transparenţei se produce prin turbulenţa
moleculelor provocată de curentul ce străbate perpendicular cristalul, curent
ce este vehiculat prin ionii (impurităţi) prezenţi în structura cristalului respectiv.
Acest tip de afişaj are viteză de răspuns acceptabilă (20…50 ms), însă necesită
tensiune de lucru (c.c. sau c.a. de 50 Hz) relativ mare (10…15 V) şi de aceea nu
se mai utilizează în domeniul aparatelor numerice portabile.
Afişaje utilizând cristale lichide cu efect de câmp. Acesta foloseşte un
cristal de înaltă puritate (fără ioni), cu rezistivitate mare, iar efectul de
modificare a transparenţei se obţine prin rotirea, ordonată, a moleculelor sub
influenţa unui câmp aplicat, de unde şi denumirea de cristale lichide cu efect de
câmp. Acest tip de afişaj prezintă avantajul că poate funcţiona la tensiuni mai
scăzute: 2…5 V (c.c. sau impulsuri), însă are şi viteză de lucru mai scăzută (0,1…
0,2 s). Cu toate acestea, în prezent, este singurul tip de afişaj cu cristale lichide
adoptat de către constructorii de aparate de măsură cu afişare numerică.
După sursa de lumină folosită, ambele tipuri de afişaje pot fi cu sursă
proprie de lumină (utilizează o lampă tip baghetă miniaturală, plasată în spatele
plachetei) sau cu lumină ambiantă (folosesc numai lumina ambiantă, iar cifrele
apar întunecate, pe fondul alb-cenuşiu, fiind mult mai economice).Activarea
LCD se face cu tensiune dreptunghiulară (cca. 50 Hz) furnizată din interiorul
circuitului 7107 prin pinul 21 (firma INTERSIL atrage atenţia ca aplicarea unei
tensiuni continue peste 50 mV, pe o durată de câteva minute , poate distruge
cristalul lichid al afişajului, drept care se recurge la alimentarea în impulsuri)

20
4.1. Alimentarea

Contine un amplificator cu rezistenta de intrare , divizor de tensiune


pentru gamele de masurare si dispositive suplimentare(filtre, comutatore
automate de gama s.a.)

21
4. 2 Divizorul de tensiune
Este un circuit format din doua sau mai multe rezistoare conectate in
serie si in alimentate cu o sursa de tesniune continua. Pe fiecare rezistor cade o
fractiune din valoarea tensiunii de alimentare in functie de valoarea rezistorului
respectiv.

22
4.3 Puntea tensometrica

Structura generala a unui aparat electronic pentru masurarea unei


marimi neelectrice este indicat.

Structura unui aparat pentru masurarea marimilor neelectrice

- obiectul masurat este efortul mecanic intr-un corp elastic sau alungirea
sa relativa;
- traductorul este un tensometru cu fir metalic sau cu filament
semiconductor;
- elementul de prelucrare este fie o punte tensometrica de c.c. (pentru
tensometrele
cu filament semiconductor), fie o punte tensometrica cu unda modulata
(pentru
tensometrele cu fir metalic);
- indicatorul este un instrument electromagnetic sau numeric ce indica˘
direct in
deformatii relative ale corpului masurat.

Sensibilitatea unui tensometru este definita de relatia

Se folosesc doua tipuri de punti: jumatate de punte (semipunte) si punte


intreaga.

23
Configuratia semipunte

Configuratia de tip punte întreaga

24
4. 4 Amplificatorul Instrumental

Amplificatorul Instrumental a fost conceput si realizat la exigentele


impuse in mod special de canalele de intrare ale aparatelor electronice
de masurat(volmetre electronice , ampermetre electronice , mltimetre
electronice s.a.m.)
Se utilizeaza in cazul aparitiei semnalelor ce variaza foarte lent in
timp.Este proiectat sa amplifice cu fidelitate intr-o banda foarte larga de
frecvente: de la 0 la cateva sute de megaherti.

25
4.5 Circuitul de poarta
Circuitul de poarta face trecerea la partea digitala a cirucitului.
Este format din 2 amplificatoare operationale.
Cele mai simple dispositive digitale se numesc porti ( in limba
engleza – gates). Ele au fost denumite astfel dupa functia pe care o
indeplinesc, de a permite sau intarsia transmiterea informatiei digitale. In
general, o poarta are una sau mai multe intrari si furnizeaza la iesire un
semnal care este in functie de valorile curente ale intrarilor. Intrarile si
iesirile pot fi de diverse marimi fizice ca, de exemplu, tensiunea,
intensitatea curentului, chiar si presiunea hidraulica, insa reprezentarea
acestora poate lua doua valori discrete, 0 si 1.
In figura sunt prezentate simbolurile celor trei tipuri principale de
porti. Poarta AND (SI) cu doua intrari, notate (a), are iesirea 1 cand
ambele intrari sunt 1; in toate celelalte cazuri, iesirea sa este 0. In figura
apare aceeasi poarta de patru ori, cu cele patru combinatii de intrare
posibile si iesirile respective, portile se mai numesc CIRCUITE
COMBINATIONALE deoarece iesirea depinde numai de combinatia de
intrare curenta.
O poartă OR cu două intrări, ca în figura (b), are ieşirea 1 dacă o
intrare sau ambele intrări sunt 1; ieşirea sa este 0 numai dacă ambele
intrări sunt 0. Şi în acest caz sunt posibile patru combinaţii de intrare,
ieşirile corespunzătoare fiecăreia fiind cele din figură.
O poartă NOT, denumită de cele mai multe ori inversor, are la
ieşire valoarea opusă celei de la intrare, cum se observă în figura (c).
Aceste trei tipuri de porţi sunt cele mai importante din mai multe
motive. Orice funcţie digitală poate fi realizată utilizând exclusiv aceste
trei porţi. În capitolul 3 veţi vedea cum se realizează porţile din circuite cu
tranzistoare. Trebuie să ştiţi că au fost construite porţi sau s-a propus
construirea acestora şi cu alte tehnologii, de exemplu cu relee, cu tuburi
cu vid, pe principii ale hidraulicii şi cu structură moleculară.

Un bistabil este un
dispozitiv care poate sa aiba iesirea
fie in 0, fie in 1. Starea unui bistabil este valoare curenta stocata.

26
Aceasta poate fi modificata numai la anumite moment de timp impuse de
o intrare de tact sau de “ceas”, noua valoare depinzand de starea
curenta a bistabilului si de intrarile sale de “comanda”. Un bistabil se
poate realize din mai multe porti conectate judicious.
Un circuit digital ce contine bistabile se numeste circuit secventia,
deoarece, in orice moment, semnalul de la iesirea sa depinde nu numia
de valorile intrarilor, dar si de succesiunea sa secventa de semnale de
intrare existent anterior. Cu alte cuvinte, un circuit secvential memoreaza
evenimentele anterioare.
Remarcati ca atribuirea valorilo de 0 si 1 starilor LOW si HIGH se
face intrucatva arbitrar. Atribuirea valorii 0 starii LOW si a valorii 1 starii
HIGH pare ceva firesc si se numeste logica pozitiva. Celalalt mod de
atribuire, 1 pentru LOW si 0 pentru HIGH, este utilizat mai rar si se
cheama logica negative. Deoarece o singura valoare binare se
reprezinta printr-o gama larga de valori ale unei marimi fizice, circuitele
logice digitale sunt extreme de immune la variatiile parametrilor
componentelor, la cele ale tensiunilor de alimentare si la zgomot. In plus,
semnalele mai slabe pot fi regenerate cu ajutorul unor circuite de
amplificare tampon, astfel ca semnalele digitale pot fi transmise la orice
distant fara ca informatia continuta de ele sa se piarda. De exemplu, un
amplificator tampon in logica CMOS transforma orice tensiune de intrare
HIGH intr-o tensiune de iesire de aproximativ 5,0V si orice tensiune de
intrare LOW intr-o tensiune de iesire de aproximativ de 0,0V.
Un circuit cu capacitate de memorare, ale carui semnale de iesire
depend de semnalul de intrare current si de valorile anterioare ale
semnalului de intrare, se numeste circuit secventia. Comportarea unui
asemenea circuit poate fi descrisa printr-un tavel de stari, in care se
precizeaza valoare semnalului de iesire si starea urmatoare in functie de
starea curenta si de semnalul de intrare current.
Tabelul de adevar pentru un circuit logic combinational
X Y Z F
0 0 0 0
0 0 1 1
0 1 0 0
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 1
Un circuit combinational real poate avea zeci de intrari si iesiri, iar
pentru descrierea lui s-ar putea fi cenesar sute, mii sau chiar milioane de
termini produs ai unei sume, precum si tebele de adevar continand
miliarde de randuri. Din aceasta cauza, majoritatea problemelor de
27
proiectare a circuitelor logice combinationale reale sunt de dimensiuni
mult prea mari pentru a putea fi rezolvate prin aplicarea “in forta” a
metodelor teoretice.
Secretul este conceptia structural. Un circuit complex sau un
system este considerat ca un ansamblu de subsisteme de dimensiuni
mai mici, fiecare dintre acestea putand fi descris mai simplu.

28
4.6 Generatorul etalon

Este un etalon de frecventa; acesta deriva din etalonul de timp, secunda,


care in SI este definita pe baza rezonatorului atomic cu cesiu si care defineste
timpul atomic. Etaloanele de frecventa au la baza un oscilator de inalta
stabilitate (cuart sau atomic) si pot sa o singura frecventa, mai multe frecventa
fixe sau o frecventa reglabila intr-o banda larga.
Oscilatorul cu cuart deste de regula un oscilator Pierce la care
stabilitatea oscilatiilor este asigurata de catre un rezonator electromecanic cu
cuart. Acesta este realizat sub forma unei placute cu cuart, rotunda sau patrata
si prevazuta cu electrozi de argint pe ambele fete. Frecventa de rezonanta (f r) a
placutei este dependenta de grosimea (g): fr=1.6*1.8/g(mm) [MHz] ,
precum si de unghiul de taiere al acesteia in raport cu axul optic al cristalului
primar.

Bloc de generator etalon :

Generator
Etalon

x1
x10
x100
x1K
x10K
x100K
x1M

Schema electrica :

29
4.7 Convertor Analog Digital

Convertor Analogic Numeric reprezintă un bloc sau un circuit care poate


accepta o mărime analogică (curent, tensiune) la intrare, furnizând la ieșire un
număr care constituie o aproximare (mai mult sau mai puțin exactă) a valorii
analogice a semnalului de la intrare.
Spre deosebire de o mărime analogică ale cărei valori se pot găsi în orice
punct din domeniul său de variație, mărimea numerică (sau digitală) posedă
numai o variație în trepte. Astfel, întreg domeniul de variație este divizat într-
un număr finit de „cuante” (trepte elementare) de mărime determinată de
rezoluția sistemului, în acest mod, diferența între cele mai apropiate valori
numerice nu poate fi făcută mai mică decât această treaptă elementară, ceea
ce face ca, principial, reprezentarea informației sub forma numerică să fie
legată de introducerea unei erori, numită eroare de cuantificare.
Cu toate că un sistem pur analogic este capabil (cel puțin în mod
teoretic) de o acuratețe mai bună decât un sistem hibrid (analog/numeric)
această acuratețe este rar folosită în mod complet. Acest lucru se datorează
formei analogice a semnalului care nu permite o citire, înregistrare sau
interpretare de mare exactitate. Pe de-altă parte, datele sub formă numerică
reprezintă deja o formă în care se face manipularea, prelucrarea sau
memorarea lor, teoretic fără nici o eroare sau practic, cu erori extrem de mici.
Odată transformate în forma numerică, datele pot fi prelucrate matematic,
sortate, analizate sau folosite pentru diverse funcții de control mult mai precis,
rapid și flexibil decât sub formă analogică, în plus, dacă după achiziția lor este
nevoie de un volum mare de prelucrare, forma numerică prezintă din nou
avantaj deoarece posibilitatea de acumulare a unor erori prin manipulări
succesive este extrem de mică. De asemenea, forma numerică prezintă un
avantaj considerabil în cazul păstrării datelor pentru durate mari, prin
posibilitatea stocării lor în memorii nevolatile de mare capacitate.
Orice mărime electrică, având o formă analogică trebuie transformată în
prealabil, într-o formă numerică pentru a putea fi prelucrată sub o formă sau
alta de un astfel de sistem de prelucrare.
Este evident că un convertor A/N care prelucrează un semnal provenind
de la un traductor de temperatură nu poate fi folosit la codificarea unui semnal

30
video produs de o cameră de luat vederi. Cerințele impuse de fiecare dintre
cazurile de mai sus sunt extrem de diferite, ele fiind determinate de
caracteristicile diferite de frecvență (lățimea de bandă) ale semnalelor supuse
conversiei, precum și de exactitatea cu care este necesară codificarea numerică
a informației analogice. Din acest punct de vedere există o serie întreagă de
sisteme de conversie analog/numerică, începând cu cele mai lente, destinate
conversiei semnalelor statice, de bandă foarte joasă si ajungând până la
sistemele de conversie ultra rapide, folosite la conversia semnalelor de bandă
foarte largă (radar, TV etc.).
Convertoarele A/D introduc o eroare de metoda intriseca (eroarea de
cuantizare) si erori instrumentale, datorita elementelor pasive si active
analogice din structura dispozitivului. Regimul dinamic al convertoarelor A/D
este caracterizat prin timpul de conversie Tc , definit ca intervalul de timp
dintre momentul aplicarii semnalului analogic la intrarea convertorului si
momentul obtinerii rezultatului digital N .
Viteza (rata) de conversie este invers proportional cu timpul de
conversie si se exprima in numar de conversii pe secunda .Marimea analogica
de intrare este intotdeauna tensiune electrica contunua , convertoarele A/D
fiind realizate pentru tensiuni nominale de +5V si ±10V.

Divizarea intervalului de variație (tensiune, curent) al unei mărimi


analogice într-un număr determinat de trepte („cuante") de amplitudine egală,
în scopul exprimării valorii analogice sub formă de număr, constituie procesul
de cuantificare al unui semnal analogic. Mărimea treptelor rezultate în urma
cuantificării este egală cu raportul dintre valoarea intervalului maxim de
variație și numărul lor, fiecare astfel de „cuantă”fiind delimitată de două nivele
de cuantificare succesive.Dependența dintre mărimea de ieșire a unui
convertor și mărimea sa de intrare reprezintă caracteristica de transfer a
convertorului. Deoarece una dintre cele două mărimi are întotdeauna o variație
analogică iar cealaltă o variație numerică, caracteristica de transfer atât a unui
CAN cât si a unul CNA are o variație în trepte.

Rezoluția unui convertor este parametrul care caracterizează numărul de


stări (nivele) distincte care pot fi deosebite de convertor. De obicei, rezoluția se
31
exprimă în biți, în procente din valoarea diapazonului de ieșire sau intrare sau
în număr de nivele de cuantificare (CAN). Rezoluția unui CAN determină
numărul nivelelor (treptelor) de cuantificare ale mărimii analogice de intrare.
Deoarece domeniul de intrare are o valoare determinată, rezoluția unui CAN
caracterizează capacitatea acestuia de a „rezolva”(deosebi) două nivele
apropiate ca valoare, fiind definită de mărimea variației de intrare necesară
pentru a produce la ieșire a convertorului două schimbări de coduri
consecutive. Această variație este măsurată de la nivelul de intrare la care se

face trecerea între treptele ÷ și până la nivelul care produce

schimbarea treptelor ÷ .

Pentru un convertor având domeniul de intrare Vmax, o rezoluție de n biți este

echivalentă cu o variație a tensiunii de intrare egală cu raportul . Se


observa că în acest mod ea este practic aceeași cu lățimea canalului sau treptei
de cuantificare a CAN. Spre exemplu, un CAN cu o rezoluție de 12 biți, care are

deci 4096 de trepte de cuantificare, poate „rezolva”(discrimina) din


valoarea domeniului de intrare. Pentru un domeniu de 10 V această rezoluție

înseamnă = 2,45 mV, valoarea treptei de cuantificare. În aplicațiile


CAN la multimetrele numerice ce obișnuiește ca rezoluția să se exprime în cifre

zecimale, în acest caz se folosește terminologia , , etc., cifre zecimale

(digiți). Semnificația acestei exprimări este: rezoluția digiți corespunde

numărului 1999 (respectiv sub formă de raport l:2000; rezoluția digiți


corespunde numărului 19999 (respectiv raportul l: 20.000) etc. Rezoluția
constituie un parametru de proiectare și nu o performanță specifică. Această

32
afirmație trebuie înțeleasă în sensul că „un anumit convertor a fost proiectat să
aibă o rezoluție de n biți”

4.8 Numărătorul binar –zecimal


Din motive legate de operatorul uman, numaratoarele utilizate in
aparatele de masura numerice trebuie sa afiseze numere zecimale, intern
codificate binary-zecimal(BCD), adica trebuie sa fie decadice. Un asemenea
numarator este format din mai multe numaratoare de 4 biti, conectate in serie,
pe care le vom numi decade de numarare.

Decada de numarare

O decada de numarare este similara cu numaratorul binar de 4 biti , cu


deosebirea ca ciclul de numarare se opreste la 10 si nu la 16,adica este un
numerator modulo 10. Schema unei decade de numarare este prezentata in fig.
8. Limitarea la 10 a numararii se face cu ajutorul unei reactii convenabile (prin
P) in felul urmator:
dupa primele 9 impulsuri aplicate la intrare,iesirile Q1,Q2 si Q0 ajung in
starea 1001(cifra 9 in cod binar);
la aparitia celui de-al zecelea impuls, starea devine 1010(cifra 10 in cod
binar);
poarta P, avand 1 logic pe intrari, produce la iesirea Z negat un 0 logic,
ceea ce provoaca stergerea celor 4 bistabile, pregatind decada pentru un nou
ciclu de numarare de la 0 la 9(practic starea 1010 dureaza extrem de putin , dar
suficient pentri stergere);
simultan cu aducerea la zero a celor 4 stabile(la sfarsitul numararii celor
10 impulsuri), tranzitia de la 1 la 0 de la iesirea portii P constituie si semnalul de
intrare pentru decada urmatoare(transport catre rangurile urmatoare).

Observatii:

 modul de implementare al numaratorului este doar principial;


el are cateva neajunsuri care fac schema inutilizabila:

 datorita comutarii asincrone a bistabilelor ,e posibil ca iesirea portii P sa


produca un impuls negative foarte scurt(Z negat=0), care sa reseteze cel
putin un bistabil;

33
 durata impulsului Z negat,de readucere a numaratorului in starea 0, este
mica si necontrolabila(ea provine din jocul intarzierilor), fiind posibil ca
toate bistabilele sa poate fi resetate.

descrierea schemei poate sugera o regula simpla de alcatuire a


numaratoarelor modulo p(prin metoda aducerii la zero):

- din relatia p<=2^n se deduce numarul de bistabile necesare(n);


- bistabilele se conecteaza in schema unui numarator binar direct, si apoi
se lasa numaratorul sa evolueze pana la starea p-1;

- se decodifica starea p,si in momentul in care aceasta este atinsa ,se


aplica un impuls de stergere (Z negat) tuturor bistabilelor numaratorului.

2
3
1

Znon
1
3 Q0 Q1 Q2 Q3
2

CLEAR

U 1A U 2A U 3A U 4A

3 5 3 5 3 5 3 5
2 J Q 6 2 J Q 6 2 J Q 6 2 J Q 6
K Q K Q K Q K Q
1 1 1 1
C LK C LK C LK C LK
C
15 15 15 15
4 C LR 4 C LR 4 C LR 4 C LR
PRE PRE PRE PRE

Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare)

Numaratorul binar-zecimal

34
Se obtine prin inscrierea mai multor decade(unitati ,zeci,sute) de tipul
celei din fig. 8, asa cum se arata in fig. 9. Se observa ca semnalul produs de
bistabilul 3(bitul cel mai semnificativ) pe iesirea Q3 a decadei unitatilor,
constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor.

Decada mii Decada Decada Decada


Sute Zeci Unitati

Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4

Numărătorul binar-zecimal cu patru decade

Concluzii

Numaratoarele binare asincrone sunt simple , dar au doua neajunsuri:

- nu pot functiona la frecventa ridicata ;

- prezinta pericolul aparitiei unor impulsuri parazite la decodare, care pot


provoca basculari false. Impulsurile parazite apar datorita faptului ca
bistabilele numaratorului comuta pe rand(de la rangul cel mai putin
semnificativ spre cel mai semnificativ) si, ca urmare , pe durata tranzitiei
starilor, evolutia bistabilelor este incerta. De aceea numaratoarele
asincrone nu se mai utilizeaza la numarare, ci la divizarea frecventei.

! Observatie: Pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afisare


,cauzate de tranzitiile parazite, se utilizeaza decodoare prevazute cu circuit de
validare. Acesta ingusteaza timpul de deschidere al portii ce comanda
segmentul respectiv, si totodata deplaseaza(intarzie) acest interval de timp in
afara zonei trazitiilor parazite.

35
4.9 Registru de memorie
Registrul de memorie reprezinta locul unde sunt incarcate
rezultatele obtinute in urma conversiei A/D si expediaza datele spre
afisorul digital.
Orice circuit secvential are o memorie de un anumit tip, intrucat
stocheaza cate un bit. Cu toate acestea, folosim cuvantul “memorie”
atunci cand ne referim la biti memorati intr-un mod structurat, de obicei
sub forma de tablou bidimensional, in care se acceseaza simultan bitii de
pe un rand.
Apricatiile circuitelor de memrie sunt numeroase si diversificate.
Apricatiile memoriilor nu se limiteaza la microprocesoare, nici
macar la sistemele exclusive digitale. De exemplu, unele echipamente
din sistemul de telefonie publica folosesc memorii accesibile numai
pentru citire pentru efectuarea unor diverse transformari ale semnalelor
de voce digitizate, iar “memoriile statice” rapide sunt folosite ca “retea de
comutare”, directionand vocea digitizata catre utilizatori. Multe aparate
portabile de ascultat discuri compacte “citesc cu aticipatie” si memoreaza
cateva secunde de semnal audio intr-o “memorie dinamica”, astfel ca
aparatul reda sunetul continuu chiar daca , fizic, functioneaza
discontinuu (pentru acestea este necesara stocarea semnalului audio cu
peste 1,4 milioane de biti pe secunda). Exista numeroase exemple de
aparatura audio/video moderna, in care memoriile servesc la stocarea
temporara a semnalolor digitizate, urmand ca, prin prelucrarea
semnalolor digitale, sa se obtina performante superioare.
Atunci cand dorim sa memoram un octet (byte) de date, vom avea
nevoie sa combinam 8 bistabile sis a le facem sa functioneze ca o
unitate. Un registru este doar un circuit cu doua sau mai multe bistabile
de tim D conectate intre ele astfel incat vor lucre exact in acelasi mod si
vor fi sincronizate de catre acelasi ceas si semnal de activare. Singura
diferenta este ca fiecare bistabil din grup este folosit pentru a stoca cate
un bit de data diferit. In figura de mai jos se prezinta un registru pe 4 biti
cu incarcare paralele si stergere asincrona. Sunt utilizate patru bistabile
de tip D cu un semnal active pe 1 pentru validare si stergere asincrona.
De notat ca in circuit, intrarile de control precum CLK, E si CLEAR, sunt
conectate in comun pentru toate bistabilele.

36
37
4.10 Decodorul zecimal (BCD)

Acest decodor are 4 intrari si 10 iesiri ,corespunzatoare numerelor


zecimale 0…9;codurile 10….15 sunt invalide, si nu produc activarea nici unui
semnal de iesire. Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda afisajelor
cu tuburi indicatoare(unde fiecare cifra are comanda separate), sau la comanda
unor afisaje de tip bargraf. In multe situatii , decodoarele mentionate pot fi
utilizate si ca decodoare 1 din 8, folosind doar 8 iesiri, corespunzatoare
codurilor 0…7.
Exemple de decodoare BCD-zecimal :SN7432,SN74141

38
4.11 Afisorul
Dispozitivele indicatoare electro-optice convertesc informatia electrică
într-o informatie de natură luminoasă. În cadrul acestor dispozitive, o
importantă deosebită o prezintă dispozitivele de afisare alfa-numerice,
dezvoltarea acestora fiind impusă de extinderea măsurărilor numerice. Există o
gamă largă de dispozitive de afisare.
Diodele electro-luminiscente sunt realizate cu arseniură de galiu, fosfor,
eventual alte substante si au proprietatea că în cazul în care sunt direct
polarizate (U=1,6...3 V) emit unde luminoase de culoare rosie, galbenă sau
verde după compozitia materialului din care sunt confectionate. Cu ajutorul lor
se pot realiza
sisteme de afisare cu segmente sau matrici (de regulă de culoare rosie).

(MAN 6960)

39
5. Breviar de calcule

Usp = R0 * I0 => R0
U = R1 * I1 => R1
U = R2 * I2 => R2
U = R3 * I3 => R3
Rs*I = U => I = U/Rs
(Rs+ R1)*I = U1
(Rs+ R2)*I = U2
Rt = R 0 + R i
Pentru scarile de tensiune 1-10-30V se vor face calcule pentru aflarea
valorilor rezistentelor aditionale:

Pentru prima scara de tensiune (1V) nu este necesara folosirea unei rezistente
aditionale.

Rt = R0*U1 = 2MΩ
Rt = R0+R1 => R1 = 2MΩ - 200kΩ = 1,8MΩ
Pentru scara de tensiune (10V) este necesara folosirea unei rezistente
aditionale de 1,8MΩ.

R2: Rt = R0*U2 = 6MΩ


Rt = R0+R2 => R2 = 20MΩ - 200kΩ = 5,8MΩ
Pentru scara de tensiune (30V) este necesara folosirea unei rezistente
aditionale de 5,8MΩ.

40
41
6. Calculul economic

 ICL 7107 = 15 RON

 R1 = 180k = 0,20 RON

 P1 = 20k trimmer = 0,80 RON

 R2 = 22k =0,20 RON

 R3 = 12k = 0,20 RON

 LD1,2,3,4 = MAN 6960 anode led displays = 4,50 RON

 R4 = 1M   = 0,30 RON

 R5 = 470k  = 0,30 RON

 R6 = 560 Ohm    =0,30 RON  

 C1 = 100pF   =0,50 RON

 C2, C6, C7 = 100nF = 0,20   RON

 C3 = 47nF  =0,20 RON

 C4 = 10nF = 0,20 RON


 C5 = 220nF = 0,20 RON
 PCB = 15 RON
 Soclu 40 pin = 1 RON

TOTAL = 39,5 RON

www.conexeletronic.ro
42
7. Schema electrica completa a aparatului

43
8. Cablajul imprimat

Cablajul este realizat in ULTIBOARD11.0. Pentru realizarea lui


practic se va folosii hartie press and peel. Realizarea se face astfel:
1. se face designul cu ajutorul programelor CAD.
2. se imprima cu ajutorul imprimantei laser pe hartia press and
peel.
3. se curete PCB-ul de impuritati.
4. Se va pune hartie cu partea imprimata peste PCB dupa care se
va apasa cu fierul de calcat pana dispar bulele de aer.
5. Urmeaza indepartarea cuprului in plus de pe PCB. Clorura
feerica se va turna intr-un recipient de plastic sau sticla.
6. gaurirea PCB-ului

Circuitul imprimat (PCB)

44
9. Bibliografie
 “Masurari electronice”- Mihai Antoniu . Editura Satya ,
Iasi, 2000,vol 2

 „Circuite Integrate Digitale”, Angel Ciprian Cormoş, Radu Şerban


Timnea, Dorin Laurenţiu Bureţea, editura
Printech Bucureşti, 2006

 http://www.alldatasheet.com/

 http://www.elforum.ro/

 http://ro.wikipedia.org

 ICL7017 Datasheet

45