1.

Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor săi sunt numite instiutuţii

totale.
2. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice
necesare trecerii de la teorie la cercetarea concretă.
3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de
constrângere.
4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor
care nu au împlinit vârsta majoratului.
5. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup.
6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de
autoritate care sancţionează.
7. Extinderea democraţiei a fost însoţită doar de afirmarea partidelor politice şi
de o diminuarea a interesului maselor pentru viaţa politică.
8. Ideile politice se regăsesc în teorii, concepţii, doctrine, programe şi strategii
politice, convingeri, experienţe, cunoştinţe dobândite în cursul implicării şi
participării la activitatea politică.
9. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice
necesare trecerii de la teorie la cercetarea concretă.
10. Elementul definitoriu al climatului psiho-social în cadrul grupurilor sociale
este conflictul.
11. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup
12. Metoda în sociologie înseamnă tehnică de cercetare.
13. Principiul guvernării reprezentative este identic cu principiul consacrării
drepturilor fundamentale ale omunlui.
14. Controlul social neorganizat este exercitat de societate în ansamblul ei, prin
intermediul unor instituţii şi organizaţii specializate.
15. Controlul social reprezintă o intervenţie în sfera vieţii private a individului.
16. Funcţia biologică este una dintre funcţiile familiei.
17. Căsătoria ca strategie patrimonială este bazată pe o strategie de gestiune a
averii.
18. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor
care nu au împlinit vârsta majoratului.
19. Volumul eşantionului nu influenţează în mod direct reprezentativitatea
acestuia.
20. În cazul familiilor monoparentale, îndeplinirea funcţiilor se realizează la un
nivel
optim.
21. Modalităţile publice formulate de către instituţii pentru prevenirea şi
corectarea comportamentelor deviante alcătuiesc comunicarea socială.
22. Controlul social organizat este exercitat de societate în ansamblul ei, prin
intermediul unor instituţii şi organizaţii specializate.
23. Religia şi biserica au generat mentalităţi şi comportamente influenţând viaţa
socială a comunităţilor omeneşti.
24. Violenţa de orice fel este un act antisocial pe care societatea o sancţionează
prin normele juridice ca formă de protejare a valorilor.
25. Etalonul este o etapă a cercetării sociologice.
26. Teoriile despre ordinea socială diferă între ele prin sursa şi modul de instituire
a ordinii sociale.
27. Statul se naşte din nevoia de asigurare a ordinii din interior şi de apărare
împotriva atacurilor externe.
28. Tehnica de cercetare este maniera de acţiune, de operare cu instrumentul de
investigaţie.
29. Suportul dreptului şi al sistemul juridic al unei societăţi îl reprezintă normele
juridice.
30. Controlul social determină ordine socială.
31. Variabilele sociale sunt fenomenele sociale cărora le este proprie în mod
explicit o expresie cantitativă.
32. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor cu
vârste între 16 şi 18 ani.
33. Ipoteza de crecetare se verifică înainte de analiza cantitativă şi calitativă a
datelor.
34. Educaţia informală reprezintă influenţele pedagogice exercitate spontan.
35. Principiul supremaţiei constituţionale prevede ca activităţile statului să fie
supuse valorilor morale.
36. Între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de egalitate care se difuzează la
diferite nivele ale societăţii civile.
37. Una dintre funcţiile familiei este cea de socializare.
38. Religia ia formă instituţională în Biserică.
39. Instrumentul este un ansamblu de prescripţii, reguli şi procedee necesare
desfăşurării unei cercetări eficiente.
40. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor
care nu au împlinit vârsta majoratului.
41. Atributele sociale sunt fenomenele sociale care au o expresie cantitativă
explicită.
42. Suportul dreptului şi al sistemul juridic al unei societăţi îl reprezintă sancţiunile
sociale.

43. Suportul dreptului şi al sistemul juridic al unei societăţi îl reprezintă

moravurile.
44. Familia estinsă este un fenomen frecvent în societăţile tradiţionale.
45. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere.
46. Organizaţiile complexe sunt cele care includ alte organizaţii.
47. Legea socială presupune existenţa unei relaţii necesare, stabile, repetabile,
esenţiale, generale.
48. Din punct de vedere sociologic, termenul sancţiune semnifică privarea de
libertate.
49. Educaţia formală reprezintă influenţele pedagogice exercitate asupra
personalităţii de la nivelul întregii societăţi.
50. Operaţionalizarea conceptelor este o operaţie anterioară documentării.
51. Metoda este un ansamblu de prescripţii necesare desfăşurării unei cercetări
eficiente.
52. Educaţia nonformală reprezintă influenţele pedagogice exercitate spontan,
neorganizat.
53. Din punct de vedere sociologic, termenul sancţiune semnifică o pedeapsă.
54. Comportamentul deviant este acel comportament care încalcă normele şi
valorile sociale.
55. Din punct de vedere sociologic, familia este un microgrup şi o instituţie
56. Acceptarea şi supunerea sunt atitudini care exprimă respingerea acţiunii
comune de elaborare a legilor juridice.
57. Din punct de vedere sociologic, termenul sancţiune semnifică o reacţie din
partea societăţii faţă de un anumit tip de comportament.
58. Educaţia informală se desfăşoară prin intermediul instituţiilor şcolare
organizate.
59. Tehnica este un ansamblu de prescripţii metodologice necesare desfăşurării
unei cercetări eficiente.
60. În alegerea liderilor politici o importanţă mărită o au: educaţia şi pregătirea
profesională, mediul familial în care se formează şi ocupaţia avută.
61. Documentarea este o etapă anterioară formulării ipotezelor de cercetare.
62. Stabilirea indicatorilor reprezintă o etapă a operaţionalizării conceptelor.
63. Ordinea de drept sau juridică nu poate fi definită ca ordine socială.

64. Rolul controlului social este acela de a asigura supunerea indivizilor.

65. În societăţile tradiţionale structura familiei era una nucleară.
66. Caracteristica principală a organizaţiilor este armonizarea scopurilor colective.
67. Familia extinsă poate fi înţeleasă ca uniune consensuală.
68. În scopul obţinerii unor profituri maximale, organizaţiile criminale derulează
acţiuni şi afaceri la nivel naţional, internaţional şi transfrontalier.
69. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup.
70. Controlul social reprezintă un ansamblu de legi juridice care reglementează
viaţa socială.
71. Controlul social reprezintă un sistem de constrângeri şi recompense sociale.
72. Stabilirea temei de cercetare este o etapă ulterioară documentării.
73. O organizaţie nonguvernamentală poate să ia forma unei asociaţii sau fundaţii.
74. Ca proces social, laicizarea înseamnă desacralizare.
75. Din punct de vedere sociologic, termenul sancţiune semnifică o reacţie din
partea societăţii faţă de un anumit tip de comportament.
76. Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la standarde mai bune de viaţă derivă
din principiul guvernării reprezentative.
77. Modalităţile publice formulate de către instituţii pentru prevenirea şi corectarea
comportamentelor deviante alcătuiesc comunicarea socială.

78. Caracteristica principală a organizaţiilor este existenţa relaţiilor reciproce între

membrii organizaţiei.
79. Stabilirea indicatorului empiric este o etapă a operaţionalizării conceptelor.
80. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere.
81. Rolul controlului social este acela de a asigura ordinea şi stabilitatea socială.
82. Suportul dreptului şi al sistemul juridic al unei societăţi îl reprezintă normele
juridice.
83. Eşantionarea înseamnă determinarea populaţiei supuse investigaţiei
sociologice.
84. Ca proces social, laicizarea se caracterizează prin trecerea persoanelor de la o
religie la alta.

85. Funcţia de socializare a copiilor este mai bine realizată în cazul familiilor
monoparentale.
86. Totalitarismul presupune exercitarea unei puternice presiuni politice pentru
supunerea maselor.
87. Credinţa conform căreia orice lucru şi orice fiinţă sunt însufleţite poartă
denumirea de animism.
88. Rolul controlului social este acela de a asigura ordinea şi stabilitatea socială.
89. O organizaţie poate avea în componenţă nu doar indivizi, ci şi alte oraganizaţii.
90. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate
care sancţionează.
91. Modalităţile publice formulate de către instituţii pentru prevenirea şi corectarea
comportamentelor deviante alcătuiesc controlul social informal.

92. Modalităţile publice formulate de către instituţii în scopul prevenirii şi

corectării comportamentelor deviante alcătuiesc controlul social formal.
93. Ipoteza de cercetare este un enunţ probabil ce urmează a fi doar infirmat.
94. Stabilirea temei de cercetare este o etapă ulterioară eşantionării.
95. Caracteristica principală a organizaţiilor este coordonarea eforturilor
individuale în vederea atingerii unui scop comun.
96. Controlul social poate fi pozitiv sau negativ.
97. Teoria birocraţiei este o teorie privitoare la organizaţii.
98. Principiul supremaţiei constituţionale se referă la împărţirea puterilor în:
legislativă, executivă şi judecătorească.
99. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor sunt numite instituţii totale.
100. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice
necesare trecerii de la teorie la cercetarea concretă.
101. Ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă, care
urmează să devină adevărată sau falsă în urma cercetărilor de teren.
102. Organizaţiile publice au aceeaşi autonomie ca şi cele private.
103. Legile sociale nu se confundă cu legile juridice.
104. Familia monoparentală se referă la copilul/copiii cu un singur părinte.
105. Extinderea democraţiei a fost însoţită doar de afirmarea partidelor politice şi
de o diminuarea a interesului maselor pentru viaţa politică.
106. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor sunt numite instituţii
corupte.
107. Nota comună a religiilor este împărţirea lumii în reală şi imaginară, în sacru şi
profan.
108. Prin caracterul normativ şi axiologic individul respinge legile, normele şi
valorile sociale.
109. Întocmirea raportului de cercetare finalizează etapele de cercetare sociologică.
110. Religia este în societatea contemporană una dintre instituţiile sociale, alături
de educaţie, cultură, sănătate, etc.
111. O funcţie a sistemului de învăţământ este diminuarea riscurilor sociale.
112. Organizaţia este un sistem de acţiune colectivă, în care individul nu are
libertate de acţiune şi de iniţiativă.
113. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor sunt numite instituţii
publice.
114. Nota comună a religiilor este împărţirea lumii în reală şi imaginară, în sacru şi
profan.
115. Valoarea de adevăr a ipotezelor poate fi verificată în etapa de documentare.
116. Eşantionarea este o etapă ulterioară construirii ipotezelor.
117. Acceptarea şi supunerea sunt atitudini care exprimă adeziunea la acţiunea
comună de elaborare a legilor juridice.
118. Din punct de vedere sociologic, familia este un microgrup.
119. Organizaţiile totale sunt organizaţii caracterizate prin libertatea deplină a
membrilor lor.
120. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor sunt numite organizaţii
nonprofit.
121. Religia este în societatea contemporană una dintre instituţiile sociale, alături
de educaţie, cultură, sănătate, etc.
122. Eşantionarea este tehnica metodologică prin care devine posibilă elaborarea
de studii de caz.
123. Verificarea ipotezelor presupune doar confirmare în demersul sociologic.
124. Organizaţia este un sistem de acţiune colectivă, în care individul are o
oarecare libertate de acţiune şi de iniţiativă.
125. Controlul social poate fi atât pozitiv, cât şi negativ.
126. Organizaţiile totale sunt cele care oferă libertate membrilor lor.

127. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor se numesc instituţii

democratice.
128. Organizaţiile nonguvernamentale au apărut ca alternativă la cele publice.
129. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de
constrângere.
130. Documentarea este o etapă ulterioară stabilirii temei de cercetare.
131. Politician de ocazie este orice cetăţean care îşi exprimă votul sau voinţa
politică prin participarea la o adunare politică.
132. Eşantionarea este tehnica metodologică prin care devine posibilă elaborarea
de inferenţe despre o populaţie investigând doar o parte a ei, alesă prin procedee
statistice.
133. Acceptarea şi supunerea sunt atitudini care exprimă respingerea acţiunii
comune de elaborare a legilor juridice.
134. O organizaţie se caracterizează prin coordonarea eforturilor individuale în
vederea realizării unui scop comun.
135. Sistemul de învăţământ trebuie să acorde egaliate de şanse tuturor indivizilor.
136. Un comportament deviant este un comportament care încalcă normele şi
valorile sociale.
137. Ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific fără valoare, care urmează să
devină adevărată sau falsă în urma cercetărilor de teren.
138. Legăturile dintre variabile, în cazul cercetării sociologice, se stabilesc în etapa
de documentare.
139. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate
care sancţionează.
140. Relaţiile sociale sunt constituite din ansamblul raporturilor între instituţii
politice, instituţii şi cetăţeni şi cetăţenii între ei.
141. Funcţia de socializare a copiilor este mai bine realizată în cazul familiilor
monoparentale.
142. O organizaţie are atât un mediu exterior, cât şi un mediu interior.
143. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de
constrângere.
144. Stilul de conducere autoritar din cadrul unei organizaţii oferă posibilitatea
maximizării performanţelor şi a satisfacţiei în muncă.
145. Ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă, care
urmează să devină adevărată sau falsă în urma cercetărilor de teren.
146. Normele şi valorile politice exprimă reguli de activitate impuse prin tradiţii
sau prin autoritate în manifestarea politică a indivizilor, a organizaţiilor şi a
grupurilor politice.
147. Conformismul reprezintă tendinţa comportamentului de a încălca regulile
sociale ale grupului sau societăţii.