See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/274540680

Instalatii electrice - indrumator de proiect

Book · January 2011

CITATIONS READS

0 3,928

1 author:

Dragos Pasculescu
University of Petrosani
150 PUBLICATIONS   107 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Project 8: Research, books, articles and achievements of participants in Researchgate Network (researchgate.net) ‫ ﻣﻨﺸﻮرات اﻟﺰﻣﻼء اﻟﻤﺸﺘﺮﻛﻴﻦ ﻓﻲ‬View project

Wavelets as the analysis tool View project

All content following this page was uploaded by Dragos Pasculescu on 21 May 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 PREFAŢĂ
Forma de energie care răspunde la majoritatea
cerinţelor consumatorilor, este energia electrică, aceasta putând
fi adusă practic în orice amplasament şi transformată în
formele de energie necesare. Prima etapa în realizarea
instalaţiilor electrice şi căreia trebuie să i se acorde atenţia
cuvenită, este cea de proiectare.
Prezenta lucrare cu titlul „INSTALAŢII ELECTRICE –
Îndrumător de proiect“, se adresează în primul rând studenţilor
de la specializările „Electromecanică” şi „Energetică
Industrială” din cadrul Facultăţii de Inginerie Mecanică şi
Electrică a Universităţii din Petroşani.
Îndrumătorul de proiect menţionat, este util şi
absolvenţilor care şi-au ales teme de licenţă şi disertaţie, la
disciplina “Instalaţii electrice”. Îndrumătorul de proiect, poate
fii consultat de către absolvenţi şi specialişti, din întreprinderile
industriale şi institutele de cercetare cu preocupări în domeniu.
Tematica îndrumătorului de proiect, urmăreşte în
proporţie de 80%, programa analitică a disciplinei de „Instalaţii
electrice“.
Îndrumătorul de proiect, cuprinde următoarele capitole:
1 2
- Stabilirea receptoarelor de energie electrică şi
întocmirea schemei de alimentare şi distribuţie a energiei
electrice;
- Calculul iluminatului electric general şi al atelierului;
- Determinarea puterii transformatoarelor de putere şi
iluminat;
- Calculul secţiunii liniilor electrice de forţă şi iluminat;
- Calculul curenţilor de scurtcircuit, în reţelele electrice
proiectate;
- Alegerea şi verificarea aparatelor şi echipamentelor
electrice de înaltă şi joasă tensiune;
- Dimensionarea protecţiei electrice a instalaţiei
electrice proiectate;
- Calculul reţelelor de legare la pământ;
- Calculul economic;
Parte analitică a proiectului, este însoţită de o parte
grafică şi o bibliografie.
Autorul îşi exprimă convingerea, că orice observaţii,
sugestii şi propuneri privind îmbunătăţirea conţinutului şi
formei de prezentare, vor fi binevenite pentru o viitoare ediţie.
AUTORUL
 CUPRINS PARTEA GRAFICĂ. 80
Pag.
BIBLIOGRAFIE. 83
PREFAŢĂ. 1
CUPRINS 3
TEMA PROIECTULUI 5
CAPITOLUL I. Stabilirea receptoarelor de
energie electrică şi conceperea schemei de
alimentare şi distribuţie a energiei electrice. 10
CAPITOLUL II. Calculul iluminatului electric
general şi al atelierului. 15
CAPITOLUL III. Determinarea puterii
transformatoarelor de putere şi iluminat. 23
CAPITOLUL IV. Calculul secţiunii liniilor
electrice de iluminat şi forţă. 29
CAPITOLUL V. Calculul curenţilor de
scurtcircuit în reţelele electrice proiectate. 43
CAPITOLUL VI. Alegerea şi verificarea
aparatelor şi echipamentelor electrice de înaltă
tensiune şi joasă tensiune. 54
CAPITOLUL VII. Dimensionarea protecţiei
electrice a instalaţiei electrice proiectate. 63
CAPITOLUL VIII. Calculul reţelelor de
legare la pământ. 77
CAPITOLUL IX. Calculul economic. 79

3 4
 TEMA PROIECTULUI - P.A.+ M -500 kW
- C + C.T.- 800 kW
Să se proiecteze instalaţiile de alimentare şi distribuţie a - clădire administrativă + D.M.+ D.P.F.-200 kW
energiei electrice pentru un atelier destinat activităţii de Observaţie: Puterea instalată în atelierul de întreţinere şi
întreţinere şi reparaţii a echipamentelor electrice. Atelierul face reparare a echipamentului electric rezultă în urma calcului de
parte dintr-o întreprindere cu profil de construcţie şi reparare a proiectare.
echipamentelor electromecanice (fig.1). Activitatea în cadrul atelierului se desfăşoară în două
Schema de amplasare a utilajelor şi echipamentelor schimburi şi are ca obiect efectuarea reparaţiilor curente şi
tehnice din dotarea atelierului este prezentată în fig.2. reparaţiilor capitale conform reglementarilor tehnice.
Observaţie: Convertizoarele de sudură se pot alimenta de la
standul pentru încercări.
Datele generale de proiectare sunt următoarele:
- distanţa de la staţia de transformare de incintă până la
atelier este de cca. 250 m, iar racordul se realizează prin cablu
electric (îngropat sau pozat în aer);
- staţia de transformare de incintă STI este racordată la
sistemul energetic naţional printr-o linie electrică aeriană cu
conductoare din oţel-aluminiu cu lungimea de 500 m şi printr-
un întreruptor de tip hexaflorură de sulf SF6-123-2500 cu Irup =
40 kA ;
Figura 1.
- puterile instalate în celelalte compartimente ale
M – montaj;
societăţii comerciale sunt următoarele:
P.C – prelucrări prin aşchiere;
- T.F.O.N.-1400 kW
C.M – construcţii metalice;
- C.M.+ T.T.F.-250 kW
T.T.F – tratamente termice şi forjă;
5 6
T.O.F.N – turnătorie oţel ,fontă şi neferoase; 9 – Freză universală;
C.T – centrala termică; 10 – Strung.
C – compresoare; Distribuţia energiei electrice la consumatorii de forţă
D.M – depozite de materiale; din atelier se poate efectua într-una din variantele :
D.P.F – depozite de produse finite; 1.Conductoarele izolate amplasate în tuburi montate
P – parcare. aparent pe elementele de construcţie ale atelierului;
2.Cabluri electrice montate aparent pe console sau în
canale de cablu pe estacade, stelaje metalice cu rastele sau
poduri de cabluri;
3.Bare electrice de distribuţie amplasate în cutii izolate
în construcţie normală sau capsulată;
4.Combinaţii ale soluţiilor anterioare.
Observaţie: Podul rulant se va alimenta prin cabluri electrice
autoportante fixate cu brăţări pe o funie din oţel.
Tensiunea de alimentare a consumatorilor de forţă este
Figura 2.
de 380 V c.a. trifazat, iar la iluminat 220 V c.a. monofazat.
1 – Maşină de găurit cu coloană;
Partea analitică :
2 – Polizor dublu;
Cap. I. Stabilirea receptoarelor de energie electrică şi
3 – Bancuri de lăcătuşărie;
conceperea schemei de alimentare şi distribuţie a energiei
4 – Sertare;
electrice;
5 – Cuptor de uscare;
Cap. II. Calculul iluminatului electric general (exterior)
6 – Vagonet platformă;
şi al atelierului;
7 – Pod rulant monogrindă ;
Cap. III. Determinarea puterii transformatoarelor de
8 – Stand pentru încercări;
forţă şi iluminat;

7 8
 Cap. IV. Calculul secţiunii liniilor electrice de iluminat CAPITOLUL I
şi forţă; STABILIREA RECEPTOARELOR DE ENERGIE
Cap. V. Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele ELECTRICĂ ŞI CONCEPEREA SCHEMEI DE
electrice proiectate; ALIMENTARE ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI
Cap. VI. Alegerea şi verificarea aparatelor şi ELECTRICE
echipamentelor electrice de înalta tensiune şi joasă tensiune;
Cap. VII. Dimensionarea protecţiei electrice a Receptoarele de energie electrică din atelier sunt [5]:
instalaţiei electrice proiectate; - Maşina de găurit vertical ’’GM-40’’
Cap. VIII. Calculul reţelelor de legare la pământ; - motor asincron pentru antrenarea mandrinei:
Cap. IX. Calculul economic. PN = 1,5kW ; U N = 380V ; cosφ = 0,79; η = 0,76;
Partea grafică :
Ip Mp MM
1.Schema electrică monofilară a instalaţiilor electrice nS = 1500 rot/min; = 6; = 2; = 2,2
IN MN Mm
proiectate;
- motor asincron-avans:
2.Detalii de pozare a liniilor electrice;
PN = 2,2kW; U N = 380V ; cosφ = 0,80; η = 0,79;
3.Staţia de transformare de incintă a întreprinderii
Ip Mp MM
(societăţii comerciale). nS = 1500 rot/min; = 6,5 ; = 2,2 ; = 2,4
IN MN Mm
- electropompă pentru răcire:
PN = 0,15kW; U N = 380V ; cosφ = 0,79; η = 0,66;

Ip Mp MM
nS = 3000 rot/min; = 5,5 ; = 1,9 ; = 2,2
IN MN Mm

- Polizor dublu
- motor asincron:

9 10
 PN = 2,2kW; U N = 380V ; cosφ = 0,85; η = 0,79

Ip Mp - Stand pentru încercări

MM
nS = 3000 rot/min; = 6,5 ; = 2; = 2,2
IN MN Mm PN = 125kW; cosφ = 0,89; η = 0,92

- Cuptor cu uscare cu rezistenţă - Freză universală „FU-36”

- rezistenţe: - motor asincron:

PR = 2 x 5kW = 10kW; cosφ=1; PN = 7,5kW; U N = 380V ; cosφ = 0,84; η = 0,86

- ventilator: Ip Mp MM
nS = 1500 rot/min; = 6,5 ; = 2; = 2,2
PN = 4kW; UN = 380V; cosφ = 0,82; η = 0,82; IN MN Mm

Ip Mp MM - motor asincron-mecanism avans:

nS = 1500 rot/min; = 4,5 ; = 1,7 ; =2
IN MN Mm PN = 0,55kW; U N = 380V ; cosφ = 0,81; η = 0,71

Ip Mp MM
nS = 3000 rot/min; = 5,5 ; = 1,9 ; = 2,2
- Pod rulant monogrindă IN MN Mm
- motoare asincrone pentru translatarea podului (2 buc.) şi - electropompă pentru răcire:
translatarea căruciorului (1 buc.): PN = 0,15kW; U N = 380V ; cosφ = 0,67; η = 0,66
PN = 0,55kW; U N = 380V ; cosφ = 0,68; η = 0,69
Ip MP
nS = 3000 rot/min; = 3,8 ; = 1,4
Ip Mp MM IN MN
nS = 1000 rot/min; = 4,5 ; = 1,7 ; =2
IN MN Mm
- motor asincron pentru ridicare: - Strung universal „SNA-560”
PN = 11kW; U N = 380V ; cosφ = 0,84; η = 0,87 - motor asincron:
Ip Mp MM PN = 11kW; U N = 380V ; cosφ = 0,84; η = 0,87
nS = 1500 rot/min; = 6,5 ; = 2; = 2,4
IN MN Mm
Ip Mp MM
nS = 1500 rot/min; = 6,5 ; = 2; = 2,4
IN MN Mm

11 12
- motor asincron avans:
PN = 0,55kW; U N = 380V ; cosφ = 0,75; η = 0,70

Ip Mp MM
nS = 1380 rot/min; = 5,5 ; = 1,8 ; =2
IN MN Mn
- motor asincron ungere:
PN = 0,15kW; U N = 380V ; cosφ = 0,67; η = 0,66

Ip Mp
nS = 3000 rot/min; = 3,8 ; = 1,4 ;
IN MN

- Bancuri de lăcătuşărie – 4 buc.

PN = 4 x 2,1 = 8,4 kW; cosφ = 0,8; η = 0,75
Schema de alimentare şi distribuţie a energiei electrice
este prezentată în figura 3. [2].

Figura 3. Schema de alimentare şi distribuţie a energiei

electrice (schema de lucru).
13 14
 CAPITOLUL II
CALCULUL ILUMINATULUI ELECTRIC GENERAL ŞI
AL ATELIERULUI
A. CALCULUL ILUMINATULUI GENERAL EXTERIOR.
Metoda de calcul utilizată este metoda punct cu punct.
Metoda punct cu punct este cea mai exactă metodă şi
constă în determinarea în fiecare punct al suprafeţei de lucru a
valorii iluminării produse de o anumită instalaţie.
În cazul iluminatului general care se bucură de
proprietăţi de simetrie este suficient să se calculeze iluminarea
doar în două puncte de pe axa acestuia, cu valorile extreme ale
iluminării.
În punctul B, situat la mijlocul distanţei dintre corpurile
de iluminat, iluminarea va fi minimă, iar în punctul A situat
chiar sub corp, ea va fi maximă.
Pentru iluminatul exterior se vor folosi corpuri de
iluminat amplasate pe stâlpi metalici dispuşi pe marginea căilor
de circulaţie.
Corpurile de iluminat vor fi dotate cu lămpi cu vapori
de mercur sau sodiu de înaltă presiune.
Se aleg corpuri de iluminat dotate cu lămpi cu vapori de
sodiu LPN alături de bobine de balast necesare aprinderii,
15
condensatoarele pentru creşterea factorului de putere şi
dispozitivele de amorsare necesare aprinderii.
Se va folosi un corp de iluminat de tipul PVA-2a dotat
cu lampă LPN 400W cu următoarele caracteristici :
- puterea nominală PN = 400W;
- fluxul luminos Φ L = 38000 lm;
Φ lm
- eficienţă luminoasă η = = 95 ;
P W
- tensiunea nominală UN = 220V;
- curentul nominal IN = 4,40A;
- factorul de putere cosφ = 0,44 (lampă);
- factorul de putere cosφ = 0,95 (corp iluminat);
- dimensiuni de gabarit L x L x H-D, mm 695 x 395 x
280;
- masa: 12,5 kg;
- pentru aprindere se foloseşte un balast de tip BNA
400.
Corpurile de iluminat vor fi amplasate la înălţimea de
6,5 m şi la o distanţă între ele de 25 m.
Pentru calculul iluminatului exterior se foloseşte
metoda punct cu punct astfel încât să se poată determina
iluminarea pe orizontală în orice punct al suprafeţei pe care se
efectuează circulaţia. (Figura 4).
16
 arctg1,923 = 62,525 = α → Se adoptă α = 63o
Din curba fotometrică [5], [6] pentru α = 63o rezultă:
c ⋅ Iα 1000 ⋅ cos3 α 38 ⋅ 130 ⋅ 0,0935
EhB = 2 ⋅ = 2⋅ = 14,57lx
k ⋅ h2 1,5 ⋅ 6,52
În formulă apare cifra „2” deoarece pentru asigurarea
iluminării din punctul B îşi aduc aportul două corpuri de
Figura 4.
iluminat.
Calculul iluminatului se face în punctul A, amplasat pe
E hB 14,57
verticala unei lămpi unde iluminarea este maximă şi în punctul β= = = 0,27 ⇒ condiţia este îndeplinită.
E hA 53,96
B, situat la jumătatea distanţei dintre două lămpi unde
Lca = 1250m – lungimea căilor de acces;
iluminarea este minimă. În continuare se verifică coeficientul
1250
de uniformitate al iluminatului, β . ncie = = 50 - numărul corpurilor necesar iluminatului
25
E hB exterior.
β= ≥ (0,15 ÷ 0,2)
E hA
Puterea iluminatului exterior este:
c ⋅ Iα 1000 ⋅ cos α 38 ⋅ 90 ⋅ 1
3
Pie = 50·400 = 20000W = 20 kW
EhA = = = 53,96lx
k ⋅ h2 1,5 ⋅ 6,52
în care: B. CALCULUL ILUMINATULUI ELECTRIC AL
ΦL 38000 ATELIERULUI
c= = = 38
Φ L1000 1000

Iα 1000 = 90cd (α = 0o ) În acest caz se foloseşte metoda coeficientului de

k = 1,5 – coeficient de depreciere – se alege din literatura de utilizare.
specialitate [4]; Această metodă se foloseşte în cazurile când fluxul
12,5 reflectat de pereţi si tavan nu se mai poate neglija, deci când
tgα = = 1,923
6,5 aceştia au culori deschise sau sistemul de iluminat este indirect

17 18
sau semi-indirect. De asemenea această metodă se preferă în Vom folosi corpuri de tip FIRA 02 – 240 cu
locul metodei punct cu punct, căci nu cere calcule lungi şi nu următoarele caracteristici :
necesită cunoaşterea curbei fotometrice. - factorul de putere cosφ = 0,99;
Reuşita dimensionării corecte a instalaţiei de iluminat - gabaritul, L x L x H – D,mm 1256 x 330 x 176 (1200)
cu această metodă depinde de adoptarea corespunzătoare a – 748;
coeficientului său de utilizare. Valoarea acestuia depinde de - protecţia IP20;
toţi factorii care influenţează mărimea comparativă a fluxului - masa m = 6,6 kg.
direct şi a celui reflectat, care cad pe suprafaţa utilă: sistemul Indicele încăperii „i” se calculează cu relaţia :
de iluminare, curba fotometrică a corpurilor de iluminat, L⋅l 20 ⋅ 12
i= = = 1,15
înălţimea lor de suspendare, coeficienţii de reflexie ai pereţilor h ⋅ ( L + l ) 6,5(20 + 12)

şi ai tavanului, precum şi dimensiunile încăperii, caracterizate unde L, l sunt lungimea respectiv lăţimea încăperii, iar h
prin aşa numitul indice al încăperii „i”. distanţa dintre corpul de iluminat şi planul util.
Metoda coeficientului de utilizare are cea mai largă Coeficienţii de reflexie sunt [5], [6]:
răspândire la calculul iluminatului în toate ramurile economiei, - tavan ρ t = 0,50 ;
ea putând fi folosită cu uşurinţă la dimensionarea instalaţiilor - pereţi ρ p = 0,30 .
de iluminat interior.
Se alege factorul de utilizare în funcţie de corpul de
Pentru iluminatul interior se folosesc lămpi cu vapori de
iluminat, indicele încăperii şi coeficienţii de reflexie.
mercur de joasă presiune de tipul LFA 40 W cu următoarele
Pentru valori intermediare ale indicelui încăperii se face
date nominale:
interpolare liniară :
- puterea nominală PN = 40W;
i = 1 → u = 0,42
- curentul nominal IN = 0,43A;
i = 1,25 → u = 0,46
- fluxul luminos Φ L = 2700lm .
0,46 – 0,42 = 0,04
Pentru aprindere se folosesc startere de tip SLA - 40 şi 0,04:25 = 0,0016
balast de tip BIA – 40. (0,0016·15) + 0,42 = 0,444
19 20
 Fluxul total necesar pentru iluminarea corectă în planul Modul de amplasare a corpurilor de iluminat se observă
util al încăperii se calculează cu relaţia: în figura 5.
Emed ⋅ S ⋅ k
Φ ilatelier = [lm]
u
unde:
- E med – iluminarea medie minimă (normală) E med =
150 lx;
- S – suprafaţa atelierului S = 20·12 = 240 m2;
- k – coeficient de depreciere k = 1,5.
150 ⋅ 240 ⋅ 1,5
Φ ilatelier = = 121622 [lm]
0,444
Numărul de lămpi se calculează cu relaţia:
Φ ilatelier 121622
N l= = = 45,05 buc.
ΦL 2700

N l = 46 buc.
În funcţie de tipul corpului de iluminat se stabileşte
numărul de lămpi pe corp Nlc şi se determină numărul de
corpuri de iluminat :
Nl 46
Nc = = = 23 buc.
N lc 2
Pentru un iluminat de calitate, uniform, fără umbre, se
adoptă Nc = 24 buc.

Figura 5.
21 22
 CAPITOLUL III PNCU - puterea nominală a cuptorului de uscare;
DETERMINAREA PUTERII PNCU = 10+4 = 14 kW;
TREANFORMATOARELOR DE PUTERE ŞI PNPR - puterea nominală a podului rulant;
ILUMINAT PNPR = (3·0,55)+11 = 12,65 kW;
PNFU - puterea nominală a frezei universale;
Pentru determinarea puterii transformatoarelor de PNFU = 7,5+0,55+0,15 = 8,2 kW;
putere şi iluminat se foloseşte metoda coeficientului de cerere. PNS - puterea nominală a strungului;
CALCULUL TRANSFORMATORULUI T3 PNS = 11+0,55+0,15 = 11,7 kW;
10 PNSî - puterea nominală a ştandului pentru încercări;
kc ∑ PNI
S NT 3 ≥ SCT 3 = i =1 PNSî= 125 kW;
cos ϕ med ⋅ η med PNiR - puterea nominală a iluminatului exterior;
unde:
PNiR = 20 kW;
SCT3 – puterea cerută pentru transformatorul T3;
PNii - puterea nominală a iluminatului interior;
kc – coeficientul de cerere – se alege din literatura de
PNii = 48·0,04 = 1,92 kW;
specialitate, kc = 0,2. 10
10 ∑P Ni = 3,85 + 2,2 + 8,4 + 14 + 12,65 + 8,2 + 11,7 + 125
∑PNi = PNMG+PNPD+PNBL+PNCU+PNPR+PNFU+PNS +PNSi+PNii +PNie i =1
i=1 + 20 + 1,92 = 207,74kW
unde : cos ϕ med - media ponderată a factorilor de putere;
PNMG – puterea nominală a maşinii de găurit; n

PNMG = 1,5+2,2+0,15 = 3,85 kW; ∑P Ni cos ϕ i

cos ϕ med = i =1
PNPD – puterea nominală a polizorului dublu; n

PNPD = 2,2 kW;

∑P
i =1
Ni

PNBL- puterea nominală a bancurilor de lucru; 1,5 ⋅ 0,79 + 2,2 ⋅ 0,80 + 0,15⋅ 0,79 + 2,2 ⋅ 0,85 + 10 ⋅1 + 4 ⋅ 0,82 + 8,3 ⋅ 0,8
cosϕmed = +
207,74
PNBL = 4·2,1 = 8,4 kW;

23 24
 1,65⋅ 0,68 + 11⋅ 0,84 + 7,5 ⋅ 0,84 + 0,55⋅ 0,81+ 0,15⋅ 0,67 + 11⋅ 0,84 Calculul parametrilor transformatorului T3 [7]:
+ +
207,74
10 3 ⋅ ΔPsc ⋅ U 22N 10 3 ⋅ 3,8 ⋅ 0,4 2
RT 3 = = = 0,0097Ω
0,55 ⋅ 0,75 + 0,15 ⋅ 0,67 + 125⋅ 0,89 + 20 ⋅ 0,92 + 1,92 ⋅ 0,99 S N2 250 2
+ = 0,88
207,74
10 ⋅ Δu x [%] ⋅ U 22N 10 ⋅ 4,64 ⋅ 0,42
η med - media ponderată a randamentelor; XT3 = = = 0,0296Ω
SN 250
n

∑P η Ni i
La transformatoarele mici, din valoarea tensiunii de
η med = i =1
n scurtcircuit se deduce:
∑P
i =1
Ni
Δu x [%] = usc2 − u R2 = 6 2 − 3,82 = 4,64
15⋅ 0,76+ 2,2 ⋅ 0,79+ 0,15⋅ 0,66+ 2,2 ⋅ 0,79+ 8,3⋅ 0,75+10⋅1+ 4 ⋅ 0,82+ 3⋅ 0,55⋅ 0,69
ηmed = + La transformatoarele mari, care au rezistenţe mici şi
207,74
reactanţe mari, se poate considera:
11⋅ 0,87 + 7,5 ⋅ 0,86+ 0,55⋅ 0,71+ 0,15⋅ 0,66+11⋅ 0,87 + 0,55⋅ 0,70
+ +
207,74 Δusc [%] = Δu x [%]
0,15 ⋅ 0,66 + 1,92 ⋅ 1 + 125 ⋅ 0,92 + 20 ⋅ 1
+ = 0,91
207,74
CALCULUL TRANSFORMATORULUI T1
S CT 3 = 196,77 kVA ⇒ S NT 3 ≥ 196,77kVA n
S NT 1 = S NT 2 ≥ kr ⋅ knm ⋅ ∑ SCi
Se alege un transformator de tipul TTU-NL fabricat în i =1

România cu caracteristicile din tabelul de mai jos: unde:

S UN[kV] Grupa de Pierderi usc i0 Tipul kr = 1,23 coeficient de rezervă;
conexiuni nominale [%] [%] knm = 0,87 coeficientul de neuniformitate a maximelor;
[kVA] IT/JT [kW] n

Δ P0 Δ Psc ∑S
n=1
Ci = SCTOFN + SC(CM+TTF) + SC(PA+M ) + SC(C+CT) + SC(CA+DM+DPF) + SCT3
250 6/0,4/0,23 Dyn 5 0,66 3,8 6 2,1 TTU-
Pi
NL S Ci = k Ci , cos ϕ = 0,92 ;
cos ϕ

25 26
 Coeficienţii de cerere ai receptoarelor sunt prezentate în
tabelul de mai jos: S UN[kV] Grupa de Pierderi Usc i0 Tipul
conexiuni nominale [%] [%]
TOFN CM+TTF PA+M C+CT CA+DM+DPF
[MVA] IT/JT [kW]
kc 0,75 0,8 0,2 0,8 0,8
Δ P0 Δ Psc
10 110/6,3 Yod 11 16 68 11 1,2 TTU-
1400 NS
SCTOFN = 0,75 ⋅ = 1141,3kVA
0,92
250 Calculul parametrilor transformatorului T1 [7]:
SCCM +TTF = 0,8 ⋅ = 217,4kVA
0,92
103 ⋅ ΔPsc ⋅ U 22N 103 ⋅ 68 ⋅ 6,32
RT1= = = 0,02698Ω
500 S N2 (10 ⋅ 103 ) 2
SCPA + M = 0,2 ⋅ = 108,7 kVA
0,92
800
SCC + CT = 0,8 ⋅ = 695,7 kVA 10 ⋅ usc (%) ⋅ U 22N 10 ⋅ 11 ⋅ 6,32
0,92 X T1 = = = 0,43659Ω
SN 10000
200
SCCA + DM + DPF = 0,8 ⋅ = 173,9kVA
0,92
S NT 1 ≥ 1,23 ⋅ 0,87 (1141,3 + 217 ,4 + 108,7 + 695,7 + 173,9 + 196,77 )
= 2711,39 kVA

S NT 1 ≥ 2711,39kVA

U 1 = 110kV
U 2 = 6kV
Se alege un transformator de tipul TTU-NS fabricat în
România cu caracteristicile din tabelul:

27 28
 CAPITOLUL IV 109,82
SN ≥ = 228,79mm 2 ⎯STAS
⎯⎯→ S N = 240mm 2
CALCULUL SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE 0,48

ILUMINAT ŞI FORŢĂ Imaxad = 340 A > 109,82 A = IC

Se alege un cablu [5], [6], [9] A C Y S A b Y 3 x 240 +
CALCULUL SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE 1 x 120
ÎNALTĂ TENSIUNE ⎧r0 = 0,119Ω / km
⎨
⎩ x0 = 0,086Ω / km
Pentru calculul secţiunii liniilor electrice de înaltă
tensiune se foloseşte metoda densităţii economice de curent. PA+M
Pentru alimentarea cu energie electrică se vor alege linii SC 108,7
I CPA + M = = = 10,45 A
electrice în cablu cu conductoare din aluminiu cu izolaţie şi 3U N 3 ⋅6
manta din PVC. Cablurile se vor poza pe estacade. I C 10,45
SN ≥ = = 14,5mm 2 ; j ec = 0,72 A / mm 2 ;
jec 0,72
TOFN S N ≥ 14,5mm 2 ⎯STAS
⎯⎯→ S N = 16mm 2
kC ⋅ Pi 1141,3 SC
I CTOFN = = = Se alege un cablu A C Y S A b Y 3 x 16 + 1 x 16
3U N cos ϕ 3 ⋅6 3U N
⎧r0 = 1,788Ω / km
SC 1141,3 ⎨
I CTOFN = = = 109,82 A ⎩ x0 = 0,123Ω / km
3U N 3 ⋅6

IC
SN ≥ CM+TTF
j ec
SC 217,4
unde: I CCM + TTF = = = 20,9 A
3U N 3 ⋅6
SN – secţiunea nominală a conductorului;
I C 20,9
jec – densitatea economică de curent [5], jec = 0,48 A/mm2; SN ≥ = = 43,5mm 2 ; j ec = 0,48 A / mm 2 ;
jec 0,48

29 30
 S N ≥ 43,5mm 2 ⎯⎯ ⎯→ S N = 50mm 2
STAS Se alege un cablu A C Y S A b Y 3 x 35 + 1 x 16

Imaxad = 130 A > 20,9 A = IC ⎧r0 = 0,871Ω / km

⎨
Se alege un cablu A C Y S A b Y 3 x 50 + 1 x 25 ⎩ x0 = 0,106Ω / km

⎧r0 = 0,527Ω / km
⎨
⎩ x0 = 0,100Ω / km T3
SC 196,77
I CT 3 = = = 18,9 A
3U N 3 ⋅6
C+CT
SC 695,7 I C 18,9
I CC + CT = = = 66,9 A SN ≥ = = 39,4mm 2 ; jec = 0,48 A / mm 2 ;
3U N 3 ⋅6 j ec 0,48

I 66,9 S N ≥ 39,4mm 2 ⎯STAS

⎯⎯→ S N = 50mm 2
SN ≥ C = = 139,4mm 2 ; jec = 0,48 A / mm 2 ;
j ec 0,48 Imaxad = 130 A > 18,9 = IC
S N ≥ 139,4mm 2 ⎯STAS
⎯⎯→ S N = 150mm 2 Se alege un cablu A C Y S A b Y 3 x 50 + 1 x 25

Imaxad = 250 A > 66,9 A = IC ⎧r0 = 0,572Ω / km

⎨
Se alege un cablu A C Y S A b Y 3 x 150 + 1 x 70 ⎩ x0 = 0,100Ω / km

⎧r0 = 0,191Ω / km
⎨
⎩ x0 = 0,088Ω / km CALCULUL SECŢINUNII LINIILOR ELECTRICE DE
JOASĂ TENSIUNE

CA+DM+DPF
SC 173,9 Liniile electrice pentru alimentarea consumatorilor din
I CCA + DM + DPF = = = 16,7 A
3U N 3 ⋅6 atelier se calculează prin criteriul termic.
Liniile electrice pentru iluminatul exterior, având
I C 16,7
SN ≥ = = 34,7 mm 2 ⎯STAS
⎯⎯→ S N = 35mm 2 lungime mare, se calculează prin criteriul electric.
jec 0,48
- pentru maşina de găurit:
Imaxad = 150 A > 16,7 A = IC

31 32
 3 Se alege un cablu A C Y A b Y 4 x 2,5
kC ⋅ ∑ PNi
IC = i =1
; k C = 0,8 ;
3 ⋅ U N ⋅ cos ϕ med ⋅η med
- bancul de lăcătuşărie
3

∑P Ni ⋅ cosϕi
1,5 ⋅ 0,79 + 2,2 ⋅ 0,80 + 0,15⋅ 0,79
cosϕmed = n =1
= = 0,79 β ⋅ PN 1 ⋅ 8,3 ⋅ 103
3
3,85 IC = = = 19,9 A
∑P
i =1
Ni 3 ⋅ U N ⋅ cos ϕ ⋅ η 3 ⋅ 400 ⋅ 0,8 ⋅ 0,75

3 I C = 19,9 A ⇒ S N = 2,5mm 2 ( I max ad = 26 A)

∑P Ni ⋅ ηi
1,5 ⋅ 0,76 + 2,2 ⋅ 0,79 + 0,15 ⋅ 0,66
η med = i =1
= = 0,77 ⎧r0 = 11,44Ω / km
3
3,85 ⎨
∑P n =1
Ni ⎩ x0 = 0,12Ω / km
Se alege un cablu A C Y A b Y 4 x 2,5
0,8 ⋅ 3850
IC = = 7,3 A
3 ⋅ 400 ⋅ 0,79 ⋅ 0,77
- pentru cuptorul de uscare:
I C = 7,3 A ⇒ S N = 2,5mm 2 ( I max ad = 26 A)
2

⎧r0 = 11,44Ω / km kC ⋅ ∑ PNi

⎨ IC = i =1
; k C = 0,8 ;
⎩ x0 = 0,12Ω / km 3 ⋅ U N ⋅ cos ϕ med ⋅η med
Se alege un cablu A C Y A b Y 4 x 2,5 2

∑P Ni ⋅ cos ϕi
10 ⋅ 1 + 4 ⋅ 0,82
cos ϕ med = n =1
2
= = 0,95
14
- pentru polizor: ∑P
i =1
Ni

β ⋅ PN 1 ⋅ 2,2 ⋅ 10
3
IC = = = 4,72 A 2
3 ⋅ U N ⋅ cos ϕ ⋅ η 3 ⋅ 400 ⋅ 0,85 ⋅ 0,79 ∑P ⋅ ηi
Ni
10 ⋅ 1 + 4 ⋅ 0,82
η med = i =1
= = 0,95
I C = 4,72 A ⇒ S N = 2,5mm 2 ( I max ad = 26 A) n
14
∑P
n =1
Ni

⎧r0 = 11,44Ω / km
⎨
⎩ x0 = 0,12Ω / km

33 34
 0,8 ⋅ 14 ⋅ 103
IC = = 17,9 A
3 ⋅ 400 ⋅ 0,95 ⋅ 0,95 - pentru ştandul de încercări:
⇒ S N = 2,5mm 2 ( I max ad = 26 A)
kC ⋅ PN 0,9 ⋅ 125 ⋅ 103
IC = = = 210,1A
⎧r0 = 11,44Ω / km 3 ⋅ U N ⋅ cos ϕ ⋅ η 3 ⋅ 400 ⋅ 0,84 ⋅ 0,92
⎨
⎩ x0 = 0,12Ω / km k C = 0,9
Se alege un cablu A C Y A b Y 4 x 2,5
I C = 210,1A ⇒ S N = 120mm 2 ( I max ad = 220 A)

⎧r0 = 0,238Ω / km
- pentru podul rulant: ⎨
4
⎩ x0 = 0,077Ω / km
kC ⋅ ∑ PNi Se alege un cablu A C Y A b Y 3 x 120+1x70 mm2
IC = i =1
; k C = 0,8 ;
3 ⋅ U N ⋅ cos ϕ med ⋅η med
4 - pentru freza universală:
∑P Ni ⋅ cos ϕi
3 ⋅ 0,55 ⋅ 0,68 + 11 ⋅ 0,84 3
cos ϕ med = n =1
4
= = 0,82 kC ⋅ ∑ PNi
12,65
∑P
i =1
Ni IC = i =1

3 ⋅U N ⋅ cos ϕ med ⋅η med

; k C = 0,8 ;

4 3
∑P Ni ⋅ ηi
3 ⋅ 0,55 ⋅ 0,69 + 11 ⋅ 0,87 ∑P Ni ⋅ cosϕi
7,5 ⋅ 0,84 + 0,55 ⋅ 0,81+ 0,15 ⋅ 0,67
η med = i =1
4
= = 0,84 cosϕmed = n =1
= = 0,83
12,65 3
∑P n =1
Ni ∑P Ni
8,2
i =1

0,8 ⋅ 12,65 ⋅ 103 3

IC =
3 ⋅ 400 ⋅ 0,82 ⋅ 0,84
= 21,2 A ∑P Ni ⋅ ηi
7,5 ⋅ 0,86 + 0,55 ⋅ 0,71 + 0,15 ⋅ 0,66
η med = i =1
3
= = 0,84
8,2
I C = 21,2 A ⇒ S N = 2,5mm 2 ( I max ad = 26 A) ∑P n =1
Ni

⎧r0 = 11,44Ω / km
⎨ 0,8 ⋅ 8,2 ⋅ 103
⎩ x0 = 0,12Ω / km IC = = 13,5 A
3 ⋅ 400 ⋅ 0,83 ⋅ 0,84
Se alege un cablu A C Y A b Y 4 x 2,5
35 36
 I C = 13,5 A ⇒ S N = 2,5mm 2 ( I max ad = 26 A) Criteriul de calcul utilizat este de natură electrică
(criteriul separării pierderilor de tensiune).
⎧r0 = 11,44Ω / km
⎨ Considerăm că linia este trifazată, fiecare lampă fiind
⎩ x0 = 0,12Ω / km
alimentată între fază şi nul rezultând în final o sarcină pe fază
Se alege un cablu A C Y A b Y 4 x 2,5
egală cu 1/3 din sarcina totală.

- pentru strung:
3
a) Pentru ramura B:
kC ⋅ ∑ PNi
IC = i =1
; k C = 0,8 ;
3 ⋅ U N ⋅ cos ϕ med ⋅η med
3

∑P Ni ⋅ cosϕi
11⋅ 0,84 + 0,55 ⋅ 0,75 + 0,15 ⋅ 0,67
cosϕmed = n =1
3
= = 0,83
11,7 Figura 6.
∑P Ni
i =1
Pentru uşurarea calculului linia electrică cu sarcini
3
uniform distribuită se va înlocui cu o linie electrică cu sarcini
∑P Ni ⋅ ηi
11 ⋅ 0,87 + 0,55 ⋅ 0,70 + 0,15 ⋅ 0,66
η med = i =1
3
= = 0,86 concentrate amplasate la jumătatea distanţei faţă de capetele
11,7
∑ PNi
n =1
terminale.

0,8 ⋅ 11,7 ⋅ 103

IC = = 18,9 A
3 ⋅ 400 ⋅ 0,83 ⋅ 0,86
I C = 18,9 A ⇒ S N = 2,5mm 2 ( I max ad = 26 A)

⎧r0 = 11,44Ω / km Figura 7.

⎨
⎩ x0 = 0,12Ω / km ρ = 31,2Ωmm 2 / km
Se alege un cablu A C Y A b Y 4 x 2,5 U N = 220V

ΔU a = ΔU ad − ΔU r
- iluminatul exterior:
37 38
 Factorul de putere pentru corpul PVA-2a 1400 este : ⎧r0 = 2,94Ω / km
⎨
cos ϕ = 0,95 ⎩ x0 = 0,073Ω / km

ΔU real = ⋅ 0 ∑ i i
p1 = p3 = 4800W 1 r ⋅ ρ ⋅ L + x0 ⋅ ∑ qi ⋅ Li
p 2 = 800W 3 UN
1 2,94⋅ (4,8 ⋅150+ 0,8 ⋅ 300+ 4,8 ⋅ 450) + 0,073⋅ (1,57⋅150+ 0,26⋅ 300+ 1,57⋅ 450)
q1 = q3 = p1 ⋅ tgϕ = 4800 ⋅ tg (arccos 0,95) = 1577,68VAR = 1,57kVAR ΔUreal = ⋅
3 220
=14,01V
q2 = 0,8 ⋅ tg (arccos 0,95) = 0,26kVAR
3 ΔU real = 14,01V < ΔU ad = 16,5V ⇒ secţiunea este corect aleasă
xom ⋅ ∑qi ⋅ Li
0,08⋅ (1,57⋅150+ 0,26⋅ 300+1,57⋅ 450) Se alege cablu A C Y A b Y 4x 10
ΔUr = n=1
= = 0,37V
UN 220

b) Pentru ramura A:

ΔU ad = U S − U min

2,5
U min = U N − 2,5% ⋅ U N = 220 − ⋅ 220 = 214,5V
100
U S = U 20 = 231V
Figura 8.
ΔU ad = 231 − 214,5 = 16,5V

ΔU a = ΔU ad − ΔU r = 16,5 − 0,37 = 16,13V

3
ρ ⋅ ∑ pi ⋅ Li
1 Figura 9.
S= i =1
⋅
ΔU a ⋅ U N 3 5
ΔU r = ( xom ⋅ ∑ qi ⋅ Li ) / U N
1 31,2 ⋅ (4,8 ⋅ 150 + 0,8 ⋅ 300 + 4,8 ⋅ 450)
S= ⋅ = 9,14mm 2 i =1
3 16,13 ⋅ 220
p1 = p5 = 3,2kW
S = 9,14mm ⎯⎯
⎯→ S N = 10mm
2 STAS 2
p 2 = p 4 = 0,8kW

39 40
 p3 = 1,6kW 1 2,94 ⋅ (3,2 ⋅ 100 + 0,8 ⋅ 200 + 1,6 ⋅ 250 + 0,8 ⋅ 300 + 3,2 ⋅ 400)
ΔU real = ⋅ +
3 220
q1 = q5 = p1 ⋅ tgϕ = 3,2 ⋅ tg (arccos 0,95) = 1,05kVAR 0,073 ⋅ (1,05 ⋅ 100 + 0,26 ⋅ 200 + 0,53 ⋅ 250 + 0,26 ⋅ 300 + 1,05 ⋅ 400)
+ =
220
q2 = q4 = p2 ⋅ tgϕ = 0,8 ⋅ tg (arccos 0,95) = 0,26kVAR = 10,77V
q3 = p3 ⋅ tgϕ = 1,6 ⋅ tg (arccos 0,95) = 0,53kVAR ΔU real = 10,77V < ΔU ad = 16,5V ⇒ secţiunea a fost aleasă
0,08⋅ (1,05⋅100 + 0,26 ⋅ 200 + 0,53⋅ 250 + 0,26 ⋅ 300 + 1,05⋅ 400) corect.
ΔU r = = 0,29V
220
Se alege cablu A C Y A b Y 4x 10
ΔU ad = U S − U min

U S = 231V

U min = U N − 2,5% ⋅ U N = 214,5V

ΔU ad = 231 − 214,5 = 16,5V

ΔU ad = U S − U min = 231V − 214,5V = 16,5V

ΔU a = ΔU ad − ΔU r = 16,5 − 0,29 = 16,21V

5
ρ ⋅ ∑ Pi ⋅ Li
1
S= ⋅ i =1
3 ΔU a ⋅ U N
1 31,2 ⋅ (3,2 ⋅100 + 0,8 ⋅ 200 + 1,6 ⋅ 250 + 0,8 ⋅ 300 + 3,2 ⋅ 400)
S= ⋅ = 6,99mm2
3 16,21⋅ 220

S = 6,99mm 2 ⎯STAS
⎯⎯→ S N = 10mm 2

⎧r0 = 2,94Ω / km
⎨
⎩ x0 = 0,073Ω / km
5 5
r0 ⋅ ∑ pi ⋅ Li + x0 ⋅ ∑ q1 ⋅ Li
1
ΔU real = i =1 n =1
⋅
UN 3

41 42
 CAPITOLUL V SF6 – 123 - 2500
CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN I rup = 40kA
REŢELELE ELECTRICE PROIECTATE U N2
ZS ≅ X S =
S rup
CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT PE I rup > I SC
( 3)

ÎNALTĂ TENSIUNE
S rup = 3 ⋅ I rup ⋅ U N

Curenţii de scurtcircuit se calculează în toate punctele XS XS

X S' = 2
= 2
k ⎛ 110 ⎞
importante din reţeaua electrică. În locurile în care se ⎜ ⎟
amplasează echipamentele de comutaţie se calculează curenţii ⎝ 6,3 ⎠

de scurtcircuit trifazaţi care se folosesc la alegerea şi X S' − având o valoare foarte mică se neglijează;
verificarea aparatelor de comutaţie, transformatoarelor de Ul
( 3)
I SC k0
=
măsură de curent şi liniilor electrice atunci când protecţia este 3Z T
temporizată.
În capătul opus al reţelei se calculează curenţii de Z T = RT2 + X T2
scurtcircuit bifazaţi sau monofazaţi în funcţie de conexiunea
103 ⋅ ΔPSC ⋅ U N2 103 ⋅ 68 ⋅ 6,32
transformatorului şi care se folosesc la reglarea protecţiilor RT = = = 0,02698Ω
S N2 (10000) 2
(figura 3).
10 ⋅ uSC (%) ⋅ U N2 10 ⋅ 11 ⋅ 6,32
k0 , k7 → I ( 3) XT = = = 0,43659Ω
SC SN 10000
k1 , k2 ,..., k6 → I SC
( 2)
6300
0 = = 8458,8 A
( 3)
I SCk
k 8 , k 9 ,..., k18 → I SC
(1) 3 ⋅ 0,43659
Bobina de reactanţă serveşte la limitarea curentului de
Ul
I ( 3)
SCk 0 = scurtcircuit de pe linia pe care este montată.
3 ⋅ Z fk 0

43 44
 Bobina de reactanţă se alege după aceleaşi condiţii ca şi 6300
2 = = 6222 A
( 2)
I SCk
aparatele de comutaţie. S-a ales o bobină de reactanţă de tipul 2 ⋅ (0,027 + 0,2002) 2 + (0,43 + 0,035) 2
BR-6-150-10. Ul Ul
( 2)
I SC = =
Ul Ul
k3
2 ⋅ Z fk 3 2 ⋅ ( RT + Rl 3 ) 2 + ( X T + X l 3 ) 2
( 2)
I SC k1
= =
2Z fk1 2 ( RT + Rl1 ) + ( X T + X R + X l1 ) 2
2
⎧r0 = 1,788Ω / km
S N 3 = 240mm 2 ⇒ ⎨
⎩ x0 = 0,123Ω / km
6000 6000
X R [Ω] = X R (%) = 10 ⋅ = 2,3Ω Rl 3 = r0 ⋅ ll 3 = 1,788 ⋅ 0,65 = 1,1622Ω
3 ⋅ 150 ⋅ 100 3 ⋅ 150 ⋅ 100
X l 3 = x0 ⋅ ll 3 = 0,123 ⋅ 0,65 = 0,07995Ω
⎧r0 = 0,119Ω / km
S N1 = 240mm ⇒ ⎨
2

⎩ x0 = 0,086Ω / km 6300
3 = = 2434,5 A
( 2)
I SCk
2 ⋅ (0,027 + 1,1622) 2 + (0,43 + 0,07995) 2
Rl1 = r0 ⋅ ll1
Ul Ul
X l1 = x0 ⋅ ll1
( 2)
I SC = =
k4
2 ⋅ Z fk 4 2 ⋅ ( RT + Rl 4 ) 2 + ( X T + X l 4 ) 2
Rl1 = 0,119 ⋅ 0,2 = 0,0238Ω
⎧r0 = 0,191Ω / km
X l1 = 0,086 ⋅ 0,2 = 0,0172Ω S N 4 = 150mm 2 ⇒ ⎨
⎩ x0 = 0,088Ω / km
6300
( 2)
I SCk 1 = = 1146,4 A Rl 4 = r0 ⋅ ll 4 = 0,191 ⋅ 0,2 = 0,0382Ω
2 ⋅ (0,027 + 0,0238)2 + (0,43 + 2,3 + 0,0172)2
X l 4 = x0 ⋅ ll 4 = 0,088 ⋅ 0,2 = 0,0176Ω
Ul Ul
I ( 2)
= =
SC k 2
2 ⋅ Z fk 2 2 ⋅ ( RT + Rl 2 ) 2 + ( X T + X l 2 ) 2 6300
4 = = 6964 A
( 2)
I SCk
2 ⋅ (0,027 + 0,0382) 2 + (0,43 + 0,0176) 2

Ul Ul
⎧r0 = 0,572Ω / km ( 2)
I SC = =
S N 2 = 240mm 2 ⇒ ⎨ k5
2 ⋅ Z fk 5 2 ⋅ ( RT + Rl 5 ) 2 + ( X T + X l 5 ) 2
⎩ x0 = 0,100Ω / km
Rl 2 = r0 ⋅ ll 2 = 0,572 ⋅ 0,35 = 0,2002Ω ⎧r0 = 0,871Ω / km
S N 5 = 35mm 2 ⇒ ⎨
⎩ x0 = 0,106Ω / km
X l 2 = x0 ⋅ ll 2 = 0,100 ⋅ 0,35 = 0,035Ω
45 46
 Rl 5 = r0 ⋅ ll 5 = 0,871 ⋅ 0,4 = 0,3484Ω Pentru a putea regla protecţiile trebuie mărită artificial

X l 5 = x0 ⋅ ll 5 = 0,106 ⋅ 0,4 = 0,0424Ω valoarea curentului de scurtcircuit monofazat calculat cu

relaţia:
6300
I ( 2)
SCk 5 = = 5220,45A Uf
2 ⋅ (0,027 + 0,3484)2 + (0,43 + 0,0424)2 (1)
I SC =
Z f + Z0
Ul Ul
( 2)
I SC = = În acest scop se foloseşte nulul de exploatare realizat cu
k6
2 ⋅ Z fk 6 2 ⋅ ( RT + Rl 6 ) 2 + ( X T + X l 6 ) 2
cel de-al IV-lea conductor din cabluri (S Ne = S f ).
⎧r0 = 0,572Ω / km
SN6 = 50mm 2 ⇒ ⎨ Pe nulul de exploatare nu se pun siguranţe fuzibile.
⎩ x0 = 0,100Ω / km
Uf
8 =
( 2)
Rl 6 = r0 ⋅ ll 6 = 0,572 ⋅ 0,3 = 0,1716Ω I SCk
( RT 3 + Rl 8 ) 2 + ( X T 3 + X l 8 ) 2 + Rl28 + X l28
X l 6 = x0 ⋅ ll 6 = 0,100 ⋅ 0,3 = 0,03Ω

6300
( 2)
I SCk 6 = = 6286,9 A ⎧r0 = 11,44Ω / km
2 ⋅ (0,027 + 0,1716) + (0,43 + 0,03)
2 2 S N 8 = 2,5mm 2 ⇒ ⎨
⎩ x0 = 0,12Ω / km
Rl 8 = 11,44 ⋅ 0,037 = 0,42328Ω
CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT PE
X l 8 = 0,12 ⋅ 0,037 = 0,00444Ω
JOASĂ TENSIUNE
231
8 =
(1)
I SCk
(0,0097 + 0,42328) + (0,0384 + 0,00444)2 +
2
Ul Ul
( 3)
I SC k7
= =
3 ⋅ ZT 3 ⋅ RT23 + X T23 = 269,1A
+ 0,423282 + 0,0044442
Uf
400 (1)
I SCk 9 =
I ( 3)
= = 5830,9 A
SCk 7
3 ⋅ 0,0097 2 + 0,03842 ( RT 3 + Rl 9 ) 2 + ( X T 3 + X l 9 ) 2 + Rl29 + X l29

În punctele k8, k9,…,k18 se calculează curenţii de

scurtcircuit monofazaţi.
47 48
 ⎧r0 = 11,44Ω / km ⎧r0 = 11,44Ω / km
S N 9 = 2,5mm 2 ⇒ ⎨ S N 11 = 2,5mm 2 ⇒ ⎨
⎩ x0 = 0,12Ω / km ⎩ x0 = 0,12Ω / km
Rl 9 = 11,44 ⋅ 0,03 = 0,3432Ω Rl11 = 11,44 ⋅ 0,017 = 0,19448Ω

X l 9 = 0,12 ⋅ 0,03 = 0,0036Ω X l11 = 0,12 ⋅ 0,017 = 0,00204Ω

231 231
11 =
(1 )
9 =
(1 ) I SCk
I SCk
( 0 , 0097 + 0 ,3432 ) 2 + ( 0 , 0384 + 0 , 0036 ) 2 + ( 0,0097 + 0 ,19448 ) + ( 0 ,0384 + 0 ,00204 ) 2 +
2

= 579 , 4 A
= 330 , 6 A + 0 ,19448 2 + 0 ,00204 2
+ 0 ,3432 2
+ 0 , 0036 2

Uf
Uf (1)
I SC =
I (1)
SC k 10 = k 12
( RT 3 + Rl12 ) 2 + ( X T 3 + X l12 ) 2 + Rl212 + X l212
( RT 3 + Rl10 ) 2 + ( X T 3 + X l10 ) 2 + Rl210 + X l210

⎧r0 = 11,44Ω / km
⎧r0 = 11,44Ω / km S N 12 = 2,5mm 2 ⇒ ⎨
S N 10 = 2,5mm ⇒ ⎨ 2
⎩ x0 = 0,12Ω / km
⎩ x0 = 0,12Ω / km
Rl12 = 11,44 ⋅ 0,04 = 0,4576Ω
Rl10 = 11,44 ⋅ 0,027 = 0,30888Ω
X l12 = 0,12 ⋅ 0,04 = 0,0048Ω
X l10 = 0,12 ⋅ 0,027 = 0,00324Ω
231
12 =
(1 )
231 I SCk
I (1)
SCk 10 = ( 0 , 0097 + 0 , 4576 ) + ( 0 , 0384 + 0 , 0048 ) 2 +
2

( 0,0097 + 0,30888 ) + ( 0,0384 + 0,00324 ) +

2 2

= 249 , 2 A
= 366 ,5 A + 0 , 4576 2 + 0 , 0048 2
+ 0,30888 2 + 0,00324 2
Uf
Uf
(1)
I SC k 13
=
(1)
I SC = ( RT 3 + Rl13 ) 2 + ( X T 3 + X l13 ) 2 + Rl213 + X l213
k 11
( RT 3 + Rl11 ) + ( X T 3 + X l11 ) + R
2 2 2
l 11 +X 2
l 11

49 50
 ⎧r0 = 0,238Ω / km Rl15 = 11,44 ⋅ 0,025 = 0,286Ω
S N 13 = 120mm 2 ⇒ ⎨
⎩ x0 = 0,077Ω / km X l15 = 0,12 ⋅ 0,025 = 0,003Ω
Rl13 = 0,238 ⋅ 0,04 = 0,00952Ω 231
15 =
(1)
I SCk
X l13 = 0,077 ⋅ 0,04 = 0,00308Ω ( 0,0097 + 0,0286 ) 2 + ( 0,0384 + 0,003 ) 2 +

(1 )
I SCk
231 = 395 ,1 A
13
( 0,0097 + 0 ,000952 ) 2 + ( 0,0384 + 0,00308 ) 2 + + 0,286 2 + 0,003 2

= 4145 ,5 A Uf
+ 0 ,00952 2 + 0,00308 2
(1)
I SC k 16
=
( RT 3 + Rl16 ) 2 + ( X T 3 + X l16 ) 2 + Rl216 + X l216
Uf
(1)
I SC k 14
=
( RT 3 + Rl14 ) 2 + ( X T 3 + X l14 ) 2 + Rl214 + X l214
⎧r = 11,44Ω / km
S N 16 = 2,5mm 2 ⇒ ⎨ 0
⎩ x0 = 0,12Ω / km
⎧r = 11,44Ω / km
S N 14 = 2,5mm 2 ⇒ ⎨ 0 Rl16 = 11,44 ⋅ 0,12 = 1,3728Ω
⎩ x0 = 0,12Ω / km
X l16 = 0,12 ⋅ 0,12 = 0,0144Ω
Rl14 = 11,44 ⋅ 0,022 = 0,25168Ω / km
231
16 =
(1 )
X l14 = 0,12 ⋅ 0,022 = 0,00264Ω / km I SCk
( 0,0097 + 1,3728 ) + ( 0 ,0384 + 0 ,0144 ) 2 +
2

231
14 = = 83 ,8 A
(1)
I SCk
(0,0097 + 0,025168) 2 + (0,0384 + 0,00264) 2 + + 1,3728 2 + 0 ,0144 2

= 447,4 A Uf
+ 0,251682 + 0,00264 2
(1)
I SC k 17
=
( RT 3 + Rl17 ) + ( X T 3 + X l17 ) 2 + Rl217 + X l217
2

Uf
(1)
I SC k 15
=
( RT 3 + Rl15 ) + ( X T 3 + X l15 ) 2 + Rl215 + X l215
2

⎧r0 = 2,860Ω / km
S N 17 = 10mm 2 ⇒ ⎨
⎩ x0 = 0,096Ω / km
⎧r0 = 11,44Ω / km
S N 15 = 2,5mm 2 ⇒ ⎨ Rl17 = 2,860 ⋅ 0,650 = 1,859Ω
⎩ x0 = 0,12Ω / km
51 52
 X l17 = 0,096 ⋅ 0,650 = 0,0624Ω CAPITOLUL VI
231 ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR ŞI
17 = = 61,95A
(1)
I SCk
(0,0097 + 1,859) + (0,0384+ 0,0624) + 1,859 + 0,0624
2 2 2 2
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DE ÎNALTĂ
Uf TENSIUNE ŞI JOASĂ TENSIUNE
(1)
I SC k 18
=
( RT 3 + Rl18 ) 2 + ( X T 3 + X l18 ) 2 + Rl218 + X l218
ALEGEREA APARATELOR ELECTRICE DE ÎNALTĂ

⎧r = 2,860Ω / km TENSIUNE
S N 18 = 10mm ⇒ ⎨ 0
2

⎩ x0 = 0,096Ω / km
Se vor folosi celule de interior închise cu plecări în
Rl18 = 2,860 ⋅ 0,600 = 1,716Ω
cabluri de tipul CIILC.
X l18 = 0,096 ⋅ 0,600 = 0,0576Ω
Aceste celule au în componenţă separatoare,
231
(1 )
I SCk 18 = întreruptoare, transformatoare de curent şi transformatoare de
( 0 , 0097 + 1 , 716 ) 2 + ( 0 , 0384 + 0 , 0576 ) 2 +
tensiune.
= 67 , 05 A
+ 1 , 716 2
+ 0 , 0576 2 Condiţii de alegere a echipamentelor electrice :
1.U Nap ≥ U NC
2.I Nap ≥ I NC
3.I rup ≥ I SC
( 3)
max

4.ild ≥ isoc
( 3)

tf
5.llt ≥ I SC
( 3)
max
tC

Alegerea întreruptoarelor:
- întreruptorul I1

53 54
 1.U Nap ≥ U NC = 6,3kV U N = 12kV
2.I Nap ≥ I NC = 109,82 A I N = 630 A
3.I rup ≥ I SC I rup = 20kA
max = 8458,8 A
( 3)

4.ild ≥ isoc
( 3) llt = 30kA
ild = 76,5 A
( 3)
isoc = 2 k soc I SC
( 3)

k soc = f ⎜ ∑ ⎟ ∑ = S
⎛ X⎞ X X ' + X T1 X T1 0,43
≅ = = 15,9 Alegerea separatoarelor:
⎜ ∑R ⎟ ∑R RT 1 RT 1 0,027
⎝ ⎠ La alegerea separatoarelor trebuie îndeplinite
k soc diagrama 1,82;[9];
următoarele condiţii :
i( 3)
soc = 2 ⋅ 1,82 ⋅ 8458,8 = 21771,8 A 1.U Nap ≥ U NC = 6,3kV
tf 2.I Nap ≥ I NC = 109,82 A;20,9 A;10,45 A;66,9 A;16,7 A;18,9 A
5.llt ≥ I SC
( 3)
max
tC
3.ild ≥ i soc
( 3)
= 21771,8 A
t f = t p + nΔt
tf
Δt = (0,4 ÷ 0,6) s ; t p ≅ (0,1 ÷ 0,2) s 4.llt ≥ I SC
( 3)
max = 7077 A
tC
t f = 0,2 + 1 ⋅ 0,5 = 0,7 s
Se alege separatorul STIS 10kV/400A LDIs care
tc = 1s
îndeplineşte condiţiile pentru toate cele şase linii de înaltă
0,7
llt ≥ 8458,8 = 7077 A tensiune. Separatorul STIS 10kV/400A LDIs are următoarele
1
caracteristici :
Se alege un întreruptor de tipul IUP-M 10/630. Acest
U N = 10kV
tip de întreruptor îndeplineşte condiţiile de alegere şi pentru
I N = 400 A
celelalte întreruptoare (I2, I3, I4, I5, I6). [5], [6]. În concluzie se
llt = 10kA
vor folosi şase întreruptoare de tipul IUP-M 10/630 cu
ild = 25kA
următoarele caracteristici:

55 56
 Alegerea transformatoarelor de curent: - tensiunea secundară a înfăşurării de măsură 100 3V
Condiţii de alegere : - tensiunea secundară a înfăşurării de protecţie 100/3 V
1.U Nap ≥ U NC = 6,3kV - tensiunea de încercare la 50 Hz , 28 kVef
2.I Nap ≥ I NC = 109,82 A;20,9 A;10,45 A;66,9 A;16,7 A;18,9 A - tensiunea de încercare la impuls 1,2/50 μs = 75
3.ild ≥ i ( 3)
= 21771,8 A
soc
kVmax
tf
4.llt ≥ I SC
( 3)
max = 7077 A - factor de tensiune = 1,9 (timp de 8 ore)
tC
- clasă de precizie = 0,5;
Se alege transformatorul de curent de tipul CIRS-10- - puterea secundară nominală = 50 VA; 100 VA; 200
150/5 cu următoarele caracteristici [5], [6]: VA
U N = 10kV - putere maximă = 200; 400; 600; 900 VA
I1N = 150 A
I2N = 5A
ALEGEREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ
llt = 100 ⋅ 150 = 15000 A = 15kA
TENSIUNE
ild = 250 ⋅ 150 = 37500 A = 37,5kA
În tabloul principal de joasă tensiune se folosesc
următoarele tipuri de aparate de comutaţie :
Alegerea transformatoarelor de tensiune:
- întreruptoare şi separatoare pentru:
Transformatoarele de tensiune sunt de interior şi de
- maşinile unelte;
regulă monofazate conectate în circuite trifazate. Se aleg
- bancurile de lăcătuşărie;
transformatoarele de măsură de tensiune de tipul TIRMo 10
- podul rulant.
kV. [5], [6].
- contactoare automate cu comandă de la distanţă
Caracteristici :
pentru:
- tensiunea primară nominală , U 1N = 10 / 3kV
- iluminatul interior şi exterior;
- tensiunea maximă de lucru , U max lucru = 12 / 3kV - cuptor uscare;
- tensiunea de izolaţie , U iz = 10kV - ştandul pentru încercări.
57 58
 Pentru protecţie la scurtcircuit se vor folosi siguranţe
fuzibile. Din acest motiv aparatele de joasă tensiune se vor
alege după următoarele două condiţii :
1.U Nap ≥ U NC
2.I Nap ≥ I NC
Se alege un contactor fabricat în România de tipul TCA
40 cod 4015 A cu următoarele caracteristici :
- IN = 40 A;
- UN = 500 V
- fc = 600con/h , frecvenţa de conectare

Maşina de găurit - Ii = 223 A , curentul de închidere

1.U Nap ≥ U NC = 400V - Ir = 37 A , curentul de rupere

2.I Nap ≥ I NC = 7,3 A - NI/ND = 2/2 , contacte auxiliare , IN = 6 A
Pod rulant
Se alege un întreruptor cu pârghie (heblu) cod 1301 cu
1.U Nap ≥ U NC = 400V
IN = 25 A; IR = 10 kA; protecţia IP20 (Notată I.P.25 A).
2.I Nap ≥ I NC = 21,2 A
Polizor dublu
1.U Nap ≥ U NC = 400V Se alege un întreruptor cu pârghie (heblu) cod 1301 cu
2.I Nap ≥ I NC = 4,72 A IN = 25 A; IR = 10 kA; protecţia IP20.
Stand încercări
Se alege un întreruptor cu pârghie (heblu) cod 1301 cu
1.U Nap ≥ U NC = 400V
IN = 25 A; IR = 10 kA; protecţia IP20.
2.I Nap ≥ I NC = 210 A
Bancurile de lăcătuşerie
3.I rup ≥ I SC
( 3)
max = 5830,9 A
1.U Nap ≥ U NC = 400V
2.I Nap ≥ I NC = 19,9 A 4.ild ≥ i soc
( 3)
= 11612,5 A
tf
Se alege un întreruptor cu pârghie (heblu) cod 1301 cu 5.llf ≥ I SC
( 3)
max = 4878,5 A
tC
IN = 25 A; IR = 10 kA; protecţia IP20.
Se alege un întreruptor automat de tip USOL 250 cu
Cuptor uscare
următoarele caracteristici :
1.U Nap ≥ U NC = 400V
2.I Nap ≥ I NC = 17,9 A

59 60
− U Nap = 660V Se alege un contactor automat tip TCA 32 cu
− I Nap = 250 A următoarele caracteristici :
− I r = 250 A U N = 500V
− I 1 = (0,8 ÷ 1) I r I N = 32V
− I n = 10 I r , reglaj fix I i = 13 A
− I R = 10kA I r = 23 A
f C = 600 con / h
- declanşator termic tip R250
- domeniul de reglaj al declanşatoarelor termice f = 50 Hz

- Irt min = 200 A Iluminat interior

- Irt max = 250 A 1.U Nap ≥ U NC = 400V

Freză universală 2.I Nap ≥ I NC = 19,78 A

1.U Nap ≥ U NC = 400V Se alege un contactor automat tip TCA 32

2.I Nap ≥ I NC = 13,5 A

Se alege un întreruptor cu pârghie (heblu) cod 1301 cu

IN = 25 A; IR = 10 kA; protecţia IP20.
Strung
1.U Nap ≥ U NC = 400V
2.I Nap ≥ I NC = 18,9 A

Se alege un întreruptor cu pârghie (heblu) cod 1301 cu

IN = 25 A; IR = 10 kA; protecţia IP20.
Iluminat exterior
1.U Nap ≥ U NC = 400V
2.I Nap ≥ I NC = 15,75 A

61 62
 CAPITOLUL VII I regl = (0,5 ÷ 1) I NR
DIMENSIONAREA PROTECŢIEI ELECTRICE A Curentul de acţionare al releului la scurtcircuit se
INSTALAŢIEI ELECTRICE PROIECTATE calculează cu relaţia :
k sig ⋅ k sch ⋅ I n max
I aRSS ≥
PE ÎNALTĂ TENSIUNE kTI

I n max - valoarea curentului de pornire în cazul cel mai

Protecţia pe reţeaua de înaltă tensiune se realizează cu
defavorabil;
relee de curent de tip RC 2 care sunt conectate în secundarul
I n max = I p max ≈ 2,5I N
transformatorului de măsură de curent.
Protecţia la suprasarcină este de tip maximal I SC min
I aRSS ≥ ; k S = 1,2 ;
kTI ⋅ k S
temporizată, iar protecţia la scurtcircuit este instantanee.
Reglarea protecţiilor la suprasarcină şi scurtcircuit pe
Curentul de acţionare al releelor pentru suprasarcină se
liniile care alimentează:
calculează cu relaţia [1], [8]:
TOFN
k ⋅k ⋅I
I aRSS ≥ sch sig N
krev ⋅ kTI 1 ⋅ 1,3 ⋅ 109,82
I aRSS ≥ = 5,59 A → RC 2( I NR = 10 A)
0,85 ⋅ 30
unde :
7
- k sch - coeficient de schemă , k sch = 1 (stea incompletă) I regl = 7 A ; k regl = = 0,7
10
- k sig - coeficient de siguranţă , k sig = 1,3 1,3 ⋅ 1 ⋅ 2,5 ⋅ 109,82
I aRSC ≥ = 11,89 A
- k rev - coeficient de revenire , k rev = 0,85 30
1146,4
- k TI - raportul de transformare al transformatorului de I aRSC ≤ = 31,8 A
1,2 ⋅ 30
măsură de curent.
15
I → RC 2( I N = 20 A) ; I regl = 15 A ; k regl = = 0,75
150 20
kTI = 1N ; kTI = = 30 ;
I 2N 5

63 64
 CM + TTF
1 ⋅ 1,3 ⋅ 20,9 C + CT
I aRSS ≥ = 1,065 A → RC 2( I N = 2 A)
0,85 ⋅ 30 1 ⋅ 1,3 ⋅ 66,9
I aRSS ≥ = 3,41A
1,5 0,85 ⋅ 30
I regl = 1,5 A ; k regl = = 0,75
2 5
I aRSC = 5 A → RC 2( I N = 10 A) ; k regl = = 0,5
1,3 ⋅ 1 ⋅ 2,5 ⋅ 20,9 10
I aRSC ≥ = 2,26 A
30 1,3 ⋅ 1 ⋅ 2,5 ⋅ 66,9
I aRSC ≥ = 7,2475 A
4 30
I aRSC = 4 A → RC 2( I N = 5 A) ; k regl = = 0,8
5 10
I aRSC = 10 A → RC 2( I N = 20 A) ; k regl = = 0,5
6222 20
I aRSC ≤ = 172,8 A
1,2 ⋅ 30 6964
I aRSC ≤ = 193,4 A
1,2 ⋅ 30
PA + M
1 ⋅ 1,3 ⋅ 10,45 CA + DM + DPF
I aRSS ≥ = 0,53 A
0,85 ⋅ 30 1 ⋅ 1,3 ⋅ 16,7
I aRSS ≥ = 0,85 A
1 0,85 ⋅ 30
I aRSC = 1A → RC 2( I N = 2 A) ; k regl = = 0,5
2 1
I aRSC = 1A → RC 2( I N = 2 A) ; k regl = = 0,5
1,3 ⋅ 1 ⋅ 2,5 ⋅ 10,45 2
I aRSC ≥ = 1,132 A
30 1,3 ⋅ 1 ⋅ 2,5 ⋅ 16,7
I aRSC ≥ = 1,8 A
1,5 30
I aRSC = 1,5 A → RC 2( I N = 2 A) ; k regl = = 0,75
2 3
I aRSC = 3 A → RC 2( I N = 5 A) ; k regl = = 0,6
2434,5 5
I aRSC ≤ = 67,625 A
1,2 ⋅ 30 5220,45
I aRSC ≤ = 145,01A
1,2 ⋅ 30

65 66
 − I rt min = 200 A
− I rt max = 250 A
T3 IC 210,1
kr = = = 0,84
I NR 250
1 ⋅ 1,3 ⋅ 18,9
I aRSS ≥ = 0,85 A
0,85 ⋅ 30 Declanşatoarele electromagnetice

1,5 − I re = (5 ÷ 10) I NR
I aRSC = 1,5 A → RC 2( I N = 2 A) ; k regl = = 0,75
2 I ap ≥ I p
1,3 ⋅ 1 ⋅ 2,5 ⋅ 18,9
I aRSC ≥ = 2,0475 A I sc min
30 I ap ≤ ; k S = 1,5 - coeficient de siguranţă
kS
4
I aRSC = 4 A → RC 2( I N = 5 A) ; k regl = = 0,8
5 Ip
=5 I p = 5 I N = 5 ⋅ 210,1 = 1050,5 A
6286,9 IN
I aRSC ≤ = 174,6 A
1,2 ⋅ 30 (1)
I SC min I SCk 4145,5
I ap ≤ = 13
= = 2763,6 A
kS kS 1,5

I SC min
I p ≤ I ap ≤ 1050,5 A ≤ I ap ≤ 2763,6 A
PE JOASĂ TENSIUNE kS →
1250 A ≤ I re ≤ 2500 A
5 ⋅ I NR ≤ I re ≤ 10 ⋅ I NR

Ştand încercări
Pentru ştandul de încercări se efectuează reglajul pentru Maşina de găurit
declanşatoarele termice de pe întreruptorul tip USOL 250. ⎧ I p max
⎪⎪ I nf ≥
I NR > I C = 210,1A → I NR = 250 A 2,5
⎨
⎪ I ≤ I SC min
Pentru întreruptorul USOL 250 s-au ales declanşatoare ⎪⎩ nf 4
termice de tipul R 250 care au următorul domeniu de reglaj :

67 68
 n −1
I p max = I p + ∑ I Ci - curentul de pornire în situaţia când
i =1 Polizor dublu
porneşte motorul cu puterea cea mai mare, celelalte motoare PN = 2,2kW ;U N = 380V ; cos ϕ = 0,85;η = 0,79
fiind în funcţiune.[3], [8]. PN 2200
IN = = = 4,97 A
PN 1 = 2,2kW ;U N 1 = 380V ; cos ϕ1 = 0,80;η1 = 0,79 3 ⋅ U N ⋅ η ⋅ cos ϕ 3 ⋅ 380 ⋅ 0,79 ⋅ 0,85

Ip
= 6,5 ⇒ I p = 6,5 I N = 6,5 ⋅ 4,97 = 32,35 A
PN 1 2200 IN
I N1 = = = 5,28 A
3 ⋅ U N 1 ⋅ η1 ⋅ cos ϕ1 3 ⋅ 380 ⋅ 0,8 ⋅ 0,79
⎧ I p max 32,35
I p1 ⎪⎪ I nf ≥ = = 12,9 A
2,5 2,5
= 6,5 ⇒ I p1 = I N 1 ⋅ 6,5 = 34,37 A ⎨
I N1 ⎪ I ≤ I SC min = I SCk 9 = 330,6 = 82,65 A
⎪⎩ nf 4 4 4
PN 2 = 1,5kW ;U N 2 = 380V ; cos ϕ 2 = 0,79;η 2 = 0,76
12,9 A ≤ I nf ≤ 82,65 A → I nf = 25 A
PN 2 1500
IN 2 = = = 3,79 A
3 ⋅ U N 2 ⋅η2 ⋅ cosϕ2 3 ⋅ 380 ⋅ 0,79 ⋅ 0,76 Se vor folosi siguranţe fuzibile de tipul MPR cu socluri

PN 3 = 0,15kW ;U N 3 = 380V ; cos ϕ 3 = 0,79;η 3 = 0,66 SIST 101 şi patron fuzibil de 25 A (U N = 440V ).

PN 3 150
I N3 = = = 0,43A
3 ⋅ U N 3 ⋅η3 ⋅ cosϕ3 3 ⋅ 380 ⋅ 0,79 ⋅ 0,66 Bancurile de lăcătuşerie

I p max = I p1 + ( I N 2 + I N 3 ) = 34,37 + 4,22 = 38,59 A PN = 8,3kW ; cos ϕ = 0,8;η = 0,75

PN
⎧ 38,59 IN = = 19,9 A ⇒ I p = 1,3 ⋅ I N = 25,87 A
⎪⎪ I nf ≥ 2,5 = 15,436 A 3 ⋅ U N ⋅ cos ϕ n ⋅ η
⎨ ⇒ I nf = 25 A
⎪ I ≤ 269,1 = 67,275 A ⎧ 25,87
⎪⎩ nf 4 ⎪⎪ I nf ≥ 2,5 = 10,348 A
⎨
Se vor folosi siguranţe fuzibile de tipul MPR cu socluri ⎪ I ≤ 366,5 = 91,625 A
⎪⎩ nf 4
SIST 101 şi patron fuzibil de 25 A (U N = 440V ).
10,348 A ≤ I nf ≤ 91,625 A → I nf = 20 A
69 70
 Se vor folosi siguranţe fuzibile de tipul MPR cu socluri ⎧ 54,6
⎪⎪ I nf ≥ 2,5 = 21,84 A
SIST 101 şi patron fuzibil de 20 A .
⎨ (1)
⎪ I ≤ I SCk11 = 579,4 = 144,85 A
⎪⎩ nf 4 4
Cuptor uscare
- protecţie la suprasarcină 21,84 A ≤ I nf ≤ 144,85 A → I nf = 32 A

I NR > I C = 17,9 A → I NR = 32 A Se vor folosi siguranţe fuzibile de tipul MPR cu socluri

Se alege un releu termic fabricat în România, tipul TSA SIST 101 şi patron fuzibil de 32 A .

32; cod 3672; U N = 500V ; f C = 15con / h; I N = 32 A; curent Pod rulant

PN1 550
limită termic I lt = 320 A ; protecţie IP000. I N1 = I N 2 = I N 3 = = = 1,8 A
3 ⋅U N ⋅ cosϕ1 ⋅η1 3 ⋅ 380⋅ 0,68⋅ 0,69
17,9
k regl = = 0,56 I p1
32 = 4,5 ⇒ I p1 = 4,5 I N 1 = 8,1A
I N1
- protecţie la scurtcircuit
PN 4 11000
PN 1 = PR = 10kW ; cos ϕ1 = 1;η1 = 1 IN4 = = = 22,86A
3 ⋅U N ⋅ cosϕ4 ⋅η4 3 ⋅ 380⋅ 0,84⋅ 0,87
PN 1 10000
I N1 = = = 15,19 A I p4
3 ⋅ U N ⋅ η1 ⋅ cos ϕ1 3 ⋅ 380 ⋅ 1 ⋅ 1 = 6,5 ⇒ I p 4 = 6,5 I N 4 = 148,59 A
IN4
I p1 = 3 ⋅ I N 1 = 3 ⋅ 15,19 = 45,57 A
I p max = I p 4 + 3 ⋅ I N 1 = 148,59 + 3 ⋅ 1,8 = 153,99 A
I p2
PN 2 = 4kW ;U N 2 = 380V ; cos ϕ 2 = 0,82;η 2 = 0,82; = 4,5 ⎧ I p max 153,99
IN2 ⎪ I nf ≥ = = 61,59 A
⎪ 2,5 2,5
4000 ⎨ (1)
IN2 = = 9,03 A ⎪ I SCk 259,2
3 ⋅ 380 ⋅ 0,82 ⋅ 0,82 I
⎪⎩ nf ≤ 12
= = 64,8 A
4 4
I p 2 = 9,03 ⋅ 4,5 = 40,67 A
61,59 A ≤ I nf ≤ 64,8 A → I nf = 63 A
I p max = 45,57 + 9,03 = 54,6 A Se vor folosi siguranţe fuzibile de tipul MPR cu socluri
SIST 101 şi patron fuzibil de 63 A .
71 72
 Se vor folosi siguranţe fuzibile de tipul MPR cu socluri
Freza universală SIST 101 şi patron fuzibil de 63 A .
I p1
PN 1 = 7,5kW ;U N = 380V ; cos ϕ1 = 0,84;η1 = 0,86; = 6,5
I N1 Strung
7500 I p1
I N1 = = 15,77 A PN 1 = 11kW ;U N = 380V ; cos ϕ1 = 0,84;η1 = 0,87; = 6,5
3 380 ⋅ 0,84 ⋅ 0,86 I N1
I p1 = 6,5I N 1 = 102,5 A 11000
I N1 = = 22,86 A
3 ⋅ 380 ⋅ 0,84 ⋅ 0,87
I p2
PN 2 = 0,55kW ;U N = 380V ; cosϕ 2 = 0,81;η 2 = 0,71; = 5,5
IN2 I p1 = 6,5 I N 1 = 148,59 A

550 I p2
IN2 = = 1,45 A PN 2 = 0,55kW ;U N = 380V ; cos ϕ 2 = 0,75;η 2 = 0,70; = 5,5
3 ⋅ 380 ⋅ 0,81 ⋅ 0,71 IN2
I p 2 = 5,5I N 2 = 7,99 A 550
IN2 = = 1,59 A
3 ⋅ 380 ⋅ 0,75 ⋅ 0,70
I p3
PN 3 = 0,15kW ;U N = 380V ; cos ϕ 3 = 0,67;η 3 = 0,66; = 3,8
I N3 I p 2 = 5,5 I N 2 = 8,75 A

150 I p3
IN3 = = 0,51A PN 3 = 0,15kW ;U N = 380V ; cos ϕ 3 = 0,67;η 3 = 0,66; = 3,8
3 ⋅ 380 ⋅ 0,67 ⋅ 0,66 I N3
I p 3 = 3,8I N 3 = 1,95 A 150
IN3 = = 0,51A
3 ⋅ 380 ⋅ 0,66 ⋅ 0,67
I p max = I p1 + I N 2 + I N 3 = 112,44 A
I p 3 = 3,8I N 3 = 1,95 A
⎧ I p max
⎪ I nf ≥ = 44,9 A I p max = I P1 + I N 2 + I N 3 = 148,59 + 1,59 + 0,51 = 150,69 A
⎪ 2,5
⎨ (1)
⎪ I SCk 447,4
⎪⎩ I nf ≤ 14
= = 111,85 A
4 4
44,9 A ≤ I nf ≤ 111,85 A → I nf = 63 A

73 74
 ⎧ I p max 150,69 ⎧ 20,475
⎪ I nf ≥ = = 60,27 A ⎪⎪ I nf ≥ 2,5 = 8,19 A
⎪ 2,5 2,5
⎨ ⎨ (1)
⎪ I ≤ I SCk17 = 61,95 = 15,48 A
(1)
⎪ I SCk 395,1
I
⎪⎩ nf ≤ 15
= = 98,77 A ⎪⎩ nf
4 4 4 4

60,27 A ≤ I nf ≤ 98,77 A → I nf = 63 A 8,19 A ≤ I nf ≤ 15,48 A → I nf = 10 A

Se vor folosi siguranţe fuzibile de tipul MPR cu socluri 24 ⋅ 400

b) I C = = 14,54
SIST 101 şi patron fuzibil de 63 A . 3 ⋅ 220
I p = 1,3I C = 1,3 ⋅ 14,54 = 18,9 A

Iluminatul interior ⎧ 18,9

⎪⎪ I nf ≥ 2,5 = 7,56 A
I p = 1,3I C = 1,3 ⋅ 20,64 = 26,83 A
⎨ (1)
⎪ I ≤ I SCk18 = 67,05 = 16,76 A
⎪⎩ nf 4 4
⎧ 26,83
⎪⎪ I nf ≥ 2,5 = 10,73 A 7,56 A ≤ I nf ≤ 16,76 A → I nf = 10 A
⎨ (1)
⎪ I ≤ I SCk16 = 83,8 = 20,95 A Se vor folosi în ambele cazuri (a şi b) siguranţe fuzibile
⎪⎩ nf 4 4 de tipul MPR cu socluri SIST 101 şi patron fuzibil de 10 A .
10,73 A ≤ I nf ≤ 20,95 A → I nf = 16 A

Se vor folosi siguranţe fuzibile de tipul MPR cu socluri

SIST 101 şi patron fuzibil de 16 A .

Iluminatul exterior
a ) I p = 1,3I C = 1,3 ⋅ 15,75 = 20,475 A

75 76
 CAPITOLUL VIII 80 4
R p sin g = 0,366 lg = 31,23Ω
CALCULUL REŢELELOR DE LEGARE LA PĂMÂNT 2 0,0294
a) Se va executa o priză multiplă al cărui număr de
Reţeaua de legare la pământ va avea două prize : electrozi se calculează cu relaţia:
- una principală amplasată în staţia de transformare de R ps R ps
R pp = ; ne ≥
incintă care trebuie să aibă rezistenţa: ne ⋅ ηe ηe ⋅ R pp

R pp ≤ 4Ω η e - coeficientul de ecranare ; η e = 0,52

- la atelier se construieşte o priză locală la care vor fi
ne ≥ 31,23 = 15,01 buc → ne = 16 buc
racordate toate carcasele metalice ale echipamentelor din 0,52 ⋅ 4
atelier, rezistenţa prizei locale trebuind să fie: 31,23
R pp = = 3,75Ω <4 Ω
16 ⋅ 0,52
R pl ≤ 10Ω
Distanţa dintre electrozi va fi egală cu lungimea unui
Deoarece electrozii folosiţi vor avea rezistenţe mai
electrod, adică 2m.
mari, ambele prize vor fi multiple. Se aleg prize formate din
b) Se va executa o priză multiplă al cărui număr de
electrozi sub formă de ţeavă zincată cu diametrul de 2 ţoli şi o
electrozi se calculează cu relaţia:
lungime de 2m.
R ps
Rezistenţa unui asemenea electrod este : ne ≥
ηe ⋅ R pl
ρ 2⋅l
R p sin g = 0,366 ⋅ ⋅ lg unde:
l r ne ≥ 31,23 = 6,005 buc
0,52 ⋅ 10
ρ – rezistivitatea solului [ Ω ⋅ m ];
ne = 7 buc
l – lungimea [m];
31,23
r – raza electrodului [m]; R pl = = 8,52Ω <10 Ω
7 ⋅ 0,52
1”= 25,4 mm;
Electrozii vor fi dispuşi verticali, distanţa dintre ei fiind
58,8
r= = 29,4mm ; egală cu lungimea unui electrod, adică 2m.
2
77 78
 CAPITOLUL IX PARTEA GRAFICĂ
CALCULUL ECONOMIC

NR. DENUMIRE REPER U.M CAN PREŢ [LEI]

CRT. TITA
TE
UNITAR TOTAL

1 I.P.(HEBLU)-cod1301 buc. 6 35,8721 215,2326

2 CONTACTOR TCA 40-cod buc. 1 102,0000 102,0000
4015 A
3 CONTACTOR TCA 32 buc. 2 98,3769 196,7538
4 USOL 250 buc. 1 529,9385 529,9385
5 RELEU TERMIC TSA 32-cod buc. 3 9,0000 27,0000
3672
6 PANOU FUZIBIL MPR 25 A buc. 6 5,5463 33,2778
7 PANOU FUZIBIL MPR 20 A buc. 3 5,5463 16,6389
8 PANOU FUZIBIL MPR 16 A buc. 3 5,5463 16,6389
9 PANOU FUZIBIL MPR 10 A buc. 6 5,5463 33,2778
10 PANOU FUZIBIL MPR 32 A buc. 3 5,5463 16,6389
11 PANOU FUZIBIL MPR 63 A buc. 9 5,5463 49,9167
12 SOCLU SIST 101 buc. 30 5,0743 152,2290
13 LAMPĂ LFA 40 W buc. 48 3,2575 156,3600
14 STARTER SLU-4-80 buc. 48 0,7999 38,3952
intră în
15 BALAST BIA-40 buc. 48 componen -----
ţa lămpii
FIRA 03-
240
16 LAMPĂ FIRA 03-240 buc. 24 32,8774 789,0576
17 LAMPĂ LPN 400 W buc. 50 33,8630 1693,1500
18 BALAST TIP BNA 400 buc. 50 32,5750 1693,1500
19 CABLU ACYAbY ml 298 1,2500 372,5000
4 X 2,5
20 CABLU ACYAbY ml 40 53,5630 2142,5200
4 X 120
21 CABLU ACYAbY ml 1250 5,5361 6920,1250
4 X 10
TOTAL CHELTUIELI INVESTIŢII 15130,4007

Figura 10. Schema electrică monofilară a instalaţiilor electrice

proiectate

79 80
 Figura 12. Staţia de transformare de incintă a întreprinderii
Figura 11. Detalii de pozare a liniilor electrice (societăţii comerciale)
81 82
 BIBLIOGRAFIE
View publication stats

1. Bercu Herşcovici şi alţii, Aparate electrice de înaltă

tensiune-îndreptar, Bucureşti, E.T.1978.
2. Dan Comşa şi alţii, Proiectarea instalaţiilor electrice
industriale, Bucureşti, E.D.P., 1983.
3. Constantin Cruceru şi alţii, Tehnologia reparării şi
întreţinerii utilajelor electromecanice, Bucureşti, E.D.P., 1982.
4. Ion Mircea, Instalaţii şi echipamente electrice – ghid
teoretic şi practic, Bucureşti E.D.P.,1996.
5. Emil Pietrăreanu, Agenda electricianului, Bucureşti,
E.T.,1979.
6. Emil Pietrăreanu, Agenda electricianului, Bucureşti,
E.T.,1986.
7. Dragoş Păsculescu, Reţele de transport şi distribuţie a
energiei electrice, - culegere de probleme – Petroşani, Editura
Focus, 2007.
8. Dragoş Păsculescu, Alexandru Pădure, Instalaţii
electrice, - note de curs – Petroşani, Editura Universitas, 2010.
9. Gheorghe Stepanescu, Ion Fotău, Date tehnico-
economice pentru proiectarea instalaţiilor de electrificare a
minelor şi carierelor.

83