Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU” – BUCURESTI

DREPT EUROPEAN SI INTERNATIONAL

INSTITUTII POLITICE

TIPURI DE REFERENDUM POTRIVIT


CONSTITUTIEI ROMANIEI

Student: Stanciu Ionut Marian


Profesor: Muraru Andrei
Grupa 1

C2 General
Referendumul este cel mai des utilizat instrument al democratiei directe, intrucat el
reprezinta modul cel mai clar si eficient de consultare directa a vointei populare. In acelasi sens
ar mai putea fi folisite si plebiscitul sau initiativa populara.
Constitutia Romaniei, adoptata in 1991, a retinut atat referendumul cat si initiativa populara
ca modalitati de facilitare a participarii directe a poporului la exercitarea puterii de stat. Acest
fapt traduce vointa constituantului roman, care pune in aplicare principiul enuntat in Art.1 din
Constitutia Romaniei, conform caruia Romania este stat de drept si democratic. Poporul roman
este detentorul puterii de stat si isi exercita suveranitatea prin organele sale reprezentative,
desemnate prin alegeri libere, periodice si corecte, sau pe calea referendumului.
Sub denumirea de referendum se desemneza de fapt mai multe tipuri de consultari populare.
In sistemul romanesc nu au fost retinute toate tipurile de referendum, insa vom realiza o
clasificare a lor in functie de unele criterii, avand in vedere si modurile in care referendumul este
concretizat in dreptul comparat.
Astfel, in functie de efectele juridice produse, vom distinge intre referendum-uri
consultative, adica acelea care nu produc efecte juridice obligatorii, si referendum-uri
decizionale , adica acele care produc efecte juridice obligatorii. In cazul referendumului
decizional, se mai pot face inca 2 sub-clasificari, in functie de obiectul asupra caruia poate purta
decizia luata de popor si dupa tipul de decizie luata. In functie de obiectul asupra caruia poarta
decizia, se vorbeste despre referendumul constitutional (Germania, Grecia, Portugalia) , legal si
mai degraba ca un drept de veto al poporului fata de legile adoptate de parlament, si despre
referendumul conventional, folosit in scopul definirii pozitiei unui stat fara de unele decizii luate
la nivel international. De regula, un referendum constitutional este si obligatoriu, cum este si
cazul Romaniei dar si al Frantei sau al Danemarcei. Deasemenea un referendum constitutional
poate fi si conditionat, adica pot fi supuse votului doar legi care au intrunit o anumita majoritate
in urma votului din Parlament, sau care au un anumit obiect de reglementare. Aceasta
conditionare are menirea sa asigure o cat mai mare legitimitate a actului adoptat (cum este cazul
Spaniei) sau poate fi ca o simpla manifestare de vointa a electoratului(cazul Italiei), chiar daca
reprezentatii sai si-au exprimat deja parerea. De regula se doreste ajunge la o decizie contrara
(veto popular).
In functie de tipul deciziei adoptate in urma referendumului, cu precadere in cazul
referendumului legislativ, distingem intre referendumul normativ , folosit pentru adoptarea unui
act normative, si referendum abrogativ, intalnit in unele state care au prevazut ca unele acte
normative pot fi abrogate prin decizie populara.
Referendumul consultativ este considerat si facultativ si a fost uneori asimilat cu avizul
consultativ sau cu plebiscitul. Un astfel de referendum poate fi folosit chiar si in cazurile in care
nu este expres prevazut de constitutie. Problema cu referendumurile consultative este daca, desi
nu produc efecte juridice obligatorii, pot exista totusi unele situatii in ca ele determina totusi o
anumita conduita pentru organele reprezentative ale statelor. In practica este greu de precizat
care ar putea fi efectele unui astfel de referendum, insa intrucat a fost legitimat prin vot popular,
rezultatul sau nu poate fi pur si simplu ignorant. In Constitutia Romaniei un astfel de referendum
este consacrat in Art.90. La nivel european, putem retine cazurie Marii Britanii si Danemarcei,
care desi nu au prevazut in Constitutie o modalitate pentru referendum facultativ sau consultativ,
au folosit totusi acest mecanism , pentru a putea incheia tratatele pentru aderarea la Uniunea
Europeana.
Doctrina precizeaza insa ca rezultatele unei astfel de consultari, nu obliga in niciun fel nici
autoritatile reprezentative, in special parlamentul, si nici pe initiatorul sau.

C2 General
Dupa criterial competentei discretionare lasate initiatorului referendumului, se poate face
o distinctie intre referendumul obligatoriu si cel facultativ. Referendumul obligatoriu este impus
de Constitutie si se organizeaza imediat ce conditiile descrise de norma constitutionala sunt
indeplinite. El are caracter decizional (Franta sau Romania) si are ca obiect legile constitutionale
si actele de drept international. Referendumul consultativ este prevazut in Constitutie, dar
depinde de vointa unuia (de exemplu Presedintele Romaniei) sau a mai multor subiecte de drept.
(aici poate fi vorba presedinte si Guvern ) si acest tip de referendum are caracter decizional. Un
tip aparte de referendum consultativ, este cel lasat la initiativa populatiei (Italia, Elvetia). Acesta
intervine ulterior adoptarii unei legi de catre Parlament si are ca scop neintrarea acestora in
vigoare. Dar, de cele mai multe ori, aceasta initiativa nu are succes.
Dupa criterial obiectului la care este consultat sau solicitat sa decida poporul, se distinge
intre acte deja aprobate de catre parlament si acte in curs de dezbatere. Referendumul in cazul
actelor deja aprobate de catre Parlament este de regula decizonal. Referendumul care vizeaza
aspecte controversate sau acte normative inca in faza de proiect, se poate face referire la proiecte
de acte normative sau la simple chestiuni de principiu si decizia poate varia in functie de obiectul
lor: astfel pentru acte normative de regula efectele referendumului sunt decizionale iar in
privinta propunerilor efectele pot fi decizinale sau doar consultative, in vreme ce, cu chestiuni de
principiu, efectele nu sunt obligatorii. Aceast ultima situatie fiind si cea care se poate duce cu
gandul catre plebiscite.

In Constitutia Romaniei au fost retinute 3 tipuri de referendum:

1. ART. 90  din Constitutia Romaniei – “Presedintele Romaniei, dupa consultarea


Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la
problemele de interes national”.

Astfel ca Presedintele Romaniei poate cere poporului sa-si exprime parerea asupra
problemei de interes national pe care o stabileste, aceasta nefiind prevazuta in lege. Data si
intrebarea adresata pe buletinul de vot urmeaza a fi stabilite de catre Presedinte.

2.  ART. 95 din Constitutia Romaniei – Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei


– alin.(3) – “Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se
organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.”

Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie,in cazul nerespectarii legilor,


urmand ca dupa suspendare sa fie organizat un referendum prin care poporul se pronunta asupra
demiterii sale.

 3. ART.151 din Constitutia Romaniei – Procedura de revizuire a Constitutiei –


“Revizuirea este definitiva dupa aprobarea prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la
data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire”.

Orice modificare adusa constitutiei poate fi aprobata doar in urma votului popular.

C2 General
BIBLIOGRAFIE

1. "Drept Constitutional si Institutii politice” Editia 15, Volumul 2, Ioan


Muraru, Elena Simina Tanasescu , Editura C.H. Beck ,2017

1. www.wikipedia.ro

C2 General