Sunteți pe pagina 1din 16

1

EDUCAŢIE MUZICALĂ
Clasele a IX-a – a XI-a

PROGRAMA ŞCOLARĂ DE EDUCAŢIE MUZICALĂ PENTRU CLASA A X-A A FOST APROBATĂ


PRIN ORDIN AL MINISTRULUI NR. 5129/ 21.12.1999.

PROGRAMA ŞCOLARĂ DE EDUCAŢIE MUZICALĂ PENTRU CLASA A XI-A A FOST APROBATĂ


PRIN ORDIN AL MINISTRULUI A FOST NR. 5314/ 08.12.2000.

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


Clasa a IX-a
2
NOTĂ DE PREZENTARE
Componentă de bază a educaţiei artistice, educaţia muzicală este un proces ce se des-făşoară continuu,
sistematic şi unitar pe parcursul întregii şcolarităţi.
Obiectivele sale, centrate pe necesitatea de a dezvolta la elevi sensibilitatea muzicală, vizează
dezvoltarea unor capacităţi multiple: expresiv-comunicative, creative, receptive, de inserţie socială,
precum şi a unor atitudini pozitive, esenţiale pentru devenirea umană.
Studiul muzicii la clasa a IX-a îşi propune aceleaşi obiective generale ca cele existente la clasele V-
VIII, grupate în cele două planuri: practicarea şi al receptarea muzicii.
Prin urmare, unităţile de conţinut vor fi grupate la fel ca în ciclurile curriculare anterioare, conferind
coerenţă programei. Specificăm că elementele de limbaj muzical vor constitui instrumentele de analiză a
lucrărilor muzicale interpretate şi audiate şi nu subiectul unor lecţii teoretice.
Spre deosebire de clasele anterioare, în care practica muzicală (interpretarea) deţinea ponderea cea mai
însemnată, începând cu clasa a IX-a accentul va fi pus pe latura receptării. Având o experienţă de viaţă şi
experienţă muzicală mai bogată, referinţe culturale diverse cât şi o capacitate psiho-intelectuală mai
dezvoltată, elevii vor putea trece de la stadiul receptării senzoriale şi emoţionale, la cel al receptării operei
muzicale ca structură artistică, raportând-o la un sistem de valori şi stabilind progresiv repere culturale.
Locul disciplinei în planul de învăţământ liceal este diferit în funcţie de filierele, profilele şi
specializările liceelor; se vor utiliza două variante de programă pentru clasa a IX-a:
 programa A, pentru liceele teoretice, specializările filologie, ştiinţe sociale şi pentru liceele
vocaţionale, specializările pedagogic, arte plastice şi sportiv;
 programa B, pentru liceele teoretice, specialitatea ştiinţe ale naturii, unde clasa a IX-a reprezintă
etapa finală a procesului de educaţie muzicală.
Deoarece la specialităţile arte plastice, pedagogic şi sportiv curriculum-ul de educaţie muzicală va fi
parcurs într-un număr de ore mai mare decât la specializările filologie şi ştiinţe sociale, programa A
conţine elemente de curriculum aprofundat, adică conţinuturi marcate cu (*).
Unităţile de conţinut propuse sunt abordate sintetic, global, vizând transferul cunoştinţelor şi
deprinderilor dobândite spre înţelegerea muzicii ca fenomen artistic complex, cu multiplele posibilităţi de
relaţionare intra- şi interdisciplinară.

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


3
1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative vocale şi instrumentale

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale

OBIECTIVE CADRU

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


4
PROGRAMA A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi
1.1 să cânte sau să fredoneze teme muzicale  cântare vocală la unison, în grup sau
din repertoriul adecvat adolescenţilor individual;
 cântare vocală pe 1-2 voci;
1.2 să acompanieze ritmic sau instrumental  realizare de acompaniamente ritmice (cu
cântarea vocală obiecte sonore, instrumente de percuţie etc.);
 exerciţii de tehnică instrumentală;
 exerciţii de acompaniament
instrumental;
1.3 să aprecieze propriile capacităţi interpre-  exerciţii de improvizaţie muzicală;
tative manifestând dorinţa de a le dez-  comunicare de impresii;
volta  comentarii.

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
2.1 să identifice trăsăturile stilistice ale muzi-  audiţii muzicale;
cii renascentiste şi preclasice, în lucrările  comentarii;
muzicale audiate  exerciţii de recunoaştere a lucrărilor
audiate;
2.2 să recunoască teme caracteristice din  analiza unor lucrări muzicale audiate;
creaţii muzicale reprezentative pentru  fredonare de teme muzicale;
epocile studiate  participare la concerte sau alte mani-
festări muzicale;
 exerciţii de recunoaştere a temelor
muzicale;
2.3 să recunoască teme din muzica studiată,  exerciţii de comparare a unor teme din
prelucrate în muzica “uşoară” contempo- muzica preclasică şi variantele lor mo-
rană derne.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1 să recunoască şi să analizeze în lucrările  identificarea elementelor de limbaj în
muzicale interpretate sau audiate anumite lucrările interpretate sau audiate;
elemente de limbaj muzical  analiză ritmico-melodică;
3.2 să distingă şi să compare unele procedee  exerciţii de descoperire a elementelor
de organizare a discursului muzical de structură;
 urmărirea apariţiei şi evoluţiei
temelor în discursul muzical;
 identificarea modalităţilor de realizare

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


a contrastelor în muzică (tempo,
5 dinamică, timbru);
3.3 să aprecieze aportul expresiv al ele-  exerciţii de urmărire pe partitură a
mentelor de limbaj în comunicarea unui discurs muzical audiat (instrumentul
muzicală so-list în partitura concertului
instrumental);
 dezbateri, comentarii, schimburi de
opinii.

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
4.1 să prefere anumite creaţii muzicale pentru  utilizare de surse bibliografice;
valoarea lor  audiţii muzicale;
 participări la concerte;
4.2 să argumenteze propriile opinii referi-  schimburi de opinii;
toare la valoarea artistică a creaţiilor in-  dezbateri pe baza creaţiilor audiate;
terpretate şi audiate  realizarea unor ilustraţii sonore.

CONŢINUTURI

1. *Practica muzicală vocală şi instrumentală:


 elemente de tehnică vocală şi instrumentală
 repertoriu de cântece şi piese instrumentale
2. Elemente de limbaj muzical: melodie, ritm, tempo, nuanţe, timbru, *armonie, *poli-fonie,
structură, *procedee componistice
3. Epoci şi stiluri muzicale:
 începuturile muzicii şi sincretismul artelor
 muzică medievală, religioasă şi laică
 renaşterea şi înflorirea polifoniei vocale:
 genuri muzicale religioase (motetul, missa) şi laice (madrigalul)
 *reprezentanţi (O. di Lasso, G.P. da Palestrina)
 *începuturile operei
 preclasicismul (barocul muzical):
 muzica instrumentală şi diversificarea genurilor: suita, sonata, concerto grosso, concertul
instrumental
 muzica vocal-instrumentală: oratoriul şi *cantata
 *evoluţia operei în sec. XVII
 reprezentanţi ai barocului muzical (A. Vivaldi, *A. Corelli, *A. Scarlatti, *F. Couperin; *J.P.
Rameau, J.S. Bach, G.F. Händel)
 muzica preclasică şi prelucrările moderne

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


6
PROGRAMA B

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1 să cânte sau să fredoneze cântece şi teme  cântare vocală la unison, în grup sau
muzicale din repertoriul adecvat adoles- individual;
cenţilor  cântare vocală cu negativ (fundal
sonor înregistrat);
1.2 să acompanieze ritmic sau instrumental  realizare de acompaniamente ritmice
cântarea vocală (cu obiecte sonore, instrumente de
percuţie etc.);
1.3 să aprecieze propriile capacităţi interpre-  comunicare de impresii;
tative, manifestând dorinţa de a le dez-  comentarii.
volta

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
2.1 să identifice şi să analizeze diferite as-  dezbateri;
pecte ale muzicii în societatea contem-  schimburi de informaţii ;
porană  documentare individuală şi în grup;
 investigarea fenomenului muzical din
mass-media;
2.2 să diferenţieze lucrările muzicale audiate  audiţii muzicale;
după gen  exerciţii de recunoaştere a genurilor
muzicale;
2.3 să recunoască temele muzicale sub dife-  exerciţii de recunoaştere a temelor
rite forme de prelucrare muzicale;
 exerciţii de comparare a unor lucrări
muzicale bazate pe aceeaşi temă;
2.4 să identifice ritmurile specifice anumitor  identificarea ritmului specific
dansuri anumitor dansuri populare şi de societate.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1 să recunoască şi să analizeze în lucrările  identificarea elementelor de limbaj în
muzicale interpretate sau audiate anumite lucrările interpretate sau audiate;
elemente de limbaj muzical  analiză ritmico-melodică;
3.2 să distingă şi să compare unele procedee  urmărirea apariţiei şi evoluţiei
de organizare a discursului muzical temelor în discursul muzical;
 identificarea modalităţilor de realizare
a constrastelor în muzică (tempo,

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


dinamică, timbru;
3.3 7  dezbateri, comentarii, schimburi de
să aprecieze aportul expresiv al ele- opinii.
mentelor de limbaj în comunicarea mu-
zicală

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
4.1 să prefere anumite creaţii muzicale pentru  audiţii muzicale;
valoarea lor  participări la concerte;
4.2 să argumenteze propriile opinii referi-  schimburi de opinii;
toare la valoarea artistică a creaţiilor in-  dezbateri pe baza creaţiilor audiate.
terpretate şi audiate

CONŢINUTURI

1. Practica muzicală vocală şi instrumentală


 elemente de tehnică vocală şi instrumentală
 repertoriu de cântece
2. Elemente de limbaj muzical: melodie, ritm, tempo, nuanţe, timbru, armonie, polifonie,
structură.
3. Cultură muzicală:
 muzica şi societatea contemporană:
 muzica - fenomen social şi cultural
 muzica şi nevoia de divertisment
 muzica şi mass-media
 abuzul de muzică şi ”poluarea” sonoră
 tema muzicală - element de bază în construcţia discursului muzical
 unitatea şi diversitatea muzicii: muzica populară, muzica uşoară, muzica cultă:
 muzica populară - izvor de inspiraţie pentru muzica cultă
 muzica cultă şi populară - surse de inspiraţie pentru muzica uşoară
 transcripţii, adaptări, prelucrări muzicale
 muzica şi dansul:
 dansul în suita preclasică
 dansul în culturile muzicale naţionale
 dansul în muzica secolului XX
 dansul în muzica uşoară

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


Clasele a X-a – a XI-a
8

NOTĂ DE PREZENTARE
Prezentul curriculum îşi propune ca pe parcursul liceului să formeze competenţe, valori şi
atitudini care să conducă la dezvoltarea unei personalităţi autonome şi creative.
În acest context este promovată o nouă abordare în învăţarea muzicii care are scopul de a
crea elevilor condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale şi
afective. Iată câteva elemente de noutate pe care se bazează noul curriculum:
- reintroducerea studiului muzicii la clasele de liceu
- ponderea sporită a relaţiei nemijlocite cu muzica
- modalitatea de abordare a notaţiei muzicale
- viziunea interdisciplinară a studiului muzicii
- introducerea studiului instrumentelor accesibile
- valorificarea deplină a valenţelor formative ale muzicii.
În elaborarea curriculum-ului de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în
domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată
experienţă didactică. Programa actuală trebuie înţeleasă ca o etapă necesară pentru crearea unei
expertize adecvate revizuirilor ulterioare. Ţinând cont de noutatea formei de prezentare, sunt
necesare următoarele completări:
 competenţele generale sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi; ele se
definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal.
 competenţele specifice sunt deduse din competenţele generale, se definesc pe obiect
de studiu şi se formează pe durata unui an de studiu. Ele sunt prezentate în corelaţie cu
unităţi de conţinut, astfel încât devine clar răspunsul la întrebarea: de ce se învaţă
anumite informaţii?
Curriculum-ul de faţă se adresează următoarelor profiluri şi specializări:
- filologie şi ştiinţe sociale din cadrul filierei teoretice şi profilul sportiv din cadrul
filierei vocaţionale care au prevăzută ½ oră pe săptămână de trunchi comun
- profilul pedagogic, din cadrul filierei vocaţionale cu o oră pe săptămână de trunchi
comun. În acest caz se aprofundează nivelul de atingere al competenţelor prin
parcurgerea unui număr mai mare de conţinuturi – inclusiv a celor marcate prin
asterisc.
Prin forma de prezentare, curriculum-ul pentru Educaţie muzicală este un instrument
flexibil de lucru pentru profesori şi un cadru de referinţă generos pentru autorii de manual care
au posibilitatea de a inova în ceea ce priveşte maniera de prezentare a conţinuturilor şi strategiile
didactice.
Prezentul curriculum este valabil şi pentru şcolile în care predarea se face în limbile
minorităţilor naţionale.
Manualele pot conţine material muzical (vocal şi instrumental) conform specificului
naţional.

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


9

COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea şi analizarea unei varietăţi de creaţii muzicale,


naţionale şi universale
2. Folosirea interpretării muzicale ca modalitate de exprimare
artistică si / sau folosirea altor limbaje pentru redarea imaginii
muzicale receptate

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


10

CLASA A X-A
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Receptarea şi analizarea unei varietăţi de creaţii muzicale, naţionale şi universale


Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. Recunoaşterea auditivă a unor elemente - Elemente ritmico-melodice relevante în
ritmico-melodice din cântec, corelarea cântecele propuse
acestora cu noţiunile corespunzătoare
1.2 Descifrarea cântecelor cu ajutorul - Elemente de tehnică instrumentală
instrumentului învăţat1.
1.3 Comentarea rolului expresiv al - Audiţii, cântece de facturi diferite
elementelor de interpretare şi utilizarea unor - *Tematică, metru, tempo, caracterul
elemente specifice de comparare şi clasificare melodiei (elemente de analiză comparată a
a cântecelor cântecelor)
1.4 Recunoaşterea auditivă a motivelor, - Suita, concerto grosso, menuet, rondo
temelor şi a componentelor de ordin structural
specifice unor genuri şi forme muzicale
1.5 Identificarea tipurilor de formaţii - Orchestra de coarde şi de cameră
instrumentale
1.6 Identificarea ipostazelor de utilizare a - Aria, duetul, terţetul etc., corul
vocii umane în creaţia muzicală
1.7 Utilizarea partiturii în audiţie2. - *Audiţii muzicale cu partitură (miniaturi,
arii, fragmente de lucrări muzicale)
1.8 Identificarea unor aspecte ale fenomenului - Curente, orientări, tendinţe ale muzicii
muzical în societatea contemporană agreate de tineri
2. Folosirea interpretării muzicale ca modalitate de exprimare artistică si / sau folosirea
altor limbaje pentru redarea imaginii muzicale receptate
Competenţe specifice Conţinuturi
2.1 Interpretarea vocală/instrumentală1 a - Cântare la unison şi cântare armonico-
cântecelor din repertoriul propus polifonică a unor lucrări din muzica cultă,
populară şi de dans
- Exerciţii de tehnică vocală
2.2 Selectarea modalităţilor de interpretare - Elemente de dinamică, de tempo, timbrale
adecvate etc.
2.3 Acompanierea instrumentală a cântecelor2 - Exerciţii de tehnică instrumentală elementară
- Procedee de acompaniament cu instrumente
muzicale (ritmic, armonic) sau improvizate,
*cu “negative”, cu mişcări corporale
2.4 Utilizarea sunetului muzical în combinaţii - Procedee de improvizaţie: melodie la ritm
proprii dat, continuarea melodiei, întrebare-răspuns
2.5 Utilizarea resurselor expresive ale mişcării - Elemente de mişcare şi dans, inspirate de
corporale în interpretarea muzicală muzica interpretată
2.6 Folosirea limbajului literar şi/sau plastic în - *Creaţii literare, plastice şi coregrafice
redarea reacţiilor la creaţii muzicale

1
2
1
Pentru formarea acestei competenţe vor fi folosite instrumente simple şi/sau pseudoinstrumente.
2
Vizualizarea partiturii va fi utilizată doar pentru familiarizarea cu modul de transpunere grafică a
muzicii.

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


11

CLASA a XI-a
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Receptarea şi analizarea unei varietăţi de creaţii muzicale, naţionale şi universale


Competenţe Conţinuturi
1.1. descoperirea auditivă a unor elemente - elemente ritmico-melodice relevante în
ritmico-melodice din cântec, corelarea cântecele propuse
acestora cu noţiunile corespunzătoare şi
compararea lor
1.2. descoperirea auditivă în cântec a unor - tehnici de cântare îngemănată (ataşarea
elemente armonico-polifonice accesibile terţei)
1.3 descifrarea cântecelor cu ajutorul - elemente de tehnică instrumentală
instrumentului învăţat3
1.4. comentarea şi compararea termenilor de - audiţii, cântece de facturi diferite
agogică şi dinamică recunoscuţi în cântec (folclorice, muzică uşoară, muzica
şi audiţie popoarelor şi jazz)
1.5. recunoaşterea unor lucrări audiate după - sonata, simfonia, concertul instrumental,
motivele şi temele componente miniatura vocală şi instrumentală, poemul
simfonic (din perioadele barocă, clasică şi
romantică)
1.6. utilizarea elementelor specifice de - elemente de analiză comparată a genurilor
comparare şi clasificare a lucrărilor şi a formelor lucrărilor audiate
audiate
1.7. diferenţierea tipurilor de orchestră - orchestra simfonică
1.8. diferenţierea auditivă a timbrurilor - creaţia simfonică (audiţie)
instrumentale în cadrul orchestrei
simfonice
1.9. diferenţierea specificului naţional în - creaţia compozitorilor G. Enescu, S.
creaţia compozitorilor români Drăgoi, P. Constantinescu, M. Negrea etc.
1.10 identificarea unor elemente folclorice ale - lucrări din creaţia de muzică uşoară şi cultă
fenomenului muzical contemporan

2. Folosirea interpretării muzicale ca modalitate de exprimare artistică şi/sau folosirea


altor limbaje pentru redarea imaginii muzicale receptate
Competenţe Conţinuturi
2.1. redarea expresivă vocală şi/sau - exerciţii de tehnică vocală
instrumentală4 a cântecelor din - frazare, nuanţare, tempo, emisie
repertoriul propus
2.2. realizarea unor aranjamente ale - cântece în aranjamente
melodiilor din repertoriu
2.3. acompanierea instrumentală5 a cântecelor - procedee de acompaniament cu instrumente
muzicale (ritmic, armonic, melodic, în
funcţie de instrumentul abordat) sau
improvizate, cu “negative”, cu mişcări
corporale

3
Pentru această competenţă vor fi folosite instrumente simple accesibile, apelând la o tehnică
elementară şi urmărind această competenţă dacă instrumentele abordate o permit.
4
Pentru această competenţă vor fi folosite instrumente simple, accesibile activităţii în grup.
5
Pe lângă instrumentele simple pot fi folosite pseudoinstrumente sau obiecte sonore.

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


12 Conţinuturi
Competenţe
2.4. crearea unor combinaţii muzicale proprii - procedee de improvizaţie: melodie la ritm
dat, variaţiuni ritmice şi melodice, cadenţe
armonice (dacă s-a învăţat un instrument
armonic)
2.5. folosirea limbajului literar şi plastic în - comentariu literar, creaţii literare, plastice şi
redarea mesajului muzicii coregrafice
2.6. corelarea interdisciplinară a curentelor - lucrări plastice, literare, muzicale din
artistice aceeaşi perioadă stilistică

VALORI ŞI ATITUDINI

 Conştientizarea contribuţiei muzicii la constituirea fondului cultural comun al societăţii


 Dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor
muzicale
 Dezvoltarea atitudinii reflexive asupra valorii muzicii in viata individului si a societăţii

Notă: Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbile
minorităţilor naţionale.
Manualele pot conţine material muzical (vocal şi instrumental) conform specificului
naţional.

Repertoriu de cântece pentru clasele a X-a – a XI-a (sugestii)

D.G. Kiriac – Revedere


– Pe cărare sub un brad
– Cântec de toamnă
Timotei Popovici – Mulţi ani trăiască
– Păsărica-n timpul iernii
Gh. Cucu – O, minune
A.L. Ivela – Noapte de vară
Ion Popescu Pasăre – Rodica
Gavriil Muzicescu – Trompetele răsună
Gh. Dumitrescu – Cântec din Oaş
Ion Vanica – Cântec de tabără
I.D. Vicol – La izvor
Iosif Ivanovici – Valurile Dunării
Paul Constantinescu – Patru madrigale pe versuri de M. Eminescu
George Enescu – Tu m-ai uitat
– De anul nou
Tiberiu Brediceanu – Floricică de pe apă
Filaret Barbu – Ana Lugojana
Irina Odăgescu – Cântec de drumeţii
Ţuţuianu
Liviu Comes – Luna iese dintre codri
Valentin Timaru – Toamna
– Coborât-o, coborât
– Ieşi soare din-nchisoare
Dan Voiculescu – Iscoada
– Cântec de leagăn
– Cucu
Edward Grieg – Cântecul lui Solveig
P. I. Ceaikovski – Cântec

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


W.A. Mozart 13
– Canon
– Cântec de leagăn
– Un imn al păcii
– Blânda seară
– Aria lui Figaro
– Flautul fermecat - arie
– Aria lui Papagheno
G.Fr. Händel – Imnul Păcii
Carl Maria von Weber – Corul vânătorilor
– Ecoul
Giuseppe Verdi – Marşul triumfal
– Cor din opera “Trubadurul”
– Cor din opera “Nabucodonosor”
– Aria ducelui din opera “Rigoletto”
Georges Bizet – Aria toreadorului
Richard Wagner – Corul pelerinilor din opera “Tannhäuser”
– Cor din opera “Lohengrin”

A. Audiţii muzicale pentru clasele a X-a – a XI-a (sugestii)

J. S. Bach – Concertul pt. două viori şi orchestră


– Toccata şi fuga în re minor pt. orgă
– Passacaglia în do minor pt. orgă
– Concerte pentru clavecin şi orchestră
– Matthäus Passion - corul final
G. Fr. Händel – Suita “Focuri de artificii”
J. Haydn – Simfonia “Militara”
– Simfonia nr. 103
W. A. Mozart – Uvertura la opera “Nunta lui Figaro”
– Concert pt. vioară nr. 5
– Simfonia nr. 40 în sol minor
– Opera “Nunta lui Figaro” – fragmente
– Concerte pentru pian
– Recviem
L. v. Beethoven – Sonata “Primăverii” pt. vioară şi pian
– Concertul pentru vioară în re
– Concertul nr. 5 pt. pian
– Simfonia a IX–a – “Oda bucuriei”
Fr. Schubert – Uvertura “Rozamunda”
– Cvintetul “Păstrăvul”
– Simfonia a IX-a “Neterminata”
F. Mendelssohn- – Concertul pentru vioară
Bartholdy
G. Rossini – Opera “Bărbierul din Sevilla” (Uvertura, Aria lui Figaro, Cavatina
Rosinei)
G. Bizet – Opera “Carmen” (Uvertura, Seguidilla, Habanera)
G. Verdi – Operele “Rigoletto” (Ariile Ducelui, Aria lui Rigoletto, Aria Gildei,
Cvartetul final), “Traviata” (Uvertura, Aria şampaniei, coruri),
“Trubadurul” (Corul ţiganilor), “Aida” (Marşul triumfal, Aria lui
Radames)
Fr. Chopin – Mazurci şi Valsuri
– Studiul revoluţionar, valsuri, mazurci
– Concertul pentru pian nr. 1
Fr. Liszt – Rapsodia ungară nr. 2
– Poemul simfonic “Preludiile”, Rapsodiile
R. Wagner – Uvertura la opera “Tannhäuser”
M. Mussorgski – Suita “Tablouri dintr–o expoziţie”
J. Brahms – “Uvertura academică”, Dansuri ungare

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


14
– Variaţiuni pe o temă de Haydn
Ch. Gounod (Bach) – Ave Maria
B. Smetana – Uvertura la opera “Mireasa vândută”
– Poemul simfonic “Patria mea” – Vltava
J. Strauss–fiul – Arii din opereta “Liliacul”
H. Wieniawski – “Scherzo tarantella”
P. I. Ceaikovski – Baletul “Lacul lebedelor”
– Poemul simfonic “Romeo şi Julieta”
– Uvertura „1812”
– Concertul pt. pian
E. Grieg – Suita “Peer Gynt”
– Concertul pentru pian
R. Strauss – Poemul simfonic “Till Eulenspiegel”
S. Rahmaninov – Concertul nr. 2 pt. pian şi orchestră
B. Bartók – Concert pt. orchestră – p. a IV–a “Intermezzo interrotto”
A. Dvorák – “Dansurile slave”
– Simfonia a IX–a “Din lumea nouă”
Cl. Debussy – “Dansul prăjiturii” din suita “Colţul copiilor” pt. pian
G. Enescu – Bourrée din Suita op. 10
– “Preludiu la unison”
– Intermezzo pt. instrumente de coarde
– Poema română
– Sonatele pentru pian şi vioară
Marţian Negrea – Suita “Prin Munţii Apuseni”
Paul Constantinescu – Dansuri simfonice
I. Stravinski – Baletul “Pasărea de foc”
S. Prokofiev – Simfonia I. “Clasica”
Sabin Drăgoi – Divertisment rustic
C. Orff – Cantata scenică “Carmina Burana”
G. Gershwin – “Porggy and Bess” – fragmente
– Un american la Paris
– Rhapsody in Blue
L. Bernstein – “West side Story”
- muzică uşoară, de divertisment şi de jazz
- muzică populară, muzică instrumentală de dans, folclorul obiceiurilor, folclorul neocazional:
doina, balada, cântecul propriu-zis.

Repertoriu de cântece (sugestii)

Gavriil Muzicescu – Trompetele răsună


Eusebiu Mandicevschi – Vin fetiţă, vin!
Ioan Vidu – Ana Lugojana
– Plângerea unei floricele
D.G. Kiriac – A ruginit frunza din vii
– Cântec de toamnă
– Pe cărare sub un brad
– Revedere
– Vara a sosit
Timotei Popovici – Mulţi ani trăiască
– Păsărica-n timpul iernii
Ion Popescu Pasărea – Rodica
Tiberiu Brediceanu – Floricică de pe apă
A.L. Ivela – Noapte de vară
George Enescu – De Anul Nou
– Tu m-ai uitat
Gh. Cucu – O, minune
I.D. Chirescu – Mama

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


15
– La oglindă
N. Oancea – Pitpalacul
– Trandafir de pe cetate
I.D. Vicol – La izvor
Vasile Popovici – Sara pe deal
Filaret Barbu – Ana Lugojana
Gh. Danga – Sârba pe loc (prelucrare)
Paul Constantinescu – Patru madrigale pe versuri de M. Eminescu
Gh. Şoima – Mândru-i jocul Haţegana
– Tropotita
Gh. Dumitrescu – Cântec din Oaş
D.D. Stancu – Şi-am zis verde rozmarin (armonizare)
Liviu Comes – Luna iese dintre codri
Tudor Jarda – Foicică de ciuper
Dan Voiculescu – Cântec de leagăn
– Cucu
– Iscoada
Liviu Borlan – Joc de Oaş
Valentin Timaru – Coborât-o, coborât
– Ieşi soare din-nchisoare
– Toamna
Irina Odăgescu Ţuţuianu – Cântec de drumeţii
C-tin Arvinte – Triptic maramureşean
Al. Velehorschi – Elegie de iarnă
Carmen Petra–Basacopol – Anotimpuri
Adrian Iorgulescu – Pasteluri
Laurenţiu Profeta – Sărbătoarea păsărilor

J. Weyrauch – E dalbă primăvara


Th. Morley – Cântec de joc
William Byrd – Primăvara
Michael Praetorius – Viva la Musica
Henry Purcell – Toamna
Antonio Caldara – Canon
Jean Ph. Rameau – Imnul nopţii
W.A. Mozart – Canon
– Cântec de leagăn
– Cântec de primăvară
– Soare de vară
L. v. Beethoven – O, lume, ce frumoasă eşti!
Fr. Schubert – Cântec de primăvară
– Cântec de leagăn
– Teiul
R. Schumann – Anotimpurile
J. Brahms – Cântec de leagăn
– Copilul şi floarea
P. I. Ceaikovski – Cântec
B. Bartok – Cântec maramureşan
Colinde
Din cântecele popoarelor

Sugestiile pentru repertoriul de cântece şi audiţii muzicale sunt deschise şi pot fi


completate cu alte piese care reflectă specificul local şi naţional (în cazul şcolilor cu
predare în limbile minorităţilor)

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a


16

Educaţie muzicală - clasele a IX-a – a XI-a