Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

Poziţia Judeţului ILFOV


în Regiunea Bucureşti-Ilfov
CUPRINS
INTRODUCERE

I. Caracteristici generale ale Judetului Ilfov

1.1.   Pozitia Geografica


1.2.   Vecini
1.3.   Suprafata
1.4.   Relief
1.5.   Retea Hidrografica
1.6.   Clima
1.7.   Resurse naturale
1.8.   Grad de urbanizare
1.9. Populatia
1.10. Programe de care beneficiaza judetulu Ilfov

II. Structura economica in profil sectorial al judetului Ilfov

2.1. Industria
2.2. Agricultura
2.3. Transportul
2.4. Sectoarele serviciilor
2.5. Resurse umane si piata fortei de munca
2.6 . Infrastructura
2.7 . Calitatea factorului de mediu

III. Spatiul rural

3.1 Populatia
3.2 Ocupatia
3.3 Forta de munca

IV. Analiza SWOT

V. Obiective strategice in vederea dezvoltarii judetului Ilfov


5.1 Domeniu financiar fiscal
5.2 Agricultura si dezvoltare rurala
5.3 Protectia mediului inconjurator si turism

VI . Concluzii si propuneri
INTRODUCERE

Urme ale existenței umane descoperite pe raza județului Ilfov,


mai ales în zona Căldărușani, Glina și Chiajna, lângă București,
datează din paleolitic și neolitic. Trebuie de asemenea
menționate vestigiile dacice scoase la lumină în zona
Pantelimon, Snagov, Măgurele și Bragadiru. Bogăția
descoperirilor arheologice (relicve, inscripții etc.) este dovada
locuirii neîntrerupte a zonei de către daco-romani, care mai
târziu au format Principatul Țara Românească, prin unirea
cnezatelor și voievodatelor (primele organizări statale) în
secolele XII-XIV. Încă de la întemeire, la sfârșitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab
I, multe așezări și orașe au prins viață până în secolul XVI, cum ar fi Snagov, Chitila, Afumați
sau Tâncăbești și care au supraviețuit până în zilele noastre. Numele de Ilfov este pentru prima
data menționat într-un act de donație din 1482 al domnitorului Vlad Călugărul către Mănăstirea
Snagov.[2]

I.Caracteristici generale ale Judetului Ilfov

1.1  Pozitia Geografica

Judetul Ilfov, actualmente cel mai mic judet al Romaniei, se afla in Campia Romana. In
monografia Romaniei din 1972 sunt mentionate ca vecine ale Judetului Ilfov, judetele Ialomita la
est, Buzau, Prahova si Dambovita la nord, Giurgiu la vest si Calarasi la sud.

Judetul se gaseste in regiunea de sud-est, chiar in centrul Campiei Romane, langa Bucuresti.
Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17' - 44°46' latitudine nordica si 25°52' - 26°27'
longitudine estica.

1.2 Vecini

In ziua de astazi, Ilfov se invecineaza cu judetele Prahova (N), Dambovita (V), Giurgiu (S-V) si
Ialomita si Calarasi (E).

1.3 Suprafata

Judetul Ilfov, actualmente cel mai mic judet al Romaniei, se afla in Campia Romana.
In anul 1972 acesta se intindea pe o suprafata de 8.225 km², fiind in dimensiunea pe care o
detinea atunci, al cincilea ca marime din Romania. Noua ani mai tarziu, al cincilea judet al
Romaniei ca suprafata, a fost dezmembrat in avantajul judetelor limitrofe si micsorat la o unitate
teritorial-administrativa care inconjoara zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov.
In 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov in Judetul Ilfov,
revenind deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Judetul Ilfov
cuprinde 34 de asezari rurale si opt orase: Buftea (resedinta oficiala, desi administratia isi are
sediul in Bucuresti), Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Magurele, Popesti-Leordeni,
Pantelimon, cu peste 1.593 km².
Judetul Ilfov, actualmente cel mai mic judet al Romaniei, se afla in Campia Romana.

1.4 Relief

Judetul este situat in exclusivitate in zona de campie ,cu o altitudine intre 50 si 120 m ,apartinand
(integral sau partial) subunitatilor Campiei Vlasiei (portiuni din campiile
Snagovului,Movilitei,Calnaului s.a.,precum si Campia Bucurestiului in intregime) in cadrul
careia se evidentiaza interfluvile largi (48km),presarate cu crovuri,movile,vaiugi,lacuri.

1.5 Retea Hidrografica

Zona, in trecut, era acoperita de foarte cunoscutul Codru Vlasiei, devenit Campia Vlasiei, care
este strabatuta acum de raurile Ialomita, Arges, Sabar si Dambovita. De asemenea exista si o
serie de rauri mai mici care isi au obarsia pe teritoriul judetului Ilfov (Pasarea, Mostistea, Ilfov,
Calnau, Cociovalistea, Slotea, Cocioc, Vlasia etc.). Reteaua hidrografica are o densitate de 0.2-
0.3 km/kmp, multe din raurile mici avand un curs semipermanent, secand in timpul verilor
secetoase. Lacurile naturale si antropice sunt concentrate, cu precadere in partea de N, de V, si de
E a judetului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Caldarusani (224 ha), Buftea
(307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogosoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha).
Suprafata ocupata de ape este de 5311 ha in 2006 fata de 5479 in anul 2001.1[1]

In judetul Ilfov sunt peste 75 km. diguri de aparare pe cursurile de apa si 98 km. albii de rauri
calibrate si amenajate.

1.6 Clima

Clima este temperat-continentala cu nuanta excesiva, cu veri calduroase si secetoase si ierni


friguroase, dominate de prezenta frecventa a maselor de aer rece continental din Est sau arctic
din Nord si de vanturi puternice care viscolesc zapada ,cantitatea medie anuala a precipitatiilor
de 460-500 mm.

Temperaturi medii: - anuala 10° C;


- maxima 42° C;

1
- minima absoluta - 33° C (1942 Moara Domneasca).
Vanturile dominante bat din directia nord-est cu o frecventa de 21,9%. Mediile lunare ale vitezei
vantului inregistrate sunt de 4,7 m/s. Numarul mediu de zile cu vant tare (11 -16 m/s) este de
77,2. Iernile sunt reci, geroase cu temperaturii medii de - 3°- 0° C.
Verile sunt calde cu un pronuntat caracter continental arid, cu temperaturi medii de 20° - 23° C.

1.7 Resurse naturale

In subsolul judetului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind depistate cateva zacaminte de
titei si gaze naturale in special in localitatile Peris ,Moara Vlasiei ,Pasarea, Catelu
,Bragadiru,Jilava.Exploatarile de nisip si balast se efectueaza in albiile raurilor mari , in special
in lunca Arges - Sabar ( la Bragadiru si Jilava ).

1.8 Grad de urbanizare

Cele mai solide proiecte de dezvoltare urbana sunt, cele de infrastructura a localitatilor
urmarindu-se modernizarea lor, in vederea atingerii unui grad de civilizatie european.
Consiliul Judetean Ilfov, a fost si este preocupat de problema urbanismului, elaborand planuri,
conform regulilor stipulate de Legea urbanismului din 1997, pentru dezvoltarea armonioasa a
comunelor si satelor. Recent a aprobat inceperea vanzarilor si concesionarilor de terenuri pentru
demararea constructiei de locuinte si alte obiective civile in zona, comunele Chitila si Stefanesti
fiind primele care au actionat efectiv. Ideea se bucura de un mare succes, aducand venituri
importante la bugetul judetului si sporind gradul de urbanizare. Acest program reprezinta o
solutie si pentru sprijinirea tinerelor familii ce doresc sa aiba propria casa, prin acordarea de
facilitati financiare la obtinerea de credinte in conditii avantajoase pentru constructia de locuinte.

Pe de alta parte, in ultima perioada s-a inregistrat o crestere spectaculoasa a constructiei private
de case de lux, in special in nordul judetului, in cele mai atragatoare zone turistice precum
Snagov, Mogosoaia, Corbeanca.

1.9 Populatia

Totala: 285.311 locuitori - conform Directiei Judetene de Statistica Ilfov la data de 01 01 2006.

Pe sexe: din totalul de 285.311 locuitori, 138946 (48,7%) erau de sex masculin,iar 146.356
(51,3%) erau de sex feminin.

Pe medii (urban, rural): din cei 285.311 locuitori, 119.298 locuitori, reprezentand 41,8% locuiau
in mediul urban, iar 166.013 locuitori, reprezentand 58,2% din totalul Populatiei, in mediul rural.

Orasele judetului Ilfov


Nr.crt Oras Anul atestarii Suprafata Locuitori Componenta
(kmp) (2005)
1 Bragadiru 1830 19 8.117 Bragadiru
2 Buftea 1577 57 20.376 Buftea
3 Chitila 12 12.098 Chitila
4 Magurele 1582 43 7.716 Magurele
5 Otopeni 1587 32 9.962 Otopeni
6 Pantelimon 1575 67 16.019 Pantelimon
Popesti -
7 1532 53 14.529 Popesti-Leordeni
Leordeni
8 Volunatri 1660 38 Voluntari
Sursa: www.Consiliul Judetean Ilfov.ro

Judetul Total Pe grupe de varsta


ILFOV 0-14 ani 15-59 ani 60 ani si peste
2003 276864 45637 176840 54387
2004 280037 43768 181820 54449
2005 283409 42251 186669 54489
2006 288296 42401 191082 54813
2007 294094 42590 195986 55518
2008 304045 43738 204008 56299
2009 312317 45451 209093 57773

1.10 Programe de care beneficiaza judetulu Ilfov

Investitii in Turism

Domeniile vizate de acest program de finantare sunt: reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de


turism si a celei cultural-istorice, a infrastructurii regionale de transport, a zonelor industriale si
dezvoltarea infrastructurii de afaceri.

Valoarea totala a unui proiect: minim 2 milioane de euro

Valoarea finantarii PHARE: maxim 5 milioane de euro. Finantarea nerambursabila nu poate


depasi 90% din valoarea proiectului.

Data limita pentru depunerea cererilor de finantare: 17 decembrie 2004.

Solicitanti eligibili din regiune: Primaria Municipiului Bucuresti, Consiliul Judetean Ilfov si
consiliile locale orasenesti din judetul Ilfov.

In cadrul acestui program, ADRBI a contractat un singur proiect, respectiv 'Dotarea pensiunii
ORFEU pentru asigurarea unor servicii competitive niselor de piata idenficate' apartinand SC
Eurocons International SRL cu o valoare de 881.075 RON din care 399637 RON finantare de la
bugetul de stat. Proiectul a inceput in luna octombrie 2005, este in perioada de implementare,
data estimata de finalizare fiind decembrie 2006.
Investitii in servicii sociale

Programul sustine financiar serviciile sociale, promovand parteneriatul dintre administratia


judeteana sau locala si societatea civila.

Asistenta financiara se acorda primariilor si consiliilor locale din regiunea Bucuresti-Ilfov sau
Consiliului Judetean Ilfov, pe baza proiectelor depuse si selectate, pentru crearea sau
modernizarea unor servicii sociale adresate grupurilor defavorizate social care, datorita unor
motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala, nu au posibilitatea sa isi asigure nevoile
sociale sau sa isi dezvolte propriile capacitati si competente pentru integrare sociala.

Bugetul total estimat al programului aferent anilor 2003 si 2004, este de 425.719 milioane lei,
din care, suma de 387.722 milioane de lei, este alocata de la bugetul de stat.

In cadrul Subprogramului, ajutorul financiar nerambursabil aferent unui proiect are valori
cuprinse intre 300 milioane lei si 3 miliarde lei.

Finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din costurile eligibile totale ale proiectului,
diferenta reprezentand minimul contributiei proprii a solicitantului.

Din cele 5 proiecte contractate in judetul Ilfov, in valoare totala de peste 18 miliarde lei, din care
14,5 miliarde de la bugetul de stat, au fost finalizate 2 proiecte.

Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii intreprinderilor mici si mijlocii

Acest program, finantat de Guvernul Romaniei, este menit sa sprijine dezvoltarea economica a
localitatilor urbane de rang III (Buftea si Otopeni, in cazul regiunii Bucuresti-Ilfov), conform
Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, din afara
zonelor de restructurare industriala (HG nr. 399/2001) si a zonelor defavorizate.

Obiectivele subprogramului
                     accelerarea
dezvoltarii economice a oraselor avand ca scop transformarea acestora in
poli industriali care sa atraga populatia din mediul rural in activitati industriale
                     cresterea investitiilor in sectorul privat si crearea de noi locuri de munca;
                     infiintarea
sau dezvoltarea firmelor capabile sa desfasoare activitati productive sau de
servicii generatoare de produse cu valoare adaugata mare
                     diversificarea si imbunatatirea produselor si serviciilor.

Bugetul total estimat al Subprogramului pentru anii 2003 si 2004, este de 825.608.000 mii lei.

In cadrul Subprogramului, ajutorul financiar nerambursabil aferent unui proiect care poate fi
finantat, are valori cuprinse intre 350 milioane lei si 3,5 miliarde lei.
Licitatia de proiecte a fost lansata in luna aprilie 2003, la sediul Ministerului Integrarii Europene
fiind depuse 21 proiecte pe regiunea Bucuresti-Ilfov. In urma procesului de evaluare a fost
aprobat un numar de 15 proiecte. Dintre acestea, 4 proiecte au fost finalizate cu succes in cursul
anului 2005.

II. Structura economica in profil sectorial al judetului Ilfov

2.1 Industria

Industria ilfoveana se remarca printr-o gama variata de produse, de la energie electrica si


termica, la anvelope si articole din cauciuc, acumulatori, aparate si instrumente de masurare si
control, pana la utilaje de transporturi, fire si fibre artificiale, produse chimice, oxigen industrial,
ambalaje pentru industria alimentara, confectii, tricotaje, tesaturi, fire de in si de canepa,
prefabricate din beton, caramida, placi si dale din ceramica, nutreturi combinate, mobilier si
obiecte din lemn, seruri si vaccinuri, conserve din legume si fructe, preparate din carne si lapte,
bauturi alcoolice, bere, bauturi racoritoare, produse de panificatie si altele.
O ramura aparte o reprezinta industria cinematografica, dezvoltata mai ales de Studiourile
Mediapro din orasul Buftea.
Numarul total al societatilor comerciale active din industrie este de 480 societati din care:
- Industria extractiva - 4 societati (extractia pietrisului si nisipului);
- Industria prelucratoare - 476 de societati, din care :
- Industria alimentara si a bauturilor -139 unitati (29.08%);
- Industria textila si a produselor textile -22 unitati (4.60%);
- Industria confectiilor de imbracaminte -18 unitati (3.77%);
- Industria pielariei si incaltamintei -18 unitati (3.77%);
- Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv productia de mobila) -35 de unitati (7.32%);
- Industria hartiei, celulozei, cartonului si a articolelor din hartie si carton -34 unitati (7.11%);
- Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale -18 unitati (3.77%);
- Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice -45 unitati (9.41%);
- Industria altor produse din minerale nemetalice - 14 unitati (2.93%);
- Industria metalurgica - 8 unitati (1.67%);
- Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) -
37 unitati (7.74%);
- Industria de masini si echipamente - 15 unitati (3.14%);
- Industria de echipamente electrice si optice - 17 unitati (3.56%);
- Industria mijloacelor de transport - 5 unitati (1.05%);
- Productia de mobilier si alte activitati industriale -16 unitati (3.35%);
- Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile - 35 de unitati (7.32%).
Un aspect demn de semnalat este locul 5 pe tara detinut de judetul nostru in privinta
numarului de societati inmatriculate cu participare straina la capital in luna septembrie 2001 si
locul 1 in functie de capitalul social subscris.
In perioada analizata, judetul a avut o evolutie foarte buna in privinta numarului de societati
comerciale cu participare straina inmatriculate, in luna mai ocupand locul 3 pe tara, iar in luna
august locul 2, ceea ce a determinat ca in ultimele luni judetul sa detina locul 1 in privinta
capitalului social subscris.
Acest fapt se datoreaza si cadrului investitional propice, creat in ultima perioada pentru
revigorarea si dezvoltarea activitatii economice.
Chiar daca valorile mai sus prezentate sunt exprimate in preturile curente ale perioadei
respective, se observa o crestere semnificativa a valorii productiei industriale.
Aceasta crestere se datoreaza faptului ca in anul 2001 au aparut pe teritoriul judetului noi
firme, unele dintre ele foarte puternice - Philip Morris, Chippita Romania, Pharmex, Phonx,
Infantis, F.T.F. International, Cream Line - aceste firme detinand circa 40% din cifra totala de
afaceri. In judet exista si o serie de firme mai vechi, cu traditie - ROSTAR, Angst, Gourmet,
Baneasa, Danubiana, Arteca Jilava, Kraft-Sac, Romcarton, Star Foods - care in ultima perioada
si-au imbunatatit activitatea, unele dintre acestea ocupand locuri fruntase, la nivel national, in
ceea ce priveste productia realizata.
Activitatea agentilor economici care acopera aproape toate subramurile industriei
prelucratoare, cateva avand o pondere importanta in productia judetului, se reflecta si la nivel
national.
Cele mai reprezentative ramuri ale industriei ilfovene sunt : industria alimentara, bauturi
si tutun; pielarie si incaltaminte; celuloza, hartie si carton; prelucrarea cauciucului si a maselor
plastice.
Cea mai importanta ramura o constituie industria alimentara, a bauturilor si tutunului care
in prezent detine o pondere de 72.5% in valoarea productiei totale a judetului si o pondere de
8.0% in valoarea productiei nationale a ramurii respective.
In anul 2002, comparativ cu anul 2001, se observa o variatie a productiei industriale. La unele
produse s-au inregistrat cresteri semnificative - preparate din carne, legume conservate prin
sterilizare, produse zaharoase de cofetarie, bauturi alcoolice, incaltaminte, medicamente, iar la
alte produse s-au inregistrat scaderi, unele destul de mari. Ramurile care au inregistrat cresteri
sunt ramurile care detin si o pondere importanta in cadrul judetului. Acest lucru atesta o
reorientare a productie si axarea pe anumite ramuri specifice zonei.
Un aspect pozitiv este determinat de evolutia livrarilor produselor industriale atat pe piata
interna, cat si externa, la unele produse cresterea de la o perioada la alta fiind destul de mare.
Cresteri semnificative ale livrarilor pe piata interna s-au inregistrat la : legumele conservate (cu
267.4%), produse zaharoase (cu 202.4%), bauturi alcoolice (cu 158.4%), preparate din carne (cu
71.6%), antibiotice (cu 48%).
Pe piata externa, cresteri semnificative ale livrarilor s-au inregistrat la: preparate din
carne - in 2001 au fost livrate pe piata externa 175.962 tone in comparatie cu anul precendent
cand cantitatea livrata a fost nula; incaltaminte (cu 184.3%); produse zaharoase (cu 41.4%).
Serviciile publice descentralizate din cadrul judetului au favorizat si ele desfasurarea in mai bune
conditii a activitatii agentilor economici. Un obiectiv important a fost si este asigurarea unui
mediu concurential normal in vederea promovarii si stimularii agentilor economici.

2.2 Agricultura
Agricultura judetului ocupa un loc important, dispunand de mari rezerve si posibilitati de
dezvoltare determinate de calitatile solurilor, factori de clima, dotari tehnico-materiale si forta de
munca adecvata. Aproximativ 95% din potentialul agricol al judetului Ilfov il detine suprafata
arabila, restul de 5% fiind ocupat cu pomi, vii, pajisti si fanete.
Relieful de campie, apele cu debite insemnate folosite pentru irigatii si clima temperata, fac din
agricultura un sector cu largi rezerve si posibilitati. Suprafata fondului funciar este de 159.255
ha. si are urmatoarea structura:

- teren arabil 107.779 ha;


- pasuni 1.992 ha;
- livezi 2.424 ha;
- paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 2.805 ha;

Suprafata agricola este folosita in functie de conditiile pedoclimatice.


Pe lunci, se cultiva legume si zarzavaturi, pe pante si terenuri slab productive cresc pomi
fructiferi, iar restul terenurilor sunt cultivate cu cereale, plante tehnice si nutreturi.
Legumicultura a cunoscut o mare dezvoltare, pentru a putea satisface nevoile crescande
de aprovizionare a capitalei, a consumului populatiei judetului precum si pentru a asigura materia
prima fabricilor de conserve din judet.
Comunele in care legumicultura se afla pe primul plan sunt: Nuci, Magurele, Darasti,
Berceni, 1 Decembrie, Vidra, Ciolpani, Gruiu.
De asemenea, in judet se practica apicultura, sericicultura, pescuitul.
Cele peste 10 lacuri din cadrul judetului, asigura pescuitul unor importante cantitati de peste
pentru nevoile locuitorilor din judet si ale capitalei.
Lacurile Peris-Balteni, Snagov, Caldarusani, Afumati, Ganeasa, Stefanesti, Corbeanca,
constituie importante zone de pescuit ale judetului.
Nici in sectorul zootehnic lucrurile nu prezinta o situatie diferita de cea a restului
agriculturii. Actuala structura a raselor din cadrul exploatatiilor zootehnice reflecta consecintele
negative ale lichidarii, incepand cu 1997, a numeroase complexe cu acest profil, ceea ce a
determinat reducerea numarului de animale. Actualul nivel al raselor este mai mic decat acum
zece ani, ca efect al reducerii accentuate si constante a efectivului de animale, al deteriorarii
puterii de cumparare a populatiei, al penuriei de fonduri la institutiile publice cu consumuri
colective (spitale, unitati militare, crese, camine), precum si a lipsei de competivitate la export.
Ponderea gospodariilor populatiei in acest domeniu a crescut usor, ceea ce arata ca scaderea
efectivului de animale s-a inregistrat la agentii economici cu personalitate juridica. Totusi, in
judet au rezistat cateva complexe zootehnice industriale reprezentative, destul de puternice
pentru a revigora in viitor sectorul zootehnic, precum Romsuintest Peris pentru porcine, si
Avicola Buftea pentru pasari.
Daca ne gandim la specificul judetului, cu un pronuntat caracter agricol, agricultura
reprezentand componenta dominanta a activitatii economice (dispunand de rezerve si posibilitati
de dezvoltare determinate de calitatea solurilor, forta de munca adecvata etc.), situatia
indicatorilor din agricultura reflecta nevalorificarea suficienta a resurselor existente.

Suprafata judetului Ilfov (1583 kmp) reprezinta 0,67% din suprafata tarii. In anul 2001
suprafata agricola reprezenta 71,4% din suprafata judetului iar terenul arabil 67,5%. Prin
scoaterea terenurilor din circuitul agricol, an de an, se constata o scadere a suprafetei agricole cu
5432 ha in anul 2007 fata de anul 2001. In anul 2007 suprafata agricola detinea o pondere de
68,0% din suprafata judetului, iar terenul arabil o pondere de 65,2%. Putem spune deci ca
aproximativ doua treimi din suprafata judetului este reprezentata de terenul arabil, cea ce ar
constitui un factor important in dezvoltarea agriculturii insa, datorita apropierii de Muncipiul
Bucuresti, a faptului ca in judet se dezvolta deja zone rezidentiale de locuinte si a faptului ca
multi agenti economici isi construiesc unitatile de productie/comercializare pe teritoriul
judetului, ponderea agriculturii in economia acestuia se va diminua. Analizand situatia suprafetei
agricole cultivata, pe total, in anul 2008 comparativ cu 2007, la principalele culturi se remarca o
crestere cu 19,1% a suprafetei cultivate cu cartofi.

Majoritatea suprafetelor cultivate cu principalele culturi au inregistrat scaderi pe total


la:

 leguminoase pentru boabe cu 69,7%;

 livezi de pomi si pepiniere pomicole cu 22,4%;

 plante uleioase cu 21,9%, pe fondul scaderii suprafetei cultivate cu floarea soarelui cu


15,1%;

 cereale cu 19,0%, pe baza scaderii cu 44,0% a suprafetei cultivate cu porumb, cu 59,4% a


suprafetei cultivata cu ovaz si cu 12,9% a suprafetei cultivata cu orz si orzoaica;

 plante de nutret cu 17,8%; astfel suprafata cultivata cu porumb pentru insilozare a inregistrat
o scadere semnificativa de 94,6%, iar suprafata cultivata cu perene vechi si noi o scadere de 5,2
puncte procentuale;

 legume cu 14,6%;

 vii pe rod cu 4,5% in anul 2008 comparativ cu anul 2007.

2.3 Transportul

Reteaua cailor de comunicatie o formeaza transporturile pe caile ferate, transporturile


rutiere si aeriene.
Este de mentionat ca, pe teritoriul judetului Ilfov, in orasul Otopeni, se afla principala
poarta de intrare si iesire din tara, Aeroportul International Otopeni, prin care se asigura legatura
cu celelalte mari orase ale tarii si cu alte aeroporturi internationale.
Reteaua rutiera ce porneste radial de pe teritoriul judetului Ilfov, asigura transportul
calatorilor cat si schimbul de produse din interiorul judetului, cat si legaturile rutiere catre toate
punctele cardinale. Astfel, reteaua de autostrazi, drumuri europene si drumuri nationale, ce
porneste de pe teritoriul judetului, asigura legaturi rapide si importante catre toate colturile tarii,
si nu numai.
Mentionam drumul national (DN 5) ce leaga capitala - Bucurestiul, de poarta fluviala si
auto - Giurgiu, important nod de legatura cu tarile din sudul Europei, Asia si Orientul Apropiat.
Drumul national (DN 1) ce leaga Bucurestiul de zona de nord-vest, respectiv centrul tarii si
vestul Europei. Drumul national (DN 2) ce face legatura cu zona de est a tarii, respectiv cu nord-
estul si estul Europei. Drumul national (DN 3) spre poarta maritima a tarii-Constanta si Canalul
Dunare-Marea Neagra. Autostrada Bucuresti-Pitesti, ce leaga capitala de zona de sud-vest a tarii
si a Europei. Aceasta retea radiala este intersectata de Soseaua de centura a Capitalei, aflata in
prezent in administrarea Consiliului Judetean Ilfov.
In viitor (se afla in constructie in prezent) inca trei autostrazi vor porni din judetul Ilfov si
vor lega capitala de vestul tarii, respectiv vestul Europei (spre Brasov-Oradea), estul Europei
(Ploiesti-Albita) si spre sud-est (spre portul maritim Constanta).

2.4  Sectoarele serviciilor

Serviciile prestate in judetul Ilfov au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii si au


atras forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se refera la :
hoteluri si restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri mobile si
imobile, asistenta medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru intreprinderi,
activitati recreative, etc.

Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Ilfov de societati comerciale si companii
societati nationale care presteaza servicii de interes general. Intre aceste unitati de prestari
servicii se numara 135de unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. In judet mai
exista unitati de prestari servicii in ceea ce priveste: hoteluri si restaurante, transporturi,
administrarea imobilelor in schimbul unei sume, servicii recreative, culturale si sportive,
sanatate, coafura, infrumusetare, spalatorii si curatatorii, intretinerea si reparatia autovehiculelor,
reparatii articole gospodaresti, etc

Efectivul salariatilor la nivelul judetului a crescut cu 6,5% la sfarsitul lunii decembrie 2008 fata
de sfarsitul lunii decembrie 2007, pe baza cresterii efectivului de salariati in ramurile de
activitate: Servicii (cu 10%) si Industrie si constructii (cu 4,3%). In ramura de activitate
Agricultura, vanatoare si servicii anexe se observa o scadere a efectivului de salariati cu 28,0%
la sfarsitul anului 2008 fata de sfarsitul anului 2007.

2.5 Resurse umane si piata fortei de munca

La 1 ianuarie 2008, resursele de munca din judetul Ilfov erau reprezentate de 196,6 mii
persoane, din care 151,5 mii persoane populatie activa civila (149,4 mii persoane alcatuind
populatia ocupata civila si 2,1 mii persoane numarul de someri), iar 45,1 mii reprezentau
persoanele aflate in pregatire profesionala si alte categorii de persoane aflate in varsta de munca,
dar care nu

lucreaza. Se poate observa ca la 1 ianuarie 2008 resursele de munca au inregistrat o crestere cu


2,3 % fata de 1 ianuarie 2007, in timp ce populatia ocupata civila si cea activa civila au
inregistrat cresteri cu 6,9%, respectiv cu 6,5%. Populatia ocupata civila pe activitati economice a
inregistrat, in anul 2008 fata de anul 2007, o scadere cu 4,5% in Agricultura, vanatoare,
silvicultura si cu 0,9% in Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor.
Cresteri mai importante ale populatiei ocupate civile au fost inregistrate in activitatea de
Activitatii financiare, bancare si de asigurari (cu 100%), in cea de Hoteluri si restaurante (cu
29,6%), in Alte activitati de servicii colective, sociale si personale (cu 20,0%), in activitatea de
Constructii (cu 18,0%), in cea de Comert (cu 17,7%) si in cea de Transport, depozitare si
comunicatii (cu 16,3%). Cresteri mai mici ale populatiei ocupate civile s-au inregistrat in
activitatea de Sanatate si asistenta sociala (cu 7,1%), in Administratie publica (cu 6,7%) si in
Industrie (cu 5,0%).

2.6  Infrastructura

Infrastructura rutiera a judetului consta din:

· Doua autostrazi (A1-Bucuresti-Pitesti, A2- Autostrada Soarelui)

· Sapte drumuri nationale insumand 291 km

· Soseaua de centura in lungime de 78 km

· Drumuri judetene si comunale in numar de 581

· Strazi in lungime de 132 km, din care 65% modernizate

De asemenea, infrastructura contine 271 km retea apa curenta potabila si

industriala , reprezentand 20 % din necesarul actual, .95,5 km retele de canalizare,

reprezentand 8 % din necesar.In ceeace priveste statiile de epurare, dintr-un necesar de apa uzata
de epurat de cca. 60,7 mii m 3 /zi, se epureaza in prezent numai 4% (cca. 2,6 mii m 3 zi).

Retelele de alimentare cu gaze naturale pentru uz casnic deservesc 33 din orasele si comunele
judetului.

Se urmareste reabilitarea infrastructurii de transport si sprijinirea initiativelor regionale


de imbunatatire a accesului la siturile industriale.

Masura vizeaza in principal sprijinirea fluidizarii traficului in interiorul judetului cat si a


fluxurilor intra-regionale. Se are in vedere acordarea unui accent deosebit sprijinirii accesului
catre polii de dezvoltare economica precum si a combaterii aspectelor cu impact negativ asupra
mediului, ce decurg din actualele fluxuri de transport.

Stoparea degradarii in continuare a starii drumurilor si imbunatatirea starii tehnice a acestora,


prin

cresterea volumului de lucrari de intretinere, reparatii si ranforsari.


. Ameliorarea calitatii spatiului public alocat circulatiei pietonale.

. Declansarea procesului de modernizare a activitatilor de executie a lucrarilor rutiere de


intretinere curenta si periodica, prin:

- dotarea cu utilaje si echipamente performante;

- aplicarea unor tehnologii de inalta eficienta la nivelul tarilor din Uniunea Europeana;

Declansarea procesului de restructurare a activitatii de administrare, exploatare, intretinere


curenta si periodica de drumuri si poduri, care sa conduca la introducerea sistemului concurential
in realizarea acestor activitati si, implicit, la cresterea nivelului calitatii acestora.

PIB

Regiunea Bucuresti - Ilfov este cea mai importanta din cele 8 regiuni de dezvoltare ale tarii,
contributia sa in produsul intern brut national in anul 2006 fiind de 22,5%.

Analizand aceasta regiune se observa ca Municipiul Bucuresti a contribuit cu un procent


semnificativ la realizarea produsului intern brut al regiunii in anul 2006 (88,8%), in scadere fata
de anul 2005 (90,0%). In anul 2006 aportul Judetului Ilfov a fost de 11,2%, mai mare cu 1,2%
fata de anul anterior (10,0%).

In anul 2006 comparativ cu anul 2005 ponderea in total tara a produsului intern brut din regiunea
Bucuresti-Ilfov a scazut cu 0,1%, pe baza scaderii cu 0,3% a ponderii a produsului intern brut din
Municipiul Bucuresti. Judetul Ilfov a inregistrat o crestere cu 0,2% a ponderii produsului intern
brut in total tara, de la 2,3% in anul 2005 la 2,5 % in anul 2006.

2.7  Calitatea factorului de mediu

In conformitate cu prevederile Ord. MMGA nr. 13/2005 - pentru contigentarea in anul 2005 a
consumului si a productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon, s-au luat masuri de sistare
a productiei de CFC (freon)si bromura de metil si se mai produc doar sub supraveghere -Haloni
(utilizati la transporturi aeriene - aeronave).

S-au luat masuri de :

- inventarierea agentilor economici (persoane fizice sau juridice) care defasoara


activitati de reparatii aparatura electrocasnica (frigidere, combine frigorifice,vitrine
frigorifice, instalatii de conditionare aer, instalatii de facut gheata) .

- inventarierea tuturor detinatorilor de agenti frigorifici (care nu se mai produc) -


inmagazinati in instalatii frigorifice mai vechi de anul 1996, inclusiv instalatiile
frigorifice montate pe mijloacele auto.
- bromura de metil nu s-a mai utilizat in judetul Ilfov incepand cu data de 01.01.2005.
Intrucat cantitati de bromura de metil mai sunt inca permise a fi utlizate este necesar
sa se realizeze o stransa cooperare cu Directia Fitosanitara a judetului Ilfov;

- avand in vedere ca pentru cantitatile inmagazinate pe aeronavele de transport (halon


1211- 57 Kg, si halon 1301-270 Kg ) se prevede o perioada de exploatare,se impune
luarea in considerare a acestor cantitati atunci cand vor deveni deseuri pentru a fi
incluse in programele de recuperare.

III. Spatiul rural

3.1 Populatia

Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriindu-se in


tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban, care reprezinta un
important fenomen demografic, social si economic.

Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale si a
dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ .

Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia


determinata de o serie de factori demografici si socio-economici.

Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si de


locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente si
servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele
mai mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut, in ultimele decenii, descresterile
cele mai mari de populatie .

3.2 Ocupatia
Inca din cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai. Cu toate ca
tehnicile de lucrat pamantul au evoluat inca exista tarani care muncesc pamantul cu propriile
maini, fara a apela la mecanizare. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei inscriindu-se in
asociatii de proprietari, astfel pamantul fiind lucrat la comun cu ajutorul tractoarelor, combinelor
si altor masini de lucrat pamantul. In afara de cultivatul cerealelor, in judetul Ilfov locuitorii din
spatiul rural au si gradini cu legume, in camp sau in spatiul din jurul casei. In spatiul rural se mai
cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor fizice ci anumitor firme. Acestea de
obicei sunt lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit mai redus.
In afara de lucrul la camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile
gospodarii. Gospodine se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza din laptele proaspat muls de la
vaci, oi sau capre, fac paine pe vatra, gatesc ca oricare alta gospodina.
Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care: bovine, porcine,
cabaline, ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste animale sunt crescute toata perioada
anului in propria curte, altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile sunt tinute pe timp de
iarna la casele oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul ierbii acestea sunt duse la
stana , aici fiind scoase la pasunat mult mai des.

3.3 Forta de munca

Forta de munca din mediul rural este specifica economiei rurale dominata de agricultura, aceasta
fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a populatiei de la sate.

Populatia este ocupata in mare parte in agricultra in exploatatiile agricole familiale,


acestia lucrand pamantul in familie. Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai mic de someri
la sata de cat in mediul rural chiar daca acesti mai mult lucreaza la negru si nu figureaza cu nici
un venit.

Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului nu
poate compensa alti factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai,
precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati, etc.

Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul
scazut al inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina populatia rurala sa desfasoare
activitati cu productivitate redusa, generatoare de venituri mici. In mediul rural, agricultura
domina ca activitate principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii fiind de 48,1%
din totalul populatiei ocupate.

In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o imbatranire, deoarece tinerii nu
se mai multumesc cu veniturile foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta.

IV. Analiza SWOT


PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:

- Situarea geografica in jurul - Probleme serioase cu saracia rurala,


municipiului Bucuresti servicii sociale precare
- Traversarea judetului de catre doua - Judet marcat exodul fortei de
coridoare pan-europene munca spre Bucuresti
- Prezenta principalelor legaturi - Probleme de mediu afectand apa,
rutiere, feroviare si aeriene aerul si solul, judet predispus spre
- Jude traditional agricol, beneficiind inundatii
si de existenta unui important - Deficiente mari in alimentarea cu
institut de cercetari agricole. apa potabila si o retea de canalizare
- Existenta in cadrul economiei slab dezvoltata in special in mediul
judetului a unei traditii a industriei rural
grele si usoare - Lipsa infrastructurii de baza in
- Resurse naturale si materii prime mediul rural ce impiedica
variate dezvoltarea industriala in afara
- Potential pentru dezvoltarea oraselor
turismului si agroturismului - Descresterea naturala a populatiei
- Existenta resurselor umane - Existenta decalajului informational
calificate in tehnologie de varf in cadrul judetului
(industria software, proiectarea - Slaba educatie antreprenoriala
asistata de calculator, etc.)
- Forta de munca bine instruita si
calificata disponibila la costuri
minime
- Existenta unui important numar de
institutii educationale specializate si
a unei universitati
- Implicarea crescuta a autoritatilor
publice in elaborarea unor proiecte
de dezvoltare regionala si de
cooperare interinstitutionala

OPORTUNITATI: AMENINTARI:

- Integrarea Europeana care va - Lipsa de facilitati oferite


determina cresterea rolului pe care investitorilor straini poate reduce
judetul Ilfov il joaca in economia volumul investitiilor
romaneasca prin cresterea - Dezvoltarea limitata a sectorului
numarului de investitori industrial
- Potential mare de dezvoltare a - Exodul fortei de munca
sectorului serviciilor - Migrarea populatiei tinere catre
- Asocierea intre fermieri pentru zonele urbane
cresterea profitabilitatii in - Cresterea decalajului educational
agricultura intre mediul urban si cel rural
- Posibilitatea practicarii agriculturii - Largirea UE va duce la cresterea
ecologice competitiei pentru produsele
- Potential de dezvoltare a parcurilor agricole, putand defavoriza unele
industriale sectoare traditionale
- Perspective bune pentru dezvoltarea - Instabilitate legislativa in domeniul
agroturismului si a turismului de IMM-urilor
week-end - Extinderea urbanistica a
- Dezvoltarea unor relatii parteneriale municipiului Bucuresti
cu municipiul Bucuresti

V. Obiective strategice in vederea dezvoltarii judetului Ilfov


5.1 Domeniu financiar fiscal
Realizarea si mentinerea unei evidente clare si precise a contribuabililor si a obligatiilor
declarative de plata.

        Cresterea gradului de conformare voluntara a declaratiilor de obligatii catre buget cu


10%

        Cresterea gradului de conformare voluntara a contribuabililor in plata obligatiilor catre


bugetul general consolidat cu 20%.

        Urmarirea unei evidente clare si complete a contribuabililor aflati in administrare


fiscala.

Cresterea calitatii activitatii de inspectie fiscala in vederea prevenirii, descoperirii si combaterii


evaziunii fiscale.

 Atragerea de sume suplimentare la bugetul general consolidat ca urmare a inspectiei


fiscale
 Cresterea numarului de inspectii fiscale incheiate pe inspector cu peste 15%
 Reducerea numarului de contestatii formulate de contribuabil asupra actelor
administrative fiscale cu 50%.
 Crearea bazei de date conform reglementarilor fiscale europene in stabilirea si incasarea
TVA si accize.

Rambursarea taxei pe valoarea adaugata

 Eficientizarea activitatii de solutionare a deconturilor de taxa pe valoarea adaugata cu


optiune de rambursare.

Utilizarea de metode si mijloace moderne inmasura sa conduca la relatii de parteneriat intre


administratia fiscala si contribuabili

 Dezvoltarea structurilor de asistenta a contribuabililor


 Punerea la dispozitia agentilor economici si persoanelor fizice a bazei de date cu intrebari
si raspunsuri privind aplicarea legislatiei fiscale.
 Actualizarea permanenta a site-ului cu informatii principale pentru cetateni.

Cresterea contributiei sectiei Ilfov a Garzii Financiare la atragerea veniturilor planificate prin

bugetul de stat. Actiuni de control privind combaterea evaziunii si fraudei fiscale

 Actiuni de control la agentii economici care desfasoara activitati de producere, import


sau comercializare produse purtatoare de accize .
 Actiuni de control la agenti economici care desfasoara activitati in pietele agroalimentare
si zonele comerciale din judetul Ilfov .
 Actiuni de control la agentii economici care organizeaza si exploateaza jocuri de noroc
 Actiuni de control la agenti economici efectuate in colaborare cu inspectorii din cadrul
Autoritatii Rutiere Romane si comisari din cadrul IJP Ilfov in legatura cu respectarea
prevederilor legale de catre transportatorii de marfuri din zona jud. Ilfov.
 Actiuni de control la agentii economici care eludeaza legislatia din domeniul economico-
financiar, contabil si vamal.
 Actiuni de control la agentii economici care desfasoara activitati in domeniul comercial
in legatura cu verificarea modului in care sunt respectate prevederile OG 99/2000 privind
comercializarea produselor si serviciilor de piata
 Actiuni de control la agenti economici care desfasoara activitati de import-export
comercializare a produselor din lemn, cherestea, etc.
 Actiuni de control tematic efectuate conform dispozitiilor primite de la Garda Financiara
- Comisariatul General.

5.2 Agricultura si dezvoltare rurala

Obiectivele propuse in agricultura si dezvoltare rurala sunt urmatoarele :

Implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala in judetul Ilfov, prin actiuni de


popularizare la nivelul agentilor economici si persoanelor cu activitate agricola in vederea

dezvoltarii economice si sociale a mediului rural prin accesarea fondurilor structurale

europene din P.N.D.R

 Organizarea a 20 sesiuni de informare in localitatile judetului Ilfov.

Sprijinirea fermierilor si persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectorul agricol,


imbunatatirea competentelor agricultorilor.

Imbunatatirea competitivitatii fermelor comerciale si de semi-subzistenta.

Restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare a produselor


agricole

 Organizarea cursurilor de pregatire profesionala.


 Sesiuni de instruiri M.A.D.R.

Implementarea si respectarea legislatiei actuale in domeniul O.M.G.

 Verificarea modului de cunoastere a legislatiei la toti agentii economici cultivatori de


plante modificate genetic.
 Intocmirea bazei de date cu toti cultivatorii de plante modificate genetic.

Implementarea si respectarea prevederilor legislatiei nationale si comunitare in domeniile de


activitate ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
 Actualizarea bazei de date in domeniile de interes
 Implementarea legislatiei in domeniul de activitate si verificarea modului de insusire a
acesteia de catre agentii economici
 Culegerea de date statistice si transmiterea acestora catre serviciul de statistica al
M.A.D.R.
 Sprijinirea initiativelor de asociere a producatorilor agricoli in societati agricole familiale,
precum si asocierea si integrarea producatorilor agricoli in societati comerciale de
valorificare,industrializare si comercializare a produselor vegetale si animale;
 Semnalarea cazurilor de neconformitate privind aplicarea tehnologiilor, utilizarea
alocatiilor bugetare si calitatea.

Implementarea legislatiei in agricultura ecologica

 Inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica pana la 1 iunie 2008 inconformitate cu


prevederile alin. (2) al art. 7 din O.U.G. nr. 34/2000, aprobata prin Legea nr. 38/2001 cu
modificarile si completarile ulterioare. Derularea unor actiuni ale APIA
 Executarea platilor catre fermieri din fondurile FEGA pentru solicitarile din campania
anului 2007-2008.
 Primirea solicitarilor pentru cererile de plata pe suprafata pe anul 2008- 2009.
 Finalizare control pe teren in vederea absorbtiei fondurilor FEGA SI FEDR.
 Acordarea sprijinului financiar din bugetul national in sectoarele vegetal si zootehnic.
 Acordarea sprijinului financiar din bugetul national pentru neutralizarea deseurilor de
origine animala.
 Acordarea sprijinului financiar dinfondurile FEGA pentru laptele distribuit in unitatile
scolare
 Acordarea sprijinului financiar din fondurile FEGA pentru persoanele defavorizate.

VI . Concluzii si propuneri
Dezvoltarea in continuare a Regiunii Bucuresti-Ilfov, respectiv a zonei rurale localizate in
judetul Ilfov, reprezinta, fara indoiala, principala modalitate de crestere si a gradului de ocupare
a fortei de munca. Aceasta dezvoltare socio–economica nu se poate realiza decat in contextul
unui proces amplu si continuu de modernizare si eficientizare a intregii economii nationale.

Aceste deziderate generale presupun, intre altele:

 accelerarea masurilor de restructurare, descentralizare, depolitizare si debirocratizare in


toate domeniile;

 perfectionarea, mult mai rapida decat pana in prezent, a cadrului legislativ si a celui
institutional privind stimularea investitiilor interne si externe;

 eficientizarea si simplificarea mecanismelor de finantare a proiectelor nationale si


regionale, inclusiv prin cresterea gradului de accesare a fondurilor structurale europene,
prcum si prin colaborarea mai activa intre administratia centrala si locala, inclusiv in ce
priveste accesul la sistemul bancar, societatile de asigurari etc.;

 crearea si activarea unui sistem complex de facilitati, in raport si cu specificul local,


pentru persoanele care intentioneaza sa-si deschida afaceri in alte domenii decat cel
agricol, cum ar fi: serviciile, agro-turismului, construcţiile, valorificarea industriala a
producţiei agricole etc, indeosebi pentru tineri;

 stimularea mobilitatii fortei de munca, a promovarii formelor elastice de raporturi de


munca etc;

 valorificarea oportunitatilor de afaceri in domeniul produselor ecologice, bio, organice


etc.;

 utilizarea mai eficienta a fortei de munca, indeosebi din zona tineretului si a persoanelor
calificate profesional, disponibilizate temporar si in pericol de descalificare, sau a
absolventilor diferitelor forme de invatamant, aflate in cautarea unui loc de munca;

 reducerea decalajelor existente intre calitatea invatamantului de cultura generala si a


invatamantului profesional din mediul rural si cel din mediul urban;

 corelarea mai buna a ofertei educationale si de formare cu piata muncii, concomitent cu


intarirea coeziunii sociale teritoriale.

Propuneri in ceea ce priveste mediu, agricultura, urbanism.


Conservarea si dezvoltarea rezervatiilor naturale specifice zonei noastre va permite mentinerea
biodiversitatii, a echilibrului ecologic atat de necesar ecosistemelor si omului.

Evolutia negativa a agriculturii ultimilor ani, cauzata de posibilitatile financiare modeste ale
taranilor si de reducerea substantiala a ajutorului acordat de catre stat, poate fi oprita in cel putin
doua moduri : prin investitii orientate catre optimizarea conditiilor oferite de mediul natural si
prin aplicarea rezultatelor cercetarilor agronomice obtinute de institutele locale de cercetari.
Cele mai solide proiecte de dezvoltare urbana sunt, cele de infrastructura a localitatilor
urmarindu-se modernizarea lor, in vederea atingerii unui grad de civilizatie european.
Consiliul Judetean Ilfov, a fost si este preocupat de problema urbanismului, elaborand planuri,
conform regulilor stipulate de Legea urbanismului din 1997, pentru dezvoltarea armonioasa a
comunelor si satelor. Recent a aprobat inceperea vanzarilor si concesionarilor de terenuri pentru
demararea constructiei de locuinte si alte obiective civile in zona, comunele Chitila si Stefanesti
fiind primele care au actionat efectiv. Ideea se bucura de un mare succes, aducand venituri
importante la bugetul judetului si sporind gradul de urbanizare.
Acest program reprezinta o solutie si pentru sprijinirea tinerelor familii ce doresc sa aiba propria
casa, prin acordarea de facilitati financiare la obtinerea de credinte in conditii avantajoase pentru
constructia de locuinte.

Nu in ultimul rand,un impact insemnat si inca greu de evaluat il va putea avea in perspectiva,
mai devreme sau mai tarziu,constituirea Zonei Metropolitane Bucuresti. In cadrul acesteia se vor
putea crea mult mai usor forme moderne de realizare a unor proiecte integrate, majore, in folosul
mai multor localitati, sub forma de consortii

Bibliografie
www.judetulilfov.eu
www.prefecturailfov.ro
www.adrbi.ro
www.ilfov.djc.ro
www.insse.ro