Tema: Considerații generale privind conceptul de intelligence.

Studiu de caz privind conturarea profilului psihologic al „Grupului de

la Cambridge”.

Sibiu, 2018
 CUPRINS

Introducere........................................................................................................... 3.
Capitolul 1 : Aspecte generale referioare la conceptul de intelligence......... 4.
1.1 Definirea conceptului.......................................................................... 4.
1.2 Rolul intelligence-ului in securitatea națională................................... 5.
1.3. Clasificarea intelligence-ului.............................................................. 5.
Capitolul 2 : Ciclul de Intelligence................................................................... 7.
Capitolul 3 : Studiu de caz privind conturarea profilului psihologic al
„Grupului de la Cambridge”............................................................................ 9.
Concluzii............................................................................................................13.
Bibliografie....................................................................................................... 14.

2
 INTRODUCERE

Lucrarea de față „Considerații generale privind conceptul de

intelligence. Studiu de caz privind conturarea profilului psihologic al
<<Grupului de la Cambridge>>” are ca punct central expunerea în prima parte
a lucrării, în mod sintetic, dar elocvent si explicit în același timp, a principalelor
particulularități și componente cu privire la importanța rolul intelligence-ului în
securitatea națională, întrucat de intelligence depinde elaborarea politicilor și
luarea deciziilor corecte și în cunoștință de cauză, dar, de asemenea, avertizează
cu privire la amenințările la adresa securității naționale a unei țări.
Evoluţia actuală a omenirii determină o diversificare a nevoilor de
cunoaștere și de informare. Practic, nu exista domeniu de activitate, care să nu
necesite o documentare informațională, din ce in ce mai amplă, mai
diversificată. In prezent, schimbările rapide in situația politico-militară
internatională continuă să surprindă serviciile de informații si analiștii ce aparțin
sau nu acestor servicii.
Necesitatea introducerii in semnificația intelligenceului și studiul privind
fundamentele procesului de intelligence derivă din faptul că existenţa umană
este de neconceput fără informaţii, informaţia având din cele din cele mai vechi
timpuri o valoare economică. În era informațională, deținerea controlului
informațiilor și a tehnologiilor informațiilor, devine vitală. Atât națiunile cât și
companiile devin tot mai dependente de informație pentru a-și putea desfășura
activitățile esențiale, de la operațiuni militare până la activități economice.
Ca atare, prin prezenta lucrare mi-am propus să suprind, pe de o parte,
aspectele teoretice ce vizează importanța deosebită a intelligence-ului, întrucat
goana după informaţii a statelor moderne a dus la crearea unor armate imense de
agenţi, care au ajuns sa joace un rol decisiv, influenţând soarta statelor,
naţiunilor şi chiar a istoriei, astfel încat în cea de-a doua partea a lucrării o să
evidenție povestea Spionilor de la Cambridge, a căror faimă vine din motivația
trădarii țării in favoarea adversarului ei.

3
 1. ASPECTE GENERALE REFERIOARE LA CONCEPTUL
DE INTELLIGENCE

Întrucât există foarte multe accepţiuni ale termenului Intelligence, am optat

pentru o definire succintă, dar şi integratoare, a acelor atribute care sunt
aplicabile serviciilor de informaţii şi activităţii acestora.

1.1 Definirea conceptului.

O definiție atotcuprinzătoare a spionajului, este greu de formulat, datorită

atat complexitații diferiților factori care intervin cat și aspectelor multiple sub
care poate fi analizat.
Totuși, se poate spune că termenul „intelligence […] se referă la
strîngerea, analiza, producerea și folosirea informațiilor despre state, grupuri,
indivizi sau activități potențial periculoase. Se deosebește de alte surse de
informație, pentru că adeseori, deși nu întotdeauna, informațiile se strâng în mod
secret și pentru că statele încearcă să nu lase unele pe altele să le adune. Poate să
conțină și activități speciale, destinate să influențeze alegerile politicii externe
sau interne ale altor state, fără a descoperi sursa influenței. Intelligence se referă
totodată și la entitățile guvernamentale care adună și analizează informația, cât și
la procesul prin care se execută această funcție.”1
Definiția cea mai simplă și cea mai clară este dată de Manualul de
intelligence al SUA care afirmă : „informație plus analiză este egal cu
intelligence. Aceasta clarifică deosebirea dintre informație adunată și
intelligence produs. Fără analiză, nu există intelligence; aceasta este ceea ce este
produs după ce datele sunt adunate și informația este analizată.”2

1
A. Collins, Studii contemporane de securitate, Ed. DEIPress, Tirana, Albania, p.314, online
http://powerpolitics.ro/rolul-intelligence-in-securitatea-nationala/, accesat în 20.01.2018.
2
Manualul de intelligence, “Revista Ushtarake”, Tirana, Albania, martie, Nr. 1/2013, p.2., online:
http://powerpolitics.ro/rolul-intelligence-in-securitatea-nationala/, accesat in 20.01.2018.

4
 1.2. Rolul intelligence-ului in securitatea națională.

Același Manual de intelligence afirmă care este și scopul intelligence-ului:

să informeze guvernele. “Intelligence produce o cunoaștere specială pe care un
stat trebuie să o lege de mediul strategic, de alte state și de actorii nestatali
pentru a se asigura de faptul că dezideratele sale nu vor avea de suferit, că
întreprinderile sale nu vor eșua din cauza oamenilor de stat, a organizatiilor și a
mijloacelor de a implementa planul de politici de securitate, că oamenii de stat
nu vor acționa și nu vor decide în ignoranță.”3
Rolul informațiilor la nivel politico-militar este deosebit de important,
deoarece informațiile reprezintă acel mod de avertizare rapidă privind
amenințarile ori pericolele, de orice natură, ce se abat asupra Romaniei. In
același timp, informațiile au rolul de a pune in temă decindeții politici si militari
ai statului asupra riscurilor si amenințărilor existente in lume, in anumite
momente de referintă, cu impact direct sau indirect asupra securității naționale.4
Len Scott accentuează faptul că “rolul intelligence secret în securitatea
internațională și în politica mondială este acum mai important ca niciodată.
Așteptările publice pentru intelligence nu au fost niciodată mai mari, și acestea
conțin și descoperirea rolului serviciilor secrete”5

1.3. Clasificarea intelligence-ului

Există patru categorii de intelligence și se pot deosebi și sunt create servicii

sau agenții diferite de intelligence:
 Serviciile Externe de Intelligence
 Serviciile Interne de Intelligence
 Serviciile de Intelligence Militar
 Serviciile de Intelligence Criminal

3
Manualul de intelligence, “Revista Ushtarake”, Tirana, Albania, martie, Nr. 1/2013, p.2., online:
http://powerpolitics.ro/rolul-intelligence-in-securitatea-nationala/, accesat in 20.01.2018.
4
Abram N. Shulsky,Gary J. Schmitt- Razboiul Tacut, Introducere in universul informatiilor secrete, Editura
Polirom, 2008, online https://securitatea-romaniei.blogspot.ro/p/o-scurta-prezentare-domeniului.html,
accesat in 20.01.2018.
5
Scott, Len, Surse și metode în studiul intelligence. O abordare britanică,  vol. I, ed. Praeger
Security International, p. 109.

5
  Serviciile Externe de Intelligence

Acest tip de servicii de intelligence adună, analizează și produc intelligence

relevantă pentru securitatea externă și pentru scopuri de advertizare. Intelligence
este necesară referitor la scopuri, planuri, capacități și activități ale puterilor
străine, organizațiilor, grupurilor nestatale și agenților lor care reprezintă
amenințări la actuale sau potențiale asupra statului și intereselor sale naționale.6
Practic, culeg, analizează și diseminează informații cu privire la amenințări
generate în exteriorul țării care vizează securitatea națională sau a aliaților
partenerilor statului din care fac parte respectivele structuri de intelligence.

 Serviciile Interne de Intelligence

Adeseori numite Servicii de Securitate, ele adună, analizează și produc

intelligence relevantă pentru securitatea internă. Securitatea internă urmărește să
apere statul, suveranitatea, teritoriul, infrastructura critică, societatea și oamenii
împotriva actelor răuvoitoare și a activităților dușmănoase.7
Mai mult, descoperă terorismul, spionajul, sabotajul, subversiunea, extermismul
etnic și religios, crima organizată, producția de droguri și traficul, spălarea și
falsificarea banilor, traficul cu arme, contrabanda cu arme și oameni, emigrația
ilegală, atacurile cibernetice și furtul de date și răspândirea pornografiei, etc.

 Serviciile de Intelligence Militar

Intelligence-ul militar adună, analizează și produc intelligence relevant

pentru planificarea apărării și a forțelor militare și a susținerii operațiunilor
militare. Susținerea în planificarea apărării obligă la cunoașterea intelligence
asupra capacităților militare străine, slăbiciunilor, doctrinelor, ordinelor de
bătălie, conceptelor operaționale, tacticilor și performanța armamentului pentru
a modela dimensiunile, tipurile și dizlocarea forțelor militare.8
Altfel spus, spionajul militar, urmareste obtinerea de informatii ce se refera
la potentialul de aparare al unei tari si, mai ales, la fortele sale armate: dotare,
nivel de pregatire, efective, sistemul de aparare, planuri de mobilizare, depozite,
etc. In sfera spionajului militar intra si culegerea de date despre capacitatea

6
Manualul de intelligence, “Revista Ushtarake”, Tirana, Albania, martie, Nr. 1/2013, p.5., online:
http://powerpolitics.ro/rolul-intelligence-in-securitatea-nationala/, accesat in 20.01.2018.
7
Ibidem.
8
Ibidem, p.6.

6
uzinelor care pot lucra pentru nevoile razboiului, productia unor materiale
strategice, caile si mijloacele de transport, etc.

 Serviciile de Intelligence Criminal

În ce privește Seviciile de Intelligence Criminal, acestea au ca scop

adunarea, analizarea și producerea de intelligence asupra grupurilor criminale,
corupției și activităților criminale, cu scopul pedepsirii lor.
L. K. Johnson in Introducere în literatura studiilor de intelligence afirmă
că intelligence se poate clasifica în trei misiuni principale: “strângerea și
interpretarea (“analiza”) informației, păstrarea secretelor guvernului în fața
serviciilor de intelligence dușmănoase și a altor amenințări (“contra-
intelligence”); și manipularea clandestină a evenimentelor pentru interesul
națiunii, prin folosirea propagandei, activităților politice, dezbinării economice
și operațiunilor paramilitare (colectiv cunoscute în Statele Unite drept “covert
action” sau “activități speciale”). Fiecare dintre aceste misiuni a atras atenția
oamenilor de știință specializați în domeniul intelligence, în special strângerea,
analiza și răspândirea – inima și sufletul intelligence”.”9

2. Ciclul de Intelligence

Ciclul de intelligence începe de la definirea nevoilor până la aducerea

produsului final al intelligence pentru consumator (factorii de luare a deciziilor).
Ciclului de intelligence presupune șase pași succesivi:
1)      Definirea nevoilor, planificarea și conducerea;
2)      Adunarea informațiilor;
3)      Prelucrarea și utilizarea informațiilor;
4)      Analiza și producerea;
5)      Răspândirea produselor finale de intelligence;
6)      Feedback-ul.

9
L. K. Johnson, Introducere în literatura studiilor de intelligence,  vol. I, Ed. Praeger Security
International, p. 26.

7
 1) Definirea nevoilor, planificarea și conducerea “implică
managementul întregului effort de intelligence, de la început prin cereri sau
obligații pentru intelligence asupra subiectelor, bazate pe nevoiile procesului de
luare al deciziei”.10
2) Strângerea de informații este “asigurarea datelor și informațiilor
importante pentru luarea deciziiloe politicienilor, conducerii militare, altor
agenții și clienților de intelligence”.11

Manualul de intelligence12 analizează următoarele discipline de strângere de

informații:

 Intelligence din surse deschise (OSINT)

 Intelligence uman (HUMINT)
 Intelligence a semnalelor (SIGINT)
 Intelligence a imaginilor (IMINT) 
 Intelligence a măsurilor și semnăturilor (MASINT)

3) Prelucrarea și exploatarea este “transformarea datelor și informațiilor

colectate într-o formă mai potrivită pentru analiza și producția de intelligence;
cum ar fi traduceri, decriptare, reproducerea lizibilă de texte și filme, traducerea
semnalelor digitale în imagini vizibile.13”
4) Analiza și producția este “revizuirea și interpretarea informațiilor
neprelucrate și transformarea dateloe produse finite de intelligence”
Loch K. Johnson spune: “În esența intelligence este provocarea analizei. Aici
este obiectivul de a pătrunde în interiorul informației care a adunată și a
procesată. Metoda este simplă: Angajează oameni inteligenți pentru a analiza
toate informațiile disponibile în încercarea de a prezice care evenimente se vor
întâmpla în continuare în lume.14“
5) Diseminarea – presupune distribuirea produselor finite.
Produsele finite de intelligence sunt puse la dispoziție sub câteva forme:

 intelligence zilnic (noile evoluții și indicatorii potențiali ai evenimentelor

care vor veni);
 intelligence de previziune (aduce orientări strategice pentru politicile în
desfășurare, de obicei, pentru trei până la cinci ani în viitor), intelligence

10
Manualul de intelligence, “Revista Ushtarake”, Tirana, Albania, martie, Nr. 1/2013, p.9, online:
http://powerpolitics.ro/rolul-intelligence-in-securitatea-nationala/, accesat in 20.01.2018.
11
Manualul de intelligence, “Revista Ushtarake”, Tirana, Albania, martie, Nr. 1/2013, p.9, online:
http://powerpolitics.ro/rolul-intelligence-in-securitatea-nationala/, accesat in 20.01.2018.
12
Ibidem
13
Ibidem, p.10.
14
L. K. Johnson, op.cit,  vol. I, Ed. Praeger Security International, p. 26.

8
 de bază (colectează date de referință – biografice, geografice, militare,
economice, demografice, sociale și politice);
 intelligence de avertisment (care evidențiază amenințările care ar necesita
un potențial răspuns);
  intelligence operational (axată pe planificarea și dezvoltarea unei
anumite operațiuni);

3. Studiu de caz privind conturarea profilului psihologic al

„Grupului de la Cambridge”

Spionii umani, de modă veche, care produc aşa-zisul intelligence uman sau
Humint, sunt încă indispensabili activităţii de culegere de informaţii în ciuda
avansărilor impresionante din culegerea tehnică a sistemelor lipsite de operator.
Dintre categoriile de agenţi (spioni) ce sunt cunoscute în lumea intelligence-ului
m-am oprit asupra istoriei Spioniilor de la Cambridge, întrucat contextul politic
in care acestia aleg să-si trădeze țara este unul important, iar motivația lor este
una cu totul deosebită, diferita de cea cunoscută.15

Conjunctura deconspirării agenților britanci

Mai întai, o să expun contextul general cu privire la latura spionajului in

perioada Razboiului Recesi cum a fost dezvăluită povestea celor patru spioni
britanici.
Astfel, în anii Războiului Rece, cele mai aprige confruntări dintre Uniunea
Sovietică și democrațiile occidentale au avut loc pe frontul spionajului. In acest
context, KGB-ul, „sabia și scutul” Uniunii Sovietice, și-a folosit toate armele
împotriva principalilor săi adversari: CIA-ul american și SIS-ul britanic (Secret
Intelligence Service). Scopul fiecărei agenții era să fure secretele Celuilalt, să
încerce să pătrundă în mintea inamicului, să-i deslușească intențiile și să-l
neutralizeze înainte să se dea de gol.16
În timpul războiului, era imposibil să scrii despre latura secretă a acestuia,
despre lumea spionajului. Adevărul nu putea fi spus decât atunci când dosarele
de la KGB, CIA și SIS aveau să fie deschise pentru public, dezgropând toate
secretele. Dar când comunismul s-a prăbușit, și multe din poveștile din lumea
spionajului au ieșit la iveală, s-a aflat și despre cei patru spioni britanici care au
15
T. Tănase , Cârtițele-agentii din interiorul serviciilor de intelligence, online: http://intelligence.sri.ro/cartitele-
agentii-din-interiorul-serviciilor-de-intelligence/, accesat in 21.01. 2018.
16
A. Șerban, Spionii nimănui – cercul de la Cambridge, adoptat si abandonat de KGB, online:
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/spionii-nimanui-cercul-de-la-cambridge-adoptat-si-
abandonat-de-kgb, accesat in 21.01.2018.

9
lucrat pentru partea adversă:Kim Philby, Guy Burgess, Donald Maclean și
Anthony Blunt.17
Context politic general
ce a condus la decizia de a-și trada țara.

La începutul anilor '30, lumea democratică trecea prin momente dificile.

Marea Criză Economică lăsase milioane de oameni în șomaj, creând grave
probleme sociale, iar mișcările de extremă dreaptă câștigau teren în Italia și
Germania. Pentru mulți studenți de la faimoasa Universitate Cambridge, situația
era îngrijorătoare și inacceptabilă. Patru dintre aceștia – Philby, Burgess,
Maclean și Blunt – doreau să facă ceva în acest sens, intrucat ei credeau că
democrațiile din Vest aveau să fie prea slabe pentru a face față unei Germanii
hitleriste și unei Italii fasciste, și știau că mulți englezi erau de fapt admiratori ai
lui Hitler și Mussolini. De asemenea, ei credeau că doar Uniunea Sovietică  va fi
suficient de puternică pentru a învinge fascismul.
Astfel că, atunci când au fost contactați de un agent sovietic cei patru au
fost de acord să colaboreze cu KGB-ul.18

Planul KGB-ului

KGB-ul credea că recrutarea unor tineri inteligenți de la o universitate

foarte bună era un plan excelent deoarece aceștia aveau foarte mari șanse să
ajungă într-o zi în poziții înalte din conducerea Marii Britanii, fiind astfel foarte
bine plasați pentru a avea acces la secrete importante. Și așa s-a și înâmplat.19

 Maclean ajunsese deja în Foreign Office.

 Burgess era apropiat al unor politicieni importanți.
 Blunt lucra la MI5. 
 Philby ajunsese în cea mai bună poziție (din perspectiva KGB-ului):era
ofițer al SIS.

În timp ce aceștia urcau în ierarhiile admnistrației britanice, trimiteau

rapoarte la Moscova. Chiar înainte de încheierea războiului, Philby a fost numit
17
Ibidem.
18
A. Motogna, 5 dintre cei mai cunoscuti spioni dubli care au activat in perioada Razboiului Rece, online:
http://www.descopera.ro/istorie/15237095-5-dintre-cei-mai-cunoscuti-spioni-dubli-care-au-activat-in-
perioada-razboiului-rece-unul-dintre-ei-a-fost-executat-foto, accesat in 21.01.2018.
19
A. Șerban, op.cit, online: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/spionii-nimanui-cercul-de-la-
cambridge-adoptat-si-abandonat-de-kgb, accesat in 21.01.2018.

10
şeful secţiei anti-sovietice din SIS, astfel că cel care era responsabil cu
desfăşurarea operaţiunilor împotriva ruşilor, era chiar un agent rus.
Ca atare, informațiile oferite de cei patru trebuiau să fie o adevărată
comoară pentru sovietici.

Suspiciunile privind loialitatea agenților

Cu timpul, apar și suspiciunilor cu privire la lipsa de loialitate a celor patru

agenti britanici. Deși Moscova îi recrutase pe cei patru englezi ce păreau a fi
dedicați cauzei comuniste, se punea tot mai frecvent întrebarea dacă nu era oare
posibil ca, deși KGB-ul credea că acești patru agenți pătrunseseră în
administrația britanică, să fie de fapt vorba despre o infiltrație britanică în
interiorul KGB.
Dosarele KGB arată că existau mulți agenți sovietici care nu credeau în
onestitatea celor patru agenți englezi. Ofițerii argumentau că totul fusese prea
ușor, descoperirea acestora și pozițiile excelente pe care ei le dețineau părând a
fi un simplu aranjament.20
Aceste suspiciuni – care erau, în fond, naturale – au avut consecințe asupra
carierelor celor patru. Niciunul dintre ei nu s-a bucurat de încrederea totală a
Moscovei, iar informațiile pe care aceștia le trasmiteau sovieticilor nu erau
acceptate decât dacă erau confirmate și din alte surse. Agenții sovietici credeau
că nu pot ști cu siguranță dacă nu primeau cumva informații ce aveau ca scop
inducerea în eroare a KGB-ului.21
Sub acest imperiu al întrebărilor privitoare la lipsa de încredere față de
spionii de la Cambridge, KGB fiind convins că aceștia fac parte din conspirația
antisovietică a britanicilor, s-a trezit in fața unei decizii dificile: dacă rupeau
toate legăturile cu cei patru și apoi aflau că de fapt ei fuseseră cu adevărat loiali
Uniunii Sovietici, atunci KGB-ul ar fi fost tras la răspundere în fața centrului
politic.

20
A. Șerban, op.cit, online: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/spionii-nimanui-cercul-de-la-
cambridge-adoptat-si-abandonat-de-kgb, accesat in 21.01.2018.
21
A. Motogna, 5 dintre cei mai cunoscuti spioni dubli care au activat in perioada Razboiului Rece, online:
http://www.descopera.ro/istorie/15237095-5-dintre-cei-mai-cunoscuti-spioni-dubli-care-au-activat-in-
perioada-razboiului-rece-unul-dintre-ei-a-fost-executat-foto, accesat in 21.01.2018.

11
 În cele din urmă, sovieticii s-au decis să se prefacă, ca și cum ar fi renunțat
la suspiciuni, și să facă tot posibilul pentru a-i convinge pe cei patru că au
încredere totală în ei. Astfel, a continuat jocul suspiciunilor, al înșelăciunilor și
al duplicității.22
Spionii de la Cambridge își înșelau colegii, familiile și țara. Au făcut-o din
credința sinceră că servesc o cauză mai bună prin intermediul unei agenții de
elită, KGB-ul, care îi trata excelent și care părea că are încredere totală în ei. Dar
în același timp, KGB-ul îi înșela la rându-i pe cei patru, crezând că ei fac de fapt
un joc dublu și că trădează cauza comunistă.

CONCLUZII
22
A. Șerban, op.cit, online: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/spionii-nimanui-cercul-de-la-
cambridge-adoptat-si-abandonat-de-kgb, accesat in 21.01.2018.

12
Ca urmare a cercetării cazului „Spionilor de la Cambridge”, am constat că, în ce
privește pericolul de frunte față de agențiile de informații, principala amenințare
nu vine dinspre serviciile inamince, ci din partea propriilor oameni. În acest
context, avem pe de o parte cazul particular al celor patru spioni de la
Cambridge care aleg sa-și trădeze țara, venind de partea principalului adversat al
SIS-ului britanic, KGB-ul, iar pe de altă parte, spionii de la Cambridge ajung să
fie trădați chiar de cei care îi „adoptase”, de proprii oameni, cărora le dase girul
in privința încrederii, trăind cu speranța că servesc o cauză mai bună.
Conexată cu această primă concluzie, în ceea ce mă privește m-a frapat
motivația pentru care „Spionii de la Cambridge” aleg să-și trădeze țara. Astfel
că, așa cum știam, încă de la începuturile spionajului, în covarșitoarea
majoritate, motivația spionilor a fost interesul pecuniar, sumele fabuloase pe
care aceștia le obțineau in urma furnizării unor informații clasificare. În cazul de
față nu putem să-i acuzăm pe cei patru spioni britanici de aviditatea pentru bani,
ceea ce este cu totul ieșit din tipare.
Mai mult, vreau sa sublinez că neîncrederea duce indubitabil la suspiciuni, dar
specificitatea cazului acesta este ca nici macar nu existau mici dovezi de
neîncredere, ci pur si simplu, in opinia mea, la un nivel superior, in orice
domeniu și activitate, neîncrederea devine excesivă și sistematică, prefacandu-se
intr-un mecanism de protecție și apărare. La nivel particular, in cazul „Spioniilor
de la Cambridge” este clar de remarcat că cu cat o informație este mai valoroasă,
cu atat mai mari sunt suspiciunile ce cad asupra agentului care a transmis-o.

13
 BIBLIOGRAFIE

1. Manualul de intelligence, editat de agențiile de informații americane CIA,

NSA, Counterintelligence Field Activity, de pe lângă Departamentul de Apărare
al SUA Abedinaj, Bujar “Intelligence și contra-intelligence pentru securitatea
națională”, “Revista Ushtarake”, Tirana, Albania, martie, Nr. 1/2013, online:
http://powerpolitics.ro/rolul-intelligence-in-securitatea-nationala/, accesat in
20.01.2018.

2. Abram N. Shulsky,Gary J. Schmitt- Razboiul Tacut, Introducere in universul

informatiilor secrete, Editura Polirom, 2008, online https://securitatea-
romaniei.blogspot.ro/p/o-scurta-prezentare-domeniului.html, accesat in
20.01.2018.

3. Collins A., Studii contemporane de securitate, Ed. DEIPress, Tirana,

Albania, p.314, online http://powerpolitics.ro/rolul-intelligence-in-securitatea-
nationala/, accesat în 20.01.2018.
4. Johnson L. K, Introducere în literatura studiilor de intelligence, vol. I, Ed.
Praeger Security International, p. 26.

5. Motogna A., 5 dintre cei mai cunoscuti spioni dubli care au activat in
perioada Razboiului Rece, online: http://www.descopera.ro/istorie/15237095-5-
dintre-cei-mai-cunoscuti-spioni-dubli-care-au-activat-in-perioada-razboiului-
rece-unul-dintre-ei-a-fost-executat-foto, accesat in 21.01.2018.

6. Scott L., Surse și metode în studiul intelligence. O abordare britanică, vol. I,

ed. Praeger Security International, p. 109.

7. Tănase T., Cârtițele-agentii din interiorul serviciilor de intelligence, online:

http://intelligence.sri.ro/cartitele-agentii-din-interiorul-serviciilor-de-
intelligence/, accesat in 21.01. 2018.

14