Sunteți pe pagina 1din 4

Tema Viaţa economică în epoca medievală

Plan: 1. Tipurile de proprietate în lumea medievală


2. Agricultura în Ev Mediu
3. Economia în secolele
a. V-IX
b. IX- XI
c. XII-XIV
4. Progresele tehnice în agricultură
5. Meşteşugurile
6. Comerţul

Noţiuni
1.Tipurile de  Alod (alodium)- s-a constituit în timpul invaziilor barbare. Reprezenta
proprietate în proprietatea funciară absolută, necondiţionată ţi ereditară, specifică
lumea sistamului de obşte
medievală  Beneficiu- formă tranzitorie, de scurtă durată. Reprezenta proprietatea
funciară condiţionată, se conceda vasalului în schimbul îndeplinirii serviciului
militar. (Acest sistem a fost în Regatu Franc, de către Carol Martel).
 Feud (votcina) – formă clasică de proprietate. Proprietatea funciară care
putea fi transmisă prin ereditate.

2. Agricultura în
Ev Mediu  Societatea medievală a predominat lumea rurală
 Principala ocupaţie- agricultura
 Ţăranii, nobilimea, clerul, orăşenii depindeau de activităţile agrare
 Evoluţia agriculturii a depindea de activităţile agrare:
 Starea timpului
 Schimbările de temperatură
 Umiditate
EPOCA CRONOLOGIA TIPUL CLIMEI
Din epoca 300 î.e.n-400 e.n Climă rece
romană:
Ev mediu timpuriu 400/750-1215 Climă caldă
Ev mediu tardiv, Sec. XIV-XIX Climă rece
Epoca modernă
3.Economia în
secolele:  Economia era de tip autarhic (închis, izolat), economia de tip natural
a.V-IX  Avea un caracter neregulat
 Aspect rudimentar al tehnicilor agricole
 Principalele unelte pentru prelucrarea pământului erau:
 Brăzdarul de lemn , fără roţi, tras de boi
 Sapa de lemn (avea partea tăioasă confecţionată din fier).
Arăturile se făceau la la suprafaţă, iar brazdele de pământ
erau sfărâmate cu mâna sau cu bucăţi de lemn
 Asolamentul bienal
(câmpul era un an din doi, lăsat să se odihnească , fără să fie
însămânţat, adică devenea pârloagă, în scopul refacerii
ferticlităţii acestuia)
Recoletele obţinute erau slabe. În consecinţă condiţiile de viaţă ale ţăaranilor erau
foarte precare, depinzând de capriciile naturii.

3.Economia în Are loc „revoluţia agricolă” prin:


secolele: Adoptarea asolamentului trienal (consta în împărţirea în 3 parcele
b IX-XI egale. În primul an, prima parcelă este semănată, în martie cu grâu de
primăvară; a doua pacelă era lăsată pârloagă era însămânţată cu
grâu de toamnă, în timp ce prima parcelă se cultiva grâul de
primăvară. Astfel, timp de 3 ani, fiecare parte a pământului trecea
prin 3 stadii ale rotaţiei culturii. Ciclul era reluat începând cu cel de-al
4-lea an). Avantajul acesti asolament este că permitea strângerea a
două recolte în două perioade diferite.

Inventarea „pluglui cu roţi” , cu brăzdar de fier şi comană pentru


răsturnarea brazdelor în secolul XI. Avantajul acestuia constă în
permiterea executării unor arături mai adânci şi extinderea
terenurilor arabile prin desţelenire.

Înventarea „grapei”, nivela brazdele, amestecând mai bine seminţele


cu pământul.

Folosirea calului în mucile agricole. (un nou mod de înjugare se


răspândeşte în secolul IX: calului i se punea un colier rigid pe piept
ceea ce a dus la sporirea forţei animalului, oamenii au descoperit că
forţa de tracţiune a cailor sporeşte dacă ei sunt înhămaţi în şir, unul
îmn spatele altuia).

Se răspândeşte potcovirea calului

3.Economia în  Are loc trecerea lentă de la economia naturală la econmia de schimb


secolele:  Domeniul feudal iese din izolarea economică, fiind atras în sporirea producţiei şi
b XII-XIV schimbului de mărfuri ca uramre a apariţiei şi dezvolării oraşelor medievale
 Oraşul va contribui la schimbarea condiţiilor vieţii economice în Evul Mediu

4.Progresele  În agricultură, meşteşuguri, transporturi se utiliza munca manuală


tehnice în  Omul folosea în muncă şi forţa de tracţiune a animalelor (boul, calul, cămila
agricultură: etc).
 Se utilizează forţele apelor curgătoare şi a vântului
 Roata hidraulică punea în mişcare ciocanele care servesc la baterea
postavului şi a cânepei, tăbăcirii pielii, forjării fierului, fabricării hârtiei
Consecinţele inovaţiilor în vestul Europei
 Creşte producţia agricolă
 Se extind suprafeţele cultivate
 Creşte numărul populaţiei
 Ia avânt în secolele XI-XIII, colonizarea rurală (s-a manifestat printr-o amplă
acţiune de defrişare a pădurilor, de desţelenire a unor terenuri, de asanare a
pământurilor mlăştinoase). Colonizarea a fost stimulată de marii proprietari
funciari, laici sau ecleziastici, interesaţi să valorifice cât mai bine terenurile.
 S-au întemeiat noi gospodării sau aşezări . Pentu a atrage noi foţe în munca
de defrişare, suveranii sau seniorii au acordat coloniştilor privelegii:
o Garantarea linbertăţii personale
o Cedarea unor suprafeţe de pământ
o Reducerea obligaţiilor feudale, de aceea, satele de colonişti erau sate
libere, denumite în Franţa: VILLAE FRANCHE, iar în Italia VILLA
FRANCA.
Începând cu secolul XIII, procesul de colonizare întră în declin, iar ca
rezultat:
o Scade numărul populaţiei
o extinderea suprafeţelor cultivate se opreşte
o unele aşezări de colonişi încep să fie părăsite
o marea criză din secolele XIV:
a) ravagii teribile de epidemie de ciumă
b) Războiul de 100 de ani
Creşterea animalelor.
 În primele secole ale evului Mediu, creşterea animalelor nu era răspândită,
deoarece erau recoltele slabe
 Î ncepând din secolul XIV, ca urmare a:
a. Creşterii necesităţii apovizionării populaţiei urbane cu :
 Carne
 Lapte
 Brânzeturi etc.
b. A crescut numărul efectivelor de animale: vite, porci, oi
c. Se dezvolă meşteşuguri:
 Tăbăcăritul
 Postăvăritul

5.Meşteşugurile Meşteşuguri Unelte Materie Producţie Invenţii


utilizate primă tehnice
utilizată în domeniu
Prelucrarea *partea tăioasă a
metalelor, Roata Fierul brăzdarului Furnalul cu
fierului hidraulică sistemul de foale
*plug confecţionat
din fier
Prelucrarea Furca de In, cânepă, Ţesături diverse Roata de ţesut
textilelor tors lână Războiul de ţesut
Prelucrarea - piatra *Biserici de piatră,
pietrei *Construirea bolţii
din piatră,
*castele, *locuinţe
orăşeneşti, *ziduri
de apărare.
6.Comerţul  Schimburile de mărfuri era foarte redus
 Nu se producea măfuri destinate pieţii
 Erau puţini negustori
 Economia monetară era slab devoltată
 Se practica trocul : cea mai simplă formă de comerţ; schimbul în
natură.

Comerţul înternaţional era plasat pe 2 poli:

Ţărmurile Mării Ţărmurile Mării


Mediterane Baltice
 În secolul X, Marea  E reprezentat prin oraşele
mediterană devine nesigură germane: Hamburg, Bremen,
datorită piraţilor arabi Rostock, Lubeck care se
(sarozinii din nordul Africii) asociază într-o asociaţie
 Comerţul, din sceolul XI este negustorească- „Hansa
reluat fiind impulsionat de teutonică” (secolul XII).
primele cruciade  Hansa teutonică- întreţinea
 Italienii sunt cei care domină legături economice cu:
în comerţ: Veneţia şi  - Bizanţul
Genova. Ei aducea din  Novgorodul
Orient:  Anglia
- Morodenii
 Ţările Scandinave
- Porţelanuri
- Mătăsuri
- Ţesături de preţ
Aceste două zone comerciale erau legate între ele prin drumuri de uscat, care
străbăteau Europa de la nord la sud, cu ramificaţii spre vest şi spre est