Nicolae Grigorescu

(1838 - 1907)

Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, judeţul Dâmboviţa - m. 21 iulie 1907, Câmpina) este
primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un
simbol pentru tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să
identifice şi să aducă la lumină valorile profund definitorii ale spiritualităţii româneşti.

Nicolae Grigorescu se naşte în satul Pitaru (judeţul Dâmboviţa), fiind al şaselea copil al lui Ion şi
al Ruxandrei Grigorescu. În 1843, când îi moare tatăl, familia se mută la Bucureşti, în Mahalaua
Cărămidarilor, în casa unei mătuşi.
După o timpurie ucenicie (1848-1850) în atelierul miniaturistului şi pictorului de biserici ceh
Anton Chladek (1794-1882), execută icoane pentru biserica din Băicoi (judeţul Prahova) şi Mănăstirea
Căldăruşani. În 1856, realizează compoziţia istorică Mihai scăpând stindardul, pe care o prezintă
Domnitorului Barbu Ştirbei, împreună cu o petiţie prin care solicită un ajutor financiar pentru studii. În
anii 1856-1857, pictează biserica nouă a Mănăstirii Zamfira (judeţul Prahova), apoi, până în anul 1861,
biserica Mănăstirii Agapia. La intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, care îi apreciază calitatea picturii,
primeşte o bursă pentru a studia la Paris.
În toamna anului 1861, tânărul Grigorescu pleacă la Paris, unde intră la Şcoala de Belle-Arte,
frecventând atelierul lui Sébastien Cornu (1804-1870), unde este coleg cu Auguste Renoir (1841-1919).
Conştient de propriile-i lacune în formaţia artistică, va studia în primul rând desenul şi compoziţia.
Părăseşte însă curând acest atelier şi, atras de concepţiile artistice ale Şcolii de la Barbizon, se stabileşte în
această localitate, desăvârşindu-şi educaţia picturală prin asimilarea experienţei unor artişti ca Jean-
François Millet (1814-1875), Camille Corot (1796-1875), Gustave Courbet (1819-1877) şi Théodore
Rousseau (1812-1867). Influenţat de acest mediu artistic, Grigorescu este preocupat de însuşirea unor
modalităţi novatoare de expresie artistică, în atmosfera cultului pentru pictura en plein air, ce pregăteşte
apropiata afirmare a impresioniştilor.
 În cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1867), participă cu şapte lucrări, expune la Salonul
parizian din 1868 tabloul Ţigăncuşă, revine de câteva ori în ţară şi, începând din 1870, participă la
Expoziţiile artiştilor în viaţă şi la cele organizate de Societatea Amicilor Bellelor-Arte. În anii 1873-1874,
face călătorii de studii în Italia (Roma, Neapole, Pompei), Grecia şi la Viena.
În 1877, este chemat să însoţească armata română în calitate de "pictor de front", realizând la faţa
locului, în luptele de la Griviţa şi Rahova, desene şi schiţe ce vor sta la baza unor compoziţii.
Din 1879 până în 1890 lucrează îndeosebi în Franţa, fie în Bretania, la Vitré, fie în atelierul său
din Paris. Revenit în ţară, deschide mai multe expoziţii personale la Ateneul Român, între anii 1891 şi
1904.
Din 1890, se stabileşte în ţară şi se dedică preponderent subiectelor rustice, într-o nesfârşită
variaţie a motivului, pictează portrete de ţărănci, care cu boi pe drumuri prăfuite de ţară şi numeroase
peisaje cu specific românesc.
În 1899, este ales membru al Academiei Române, fiind primul artist plastic căruia i se face această
onoare.
Pictorul Nicolae Grigorescu şi-a trăit în casa de la Câmpina ultimii ani de viaţă, 1904-1907, aici
găsindu-se şi ultimul său atelier. El s-a retras la Câmpina împreună cu toată familia: soţia sa, Maria
Danciu, şi fiul său, Gheorghe Grigorescu. A ales acest oraş pentru aerul său patriarhal şi, mai ales, pentru
împrejurimile de o inegalabilă frumuseţe: malurile Prahovei, înconjurate de dealuri acoperite de o
vegetaţie specifică, albastrul fără sfârşit al cerului, elemente pe care le întâlnim adesea în operele sale din
această perioadă.
Nicolae Grigorescu se stinge din viaţă la 21 iulie 1907 la Câmpina. În atelier, pe şevalet, se afla
ultima sa lucrare, neterminată, Întoarcerea de la bâlci.

Lucrări:

Bordei în pădure Car cu boi

Car cu patru boi În amurg Care cu boi

Pescăriţa la Grandville Margarete

Întoarcerea de la păscut Fete lucrând la poartă

Pe vârf de munte Han

Pe malul Siretului
 Artilerişti în mers

Ţărancă din Muscel Fetiţă cu basma roşie Fata cu tulpan Ţărancă cu maramă

Ţiganca de la Ghergani Rodica la pârâu Logofeteasa Cioban

Peisaj de pădure Ulcică cu flori Autoportret Ciobăniţă