Sunteți pe pagina 1din 4

Marketingul şi comerţul electronic în era digitală

Autor: Kuhn Andreea

Anul I, Seria A, Grupa 1707, Facultatea de Marketing, A.S.E. Bucuresti

Abstract:
Această lucrare îşi propune să exploreze în ansamblu termenul de
„marketing în era digitală”, să facă cititorul să înţeleagă ce înseamnă acest proces aplicat de
companiile mici, medii sau mari. 

Folosind citate ale marilor profesori, conferenţiari sau scriitori din domeniul
marketingului mi-am propus să explic care sunt avantajele şi dezavantajele folosirii
acestui încă nou fenomen intrat pe piaţă mondială. 

Cuvinte cheie: comerţ electronic, World Wide Web, autostrada

Clasificare JEL: M31, M39.

Introducere:
Această lucrare restrânge în câteva pagini cele mai esenţiale lucruri şi oferă o viziune de
ansamblu în privinţa comerţului online, lucruri că: avantaje, dezavantaje,evoluţie şi efecte. 
De asemenea, am folosit şi opiniile diferite ale mai multor autori de seama cu intenţia de
a compară impactul acestui mediu asupra consumatorilor cât şi asupra companiilor.

Voi incepe acest articol prin a define in opinia mea ce inseamna “marketingul digital”:
Marketingul digital reprezinta ramura marketingului care-si propune sa vanda si sa
promoveze produsele sau serviciile unei companii prin intermediul mediului online.
“Cresterea exponentiala a ratei de utilizare a internetului a insemnat intrarea in noua era
digitala, careia firmele trebuie sa I se adapteze rapid, riscand astfel sa cada in desuetudine”
(Kotler, Armstrong, 1999, pag. 98).

Se spune ca investitorii au nevoie de asistenta individuala si de un contact cat mai strans cu


clientii lor pentru a le putea determina nevoile astfel incat acestia sa poata obtine un profit
mai mare. Americanii au fost primii care s-au bucurat de Internet, dandu-si seama ca acesta
le oferea clientilor avantaje foarte mari in ceea ce privea pretul si comoditatea achizitionarii.

Schmidt si Iyera(2014) spun ca: “ Este din ce în ce mai important pentru companii de a avea
o prezență online și să observe cu atenție ceea ce se întâmplă în social media, cum ar fi
comunitățile de brand. Produse sau servicii defecte care se produc într-o parte a lumii nu pot fi
ascunse de restul lumii, deoarece clientii au mai mult acces , mai multă putere, și mai multe
moduri de a-si exprima satisfacția sau insatisfacția lor acum mai mult decât oricând înainte. În
plus, strategiile de marketing nu mai sunt limitate la orice regiune specifică; strategii similare pot
fi duplicate în diferite culture, pot fi necesare mai multe ori doar ajustări minore culturale”.

Cu globalizarea sporită a economiilor lumii, pentru majoritatea întreprinderilor, oportunitățile


de piață par a fi fără sfârșit in aceste zile. Aceasta, la rândul său, desigur, provoacă concurență
sporită între jucători, în scopul de a realiza o mai bună performanță. In consecinta, cu plecare de
la comertul traditional cu strategii și tactici, managerii inovatoari cauta modalitati unice de a
concura mai eficient la nivel local, regional și global. Informațiile numite “autostrada” sunt ceea
ce mulți lideri de afaceri spun vor face aceste viziuni o realitate în afaceri de zi cu zi. Informații
“autostrada” sunt modelate de progresele digitale ale retelelor de telefonie, televiziune prin cablu
interactiv, calculatoare personale, on-line serviciilor și, în final, Internetul. Aceste progrese
tehnologice vor schimba în mod inevitabil fata de afaceri așa cum o știm astăzi. Pentru cele mai
multe organizații, “autostrada de informatii” ofera o mare varietate de oportunitate. Internetul, în
special, oferă Americii corporative cu o rețea extinsă și vasta de comunicații care este de
conducere formarea unui uriașă piață electronică globală (Pallab, 1996).

“Evolutiile spectaculoase in tehnologia informatiei, afacerile online, puterea retelelor de


calculatoare si de comunicatie punin centrul oricarei activitati, rolul informatiei ca sursa de
putere potential si decizionala, intr-un mediu extern tot mai dinamic”(Stoica, 2014 ,pag. 7).

Balaure et al(2002, pag. 429) , considera ca cea mai mare forma de distributie pe plan
mondial este cea realizata prin Internet si anume World Wide Web. Progresele inregistrate, spun
ei, au revolutionat marketingul si distributia. Oferirea facilitatilor catre client 24/24 sau intre
organizatii este noul mod de desfasurare al tranzactiilor.

Comerciantii au de confruntat multe confruntari atunci cand folosesc utilizarea publica,


clientii trebuind sa fie 100% asigurati ca informatiile furnizate raman confidentiale. Firmele
incurajeaza comunicarea cu clientii, incuranju-I astfel sip e clientii actuali cat si cei potentiali sa
trimita prin e-mail plangeri sau propuneri, firma urmarind sa-si creasca cota de piata daca ea
reuseste sa satisfaca cerintele propuse de consumatori (Kotler, Keller, 2008, pag. 909-910)

“Clienţii au posibilitatea de a accesa cu uşurinţă informaţii despre produsul de interes:


vizionarea reclamelor comerciale; citirea specificaţiilor produsului; aflarea condiţiilor de preţ,
ambalarea şi livrare; aflarea datelor ultimelor lansări de produse”( Pelau si Bena, 2010).

Relația dintre satisfacția clienților, loialitatea clienților cu intenția de a plăti arată legătura
directă și mai ales prin efectul indirect cu ajutorul unor coeficienți de cale. Marketingul poate fi
beneficia de variabile care pot fi: identificarea directa și indirecta care influențează marketingul
online( Durkasree si Ramesh, 2011).

Bibliografie:

 Balaure, V., Adăscăliței, V., Bălan,S., Boboc, Ş., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop,
N.Al., Teodorescu, N., 2002. Marketing. Ediția a II-a, Bucureşti, Editura Uranus.
 Durkasree, P., Ramesh, M., 2011. Service quality in online marketing: customers
centric analysis. Perspectives of Innovation, Economics& Business[online]. 7(1),
pp. 27-34. Disponibil la:
<http://www.academicpublishingplatforms.com/downloads/pdfs/pieb/volume7/20
1103202142_07_PIEB_V7_India_Durkasree_and_Ramesh_Service_Quality_in_
Online_Marketing.pdf>[Accesat la 29. Mai. 2015].
 Kotler, P., Armstrong, G., 1999. Principiile marketing-ului. Ediția a X-a,
Bucureşti, Editura Teora.
 Kotler, P., Keller, K. L., 2006. Managementul marketingului. Editia a XII-a,
Bucuresti, Editura Teora.
 Pallab, P., 1996. Marketing on the Internet. Journal of Consumer
Marketing[online], 13(4), pp. 27-39. Disponibil la: <
http://dx.doi.org/10.1108/07363769610124528> [Accesat la 26. Mai. 2015].
 Pelău, C., Bena, I., 2010. Percepţia riscului pe diferite segmente de consumatori
în cadrul tranzacţiilor de comerţ electronic şi implicaţiile asupra strategiei de
marketing. Amfiteatru Economic[online]. Vol. 12, pp. 372-386. Disponibil la:
<http://www.amfiteatrueconomic.ro/Arhiva_RO.aspx> [Accesat la 26. Mai.
2015].
 Schmidt,K. N., Iyera, K.S.. 2014. Online Behaviour of Social Media Participants’
and Perception of Trust, Comparing Social Media Brand Community Groups and
Associated Organized Marketing Strategies. Procedia- Social and Behavioral
Sciences[online]. 177(15), pp. 432-439. Disponibil la:
<http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042815017437>
[Accesat la 26. Mai. 2015].
 Stoica, I., 2014. Ghid practic pentru realizarea sondajelor online. , Bucureşti,
Editura Uranus