Sunteți pe pagina 1din 9

Babă Ioana

Clasa XII C

Estonia

Estonia este un stat din regiunea Baltică din Europa de Nord. La nord are


ieșire către Golful Finlandei, la vest către Marea Baltică, la sud se învecinează
cu Letonia, și la est cu Lacul Peipus și cu Rusia. Dincolo de Marea Baltică se
află Suedia către vest și Finlanda către nord. Teritoriul Estoniei acoperă
aproximativ 45.000 km², și este influențat de o climă temperată. 
Estonia este o republică parlamentară împărțită în 15 subdiviziuni,
denumite individual maakond. Capitala și cel mai mare oraș este Tallinn. Cu o
populație de 1,29 milioane de locuitori, este una dintre cele mai puțin populate
state membre ale Uniunii Europene, ale Zonei Euro și ale NATO. Națiunile Unite
clasifică Estonia drept „țară dezvoltată” cu un Indice al Dezvoltării Umane „foarte
ridicat”, iar țara se află pe primele locuri în termeni de libertate a presei (locul 3 în
lume din 2012), libertate economică, libertate politică și educație.

Drapelul Estoniei
Dispunerea Estoniei pe glob

Stema Estoniei
Babă Ioana
Clasa XII C

Etimologie
O ipoteză a originii numelui de Estonia provine de la poporul Aesti descris de
istoricul roman Tacitus în lucrarea sa Germania.

Geografie

Estonia se află pe malul estic al Mării Baltice, la sud de Golful Finlandei, în


partea de nord-vest a platformei Est-Europene între 57,3° și 59,5° latitudine
nordică și 21,5° și 28,1° longitudine estică. Altitudinea medie este de doar 50 m și
cel mai înalt punct al țării este dealul Suur Munamägi din sud-estul țării, cu o
altitudine de 318 m. Țara deține 3.794 km de coastă, marcată cu numeroase
golfuri, strâmtori și peninsule. Numărul insulelor și insulițelor este estimat a se
ridica la circa 1.500. Două dintre ele sunt suficient de mari pentru a constitui
regiuni administrative: Saaremaa și Hiiumaa. Pe insula Saaremaa se găsește un
cluster recent de cratere de meteoriți, dintre care cel mai mare este craterul Kaali.

Coasta nordică a Estoniei

Insula Osmussaar

Mlaștina
Babă Ioana
Clasa XII C

Estonia se află în nordul zonei de climă temperată și în zona de tranziție


între clima maritimă și cea continentală. Estonia are patru anotimpuri de lungimi
aproape egale. Temperatura medie se înscrie între 16,3 °C pe insulele din Marea
Baltică și 18,1 °C pe continent în iulie, cea mai caldă lună, și între -3,5 °C în insule
până la -7,6 °C pe continent în februarie, cea mai rece lună. Temperatura medie
anuală în Estonia este de 5,2 °C. Precipitațiile medii anuale în perioada 1961–1990
s-au înscris în intervalul 535–727 mm.

Împărțirea administrativă

Republica Estonia este împărțită în regiuni (Maakonnad), subdiviziuni


administrative ale țării. Prima atestare documentară a subdiviziunilor politice și
administrative ale Estoniei provine din Cronica lui Henric din Livonia, scrisă în
secolul al XIII-lea în timpul cruciadelor Nordului. Maakond-ul (regiune) este cea
mai mare diviziune administrativă. Guvernul regional (Maavalitsus) al fiecărei
regiuni este condus de un guvernator regional (Maavanem), care reprezintă
guvernul național la nivel de regiune. Guvernatorii sunt numiți de guvernul central
și au mandate de cinci ani.
Estonia este împărțită în 15 regiuni (maakond). Fiecare regiune este
împărțită mai departe în comune (omavalitsus), care sunt cele mai mici unități
administrative ale Estoniei. Există două tipuri de comune: comune urbane — linn
(oraș), și comunele rurale — vald (parohie). Nu există însă altă distincție de statut
între ele. Toate comunele sunt unități autoguvernate cu organisme reprezentative
și executive proprii. Comunele din Estonia acoperă întreg teritoriul țării.
În august 2012, Estonia avea în total 226 de comune, dintre care 33 urbane
și 193 rurale.

Politica

Viața politică estonă se desfășoară în contextul unei republici


parlamentare, cu democrație reprezentativă, în care primul ministru este șeful
guvernului. Cultura politică este una foarte stabilă, puterea fiind deținută de-a
lungul timpului de două sau trei partide, care funcționează de multă vreme.
Situația este similară celorlalte țări europene nordice. Actualul prim ministru al
Babă Ioana
Clasa XII C

Estoniei, Andrus Ansip, este al doilea prim-ministru din Europa ca lungime a


mandatului.
Estonia a fost membră a Ligii Națiunilor începând cu 22 septembrie 1921, și
apoi a ONU de la 17 septembrie 1991. A aderat la NATO la 29 martie 2004, și la
Uniunea Europeană la 1 mai 2004.
Estonia și-a modernizat masiv procesul de guvernare, minimizând
birocrația, pe principiul e-guvernare. La alegerile din Estonia se folosește votul
prin Internet. Primul scrutin la care s-a votat prin Internet a avut loc în 2005 la
alegerile locale și prima utilizare a votului electronic la alegeri legislative a avut loc
în 2007, atunci 30.275 de persoane votând prin Internet. Alegătorii pot invalida
votul electronic participând la votul simplu dacă doresc. 
Babă Ioana
Clasa XII C

Sediul Parlamentului

Sediul guvernului
Babă Ioana
Clasa XII C

Economia
Ca stat membru al Uniunii
Europene, Estonia este
considerată economie cu
venituri mari de către Banca
Mondială. Țara se clasează pe
locul 16 după Indicele Libertății
Economice pe 2012, având cea
mai liberă economie din Europa
de Est și fosta Uniune Sovietică.
Datorită creșterii rapide, Estonia
a fost poreclită și „Tigrul Baltic”. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat
moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.
Conform datelor Eurostat publicat la 21 octombrie 2011, Estonia are cea
mai mică datorie guvernamentală în raport cu PIB din toată Uniunea Europeană,
cu doar 6,7% la sfârșitul lui 2010. Mass-media internațională a început să
denumească Estonia țară nordică, punând accent pe diferențele economice,
politice și culturale între ea și țările baltice, care au avut un succes economic mai
redus.

Estonia in Spațiul Schengen


Babă Ioana
Clasa XII C

Resurse
Deși Estonia este în general săracă în resurse, se găsesc unele bogății. Țara
dispune de zăcăminte semnificative de calcar și șisturi bituminoase, împreună cu
păduri, care acoperă 50,6% din suprafața țării. Pe lângă șisturi bituminoase și
calcar, Estonia deține mari rezerve de fosforit, pehblendă și granit care nu sunt
încă exploatate decât cel mult pe scară restrânsă.
Industriile alimentară, a construcțiilor și electronicelor sunt printre cele mai
importante ramuri industriale ale Estoniei. În 2007, în industria construcțiilor
lucrau peste 80.000 de persoane, adică circa 12% din forța de muncă la nivel
național. Un alt sector industrial important îl constituie industria chimică și cea
constructoare de mașini, în principal în regiunea Ida-Viru și în jurul Tallinnului.
Estonia are un sector al tehnologiei informației deosebit de bine dezvoltat,
în parte datorită proiectului Tiigrihüpe la jumătatea anilor 1990, și a fost
menționată ca fiind cea mai „conectată” și avansată țară a Europei în materie de
e-Government.

Demografie

Estonia modernă este o țară eterogenă din punct de vedere etnic, dar
această eterogenitate se limitează la doar două din regiunile țării. Treisprezece
dintre cele 15 regiuni ale Estoniei sunt locuite în proporție de peste 80% de
estoni, cele mai omogene fiind Hiiumaa, unde estonii reprezintă 98,4% din
populație. În regiunile Harju (cu capitala Tallinn) și Ida-Viru, însă, etnicii estoni
formează doar 60%, respectiv 20% din populație. Rușii formează 25,6% din totalul
populației țării, dar sunt concentrați în aceste două regiuni, formând 36% din
populația regiunii Harju și 70% din cea a regiunii Ida-Viru.
Legea Autonomiei Culturale pentru Minoritățile Naționale a fost adoptata
în 1925 și a fost prima de acest gen din Europa. Autonomiile culturale se acordau
conform acestei legi minorităților de peste 3.000 de locuitori, având legături vechi
cu Republica Estonia. Înaintea ocupației sovietice, minoritățile germană și
evreiască au reușit să obțină dreptul de a alege un consiliu cultural. Legea a fost
reinstaurată în 1993.
Babă Ioana
Clasa XII C

Populatia Estoniei
1970–2009

Urbanizarea

Tallinn este capitala și cel mai mare oraș al Estoniei. El se află pe coasta de
nord a Estoniei, pe malurile Golfului Finlandei. În țară sunt 33 de orașe și câteva
comune urbane. În total, sunt 47 de linna, „linn” fiind un cuvânt ce denotă orice
așezare urbană. Peste 70% din populație trăiește în mediul urban.
Babă Ioana
Clasa XII C

Narva

Talinn

Pärnu