Sunteți pe pagina 1din 8

Controlul financiar preventiv contribuie la utilizarea cu maxim de eficiență a

mijloacelor materiale și a disponibilităților bănești, tot odată întărește ordinea și crește


răspunderea în angajarea și efectuarea cheltuielilor, la respectarea strictă a legislației de
gestiune, la preîntîmpinarea oricărei forme de risipă și eventualelor deficiențe înainte de se
produce efecte negative. 1

Conform COSO (Commitee of Sponsoring Organizations of the Treadway


Commissio), controlul intern reprezintă un proces implementat de către Consiliul de
Administrație, conducere și personalul unei organizații ce are ca scop să ofere o asigurare
rezonabilă în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor, eficacitatea și eficiența funcționării,
precum și fiabilitatea informațiilor financiare, respectarea legilor și Regulamentelor.2

Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a operațiunilor care fac


obiectul acestuia din punct de vedere al:

- respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data


efectuării operațiunilor(control de legalitate);
- îndepliniri sub toate aspectele a principiilor și regulilor procedurale și metodologice
care sunt aplicabile categoriilor de operațiuni din care fac parte operațiunile supuse
controlului(control de regularitate);
- Încadrări în limitele și destinația creditelor bugetare și/sau de angajament, după
caz(control bugetar);3

În baza prevederilor legislative, instituțiile publice, indiferent de subordonare și modul de


finanțare a cheltuielilor, au obligația să respecte procedurile de parcurgere a tuturor
fazelor execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv:

 Angajarea cheltuielilor;
 Lichidarea acestora;
 Ordonanțarea;
 Plata cheltuielilor;

1
Mircea Boulescu, Marcel Ghiță, Control financiar și expertiză contabilă, Editura Mondo-Ec, Craiova, 1992,
pag.17
2
Arens A.A., Loebbecke J.K., Audit, o abordare integrata, Editura Arc, Chişinău, 2005, pag. 365
3
OMFP 932/2014 PDF.
Aceste operațiuni de angajare, lichidare și ordonanțare a cheltuielilor sunt de competența
ordonatorului de credite sau a înlocuitorilor acestora și au loc după ce au fost vizate de
controlorul financiar preventiv. 4

Angajarea cheltuielilor

Reprezintă faza cea mai importantă a procesului de execuție a cheltuielilor bugetare și constă
în luarea măsurilor care generează obligația unei instituții publice de a plăti o sumă de bani
unei terțe persoane pe baza unui act juridic. Angajarea este consecința deciziei luate în mod
deliberat de un organ al administrației de stat, al Parlamentului sau al Guvernului.

În acest caz vorbim despre două tipuri de angajamente:

1. Angajamente legale – reprezintă orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o
obligație pe seama fondurilor publice.
2. Angajamente bugetare – reprezintă orice act prin care o autoritate competentă, potrivit
legii, afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare
aprobate. 5

Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără asigurarea că
au fost rezervate și fondurile publice necesare plății acestora în exercițiul bugetar, excepție
fac acțiunile multianuale.

Tot odată valoarea angajamentelor legale nu poate depăși valoarea angajamentelor


bugetare, respectiv a creditelor bugetare aprobate, excepție fac angajamentele legale
aferente acțiunilor multianuale care nu pot depăși creditele de angajament pentru acțiuni
multianuale. 6

Angajamentele bugetare se împart în :

o Angajamente bugetare individuale – angajamente specifice unei anumite


operațiuni noi care urmează să se efectueze;
o Angajamente bugetare globale – angajamente bugetare aferente angajamentelor
legale provizorii care privește cheltuielile curente de funcționare de natură
administrativă(cheltuieli de deplasare, de protocol, cu asigurările, cu chiriile, etc).
4
Ioan Gheorghe Țara, Controlul financiar. Expertiza contabilă. Consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag. 268
5
Ioan Gheorghe Țara, Controlul financiar. Expertiza contabilă. Consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag.269
6
Ioan Gheorghe Țara, Controlul financiar. Expertiza contabilă. Consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag.270
Lichidarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor, se


determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale
angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.
7

Ordonanțarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost
efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată.

Ordonanțarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție
conducătorului compartimentului financiar-contabil să întocmească instrumentele de plată a
cheltuielilor.

Ordonanțarea de plată trebuie să cuprindă:

 Exercițiul bugetar în care se realizează plata;


 Subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;
 Suma de plată(în cifre și litere)exprimată în monedă națională sau străină, după caz;
 Datele de identificare a beneficiarului plății;
 Natura cheltuielilor;
 Modalitatea de plată.

Ordonanțarea de plată este datată și semnată de către ordonanțatorul de credite sau de


persoana delegată cu aceste atribuții. 8

Înainte de a fi transmisă spre plată, compartimentului financiar-contabil, ordonanțarea de


plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul financiar
preventiv. Acesta verifică corectitudinea ordonanțării și va da viza, dacă aceasta este
conformă cu realitatea. 9

Plata cheltuielilor

7
Ioan Gheorghe Țara, Controlul financiar. Expertiza contabilă. Consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag. 271
8
Ioan Gheorghe Țara, Controlul financiar. Expertiza contabilă. Consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag. 272
9
Ioan Gheorghe Țara, Controlul financiar. Expertiza contabilă. Consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag. 273
Este faza finală a execuției bugetare prin care instituția publică este eliberată de obligațiile
sale față de terți sau creditori.

Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil în limita


creditelor bugetare deschise și ne utilizate sau a disponibilităților aflate în conturi, după
caz. 10

Plata nu poate fi efectuată în următoarele cazuri:

 Nu există credite bugetare deschise și/sau repartizate ori disponibilitățile sunt


insuficiente;
 Nu există confirmarea serviciului efectuat și documentele nu sunt vizate pentru
„Bun de plată”;
 Beneficiarul nu este cel față de care instituția are obligații;
 Nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanțarea de plată și nici
autorizarea prevăzută de lege.

În oricare din aceste situații conducătorul compartimentului financiar-contabil suspendă plata.


Motivele suspendării plății vor fi prezentate într-o declarație scrisă care va fi trimisă
ordonatorului de credite și spre informare, persoanei împuternicite să exercite controlul
financiar preventiv. 11

Controlul intern are ca obiectiv:

 Urmărirea înscrierii activității entității şi a comportamentului personalului în 
cadrul definit de legislația aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale 
entității;    
 Verifică dacă informațiile contabile, financiare şi de gestiune comunicate 
reflectă corect activitatea şi situația entității. 12

Clasificarea tipurilor de control financiar:

 După momentul executării;


 După aria de cuprindere;
10
Ioan Gheorghe Țara, Controlul financiar. Expertiza contabilă. Consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag. 274
11
Ioan Gheorghe Țara, Controlul financiar. Expertiza contabilă. Consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag. 275
12
OMFP 1802/2014
 După scopul urmărit;
 După modalitatea de executare;
 Corelaţia organului de control faţă de agentul economic.13

Controlul financiar preventiv se organizează atât în cadrul entităților publice, având un


caracter propriu, cât și în afara acestora , în cadrul puterii executive, la nivelul Ministerului
Finanțelor.14

Controlul financiar preventiv se exercită pe baza actelor și/sau documentelor


justificative certificate în privința realității, regularității și legalității de către conducătorii
compartimentelor de specialitate emitente.

Controlul financiar preventiv se organizează, în general, în cadrul compartimentelor de


specialitate financiar-contabilă. Cu toate acestea, conducătorul instituției poate decide
extinderea controlului și la nivelul altor compartimente. 15

Viza de control financiar preventiv cuprinde următoarele date:

 denumirea entității;
 mențiunea „vizat pentru control financiar preventiv”;
 identificatorul titularului vizei;
 semnătura persoanei desemnate cu exercitarea vizei;
 data acordării vizei. 16

Controlul financiar preventiv se exercită, prin viză, de persoane din cadrul


compartimentelor de specialitate desemnate în acest sens de către conducătorul entităţii
publice. Actul de numire, întocmit conform modelului din anexa nr. 1.2 la prezentele norme
metodologice, cuprinde limitele de competenţă în exercitarea acestuia. Persoanele care
exercită controlul financiar preventiv sunt altele decât cele care aprobă şi efectuează
operaţiunea supusă vizei.

În cazul exercitării olografe identificatorul titularului vizei este numărul sigiliului deţinut de
persoana desemnată.

În situaţia înscrisurilor sub formă electronică, viza de control financiar preventiv se exercită
prin semnătura electronică extinsă a persoanei desemnate în acest sens, cu ajutorul unui
13
Sorin Mihăescu, Controlul financiar bancar, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006, pag.12-15
14
Ioan Gheorghe Țară, Controlul financiar, expertiza contabilă, consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag.226
15
OMFP 923/2014
16
OMFP 923/2014
dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, omologat, emis în condiţiile legii de
către un furnizor de servicii de certificare autorizat, dacă certificatul electronic nu este expirat,
suspendat sau revocat la momentul semnării. În acest caz identificatorul titularului vizei este
numele şi prenumele conţinut de certificatul digital calificat.

Procedura de control:

Documentele care privesc operaţiuni asupra cărora este obligatorie exercitarea controlului
financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia de către
compartimentele de specialitate care iniţiază operaţiunea.

Documentele privind operaţiunile prin care se afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul
public sunt însoţite de avizele compartimentelor de specialitate, de note de fundamentare, de
acte şi/sau documente justificative şi, după caz, de o „Propunere de angajare a unei cheltuieli
în limita creditelor de angajament“, o „Propunere de angajare a unei cheltuieli în limita
creditelor bugetare“ şi/sau de un „Angajament bugetar individual/global“, întocmite conform
anexei nr. 1a), anexei nr.1b) şi, respectiv, anexei nr. 2 la Normele metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi
organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv primeşte documentele, le


înregistrează în registru, după care procedează la verificarea formală prin parcurgerea listei de
verificare specifică operaţiunii primite la viză, cu privire la: completarea documentelor în
concordanţă cu conţinutul acestora, existenţa semnăturilor persoanelor autorizate din cadrul
compartimentelor de specialitate, precum şi existenţa actelor justificative specifice
operaţiunii. În efectuarea controlului de către persoana desemnată, parcurgerea listei de
verificare specifică operaţiunii primite la viză este obligatorie, dar nu şi limitativă. Aceasta
poate extinde verificările ori de câte ori este necesar.

După efectuarea verificării formale, persoana desemnată să exercite controlul financiar


preventiv continuă parcurgerea listei de verificare şi efectuează controlul operaţiunii din
punctul de vedere al legalităţii, regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia
creditelor bugetare şi/sau de angajament.

Dacă necesităţile o impun, în vederea exercitării unui control financiar preventiv cât mai
complet, se pot solicita şi alte acte justificative, precum şi avizul compartimentului de
specialitate juridică. Actele justificative solicitate se prezintă în regim de urgenţă, pentru a nu
întârzia sau împiedica realizarea operaţiunii. Întârzierea sau refuzul furnizării actelor
justificative ori avizelor solicitate se aduce la cunoştinţă conducătorului entităţii publice,
pentru a dispune măsurile legale.

Dacă în urma verificării de fond operaţiunea îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate


şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, se
acordă viza prin aplicarea sigiliului şi semnăturii pe exemplarul documentului care se
arhivează la entitatea publică.

Refuzul de viză:

Dacă în urma controlului se constată că cel puţin un element de fond cuprins în lista de
verificare nu este îndeplinit, în esenţă, operaţiunea nu întruneşte condiţiile de legalitate,
regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de
angajament, persoana desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv refuză motivat,
în scris, acordarea vizei de control financiar preventiv, potrivit anexei nr. 1.5 la prezentele
norme metodologice, consemnând acest fapt în registru.

La refuzul de viză se anexează şi un exemplar al listei de verificare, cu indicarea


elementului/elementelor din această listă a cărui/ale căror cerinţă/cerinţe nu este/nu sunt
îndeplinită/îndeplinite.

Refuzul de viză, însoţit de actele justificative semnificative, se aduce la cunoştinţa


conducătorului entităţii publice, iar celelalte documente se restituie, sub semnătură,
compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea.17

Elementele controlului intern sunt:

 Mediul de control;
 Evaluarea riscurilor;
 Activitățile de control;
 Informarea și comunicarea;
 Supervizarea controalelor. 18

17
OMFP 923/2014 PDF.
18
Arens A.A., Loebbecke J.K., Audit, o abordare integrata, Editura Arc, Chişinău, 2006, pag.21
Controlul financiar preventiv se desfășoară prin viză, de persoane din compartimentul
de specialitate desemnate în acest sens de către conducătorul entității.

Controlul financiar preventiv este organizat de ordonatorii de credite principali,


secundari și terțiari, precum și de directorii generali ai entității prin compartimentul financiar-
contabil. Controlul financiar preventiv se exercită de către șeful compartimentului financiar-
contabil. 19

Exercitarea controlului financiar preventiv se face pe bază de documente însoțite de


acte justificative. Documentele se prezintă la controlul financiar preventiv semnate de șeful
compartimentului de specialitate în care s-au întocmit și care răspund de realitatea și
exactitatea datelor și legalitatea operațiilor consemnate în acestea.

Documentele referitoare la operațiile supuse controlului financiar preventiv și care nu


au fost vizate nu se înregistrează în contabilitate. Pentru aceste documente se ține o evidență
separată. Și în cazul documentelor vizate pentru control financiar preventiv din dispoziția
conducătorului unității, se ține o evidență separată.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de control


financiar de stat și organele de control financiar de gestiune ale unităților la care se
20
organizează și exercită controlul financiar propriu.

Obiectivele controlului financiar preventiv propriu

1. Respectarea tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data


efectuării operațiunilor;
2. Îndeplinirea sub toate aspectele a principiilor și a regulilor procedurale și
metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operațiuni din care fac parte
operațiunile supuse controlului;
3. Încadrarea în limitele și destinația creditelor bugetare și/sau angajament, după caz. 21

19
Mircea Boulescu, Marcel Ghiță, Control financiar și expertiză contabilă, Editura Mondo-Ec, Craiova, 1992,
pag.28

20
Mircea Boulescu, Marcel Ghiță, Control financiar și expertiză contabilă, Editura Mondo-Ec, Craiova, 1992,
pag.29
21
Ioan Gheorghe Țară, Controlul financiar, expertiza contabilă, consultanța fiscală, Editura Universității din
Oradea, 2015, pag.278