Sunteți pe pagina 1din 15

Puterea calorifica a

combustibililor

Cojocaru Mircea
Clasa a XII-a MIEG
 Puterea calorifică, (căldura de ardere) reprezintă numărul
de unități de căldură degajate prin arderea completă a unei
unități de masă de combustibil în condițiile prevăzute de
standarde. Unitatea de masă poate fi molul, kilogramul sau
metrul cub normal iar reacția chimică de ardere este în mod
obișnuit o oxidare a hidrocarburilor, rezultând dioxid de
carbon, apă și căldură.
 Puterea calorifică a combustibililor solizi (și lichizi grei, care nu
se evaporă) este măsurată cu bomba calorimetrică, iar cea a
combustibililor gazoși (și lichizi volatili) cu calorimetrul cu
circulație de apă. Termenul de putere calorifică nu este corect,
deoarece unitatea de măsură nu se raportează la timp (nu este o
„putere”). În limba română el provine din franceză pouvoir
calorifique, la fel ca în toate limbile latine, și, deși s-a propus
înlocuirea sa cu termenul căldură de ardere, în lucrările de
specialitate din termoenergetică și în toate standardele de
profil se folosește expresiaputere calorifică.
Există două tipuri de putere calorifică:
 Puterea calorifică superioară,în care vaporii de apă formați
în timpul arderii se condensează, cedând căldura lor latentă
de vaporizare.
 Puterea calorifică inferioară,în care vaporii de apă formați în
timpul arderii rămân în formă gazoasă, ca urmare nu
cedează căldura lor latentă de vaporizare.
•Combustibili solizi
 Carbunii fosili s-au format prin incarbonizarea (imbogatirea in
carbon) a substantelor de origine vegetala (celuloza, lignina, rasini
naturale, etc.); ei contin un procant mai mare de carbon decat
lemnul, si de aceea au o putere calorica superioara,acesti
combustibili avand o putrer calorica de aproximativ 12 – 16 MJ/kg .
Lemnul
 Cea mai importantă utilizare la nivel mondial a lemnului
este cea de combustibil: lemnul oferă 3.5 Wh/kg (1
metru cub de lemn este egal cu 0,147 tone echivalent
petrol = 1480 kWh).
Arderea are loc în trei etape: în prima, lemnul este uscat
la temperaturi de până la 150° C, evaporând apa
conținută. Apoi, între 150° C și 600° C are loc piroliza.
Componentele gazoase din lemn sunt apoi eliberate și
este format cărbune. În sfârșit, de la 400 la 1300° C, are
loc oxidarea (arderea).
•Combustibili lichizi
 Combustibilii lichizi sunt obtinuti,
in mare parte, prin prelucrarea
titeiului (petrol brut).
Prin distilarea atmosferica
(distilare primara) se obtin din titei:
benzine, petrol lampant, motorina,
pacura. Benzinele sunt folosite
drept combustibili (carburanti)
pentru motoarele Diesel, iar pacura
este folosita in special in instalatiile
casnice, da incalzire; in ultimul
timp, pacura este prelucrata
(distilare in vid) si transformata in
produsi valorosi (lubrifianti).
Benzina si motorina
 Benzina, este un amestec lichid derivat
din petrol, care este compus în principal
din hidrocarburi lichide (având între șase și zece
atomi de carbon în moleculă) și care este
imbunătățit cu benzenuri, pentru a mări cifra
octanică, folosit drept combustibil în motoare cu
combustie internă,si are puterea calorifica 47,30
MJ/kg.
 Motorina este combustibilul lichid folosit de
obicei la un motor diesel. Ea se obține prin
distilarea petrolului. La motoare ea poate fi
înlocuită cu biodieselul.Motorina are puterea
calorica de 44,80 MJ/kg.
Kerosenul
 Kerosenul este fracțiunea din țiței care distilează între
150 – 275 °C. Este un lichid limpede, format
din hidrocarburi care conțin între 6 și
16 atomi de carbon în moleculă. Are densitatea de 780 –
810 kg/m3. Punctul de inflamabilitate este cuprins între
37 – 65 °C, iar temperatura de autoaprindere este de
220 °C. Puterea calorifică inferioară este de 43,1 MJ/kg,
iar cea superioară de 46,2 MJ/kg.Kerosenul nu este
miscibil cu apa, dar este miscibil cu solvenți
petrolieri.Avioanele folosesc drept combustibil kerosenul.
Gazul natural
 Gazul natural este un gaz inflamabil care se află sub formă de
zăcământ în straturile din adâncime ale pământului. Gazul natural
este asociat cu zăcăminte depetrol, procesele lor de formare fiind
asemănătoare. Compoziția gazului natural constă în cea mai mare
parte în metan, deosebindu-se de acesta prin compoziția
chimică. Gazul este clasificat după compoziție în diferite categorii,
gaz sărac și gaz bogat. Gazul sărac are un procent mai ridicat de
metan (87–99% volumic), pe când în gazul bogat conținutul în
metan oscilează între 80 și 87% volumic, având în compoziție
cantități mai mari de dioxid de carbon și azot. Densitatea este între
0,700–0,840 kg/m³. După compoziție (gaz sărac sau gaz bogat),
căldura degajată prin ardere (puterea calorifică) este: 8,2– 11,1
kWh/m³N = 30–40 MJ/m³N, iar temperatura de fierbere este de -
161 °C.
Combustibili nucleari
 Combustibilii nucleari se caracterizeazâ printr-o mare intensitate energeticâ ca
sursâ de energie primarâ. Astfel, energia degajatâ în timpul fizionârii unui gram de
uraniu 235 se echivaleazâ cu arderea a 250 kg de cârbune superior.

Cu alte cuvinte, la resursele de combustibili nucleari,in afarâ de uraniu natural,


apartine si toriu. Cât priveste plutoniul, el este un element artificial, care n-a fost gâsit
pânâ acum în naturâ, si dacâ existâ, se gaseste în cantitâti foarte mici.

 Uraniu:
Energie de fuziune15,48 kJ/mol
Energie de evaporare477 kJ/mol

 Plutoniu:
Energie de fuziune2,82 kJ/mol
Energie de evaporare333,5 kJ/mol

 Thoriu:
Energie de fuziune13,81 kJ/mol
Bibliografie
 www.wikipedia.com
 www.congaz.ro
 www.atmoz.cz
 www.refrate.ro
 www.gdfsuez.ro