Separatorul de medie tensiune

apar.pub.ro/separator

Se cere să se proiecteze (exemplu) un separator de tip interior cu următoarele caracteristici:

-tensiunea nominală, Un = 20 kV
-curentul nominal, In = 400 A
-curentul de stabilitate termică la 1 s, It1s = 32 kA
-curentul de stabilitate dinamică, Id = 65 kA
-tensiunea de ținere la 50 Hz între cuțit și contactul fix, U1 = 75 kV
-tensiunea de ținere la 50 Hz, între polii aparatului, U2 = 55 kV
-tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 μs, cuțit și contactul fix, U3 = 145 kV
-tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 μs, între polii aparatului, U4 = 125 kV

Izolatia aparatului
Distanța în aer, în pozitia deschis, între cuțit și contactul fix, se calculează curelațiile:

𝑘𝑠 ∙ 2∙𝑈1 −19.8
La 50 [Hz]: a1 = = 24.153 cm
4.45

𝑘𝑠 ∙𝑈3 −45
La impuls, 1.2/50 μs: a3 = = 22.632 cm
5.7
Distanta in aer,in pizitia deschis,intre cutit si contactul fix este: 24 cm

Distanța în aer între polii aparatului se calculează cu relațiile:

𝑘𝑠 ∙ 2∙𝑈2 −19.8
La 50 [Hz]: a2 = = 16.525 cm
4.45

𝑘𝑠 ∙𝑈4 −45
La impuls, 1.2/50 μs: a4 = = 18.421 cm
5.7
Distanța în aer între polii aparatului este: 18 𝑐𝑚

Lungimea liniei de conturnare pe izolatorul suport se calculează cu relațiile:

𝑘𝑠 ∙ 2∙𝑈2 −20
La 50 [Hz]: a2' = = 21.892 𝑐𝑚
3.35

𝑘𝑠 ∙𝑈4 −60
La impuls, 1.2/50 μs: a4' = = 17.308 𝑐𝑚
5.2
Lungimea liniei de conturnare pe izolatorul suport este: 22 𝑐𝑚

unde k s = 1.2 – 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛ță.

Calea de curent
Secțiunea transversalăa bornei are aria :

𝐼𝑛 200
𝐴𝐵 = = 𝑚𝑚2
𝐽
Se aleg dimensiunile bornei : 𝐴𝐵 = 𝑋𝐴𝐵 × 𝑌𝐴𝐵

𝑋𝐴𝐵= 5 𝑚𝑚

𝑌𝐴𝐵= 40 𝑚𝑚

Contactul mobil este format din doua cuțite.Secțiunea transversală a unui cuțit are aria :
 𝐼𝑛
𝐴𝐶 = 1.25 ∙ = 125 𝑚𝑚2
2∙𝐽
Se aleg dimensiunile bornei: 𝐴𝐶 = 𝑋𝐴𝐶 × 𝑌𝐴𝐶

𝑋𝐴𝐶= 5 𝑚𝑚

𝑌𝐴𝐶= 25 𝑚𝑚

𝐴 𝐴
𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝐽 = 2 𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝐽 = 2
𝑚𝑚2 𝑚𝑚2

𝐼𝑛 𝐴
Se va calcula Jreal: 𝐽1𝑟𝑒𝑎𝑙 = = 2
𝑋𝐴𝐵 ∙ 𝑌𝐴𝐵 𝑚𝑚2

𝐼𝑛 𝐴
𝐽2𝑟𝑒𝑎𝑙 = = 1.6
𝑋𝐴𝐶 ∙ 𝑌𝐴𝐶 ∙ 2 𝑚𝑚2

Se va face verificarea rapoartelor pentru dimensiunile bornelor:

𝑋𝐴𝐵 Se respecta 𝑋𝐴𝐶 Se respecta

≥5 ≥5
𝑌𝐴𝐵 𝑌𝐴𝐶

𝑋𝐴𝐵 Se respecta 𝑋𝐴𝐶 Se respecta

≤8 ≤8
𝑌𝐴𝐵 𝑌𝐴𝐶

Forța de apăsare în contact

Contactul este din cupru argintat.Se admite inițial o forță specifică F =(15-25)gf/A și apoi se 0 efectuează calcule
de verificare.Forța de apăsare a unui loc de contact este:
𝑔𝑓
𝐹0 = 50
𝐴
𝐼𝑛 𝑘𝑔𝑓
𝐹1⬚ = 3.5 ∙ 𝐹0 ∙ = 35
2 𝐴
Verificarea la încalzire a căii de curent

Încălzirea bornei la trecerea curentului nominal

∝𝑟 = 4.1 𝑔𝑟𝑑 −1 -coeficientul de variație alrezistivității cutemperatura

𝑊
∝= 8 -transmisivitatea totală
𝑚2 ∙ 𝑔𝑟𝑑
𝜑20 = 1.587 ∙ 10−8 Ω∙𝑚 -rezistivitatea la 20 ° C

𝜑40 = 𝜑20 ∙ 1 + 𝛼𝑟 ∙ 40 − 20 = 1.717 ∙ 10−8 Ω −rezistivitatea argintului la 40°C (se consideră

∙𝑚 că temperatura bornei nu depașește 40°C)
𝐴𝐵 = 𝑋𝐴𝐵 ∙ 𝑌𝐴𝐵 ∙ 10−6 𝑚2 -Aria bornei

𝐴𝐵 = 200 𝑚𝑚2

𝑙𝑝_𝐴𝑏 = 2 ∙ 𝑋𝐴𝐵 + 𝑌𝐴𝐵 ∙ 10−3 = 90 ∙ 10−3 𝑚 -lungimea periferică a bornei

𝜑40 ∙ 𝐽2 ∙ 𝐴𝐵
𝜃0_max _𝐵 = = 19.078 °C
𝛼 ∙ 𝑙𝑝_𝐴𝑏
𝜃0_max _𝐵 − supratemperatura bornei, considerând că rezistivitatea nu variază cu temperatura

Încălzirea bornei la trecerea curentului nominal se calculează cu relația :

𝜃0_max_𝐵
𝜃max _𝐵 = = 20.697 °C
1− ∝𝑟 ∙ 𝜃0_max_𝐵
Temperatura bornei este :

unde: 𝜃m𝑎 = 40 °C

𝜃2_B = 𝜃max _𝐵 + 𝜃𝑚𝑎 = 60.697 °C

 Încălzirea unui cuțit la trecerea curentului nominal

∝𝑟 = 4.1 𝑔𝑟𝑑 −1 -coeficientul de variație alrezistivității cutemperatura

𝑊
∝= 8 -transmisivitatea totală
𝑚2 ∙ 𝑔𝑟𝑑
𝜑20 = 1.587 ∙ 10−8 Ω∙𝑚 -rezistivitatea la 20 ° C

𝜑40 = 𝜑20 ∙ 1 + 𝛼𝑟 ∙ 40 − 20 = 1.717 ∙ 10−8 Ω −rezistivitatea argintului la 40°C (se consideră

∙𝑚 că temperatura bornei nu depașește 40°C)
𝐴𝐶 = 𝑋𝐴𝐶 ∙ 𝑌𝐴𝐶 ∙ 10−6 𝑚2 -aria unui cuțit

𝐴𝐶 = 125 𝑚2

𝑙𝑝_𝐴𝑐 = 2 ∙ 𝑋𝐴𝐶 + 𝑌𝐴𝐶 ∙ 10−3 = 60 ∙ 10−3 𝑚 -lungimea periferică a unui cuțit

𝜑40 ∙ 𝐽2 ∙ 𝐴𝐶
𝜃0_max _𝐶 = = 17.89 °C
𝛼 ∙ 𝑙𝑝_𝐴𝑐

𝜃0_max _𝐶 − supratemperatura unui cuțit, considerând că rezistivitatea nu variază cu temperatura

Încălzirea unui cuțit la trecerea curentului nominal se calculează cu relația:

𝜃0_max_𝐶
𝜃max _𝐶 = = 19.3 °C
1− ∝𝑟 ∙ 𝜃0_max_𝐶

Temperatura unui cuțit este :

unde: 𝜃m𝑎 = 40 °C

𝜃2_𝐶 = 𝜃max _𝐶 + 𝜃𝑚𝑎 = 59.3 °C

Încălzirea bornei la curentul limită termic

𝑊∙𝑠
𝑐01 = 3.76 ∙ 106 -caldura specifică volumică
𝑚3 ∙ 𝑔𝑟𝑑

𝑘𝑎 = 1.1 -coeficientul de creștere al rezistenței datorită efectului pelicular

t= 1 s -durata prestabilită a scurtcircuitului (I t1s )

𝜑0 = 1.457 ∙ 10−8 Ω -rezistivitatea argintului la 0 grade Celsiu

∙𝑚
𝜃2_𝐵 + 𝜃𝑠𝑐_𝐵 = 200 ˚C -temperatura bornei în regim de scurtcircuit

Încălzirea bornei la curentul limită termic se verifică cu relația:

𝑐01 1 + 𝛼𝑟 ∙ 𝜃2_𝐵 + 𝜃𝑠𝑐_𝐵 𝐴

𝐽𝑡𝐵 = ∙ ln = 146798
𝑘∝ ∙ 𝛼𝑟 ∙ 𝜑0 ∙ 𝑡 1 + 𝛼𝑟 ∙ 𝜃2_𝐵 𝑚2

𝐽𝑡𝐵 ∙ 𝐴𝐵 = 29.3596 kA Se respecta

Încălzirea unui cuțit la curentul limită termic

𝜃2_𝐶 + 𝜃𝑠𝑐_𝐶 = 200 ˚C -temperatura bornei în regim de scurtcircuit

𝑐01 1 + 𝛼𝑟 ∙ 𝜃2_𝐶 + 𝜃𝑠𝑐_𝐶 𝐴

𝐽𝑡𝐶 = ∙ ln = 147691
𝑘∝ ∙ 𝛼𝑟 ∙ 𝜑0 ∙ 𝑡 1 + 𝛼𝑟 ∙ 𝜃2_𝐶 𝑚2

𝐽𝑡𝐶 ∙ 𝐴𝐶 = 18.4614 kA Se respecta

Forțe electrodinamice
Forța electrodinamică exercitată între cele două cuțite ale unui pol
 𝑎1
𝑙= 2∙ = 0.339 m -lungimea unui cuțit (vezi desenul de execuție);
102
𝑎 = 𝑋𝐴𝐵 + 𝑌𝐴𝐵 = 45 𝑚𝑚 -distanța între cuțitele unui pol;

h = 𝑌𝐴𝐶 = 25 𝑚𝑚 -dimensiuni cutite

𝑏 = 𝑋𝐴𝐶 = 5 𝑚𝑚

𝑎2 2 ∙ℎ ℎ ℎ2
𝜑𝑐 = ∙ ∙ atan − ln 1 + 2 = 0.95403 −factorul de corecţie care ţine seama
ℎ2 𝑎 𝑎 𝑎
de configuraţiile conductoarelor.

Forța electrodinamică exercitată între cele două cuțite ale unui pol se calculează cu relația:

𝜇0 = 4 ∙ 𝜋 ∙ 10−7 = 1.25664E-06 𝑁 ∙ 𝐴−2

2
𝜇0 𝐼𝑑 ∙ 103 𝑙
𝐹𝑒𝑙_𝑑𝑖𝑛 = ∙ ∙ ∙ 𝜑𝑐 = 1520.1 N
2∙ 𝜋 2 𝑎 ∙ 10−3
𝐹𝑒𝑙_𝑑𝑖𝑛 = 1520 N

Verificarea contactului în regim de scurtcircuit

Se consideră ca fiecare cuțit formează cu elementul fix al bornei un contact plan.

c= 8.4E-05
m= 0.6 -coeficienți de material;

𝐹1 = 𝐹1 ∙ 9.81 = 343.35 N

𝐹 = 𝐹1 + 0.5 ∙ 𝐹𝑒𝑙𝑑𝑖𝑛 = 1103.398 N -forța de apasare în contact în regim de scurtcircuit.

Rezistența de contact se calculează cu relația de mai jos, în prezența curentului de stabilitate dinamică:

𝑅 = 𝑐 ∙ 𝐹 −𝑚 = 1.26E-06 Ω

Numărul punctelor de contact în regim de scurtcircuit (calculat la curentul de stabilitate dinamică),

pentru un loc de contact (din cele patru).

ξ= 0.5 -coeficientul lui Prandtl;

𝑁
H= 5E+08 duritatea argintului;
𝑚2
Numărul punctelor de contact în regim de scurtcircuit (calculat la curentul de stabilitate dinamică), pentru
un loc de contact (din cele patru) se calculează cu relația:
2
𝜑40 ∙ 𝜋∙ 𝜉∙𝐻
𝑛= ∙𝐹 2∙𝑚−1
= 33.151
4 ∙ 𝑐2
Forța de repulsie în contact
n= 33 -numarul punctelor de contact;

𝐹
𝑟= = 0.000206331 Ω -raza unui punct de contact.
𝑛∙ 𝜋∙ 𝜉∙𝐻
Forța de repulsie în contact se calculează cu relația:

𝐴′′ ⬚
𝑐
𝐼𝑑 2 𝑛∙𝜋 0.1801 N
𝐹𝑦 = 1.02 ∙ ∙ ln ∙ 10−10 =
2 𝑟
𝑛 ∙ 𝐹𝑦 = 5.94386 N

𝑛 ∙ 𝐹𝑦 = 6 N

Rezistența de contact a unui loc din cele patru, la trecerea curentului nominal, se calculează cu relația:

𝑅𝑛 = 𝑐 ∙ 𝐹1−𝑚 = 2.53E-06 Ω

Încalzirea contactului în regim nominal

 𝐼𝑛
𝑈 = 𝑅𝑛 ∙ = 0.00051 V
2 2
𝑉
L= 2.4E-08
𝐾
𝑇0 = 273.15 + 𝜃2_𝐵 = 333.847 K

𝑈2
𝑇𝜃 = + 𝑇02 = 333.851 K
4 ∙𝐿
Supratemperatura contactului

𝑇𝜃 − 273.15 − 𝜃2_𝐵 = 0.004

0 0 0 1
 Arie aleasa
Jcalc pentru
Jcalc
AB pentru AC
AB 200 2
AC 200 1.25