Sunteți pe pagina 1din 17

Ministerul Educatiei, Culturii si Cercetarii al Republicii Moldova

I.P. Centrul de Excelenta in Medicina si Farmacie ,,Raisa Pacalo”

Portofoliu la limba
si literature
romana

A realizat: eleva gr.11


Josu Maria
A verificat: prof.de l.rom
Cupcea Iulia
Chisinau 2019/2020

COMPONENTELE
VOCABULARULUI

VOCABULARUL FUNDAMENTAL (fondul principal lexica)

Cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă


română şi este format din:

a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi);

b) cuvinte folosite frecvent în vorbire;

c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice);

d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române.

Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc:

- părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc;

- alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc;

- obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a


respira, a sta, a locui etc.

- păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc;

- arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc;

- grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc;

- zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc;

- momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc;

- culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc;

- conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc.


MASA VOCABULARULUI
Cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din:

1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii sintactice care au dispărut din
limba comună şi sunt de mai multe feluri:

• arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost
înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc.

• arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc;

• arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite:

* morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.;

* sintactice: Gazeta de Transilvania;

2. Regionalismele sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof),
curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

• regionalisme fonetice - forme cu circulaţie restrânsă a unor cuvinte de uz general: bărbat (bărbat), deşte (degete),
gios (jos), frace (frate) etc;

3. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuinţate de anumite persoane cu
intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bonjour, madam', O.K., week-end,
look.Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru ilustrarea snobismului
personajelor

4. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii, folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse, cu
scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani), curcan (poliţist), a ciordi (a fura), pârnaie, mititica (închisoare), mişto (frumos
sau batjocură), naşpa (urat) etc.

5. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi:


• limba latină savantă: colocviu, biblic, literă, fabulă, pictură etc;

• din limba franceză: monument, poezie, recamier etc;

• din limba italiană: capodoperă, spaghete, pizza etc;

https://www.youtube.com/watch?v=VnXovgiuYCw&list=RDMMBQogzYUoQWU&index=2• din limba engleză: star,


derbi, penalii etc

Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur - seism; amănunt - detaliu; ceresc -
celest; (a) bănui - (a) suspecta; moarte - deces;

prăpastie - abis etc

6. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă, bară de direcţie, cheie
franceză

7. Limbajul ştiinţific cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu, catgut,
adjectiv, fotosinteză, electron, polinom etc.

Mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmfergtgrthyt6juuuuj6u67uhhhhhuh56yu6tt
tthhyhythtyhtyhtyyhgnyhjythyyytyttttttttt
Genurile literare.
Tipuri si forme
Genurile literare

Genul liric Genul epic Genul dramatic

Genul Liriti
Cuprinde acele opere literare in care scriitorul (cel mai
adesea, poet) comunica direct impresiile, gândurile,
sentimentele, ideile si atitudinile sale. Cel care le exprima
este insusi poetul. Uneori, sentimentele autorului intra in
rezonanta cu simtamintele cititorului, intâmplare fericita,
ce da valoarea operei si, uneori, viata lunga a acesteia.
Specii ale genului liric:

1. cult:
- imnul -- Poezie sau cântec solemn compus pentru preamarirea unei idei,
a unui eveniment, a unui erou legendar etc. Imnurile religioase premaresc
divinitatea. Odata cu formarea statelor nationale, imnul devine si un cântec
solemn adoptat oficial ca simbol al unitatii nationale a statului. Este inrudit
si cu oda.

- oda -- specie a poeziei lirice (formata din strofe cu aceeasi forma si cu


aceeasi structura metrica), in care se exprima elogiul, entuziasmul sau
admiratia fata de persoane, de fapte eroice, idealuri, fata de patrie. Oda
opate fi eroica, personala, religioasa sau sacra.

- pastelul -- specie a poeziei lirice, in care autorul descrie un tablou din


natura (priveliste, moment al unei zile sau anotimp, aspecte din fauna si
flora), prin intermediul caruia isi exprima direct anumite sentimente.

- elegia -- Poezie lirica in care se exprima sentimente de tristete,


melancolie, regret mai mult sau mai putin dureros, de disperare, provocate
de motive intime sau sociale. Elegiile pot fi filozofice, patriotice, religioase,
erotice etc.

- satira -- Poezie lirica n care sunt ridiculizate aspecte negative sociale,


moravuri, caractere. satira poate fi literara, morala, sociala, politica.

- meditatia -- specie a liricii filozofice in care poetul isi exprima


sentimentele, cugetând asupra rosturilor existentei umane si asupra unor
experiente intelectuale fundamentale in legatura cu temele majore ale
unversului.

- sonetul -- Poezie cu forma prozodica fixa, alcatuita din 14 versuri,


repartizate in doua catrene, cu rima imbratisata si doua tertine cu rima
libera. Intregul cuprins al poeziei este enuntat in ultimul vers, care are forma
unei maxime.

- rondelul -- A aparut in literatura medievala franceza si desemneaza, la


origine, un cântec si un dans. In acceptia lui moderna, rondelul este o
poezie cu forma fixa, având numai doua rime si un refren, care deschide
poezia si in care este reluat, partial si inetgral, la mijlocul si la sfârsitul ei.

- gazelul -- desemneaza o poezie lrica erotica. Originar din literatura


indiana, persana, araba, preluat de poetii europeni, gazelul este format
dintr-un numar variabil de distihuri, fiecare al doilea vers având aceeasi
rima cu cele doua versuri ale distihului initial.
2 popular
- doina obiceiurilor legate de inmormântare. -- specie a liricii populare si a
folclorului muzical românesc, care exprima un sentiment de dor, de jale, de
dragoste, de revolta etc.

- cântecul -- specie lirica semifolclorica, având un caracter nostalgic, erotic,


sau care celebreaza haiducia.

- bocetul -- Lamentatie improvizata, de obicei, versificata, cântata pe o


anumita melodie, in cadrul

Genul epic
Cuprinde acele opere literare in care ideile si sentimentele autorului
nu sunt transmise direct, ca in cazul genului liric, ci indirect, prin
intermediul actiunii si al personajelor. Genului epic ii corespunde,
ca mod de expunere, naratiunea. De aceea, intr-o opera epica exista
trei elemente defibitorii: actiunea (intâmplarile prezentate, frecvent,
in ordinea desfasurarii lor), personajele si autorul.
Specii ale genului epic:
1 Cult
- schita -- specie a genului epic, de dimensiuni reduse, cu actiune limitata la
un singur episod caracteristic din viata unuia sau a mai multor personaje.
- nuvela -- Opera epica in proza, care are o actiune complexa ce cuprinde o
inlantuire de fapte, la care participa mai multe personaje, surprinse in evolutie
si prezentate in mediul lor de viata. Ca dimensiune, se situeaza intre schita si
roman. Nuvela poate fi romantica, naturalista, realista, psihologica, umoristica,
istorica.
- romanul -- specie a genului epic, in proza, cu actiune mai complicata si de
mai mare intindere decât a celorlalte specii epice in proza, desfasurata pe mai
multe planuri , cu personaje numeroase, bine conturizate.
- fabula -- Povestire scurta, in versuri sau in proza, in care scriitorul critica
anumite trasaturi morale sau comportarea unor oameni, prin intermediul
personajelor - animale, plante, obiecte - si care are valoare educativa. Fabula
este construita pe baza alegoriei, dezvaluita prin morala (partea finala), uneori,
cu valoare de sentinta a fabulei.
- balada -- A fost cultivata de literatura medievala franceza. Are subiecte
diverse, valorifica eroicul, fantasticul, legendarul, care a fost adesea valorificata
in literatura culta. Are o forma fixa (trei strofe a câte opt versuri si un catren
final.
- poemul eroic -- specie a genului epic, in versuri, de proportii mai mari decât
balada, dar mai mici decât epopeea. Poemul eroic evoca fapte istorice sau
legendare, din trecutul unui popor, punând in centrul atentiei figura unui erou
exceptional, in imprejurari exceptionale, care se detaseaza dintre alte personaje
cu insusiri deosebite, pe care acesta le domina.
- epopeea -- Creatie epica in versuri, de intindere mai mare decât poemul, in
care se povestesc fapte eroice, legendare, de mare insemnatate pentru viata
unui popor si la care participa, pe lânga eroii numerosi, si forte supranaturale.
Epopeea poate fi istorica, eroica, eroi-comica, filozofico-religioasa.
- basmul -- specie in proza a epicii (populare), a carei naratiune si ale carei
personaje, fabuloase, transfigureaza realitati ale naturii si ale vietii sociale
- legenda -- specie a genului epic (popular), in versuri sau proza, prin care se
explica, apelându-se, de obicei, la fantastic, geneza unui lucru (fiinte,
fenomen,) al unui eveniment istoric ori se evoca ispravi neobisnuite ale unor
eroi atestati sau nu de catre documente.
2 popular
- basmul (povestea)
- legenda
- balada
- snoava -- scurta povestire folclorica cu continut anecdotic, inspirata din viata
de toate zilele, având o larga circulatie orala.

Genul DRAMATIC
Cuprinde acele opere literare in care continutul de idei, sensul operei sunt
evidentiate prin jocul unor actori, care intruchipeaza personajele pe o scena, in
fata spectatorilor. Intre spectatori si scriitor (dramaturgul) apare o conventie,
spectatorul admitând ideea ca pe scena apar adevaratii eroi. Principalul mod
de expunere intr-o opera dramatica este dialogul (si monologul). Opera
dramatica nu este scrisa pentru a fi citita, ci pentru a fi reprezentata pe scena.

Specii ale genului dramatic:


1 cult
- comedia -- Este specia genului dramatic, in proza sau in versuri,
care evoca personaje, intâmplari, moravuri sociale, care sunt
caracterizate intr-un mod ce stârneste râsul, având un sfârsit vesel
(happy end) si, deseori, un rol moralizator.
- drama -- specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, cu
continut si deznodamânt grav. Fiindca imbina episoadele vesele cu
cele triste, drama exprima mai aproape de adevar complexitatea
vietii reale. Tinzând sa exprime aceasta complexitate, este mai putin
supusa conventiilor decât tragedia, si de aici, diversitatea formelor
si dificultatea de a o defini. Contine tipuri diferite de personaje,
sentimente, tonalitati, iar partea componenta esentiala o constituie
conflictul.
-tragedia -- specie a genului dramatic, in versuri sau proza, cu
subiect grav, patetic, cu personaje puternice, aflatde intr-un conflict
violent, ireconciliabil, cu deznodamânt nefericit, infiorator.
2 popular
- Irozii
- oratia de nunta
Istorisirea
“Istorisirea zahariei
fantanaru“de Mihail Sadoveanu
La inceput este prezentată nemulţumirea liţei Salomia pe orbul ce tocmai
îşiterminase povestirea .Aceasta discută cu naratorul şi îşi exprimă dorinţa de a
auzi istorisirea unui om care a văzut multe pozne la viaţa lui moş Zaharia
fântânarul unul dintre cei mai tăcuţi oamenii ai hanului uzind vorbele Salomiei
comisul Ioniţa se implică repede în discuţie şi doreşte şi el să audă povestea
moşului Zaharia cu greu fântânarul începu a povesti că într-o zi a fost chemat de
boierul de la Păstrăveni să gsească apă într-o poiană pentru că acolo urma să
facă popas în toamnă ,la vânătoarea domnească şi ai săi oameni apoi moşul
sfârşi povestirea spre nemulţumirea liţei Salomia care amintind-usi de cumpâna
cu care acesta a găsit apă în poiana aceea încearcă sa-l înduplece pe fântânar să
continue povestirea .Fântânarul scoase din chimir acea cumpănă pe care o avea
şi acum la el şi continua povestirea Zaharia povesti despre cum el i-a dat ordin
oamenilor lui Dimachi Mârza să construiască fântâna şi despre promisiunea pe
care i-o făcuse cuconului aceea că îl va aştepta cu apă din fântână la terminarea
acesteia .Zaharia ceru apoi rachiu de drojdie de la Botnari şi continuă alene
povestirea, după zile de munca fântâna era gata, iar fântânarul îl aşteptă cu apă
bună pe boier în poiană, apoi acesta încheie din nou abrupt istorisirea dar liţa
Salomia răzând cu subînţeles începu a grăi despre datoria lui moş Zaharia de a îl
aştepta pe Vodă cu apă la vânătoarea din toamnă şi de a ingriji poiana şi o
colibă de Frunze.
Toate find astfel rânduite a venit Vodă la Păstrăveni cu mare alai venind Vodă
cu mare alai cuconul Dimachi Mârza l-a întâmpinat înainte cu femeia dumisale şi
cu fata căci avea o fată subţirică şi tare frumoasă s-au înclinat şi au sărutat mâna
lui Vodă iar fata suspina şi plângea într-una spre enervarea tatălui său care nu
era deacord cu iubirea dintre ea şi un fecior de mazâl din Războieni Ilieş Arsachi
conul trimise pe fată de acolo ca să nu mâhnească pe Vodă. A doua zi Vodă a
fost primul pe cal la vânat alături de Dimachi Mârza iar în urma acestora Zaharia
se grăbise către fântână şi înainte de a ajunge văzu pe copila cuconului care-i
mărturisi că-şi va răpune viaţa pentru iubirea sa şi că se va arunca în fântână
Voda trimise pe ţiganca sa să-l cheme pe Ilieş să petreacă aceasta ultima clipă
împreună fântânarul i spuse că flăcăul n-o va lăsa şi îi sugera domniţei Aglăiţa să
se ascundă în coliba de frunze iar când se va face popas Vodă să-i vadă
îngenunchiaţi cerând iertare.
Liţa se opri din povestit să-şi tragă aerul iar Zaharia începu a râde părând mai
uimit decât alţii căci altfel era povestea spusă de o gură străină.Liţa continuă
apoi povestirea îndrâznind să apuce încă o plăcintă cu poalele-n brâu. Spuse că
între timp Vodă aflase de la un om al său de necazul copilei şi îl chemă pe
boierul Mârza şi îi ceru să o aducă pe fata sa degrabă. Încurcat şi înspăimântat
pentru că ştia că fata sa fugise de acasă cu gând rău cuconul nu ştia ce să facă
,iar atunci cu un curaj ieşit din comun Zaharia scoase cumpăna şi urmând
semnul acesteia a deschis uşa de la colibă şi Vodă văzu pe tineri cerându-şi
iertare nimeni nu a înţeles ce s-a întâmplat iar Vodă a fost tare uimit de
înţelepciunea acestei cumpene apoi împăcându-se toţi Măria Sa şi Doamna au
fost naşi ai tinerilor la nunta de la Iaşi.
După ce mătuşa Salomia termină povestirea Zaharia aprobă dar comisul Ioniţă
zise că istorisirea a fost frumoasă dar că alţi ştiu istorisiri şi mai frumoase şi mai
minunate Fiind trecut de miezul nopţii încet-încet se făcu tăcere la vatră şi toţi
umblau după cotloane ferite şi locuri de odihnă. Hanul adormi agale după ce
cloşca cu pui trecuse miezul noptii.

Mihail Sadoveanu
A fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier,
academician și om politic român. Este unul dintre cei mai
importanți și prolifici prozatori români din prima
jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se
întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai
ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși
autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre
natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Ca om
politic, a fost adept al naționalismului și umanismului, Sadoveanu oscilând în
perioada interbelică între forțele politice de dreapta și stânga. A făcut parte mai
întâi din Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și Partidul Agrar al
lui Constantin Argetoianu, ocupând funcția de Președinte al Senatului. Sadoveanu
a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiționaliste Sămănătorul, înainte
de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de
revista literară Viața Românească.
Basmul
Petre Ispirescu si Ion Creanga :doi povestitori in oglinzile basmului
Petre Ispirescu Ion Creanga
Greuceanu Fata babei si fata mosneagului

Aleodor-Imparat Capra cu trei iezi

Praslea cel voinic si merele de aur Povestea lui Stan Patitul

Fat-Frumos cel ratacit Danila Prepeleac

Copilul cel istet Ivan Turbinca

Gheorghe cel viteaz Punguta cu doi bani

Tinerete fara batranete si viata fara Povestea luiHarap-A

de moarte Soacra cu trei nurori

Ion Creanga (n. 1 martie sau 10 iunie 1837, Humulești; d. 31


decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită
măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este
considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită
operei sale autobiografice Amintiri din copilărie .

Petre Ispirescu Este cunoscut mai ales datorită activitații sale


de culegător de basme populare românești pe care le-a repovestit cu
un har remarcabil. . Activitatea sa de tipograf l-a pus în contact cu
scriitori și oameni importanți timpului său (Ion Ionescu de la Brad,
Nicolae Filimon, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu etc.În 1862, Ispirescu
a publicat primele șase basme culese de el, în Țăranul român, la
îndemnul lui Nicolae Filimon. Este vorba de basmele Tinerețe fără
bătrânețe și viață fără de moarte, Prâslea cel voinic și merele de aur,
Balaurul cel cu șapte capete, Fata de împărat și pescarul și Fiul
vânătorului. Ele au fost reunite apoi, împreună cu altele, în prima sa
culegere de basme, astăzi devenită o raritate bibliografică.
Nuvela
Clasificare nuvelei:
 Istorica

 Fantastica

 Filozofica

 Realista

 Naturista

 Simbolista

 Romantica

 Psihologica

Exemplu:Nuvela istorica: ”Nuvela Alexandru Lapusneanu .1564-


1569”de Constantin Negruzzi

Constantin Negruzzi Dupa moartea tatălui său, intră copist la visterie, începând astfel
viaţa politică, cum făceau toţi fiii de boieri pe atunci.
În acest timp publică câteva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire, Prostia Elenei de
Marmontel), şi câteva nuvele, care făcură mult efect. Îndemnat de scrierile patrioţilor de
peste munţi, studie istoria şi dădu la lumină Aprodul Purice ca un fel de protestare indirectă
la adresa domnului şi boierilor din timpul său.
Romanul
Tipul de roman:
roman istoric • Neamul Șoimăreștilor de Mihail Sadoveanu
• Fraţii Jderide Mihail Sadoveanu

Particularitati:
- asociază adevărul istoric necesităţilor epicului;

- istoria este un fundal pentruepic sau invers.

- lupta pentru apărareamoșiei strămoșilor;

- sacrificiul în numele libertăţii ţării.

roman de aventuri • Zodia Cancerului sauvremea Ducăi-Vodăde Mihail Sadoveanu(parţial)


Particularitati:
- naraţiunea este plină de nerv;

- eroul trece de la un pericol demoarte la salvare;

- dialogul este viu, incitant;

- fapte emoţionante, captivante.

- aventura dragostei fatale.

roman de dragoste • Mara de Ioan Slavici


• Patul lui Procust de Camil Petrescu

• Singur în faţa dragostei de Aureliu Busuioc

Particularitati:
- pune accent pe latura sentimentală;

- este analizat cu fineţe comportamentul personajelor.

- dragostea ca realizare a destinului;

- împlinirea spirituală prin dragoste;

- dragostea ca negaţie a idealului.

roman psihologic • Pădurea spînzuraţilor de Liviu Rebreanu


• Zbor frînt de Vladimir Beșleagă

Particularitati:
- abundenţa materialului descriptiv;

- analiza proceselor psihice conștiente;

- eroii trăiesc criza de conștiinţă, drame morale puternice.


- salvarea sufletului prin lumina credinţei;

- copilul și ororile războiului.

roman fantastic • Noaptea de Sînziene de Mircea Eliade


• Domnișoara Christina de Mircea Eliade

• Adam și Eva de Liviu Rebreanu (parţial)

Particularitati:

- fapte neobișnuite;

- caractere inexplicabile, incredibile;

- include miraculosul straniu, supranaturalul;

- călătoria iniţiatică a spiritului întru descoperirea jumătăţii sale mitice.

- criza omului dominat de fantasme;

- tentaţia existenţei umane în ireal;

- speculaţia filozofică, prezenţe mitologice, interferenţe ale elementelor psihologice și miraculosului mistic.

roman social • Ion de Liviu Rebreanu


• Moromeţii de Marin Preda

Particularitati:

- interferenţa dintre două planuri: real (patima pentru pămînt) și interior-subiectiv (patima iubirii);

- personaje din toate categoriile sociale;

- conflicte puternice;

- analiză de tip balzacian;

- epic de tip mozaical ramificat;

-conturarea unui cadru eminamente social, expresia concentrată a spaţiului cu o ordine

cosmică axată pe un sistem de simboluri;

- analiză obiectivă.

- patima pentru pămînt ca rezultat al inechităţii sociale;

- satul și timpul, istoria și omul, puterea și individual dependent de ea;

- ruinarea familiei patriarhale;

- răsturnarea unei lumi.

Roman sentimental • Manoil de Dimitrie Bolintineanu

• Adela de Garabet Ibrăileanu

Particularitati:

- orfanul ce își caută familia;

- moravuri umane decăzute, modalităţi de viaţă perimată.

- naraţiune epistolară, viziune romantic-sentimentală, elemente melodramatice;

- intenţionalitate auctorială, prezenţa unui spectru sentimental, particularităţi de jurnal: un antijurnal.


Compunerea de utilitate sociale cererea

Doamna director,
Subsemnata, Josu Maria, eleva in clasa a X-a
grupa 11 a Centrului de Excelenta in medicina si
farmacie “RaisaPacalo” din orasul Chisinau str.
Nicolae Testimiteanu nr.28, domiciliata in orasul cu
acelasi nume, solicit acordul dumnevoastra pentru
A participa, in calitate de voluntar, la un proiect de
reabilitare a monumentelor istorice din or. Chisinau
In perioada 10-15 martie 2020.
Va asigur ca, in aceasta perioada, imi asum
responsabilitatea de a urma un plan individual de studiu
pentru a recupera orele perdute.

09.decembrie.2019 Josu Ma
Doamnei director Ala Manolache
directoare a CEMF “Raisa Pacalo”
Compunerea de utilitate sociala procura

Procura
Subsemnata, Raluca Bratu, eleva la Liceul Real
din Chisinau, domiciliata in or. Cu acelasi nume
, str. Ion Creanga, 21 apartamentul 213, bulletin de
indentitate A01234567, eliberat la 02.02.2013, de
oficiul 01, incredintez fratelui meu, Rares Bratu,
domiciliat in or. Chisinau, str. Ion Creanga 21,
ap.213, bulletin de indentitate A01234567, eliberat la
12. 01. 2012, de oficiul 01, sa ridice suma care mi se
cuvine ca salariu pentru luna iulie 2013 de la
contabilitatea Directiei Spatiilor Verzi Chisinau.

1. August.2013 Raluca Bratu

Compunerea de utilitate sociala invitatia


Invitatie
Dinstinse domnule Nicolae Dabija,
Avem onoarea s ava invitam la o serata cu
genericul “Cuvantul sfinteste locul” organizata
In cadrul cercului de literature a CEMF ”Raisa
Pacalo”. Invitatia noastra este de a descoperi
Puterea cuvantului. Intrucat sunteti autorul mai multor
studii cu ponderea despre personalitati si creatii,
avem certitudinea ca prezenta Dumnevoastra va
incuraja efortul nostrum de a
demonstra ca cuvantul nu este alcatuit doar din litere
ci are alt scop.
Evenimentul va avea loc pe data de 05 februarie
2020, ora 11:00, in incinta salii festive a CEMF
“Raisa Pacalo” orasul Chisinau, str. Nicolae
Testimiteanu nr. 28 .
Va asteptam cu mult drag!
Elevii clasei a X-agrupa 11
a CEMF “Raisa Pacalo”