A.

Precizaţi felul, cazul şi funcţia sintactică pentru fiecare pronume din textele de mai
jos:
a) Când îi spunea cineva ceva despre faptele mele, mătuşa nu mă credea pe
mine, ci pe acela.
b) Am întâlnit alţi colegi care se grăbeau spre casele lor şi fiecare ducea cu
sine vestea despre o viaţă ce parcă nici nu era a noastră.
c) Ne-a spus două proverbe: „Cine sapă groapa altuia cade el însuşi în ea” şi
„Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti”.

a) îi= pronume personal,forma neaccentuată,cazul Dativ,funcția sintactică complement

indirect
cineva=pronume nehotărât,cazul Nominativ,funcția sintactică subiect
ceva=pronume nehotărât,cazul Acuzativ,funcția complement direct
mele=pronume posesiv cu valoare adjectivalș,cazul Acuzativ,functia atribut adjectival
mă=pronume personal,formă neaccentuată,cazul Acuzativ,funcția sintactică complement
direct
pe mine= pronume personal,formă accentuată,cazul Acuzativ,funcția complement direct
pe acela= pronume demonstrativ de depărtare,caz Acuzativ,funcția complement direct
b) alți=pronume nehotărât cu valoare adjectivală,cazul Acuzativ,funcția atribut adjectival
pronominal
care=pronume relativ,caz Nominativ,funcția subiect
lor=pronume personal,forma accentuată,cazul Acuzativ,funcția de atribut adjectival
pronominal
fiecare=pronume nehotărât,caz Nominativ,funcția subiect
cu sine=pronume reflexive,forma accentuată ,cazul Acuzativ,funcția de complement
indirect
ce=pronume relativ,caz Nominativ,funcția de subiect
a noastră=pronume posesiv,cazul Acuzativ,nume predicativ
c) ne=pronume personal,formă neaccentuată,cazul Dativ,funcția de complement indirect

cine=pronume relativ, cazul Nominativ,funcția de subiect

altuia=pronume nehotărît,caz Dativ,funcția complement indirect

el=pronume personal,caz Nominativ,funcția subiect

însuși=pronume de întărire cu valoare adjectivală,caz Nominativ,funcția de atribut

adjectival

în ea=pronume personal,caz Acuzativ,funcția de complement circumstantial de loc

mi=pronume personal,forma neacentuată,caz Dativ,funcția de complement indirect

cu cine=pronume relativ,caz Acuzativ,funcția de complement indirect

ti=pronume personal,forma neaccentuată,caz Dativ,funcția de complement indirect

cine=pronume relativ ,caz Nominativ ,funcția nume predicativ ?

B. Se dă textul:
„Bătrânul Dan trăieşte ca şoimul singuratic / În peşteră de stâncă, pe-un munte păduratic /
Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară, / Ca pe un gol de munte o stâncă
solitară /.../
Şi zice: Timpul rece apasă-umărul meu / Şi cât m-afund în zile, tot simt că e mai greu ! /
O!
lege-a nimicirei, o ! lege nemiloasă ! / Când, când s-a toci oare a vremii lungă coasă !” /
Apoi
el pleacă fruntea şi cade în visare, / Iar munţii, albi ca dânsul, se-nclină-n depărtare”.
(V. Alecsandri)
1. Precizaţi funcția sintactică a cuvintelor subliniate, arătând și partea de vorbire
prin care sunt exprimate.
trăiește = predicat verbal exprimat prin verb predicative
său = atribut adjectival exprimat prin pronume posesiv cu valoare adjectivală
m-afund =predicat verbal exprimat prin verb predicative,diateza reflexivă
a nimicirei=atribut substantival genitival exprimat prin substantive comun simplu
 lege=fara funcție sintactică fiind un substantiv comun simplu în cazul Vocativ
s-a toci=predicat verbal exprimat prin verb predicative
lungă=atribut adjectival exprimat prin adjective
el=subiect exprimat prin pronume personal
ca dânsul=atribut pronominal exprimat prin pronume de politete

2. Construiţi cinci enunţuri cu alte tipuri de pronume (și diferite între ele) decât cele
care apar în text. Menționați cele cinci tipuri de pronume.

Care dintre voi ați pregătit tema? (pronume interogativ)

Acela va fi un om mare!(pronume demonstrativ de depărtare)
Tu însuți ai rezolvat toată tema? (pronume de întărire)
Cineva mi-a spart cana.(pronume nehotărît)
Nimeni nu m-a ajutat.(pronume negativ)

3. Numiţi valorile morfologice avute în text de cuvântul o şi construiţi apoi enunţuri cu

alte valori morfologice ale acestui cuvânt.

o stâncă- articol nehotărât

O lege a-nimicirei!-interjecție

Am văzut-o!-pronume personal

Am exersat o dată exercițiul! –numeral

4. Construiţi cinci fraze în care subordonata că e mai greu să îndeplinească alte funcții

sintactice decât în text. Menționați aceste funcții.

În text că e mai greu este propoziție subordonată completivă directă.

1.Mă gândesc că e mai greu.-propoziție subordonată completivă indirectă

2.Se zvonește că e mai greu.-propoziție subordonată subiectivă

3.Nu reușesc că e mai greu.-propoziție subordonată completivă circumstanțială de cauză

C. Se dă textul:

„O foaie se desprinde din crâng şi calendar:

De-un an o aşteptase Septemvrie ca dar.

Tot ce legat fusese, de-acuma o să zboare.

Lumina e mai caldă, deşi e mai răcoare.

Culorile învie pe moartea frunzăturii,

Dând farmecu-nfloririi declinului naturii.

Şi tremurând în vântul ce-o smulge şi-o ridică

O pasăre de aur e frunza cea mai mică”. (Ion Pillat)

1. Transcrieţi din text un pronume nehotărât şi un verb la modul gerunziu.

-tot=pronume nehotărât

-tremurând =verb la gerunziu

2. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „O foaie se

desprinde din crâng şi calendar”.

o- articol nehotarât

se-pronume reflexiv transformat într-un morfem al diatezei passive a verbului ,,desprinde

din –prepoziție simplă

și-conjuncție coordonatoare

2. Precizaţi modul şi timpul verbelor din primul distih.

Se desprinde-modul indicative,timp prezent

Așteptase-modul indicative,timp mai mult ca perfect

4. Alcătuiţi câte un enunţ în care substantivul „frunza” să aibă funcţii sintactice de

complement direct, complement indirect, atribut substantival genitival, subiect.

Am văzut frunza căzând.-complement direct

Mă uitam la frunza rătăcită.-complement indirect

Nervura frunzei fusese ruptă.-atribut substantival genitival

Frunza zbură în văzduh.-subiect

5. Precizaţi la ce grad de comparaţie este ultimul adjectiv care apare în text, iar apoi
construiţi două enunţuri în care acelaşi adjectiv să se găsească la alte grade de
comparaţie.

Cea mai mică- superlativ relativ de inferioritate

Fetița mai mică fugi în brațele mamei.-comparativ de superioritate

Buturuga mică răstoarnă carul mare.-pozitiv

6. Precizaţi funcţia sintactică avută în text de cuvintele: „din crâng”, „mai caldă”,

„frunzăturii”, „de aur”.

din crâng-complement circumstantial de loc

mai caldă-predicat nominal

frunzăturii-atribut substantival genitival

de aur-atribut substantival prepozițional

7. Construiţi patru fraze în care elementul „ce” să introducă alte subordonate decât în
textul dat. Precizaţi felul acestora.

Vreau ce vrei și tu.( introduce o propozitie subordonata completiva directa)

Mă gândesc ce să îți spun.( propoziție subordonata completivă indirectă)

Este de apreciat ce este frumos.(propoziție subordonată subiectivă)

 El este ce și-a dorit.(propoziție subordonată predicativă)

D. Se dă textul:

„Dete gerul şi Păcală, rupt de drum, de neodihnă,

Într-un sat se aşezase, iarna s-o petreacă-n tihnă.

Dar sătenii, hoţi cu toţii, spre fărădelegi porniţi,

C-un aşa om printre dânşi, nu puteau dormi tihniţi.

Învârteau deci la şuruburi, doar din sat îl vor urni.

Când văzu aşa Păcală, ştiţi prin minte ce-i trăsni ?

Mă voi face mort! îşi zise. Asta are să le placă !

Vreau să văd când mort zăcea-voi ce vor spune ? Ce-au să facă?”.

(Petre Dulfu, „Isprăvile lui Păcală”)

1. Selectaţi, din primele patru versuri, câte un verb aparţinând fiecărei conjugări.

se așezase, s- petreacă ,nu puteau, dormi ,porniți

2. Precizaţi modul şi timpul verbelor: „se aşezase”; „porniţi”; „nu puteau”; „văzu”.
Se asezase-mod indicativ , timp mai mult ca perfect
Porniti-mod participiu
Nu puteau-mod indicativ timp imperfect
Vazu-mod indicativ,timp perfect simplu
3. Explicaţi scrierea cuvintelor: „s-o”; „sătenii”.
s-o-cratima desparte pe ,,s” care face parte din verbul ,,petreaca la modul
conjunctiv de pronumele personal ,,o”

,,satenii”-substantiv comun simplu , articulat cu articolul hotarat ,,i”

4. Alcătuiţi câte un enunţ în care substantivul „sat” să aibă funcţii sintactice de

complement
direct, complement indirect, atribut substantival genitival, subiect.

Am vizitat satul natal.(complement direct)

Numele satului e cunoscut.(atribut substantival genitival)

De satul nostrum ma leaga multe amintiri.(complement indirect)

Satul este renumit.(subiect)

5.Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor: „cu toţii”; „printre dânşii”; „asta”; „ce”.

Cu totii-pronume nehotarat

Printe dansii-pronume de politete

Asta-pronume demonstrative de apropiere

Ce –pronume interogativ

6. Transcrieţi fiecare propoziție, precizându-i felul, din fraza Vreau să văd când mort

zăcea-voi ce vor spune.

Vreau-propozitie principal

Sa vad-prpozitie subordonata completive directa

Cand mort zacea-voi-propozitie subordonata completiva circumstantiala de timp

Ce vor spune-propozitie subordonata completive directa

7. Contrageţi propoziţiile: „iarna s-o petreacă-n tihnă”; „Când văzu aşa Păcală”.

Iarna s-o petreaca in tihna-iarna petrecand-o in tihna

Cand vazu asa Pacala-Vazand asa Pacala

E. Rescrieţi următoarele enunţuri, corectând toate greşelile conţinute:

a) Era sa cadem pe gheata cand fuseseram chemati in locul care ne-a fost precizat.

b) Oamenii erau darzi dar multora le picase parul si ramasesera chei.

c) Cartile nou-aparute,scrise de acei savant ilustri se vor lansa la ora doisprezece fix.
d) Nu mai face galagie caci nu stii nimic din ce s-a intamplat si nu ti-ai adus aportul la
reusita surorii mele.

e) Cu patru monede de cincizeci de bani ,mi-am cumparat sireturi si chibrituri.

f) Mi-ar parea bine ca, de Craciun pretul oualor sa nu se scumpeasca foarte mult.

g) Ele insesi sufera mult la serviciu si au spus ca le-ar placea sa aiba un alt loc de munca.

h) Nu erau decat noua copii zglobii, iar al optulea si al noualea, pe care i-am cunoscut si eu,
erau fuduli si nou-veniti.