Universitatea de Medicină, Farmacie, Stiinte si Tehnologie din Targu-Mures

Facultatea de Economie si Drept

Asemanari si diferente intre

comertul clasic si cel online

Profesor coordonator : Varga Iulia

Student : Țurcan Diana

Cuprins
1
1. Introducere………………………………………………………………… 3
2. Asemănările dintre comerţul clasic şi cel electronic……………………… 4
3. Deosebirile dintre comerţul clasic şi cel electronic……………………… 5
4. Puncte tari …………………………………………………………………6
4.1. Comerţ electronic…………………………………………………………6
4.2. Comerţul clasic…………………………………………………………7
5. Puncte slabe…………………………………………………………8
5.1.Comerţul electronic…………………………………………………………8
5.2. Comerţul clasic…………………………………………………………8
6.Oportunităţi…………………………………………………………9
6.1.Comerţul electronic…………………………… …………………………9
6.2.Comerţul tradiţional………………………………………………………9
7.Ameninţări…………………………………………………………10
7.1.Comerţul electronic………………………………………………………10
7.2.Comerţul tradiţional………………………………………………………10
8. Concluzii …………………………………………………………………11
9. Bibliografie ………………………………………………………12

2
1. Introducere
Comerţul este un reprezentant în serviciul utilizatorilor şi al producătorilor, cuprinzând o
parteimportantă a fluxului monetar din fiecare ţară. În economiile moderne, comerţului îi revinerolul
de aregla mecanismul de piaţă, organizând confruntarea dintre cerere şi ofertă,
asigurândmaterializarea respectivelor confruntări în acte de vânzare - cumpărare, prin antrenarea
agenţilor economici.
Comerţul este o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le
revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali.
Evoluţia economiei a determinat mutaţii pe toate planurile în sectorul comercial: metode
devânzare,forme de distribuţie,repartiţie geografică a managementului întreprinderilor, oportunităţi
de afaceri. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale a revoluţionat comerţul, determinând
adoptarea Internetului ca mediu comercial.
Aceasta a făcut ca multe firme să utilizeze noi metodede marketing în medii computerizate.
Dezvoltarea Internetului s-a extins dincolo de folosirea acestuia ca mijloc decomunicare,trecându-se
la abordarea acestuia ca o nouă piaţă. De asemenea creşterea interconectivităţii calculatoarelor în
Internet, a determinat companiile să folosească aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul
electronic în Internet, care să utilizeze pe lângă vechile servicii şi altele noi. Este vorba, de exemplu,
de posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea consultând cataloage electronice "on" pe Web
şi plătind prin intermediul cărţilor de credit sau a unor portmonee electronice.
Comerţul electronic reprezintă relaţiile de afaceri care se derulează prin reţea între furnizori si
clienţi, ca o alternativă la variantele de comunicaţii "clasice" prin fax, linii de comunicaţii dedicate
sau reţele cu valoare adaugată. Procesul de realizare a afaceri în mediul virtual este complet diferit,
deoarece în locul proceselui de distribuţie face apel la adunarea, selectarea, sintetizarea şi
distribuirea informaţiei. Lanţul unei afaceri digitale începe cu aprovizionarea şi cererea şi se încheie
cu preţurile şi competiţia. Popularitatea pe care o deţine în prezent Internetul ca mediu comercial
este datorată capacităţiide a facilita răspăndirea informaţiilor, a resurselor şi de a oferi un canal
eficient pentru reclame, marketing şi posibilitatea distribuirii directe a unor bunuri şi servicii
informaţionale.
Dar, fara indoială dezvoltarea comerţului electronic nu va conduce la reducerea importanţei
comerţului clasic, atâta timp cât,pe de o parte, infrastructurile pe care se bazează comertul electronic
vor fi încă influenţate de o serie de bariere comerciale şi depind de investiţii,iar pe de altă parte, vor
exista indivizi care doresc un contact fizic cu produsul pe care îl achiziţionează.
Cert este că, dezvoltarea comerţului clasic este impulsionată şi de această formă modernă de comerţ,
care este comertul electronic.

3
2. Asemănările dintre comerţul clasic şi cel electronic
Comerţul electronic cuprinde toate interacţiunile şi schimburile de informaţii dintre vânzător
şicumpărător, care apar înainte şi după tranzacţia respectivă (publicitate, acordare desuport tehnic
produsului cumpărat, livrare, servicii comerciale).
Astfel, în cazul comerţuluielectronic, se întalnesc aceleaşi componente ca şi în cazul comerţului
clasic, dar cu modificări specifice, şi anume :

 produsul/serviciul (există un produs sau un serviciu care este material sau digital);
 locul de vânzare (în cazul comerţului pe Internet este un website pe reţea care prezintă
produsele sau serviciile oferite);
 pubicitatea (s-a dezvoltat o modalitate de a atrage oamenii să vină la un anumitwebsite);
 modalitatea de vânzare (un formular on-line în cazul comerţului prin Internet);
 modalitatea de plată (în comerţul prin Internet se aplică din ce în ce mai multmodalitatea e-
banking);
 modalitatea de livrare (livrarea produselor achiziţionate prin Internet se realizează fie prin
poştă,prin curieri sau clasic - prin deplasarea cumpărătorului la depozitul vânzătorului,
careeste olocaţie fixă).În principiu produsul real este acelaşi în cazul vânzării prin Internet ca
şi prinmetodeletradiţionale.

Relaţia dintre comerţul clasic şi cel electronic este una de complementaritate. Văzut ca un schimb
electronic de informaţii între mediile economice şi potenţialii clienţi,comerţul electronic vine fie în
completarea comerţului clasic, prin deschiderea unui e-shop care săsusţină magazinul tradiţional al
firmei, fie este abordat ca soluţie mai puţin costisitoare de a demara o afacere.
Deşi în comerţul clasic şi cel electronic trebuie să aplice aceleaşi reguli comerciale, iar una dintre
puţinele diferenţe care le despart este faptul că a face cumpărături "din tastatură" este mai comod,
dar privează cumpărătorul de plăcerea de a face shopping, este puţin probabil ca shoppingul online
"sămuşte" din felia celui clasic, suficient de mult încât să-şi facă simţită prezenţa.

4
3. Deosebirile dintre comerţul clasic şi cel electronic
Cu mici excepţii, comerţul electronic nu diferă foarte mult de comerţul clasic sub aspectul etapelor
necesare realizării tranzacţiilor. Însă sunt anumite aspecte care delimitează cele două forme ale
comerţului.
 În primul rând este vorba despre sfera de acţiune sau de acoperire a celor două forme de
comerţ. Practicat în special de către IMM-uri, comerţul electronic reprezintă un obiectiv
major al Strategiei guvernamentale pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii în perioada 2004 -2008.
Astfel, dezvoltarea capacităţii competitive a IMM-urilor, ca prioritate strategică, se poate obţine
printr–o promovare a e -business şi printr-un sprijin susţinut pentru inovare şi accesul IMM-urilor la
noile tehnologii. Dar, în vederea utilizării pe scara largă a comerţului electronic de către IMM-uri, se
impune asigurarea condiţiilor legislative şi normative în acest domeniu.
 În al doilea rând comerţul electronic nu poate fi limitat în cadrul unui teritoriu deoarece
există cel putin două particularităţi ale acestuia şi anume: piaţa este deschisă la scară globală
şi reprezintă reţeaua,iar partenerii sunt în număr nelimitat, fiind atât cunoscuţi cât şi
necunoscuţi. Prin conectarea la Internet şi derularea activităţilor de comerţ electronic IMM-
urile îşi pot asigura unele avantaje concurenţiale, prin posibilităţi noi de a îndeplini cele cinci
elemente de bază ale marketingului unui produs sau serviciu: întaietatea pe piaţă, publicitate
înainte de lansarea produsului pe piaţă, îmbunătăţirea continuă a perfomanţelor produsului
adaptându-l cerinţelor utilizatorului,dezvoltarea continuă a pieţei produsului şi penetrarea
pieţii sub un control permanent. Firmele conectate la Internet au posibilitatea nu numai să
utilizeze serviciile oferite, ci şi să creeze servicii sau/şi să producă informaţii de interes.
Dezvoltarea comerţului electronic a fost posibilă datorită unui alt aspect foarte important în
delimitarea comerţului clasic de cel electronic, şi anume timpul de realizare al tranzacţiei
comerciale. Comerţul electronic reduce importanţa timpului prin scurtarea ciclurilor de
producţie/vânzare, permiţând firmelor să opereze mai eficient şi consumatorilor să participe la
tranzacţii în orice moment.
 Un alt aspect relevant care diferenţiază comerţul electronic de cel clasic se referă la
categoriile de produse comercializate, la tehnologia etalării produselor. Evident, comerţul
clasic pune la dispoziţia clienţilor toate bunurile care sunt produse, deoarece el are rolul de
distribuitor şi asigurator de servicii pentru consumatori. În schimb, firmele de comerţ
electronic, comercializează mai ales: tehnică de calcul (hardware, software, accesorii), cărţi,
muzică,servicii financiare, divertisment, produse electronice, aparate de uz casnic, cadouri şi
flori, jucării, bilete pentru spectacole şi călătorie,informaţii şi prea puţine produse alimentare,
din cauza perisabilităţii acestora.

5
4. Puncte tari
4.1. Comerţ electronic
 în cadrul comerţului electronic clientul poate relaţiona în mod direct cu
furnizorul, fără a mai fi nevoie de intermediari;
 accesul la noi segmente de piaţă şi, implicit, la noi clienţi;
 posibilitatea de a fi deschise magazinele virtuale la orice oră din zi şi din
noapte, dând astfel posibilitatea clienţilor să îşi efectueze cumpărăturile oricând
doresc;
 promovarea rapidă şi mai puţin costisitoare a produselor sau serviciilor oferite
spre vânzare;
 costuri mai scăzute de desfacere a produselor şi serviciilor;
 facilităţi de plată on-line;
 acces facil al cumpărătorilor la informaţii despre produsele comercializate;
 procesarea rapidă a comenzilor;
 integrarea informaţiilor legate de tranzacţii şi accesul participanţilor la
informaţiile legate de procesul de distribuţie;
 reducerea costurilor legate de achiziţia mărfurilor şi a costurilor de
tranzacţionare;
 posibilitatea unei mai bune gestionări a stocurilor;
 flexibilitatea ridicată a politicilor comerciale;
 dezvoltarea unor avantaje competitive;
 facilitatea stabilirii relaţiilor între partenerii comerciali;
 utilizarea unor sisteme simplificate de decontare şi de plată
 creşterea valorii tranzacţiilor prin stimularea cumpărăturilor;
 posibilitatea de adaptare rapidă a ofertei la cerinţele pieţei;
 interacţiune mai bună cu clienţii.

6
4.2. Comerţ clasic

 consumatorii au mai mare încredere în comerţul clasic, punându-se

accentul pe contactul direct între comerciant şi consumator, pe relaţia
dintre aceştia;
 accesul direct la produsele şi serviciile oferite spre comercializare, cu
posibilitatea de a încerca produsul/serviciul pe care clientul doreşte să îl
achiziţioneze;
 siguranţa tranzacţiilor;
 nerestricţionarea cumpărăturilor din cauza lipsei tehnologiilor
electronice;
 accesul la produsele/serviciile oferite pe piaţă a tuturor categoriilor de
consumatori;
 mai mare capacitate de fidelizare a clienţilor;
 promptitudine şi siguranţă în livrarea produselor;
 tendinţa de globalizare, deschiderea graniţelor, duce la pătrunderea
produselor/serviciilor oferite prin intermediul comerţului tradiţional în
cât mai multe ţări/regiuni.

7
5. Puncte slabe

5.1. Comerţul electronic

 lipsa unor standarde universal acceptate pentru calitate, securitate şi încredere
în aplicaţiile de comerţ electronic;
 riscul returnării produselor datorită imposibilităţii de a încerca produsele înainte
de achiziţionare;
 dispersia mare a clienţilor, a destinaţiilor produselor;
 uneori produsele ajung cu întârziere la destinatar;
 cererea poate fi instabilă şi imprevizibilă;
 temeri în privinţa securităţii cardurilor de plată;
 lipsa accesului la comerţul electronic a clasei sărace, şi slaba pătrundere a lui în
anumite sectoare;
 restricţii referitoare la limba utilizată, de traducerile dintr-o limbă în alta.

5.2. Comerţul clasic

 majoritatea magazinelor tradiţionale au un program de lucru limitat la un
anumit număr de ore pe zi;
 nu toate produsele şi serviciile oferite spre vânzare prin intermediul comerţului
tradiţional pot ajunge în toată lumea. De cele mai multe ori acestea se
comercializează în interiorul graniţelor unei ţări sau într-un număr limitat de
ţări sau regiuni;
 adaptarea la cerinţele pieţei cere mai mult timp decât în cazul comerţului
electronic;
 lipsa timpului liber face uneori imposibilă achiziţionarea produselor prin
intermediul comerţului tradiţional;
 aglomeraţiile urbane, poluarea, pledează în favoarea comerţului electronic;
 gestiunea mai greoaie a stocurilor;
 limitarea la un anumit spaţiu disponibil pentru expunerea produselor în
magazin;
 comercianţii depind în mare măsură de distribuitori.

8
6. Oportunităţi

6.1. Comerţul electronic

 noile descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale

şi de comunicaţii;
 dezvoltarea infrastructurilor de comunicaţii şi transport;
 creşterea numărului de utilizatori conectaţi la internet;
 dezvoltarea de noi aplicaţii necesare comerţului electronic, moderne, uşor de
utilizat;
 dezvoltarea şi utilizarea pe scară tot mai largă a mijloacelor de plată
electronice;
 creşterea securităţii tranzacţiilor, a încasărilor şi plăţilor electronice.

6.2. Comerţul clasic

 globalizarea pieţelor;
 modernizarea tehnicilor de comerţ, a infrastructurii necesare comerţului
tradiţional, a mijloacelor de distribuţie a produselor;
 bucuria cumpărătorilor de a vizita magazinele, de a încerca, testa, vedea
produsele/serviciile, de a merge la cumpărături în magazinele tradiţionale.

9
7. Ameninţări

7.1. Comerţul electronic

 concurenţa ridicată şi posibilitatea rapidă a comparării preţurilor de către

clienţi;
 prezenţa din ce în ce mai activă a hacker-ilor pe piaţa electronică;
 scepticismul cumpărătorilor cu privire la posibilitatea achiziţionării produselor
prin intermediul comerţului electronic şi al internetului.

7.2. Comerţul clasic

 dezvoltarea tehnologiilor informaţionale;

 utilizarea pe scară cât mai largă a internetului;
 renunţarea la vechile obiceiuri de comerţ şi utilizarea pe scară tot mai largă a
comerţului electronic.

10
8. Concluzii

Dezvoltarea comerţului electronic îşi pune amprenta şi asupra dezvoltării comerţului în ansamblul
său, a structurii şi modalităţii de efectuare a schimburilor comerciale. Inevitabil, comerţul electronic
transformă piaţa, având loc modificări de substanţă la nivelul managementului firmelor, precum şi la
nivelul comportamentului consumatorilor. Acest tip de comerţ completează şi stimulează comerţul
tradiţional oferind consumatorilor o gamă variată de produse şi servicii la un preţ competitiv.
Datorită limitelor comerţului tradiţional, comerţul electronic permite accesul consumatorilor din
orice colţ al lumii la diversitatea produselor şi serviciilor apărute pe piaţă, contribuind astfel în mod
categoric la accentuarea globalizării. Produsele comercializate cu precădere în magazinele virtuale
sunt: cărţile, CD-urile, produsele software, produsele electronice, îmbrăcămintea, încălţămintea etc.

Se observă că se comercializează prin intermediul internetului o gamă extrem de largă de produse,

de la cărţi, îmbrăcăminte şi încălţăminte, produse software şi hardware, până la produse de
papetărie, mobilier, produse electronice şi electrocasnice, produse farmaceutice etc.. Sunt însă, şi
domenii care sunt mai greu acoperite de comerţul electronic cum ar fi: comerţul cu produse de lux,
sau cu produse alimentare perisabile sau proaspete unde cumpărătorii preferă achiziţionarea acestora
după un prealabil contact psihosenzorial cu acestea. Aşadar, în marea majoritate a domeniilor
comerţului tradiţional a pătruns şi comerţul electronic, reuşind să acopere o gamă variată de nevoi.
Cele două forme de comerţ în nici un caz nu se exclud una pe alta ci, din contră, se completează în
cel mai convenabil mod.

Comerţul electronic a avut un impact extraordinar asupra întregii vieţi economice şi sociale, asupra
lumii moderne, asupra afacerilor şi schimburilor comerciale de bunuri şi servicii. Comercianţii au
înţeles rapid necesitatea introducerii noilor tehnologii informaţionale în cadrul activităţii pe care o
desfăşoară, iar consumatorii au răspuns conform aşteptărilor acceptând şi utilizând pe scară cât mai
largă comerţul electronic. Avantajele pe care această formă de comerţ ni le oferă, conduc, inevitabil,
la expansiunea comerţului electronic, acoperind aproape toată gama de produse/servicii care se
comercializează şi în cazul comerţului clasic. Mai mult, comerţul electronic a devenit o componentă
esenţială a politicilor de dezvoltare economică şi socială, de progres, o componentă fundamentală a
comerţului mondial.

11
9. Bibliografie

https://ru.scribd.com/doc/119464599/Comertul-traditional-vs-comertul-electronic
http://nextebiz.blogspot.com/2012/02/asemanari-si-deosebiri-intre-comertul.html
http://www.incluzivbusinesshub.ro/2018/09/07/comertul-electronic-versus-comertul-traditional/

12