MORCOVEATA

HKEN
uploaded
bvStrd30
BELIOTECA
PENTRO
Tqrr coPili
 Jules Renard

MORCOVEATA
Traducere din iimbaf6ncez;
Marcelcafton 9i ModestMofariu

dh
 PaiIdenDtt
JulcsReErd

{c.
Ediru.a Lild"
O.P s3j C,!, 212, *ctor 4, Bu.urclti, Rominia
r.l. : 0213196390; 031 425l619! 07525 1 € 3 7 2
e'nail: conwi@irh.D

Mu@ttuF
Jdd Renad

Coplrighr @2013Liten
pentu ve.siuna ln linba mneni
ToaedEplur eaNat

Editor: Vidmle qi dii

R.dador-coordoutor Irina nie
Redactor:Mdna Apa
Co.{tor c€oryim Enache
copert: Andrci cda{
Tehnoftladarc !i pEprs: OMia Cc$llm

D€rdeEa CIP ; Bibliorcii Natid.alc a RonAniei

REIiIARD,ITLES
MorweEi / JulesReDard;had.: I{aEel Crjaon,
ModestMo.di!, - Buclrrti: Ljtera, 20l3
tslN 978-606-68c094-9

Il. M.rdiu, Mod6t (rad.)

8 21 , 133. 1- 93- 31= 135. 1
 TABELCRoNoLoGIC

1864 La 22 lebruarie se na$e Pierre+l$ Renard, in Chatom-du-Main€

O'Ial€nne). Tat:l snu, Fmnpis Renard (t82a l S97),esteanlrepr€nor
de lucrrri publice qi lucread in acel moment la consmirea dii
ferate din regiune. Dupn ce d;duse nattere la inci trei copii, mama
lui, Anne-RGa Colin, nu-qi mai suporte solul qi, ca atarej \€ avea
aceeali atiludine ti faj, de ultimul siu drcut, Pierre-Jules.
1883 Primii mi de foaln ii petrece in regim de int€rnat, ]a Ner€rs, apoi
urmeazi cu$urile de retoricn Ei de filosofie ale Liceului Caroi cel
I{are din Paris. Dup; bacalaurcat rinene h Paris, unde incepe sn
colaboreze la diverse re\iste $i snftecrenteze cafeDeleledin Carrienn
Lin. loc uldF i n ,a l n i r a l b o c n .: L i ,p -rrp
p d n / i rne.
1808 Se cisntoregtecu Marie Morneau, cu cde va aveadoi copii:Jean-
FrmEois lFmtec), niscut in februariel88g, !i Julie Ma.ie
dscuti in martie 1992. -Gait),
1889 impreunn cu ceiva prieteni, fondeaz: revista litenrn ,41,"'lrd /d
F/d.., in care publid povestili. Acesteavor apnr.a in I 890 sub ridul
Sourinsliacts.ln peioad; incepe se se implice din ce in ce
mai muli in viala ^ceaste
artisticn a capitalei !i se freoenreze specracolei€in
compdia citoNa prieterd, printre cde Maurice Barris, Andre
Gide sau Nlaxcel Schwob. in casa lui Alphonse Daudet ii cunoaite
pe Auglste Rodin $i pe Edmond de Goncourt. I sepropune s; facn
pdte din comitetul de ledud al Th6alre d'Art.
1890 incepand din acest an, publid in cete presrigioa$ zjare
'1ai
panziene: I2 Figala, Gil Bltrllsan l:Erho d, Parir.
1894 Intri tu Socictatea Omenilor de Literei publica romdlrt auto-
biogra6 Moftooujd (Pail d} Calrd4, foarte bine primit de citici. Vor
urma o s€rie de volume in prozi, romane !i nuveler 12i Cl,lorr"r
L'EeamWu\ Coccisrus,Ij Weran lars sa usne e](.
 JULESR-ENARD

1895 Gra!€ lui Ednond Rostand, o int6tneite p€ Sarah B€n]rardt.

1896 intrD:;nd din JLe., RFndd;J peucce ma, mul,r Juai pr an Id
Uhadrrnr. l.inga ("n. hiLates-Minc.. inu_u, mr. 5dn/roFu numu
La Gloriette. Pub[cn pdrui k itkri, Mturak (Ia Hixtaia, Naturetbs),
un vol'rm. de mtipitode defililii m€ta{bice din tuinea planrebr
;i
a aninal€ior.
1900 Este ales consilier municipal al comurei Chaumont
Ei decorat cu
If,giuncd oc Onoae.
190l-1903 Redacreaz;o ,eri( de a]|i,oje pcnr! pubt,ra\ia
L.E ho dl
I tontt. d cArot ,onJi!arF ese lai.;. annLten.ala rcpubt;rdnd
ri
1904-1910. L€ l5 rui lo04 esredle5pnm"r atordtujui ChiD-ytreMinF.,
iun. ! r D c t uFn u rme a z :,a d l u i$ u s j p . (a rF o va drl i ne w eme
dr
sasearu. qla pe o lisr; rpublicda. Rrnard se ans.,iedz; in lupra
impoh.iva ne$iinjei d€ carte; una dinrre cete mai spectaculoae
misffi luate in acest sens este garuitar€a irutrumentelor penhu

1907 In octonbrie,Jules Renad estealesrnembru al Acad€miei

concourr.
1910 Suferind d€ ateroscterozn, moare ta pdis, ta v.inta
de 46 de ani.
Po'rum. sF pubtjLar ce,eb^n ciju
hrnot h,rnat. $nside.a. p"
oDa dreprar..una drnrjr .et. mai inrFFsdnr..
-edF memonJhrne
din lireratura unirersaH.
intr-o notatie oprinsi intdrt
Jutes Rendd a$rma: ,,in fiece clip,
rDr reamintesc de Mocorealn. Tr;im impreun
ii.nd;jduiesc cin
sufler cn voi muri in:int€a iui.,,
 GAINTLE

Pun prinsoare, spune doamna Lepic, ci Honorina iar

a uitat si-nchidi giinile.
E-aderdrat.Te uili pe lereasrrdgi vezi imediat.in fundul
ogdzii, cotelul giinilor iqi casci, in noapte, pitratul negru
al portilei deschise.
Felix, daci te-ai duce tu sile-nchizi? zice doamna Lepic
celui mai mare dintre copiii sei.
-Nu-i treaba mea se v;d de giini, mormiie Felix, un
biiat g;lbejit, trandav $i fricos.
Atunci tu, Ernestina?
O, mimico, aqmuri de fricd!
Felix, fratele mai mare, li sora-saErnestina abia ridici
ochii cAnd rispund. Citesc amandoi foafie adAncigi,cu coa-
tele pe masi, frunte-n frunte.
Doamne, ci proasti mai sunt! spune doamna Lepic.
Unde-mi era capul? Morcovea{e.jdu-te li-nchide g6inile!
Cu porecla astail alinti pe mezinul casei,din pricini ci
are p;rul rclu qi faga pistruiati. Morcoveati, care-qi ficea
de lucru pe sub masi, se ridici qi ingAni sfios:
Ziu ci qi mie mi-e frici, mimico.
Cum! i-o intoarce doamna Lepic. Un voinic ca tine?
Mi faci si rid. Hai, mi$ca-teodadl
Pii ce, nu-l ltim noi? E viteaz ca un lapJ sare cu gura
sore-saErnestina.
 JULTSRENARD

-Nu se teme de nimeni qi de nimic, adaugi fratele siu,

Felix.
Morcoveali se umfl;-n pene la auzul acestor laude qi,
ruginAndu-sein sineasa ci nu-i vrcdnic de ele,incearci si-qi
biruie teama.
Ca si-i mai dea curaj, maici-sa ii promite o palmi.
-Barem si-mi faceli lumini, ingaimi el.
Doamna Lepic ridici din umeri, Felix surAdedispreguitor
Doar Ernestina se arati miloasi ia o lumAnare qi igi
insoleqtefri1iorul pani la capetul coridorului.
-Te-aqtept aici, zice ea,
Numai ci o zbughegteintr-o clipite indirit, insp;imanta-
ti de o rafali de vint care zbuciumi flacira lumAnirii qi
o strnge.
incordindu-qi pulpele gi simlindu-gi cilcAiele parci lipite
de pimAnt, Morcoveali incepe si dArdAiein intuneric; ahri
e o bezni de i se pare ca a orbit. Cate un vartej de vant il
inligoari ca un cearlaf ingheFt, gata si.-l smulgi din loc.
Vulpi, ba poate ci 9i lupi, nu-i sufl; oare peste maini, in
obraji? Cei mai bine ar fi si dea buzna, la nimereali, spre
cotet, cu capul inainte, spintecandintunecimea dinjur. Gi-
seqtepe bAjbAiteiv;rul pofiifei. Zdupiitul paqilor sii face
giinile si se foiasci pe stinghii Disi caraie speriate.
-Da'potoligi-vi odatil le strigi Morcoveali. Eu sunt!
inchideporriga.apoi zboar; inapoi ca ;i .um dr dveaaripi.
Iar cAndintri. in casi, gifiind qi mAndru de ispravi, qi di de
cd.lduri qi de lumini, i se pare cX a lepidat nilte zdrenle
pline de noroi 5i pitrunse de ploaiej !i a imbricat velmant
ulor !i nou. Zembe$teplin de sine $i st; !anio$, alteptend
laude, ba, fiindci se 5tie scipat de primejdie, cauti pe chi-
pu le alor sdi urmele ingrijoririi care trebuie si-i fi fri-
mantat mai adineauri.
 MORCOVEATA

Felix qi Ernestinacitesc insi liniqtili mai departe,iar

doamnaLepicii spune(u nep;sdre. ca qicum nimicnu s-ar
fi intAmplat:
-Morcoveagi,de azi inainteai si inchizigiinile in fiecare
seari,

POTARNICHILE

DomnulLepic \i delartaca de obiceitolba pe masi.

iniuntru, doui poternichi.Felix,fratelecel mare,le inscrie
pe tablta aternatade perete.Asta-idatorialui. Fiecaredin-
trc copii are cetecevade licut. Ernestinajupoaiesaujumu-
lelte vanatul.CAt despreMorcoveafi, lui li revinesarcina
deosebitisi deagatapdsirile rinite. $i-a cApatatacestpri-
vilegiugtiuti fiind cruzimeainimii salenesimgitoare.
Cele doui potarnichi se zbat, lsi smucesccapetelein
toateperlile,
Doamna Lepic:
Ce mai a5repgi ca si Jevii de hac?
Morcoteald,:
Mdmico,a5preferasi le inscriueu pe tibligi.
Doamna Lepic:
Tiblila-i p.ea suspentru tine.
Marcoueald:
Atunci lasi-mi sdlejumulesc.
DoamnaIepi,c:
Astanu-i treabi de biiat,
Morcoveagiia potdrnichile.Ceilalli se simt datori si-i
dearoareslarurile obilnuitein asemenea ocazii.
-Strenge colea,ltii tu,la beregati,undesetermini puful
5i inceppenele.
 10 JUIES R-ENARD

Jindndu-le laspate,cateunainfieca.e mani, Morcoveagi

incepe s; strengi.
Damnulhpi:
Ia te uiti la el, doui deodatil
Morcoztea!d:
Aqa merge mai repede.
Doamnakpit:
Ia n-o mai face pe simlitorul!
, $tiu eu bine ci nu mai pogi
de bucurie.
Potirnichile se apiri zbitAndu-se
5i dAnd din aripi,
impriqtiind fulgi jur-imprejur. Nu vor si moar6,
gi pace.
Morcoveagi gi-ar sugruma mai lesneun priet.rr, gi ,rornui
.,.,
o singuri mAni. Var; p;serile intre genunchi, ca s5
stea
nemipcate,qi, ba inroqindu-se,ba pilind la fafi, neduDit
tot,
cu capul dat pe spate ca si nu mai vadi nimic, strAnge
din
toate puterile.
Torusipotarnichilesc in.dpdleneaza nu mor.
ti
Hot;rat sA sfArqeascimai repede, Morcoveali le
. apuci
de picioare gi le izbeqtecu capul de vArful ghetelor
Ah! C i.ull Ciliul! izbucnescFelix qi Ernestina.
Adeviru-i ci face a;a de-al dracului; ii place. Bietele
pisiri! N-aq vrea si fiu in locul lor, in labele istuia.
Domnul Lepic, deqivdnitor incercat, resepe ula scarbit.
-Poftim!zice MorcovealS,aruncandpe masA
_ potarnichi_
le moarte,
Doamna Lepic le suceltepe roate pi4ile. Din ceploarele
,
lor terciuite qi insangeratese prelinge o dAri de
creier.
-Era qi timpul si i le luim din mAni, zice
ea. Destul cu
porcAria asta!
_E drept ci azi a
cam screntit_o,roste$teFelix, n_alucrat
-
frumos, ca de obicei.
 MORCOVEATA 11

CAINELE

Domnul Lepic qi Ernestinacitescsprijinili in coatesub

lampi, el ziarul, ea ca ea p mite ca premiu. Doamna
Lepic implete5tecu andrelele,Felixiqi perpelegte picioarele
la foc,iar Morcoveali,pejos, igi deapini amintirile.Pene-
alteptateJryram, care picoteltevArAtsub rogojini, scoate
un mArAitsurd.
-Ssstl facedomnulLepic.
PyrammdrAiegi mai tare.
-Neghiobulelseminie doamnaLepic.
Dar Pyram sepornegtesa latre cu atatalnderjire, incat
tresarcu tofii. DoamnaLepic ducemAnala inim5. Domnul
Lepic se uitd chiorAgla cAine,strAngAnddin dingi. Felix
dricuieqte, Sestirneireun tiriboi de nu maipricepinimic.
-Taci,javri afurisiti! Taci naibii odati!
Pyramlatri qimai tare.DoamnaLepicii ardecatevasca-
toalce,Domnul Lepicil pocnegtecu ziarul,apoi cu piciorul,
$'ram, lungit pe burte, cu botul lntre labe, scheliliie de
frica bdtdii, impinge rogojina cu botul, ca apucat,9i ur16
de-f vine si-1iiei cdmpii.
Togiai caseiturbeazi de fude qi se nipustesccu neduf
asL-rpra ciinelui,careo !inea!a inrrunr.
Geamurilezingdnesc,burlanulsobeisecutremuri; peni
gi Ernestinaa inceputsdurle,
Firi s6-ispuni cinevaceva,Morcovealeseducesi vadi
ce s-a intAmplat.Pesemneci-i vreun int^rziat care trece
liniqtit sprecasi, daci n-o fi sirit cumvagardulin gridin6,
la furat.
Orbeciind cu mAinileintinse,Morcoveagipiqeqtede-a
lungul coridoruluiintunecos.G;seqtezivorul giJ trage cu
zgomot,dar nu deschideuga.
 t2 JULESRTNARD

Alt;dati aveacuraj li ie$eaafad, seapucasefluierc,se

canteqisi trop;ie din picioare,ciutAndsi_5ibageduqmanul
in sperie!i.
Acum doar sepreface. _
Ai lui igi inchipuieci scotoceqte neinfricatprin toateun_
gherelegi selnvArtein jurul caseica un pazniccredincios,
iarcl ii ducede nasgi r6mdnepironit dupi u5i,
Intr"o zi tot au siJ prindd cu mAp-n sac,dar uite cd e
atatavremede candii picileqte aga,
Setemedoar sdnu strinute ori s6tupeasci.lgi ginerisu_
flareaqi, daci ridici ochii spreferestruicade deasuprar:gii,
zirelte vrco trei-patm stelepe cer, a ciror limpezimeslli_
pitoarell ingheaga,
Dar e timpul si seintoarci. Nu trebuiesdimpingijocul
prea departe.Ceilalli ar intra la binuieli,
MAinile-ipldpAndesmucesc din nou zivorul, carescrdg_
negteln scoabele ruginite,gi-limpingcu zgomotla loc. Dupe
atatabocineala,si judece 5i ei dac6 nu vine de departegi
daci nu Di-afdcut datoria!MAndrude sine,segribegtesi_i
linilteasci pe toli.
Dar, ca gi ultima oari, Pyrams-apotolit in lipsalui: ai sii
staulinigtili pe locurile lor dintotdeaunagi)cu toateci ni_
meninu-lintreabinimic,Morcoveagilespunedin obiqnuinli:
-A visatcevaP),ram!

UN VIS URAT

Morcoveaginu poate si-i suferepe prietenii casei.il

stingheresc,
baiiiau gipatul,silindu_lsAseculcecu maici-sa.
$i daci Morcoveagie plin de cusururiziua,apoi noapteaigi
 MORCOVEATA 13

d;-n petic cum nu sepoate mai reu: sforiie. Sloriie inadins,

Odaia mare, friguroasAchiar !i in august,are doue paturi.

Unul e al domnului Lepic, iar in celilalt seculciMorcoveali,
aldturi de maici-sa, la perete.
PAni si adoarmi, tuleqte sub p;ture ca si-!i cureie gat-
lejul. Qi daci o sd sfor;ie pe nas? Sufli incetiqor pe nas,
ineredinljndu-seci nu-i infundat. Abia respiri. ca si nu
he auzit.
un
$i totuqi, de cum il furi somnul, qne-te sforiit. Parci-i
ficut.
Cat ai clipi, doamna Lepic ii infige unghiile inpoponeaii,
pini la singe. Asta-i arma ei
Urletul lui Morcovea{i il trezeqtebrusc pe domnul Lepic,
care intreabi:
Ce-i?
Nimic, a visat uIAt! rispunde doamna Lepic.
$i incepe si ingAne, aidoma doicilor, o melodie tirigi-
nati, ca un centecindian
inghesuindu-sein perete cu fruntea !i cu genunchii, ca qi
cum ar vrea si-l dirime, qi lipindu-qi mdinile de popou ca
si se apere de piqcitura ce-l ameninti h inteiul sfor;it,
Morcoveali adoarme iariqi, in patul cel mare, alituri de
maici-sa.

SA NE FIE CU IERTARE

Oare se poate, se cuvine si spunem? La vArsta cAnd

ceilalli copii primesc deja prima impirtiqanie 8i sunt cumli
Ia trup li la suflet, Morcoveagi s'a licu1 de ruline. Intr-o
noapte s-a codit prea mult qi n-a indriznit si se ceari- afari
 74 J U L E SR T N A R D

Nndnjduia si iasi din incurciturS cu ajutorul unor sa_

vante zvArcoliri.
Ce nesibuingi!
Intr-ald noapte,visAndu-seagezatboierelte Enge o piatd
.
de hotar, Ia ad;post, s-a slobozit in aqrernur,ca un prunc
nevinovat.Dormea buqtean,dar s-a trezit de indat;.
Piatra de hotar, ia-o de unde nu-i! Mare i-a fost mimrca.
Doamna Lepic se leregtesi-gi iasi din fire. Curigi totul
liniltiti, ingdduitoare, ca o adevirati mam;. Ba, a doua zi)
Morcoveali se pomenelte cu mama de dimineap la pat,
ca un copil rislipt.
Da, i se aduce supa - o supi gustoas;, in care maicd_sa
a amestecat cu un beliqor un pic din ce-a lAcut noaptea
trecute in a$ternut o, doar un pic!
Felix li Ernestina sraula cdpireiul patului qi_lpdndesccu
mutre viclene, gata si izbucneasci in hohote de rAs la pri_
*:-".: Doamna Lepic ii di si. minAnce lingurilj cu
T"l
lingurili. In ristimpuri, trage cu coada ochiului spre Felix gi
Ernestina, de parc5le-ar spune: ,,Acum! F\i gata!,,
,,Da,mimico."
Amdndoi se veselescdinainte de strimbiturile ce-o s6 le
fa' a Morcovealii.Ar fi rrebuir.a pofieasce vreo cilir a ve_
!
crnr.Inrr-unla17iu.doamnaLepic le aruncdo ulrimaprivire.
ca qi cum i-ar intreba: ,,Suntefi gata?,,qi ridicend tacticos
cea_dinurmi lingurili sprc gura c;scat; a lui Morcoveagi,
i-o^infige in gAtlej, i-o indeasd bine, il indoapi, upoi .pun.
zellemitoare scArbiti:
"si
-Aha, spurciciune mici, ai mAncat d-dla, ai mancat
d-eh, li ince de-al tiu, de azi-noapre.
Mi-am inchipuit, zice simplu Morcoveal;, fEri si faci
mutm a$teptate.
S-a deprinsqi cu asra.;i cand te deprinzicr_r ceva.ajungi
_
sa nu te mal mrrt-
 MORCOVEATA t5

OATA DE NOAPTE

I
Fiindci adeseas-a indmplat si-l pocneasci nenorocirca
in pat, Morcoveald, previzitor, iqi ia de cu seari toate mi-
surile. Vara, e uqor La ora noui, atunci cAnd doamna Lepic
il trimite la culcare,biiatul di intai o raita pe afari, 9i doar-
me apoi liniltit toatA noaptea.
In schimb, iarna, plimbarea asta se preschimbi intr-o
corwoadi. Degeaba se arati el previzitor de cum se inse-
reazd, cind inchide giinile. Nici vorbi, numai cu atit n-are
si o duci pXni dirnineap. Ai lui stau la masi, zibovesc la
taifas, ceasulbate noui, afare e noapte qi noaptea asta mai
Jine inci o velnicic. Morcovea!; simte nevoia si fie pentru a
doua oari previzitor
Asti-seari, ca de obicei, il frimdntd aceeaqiintrebare:
,,Oare o si-mi leni sau nu?"
Fie ci nu se mai poate tine, fie c; Iuna strdlucitoareii di
ghes,de cele mai multe ori el iqi rispunde: ,,Da". Ceteodate
imboldul vine de la domnul Lepic qi de la Felix. De altfel, nu
intotdeauna e nevoit s[ se depirteze de casi, pAni la qanpl
drumului, aproape in plin cAmp; aproape de liecare dati
. e o p relr ejo .. i n capul Dupirimpreju riri.
"cirii.
Asti-seari insi toarni cu gileata, vQntul a stins stelele,qi
nucii din livadd se zbat gemand.
,,S-abrodit bine", igi zice Morcoveali, dupi o indelungi
chibzuiali, ,,vid ci nu-mi vine".
Di tuturor buni seara,aprinde o lumAnare li se duce in
odaia lui singuratici qi golaqi, aflati in capitul coridorului,
pe dreapta. Se dezbracir se culc; !i alteapti si vini doamna
Lepic. Cu o miqcare repeziti, ea indeasi marginile piturii
 JULESRENARD

sub el, apoi sufli in luminare. LumAnareai-o lasi,

in schimb
ia chibriturile. Pentru ci-l fricos, r;suceqte gi cheia in
$tie
broasr^d. La inceput. Morcoveali se bucurdde singur;rate.
It place s; qlea5i .i
"e gdndeascd pe inruneri,, Rerede in_
tampldrilede pesrezi. se lericerrccd d scepar
de vr eo cite\ a
ori ca prin urechile acului de bucluc qi speri
si aibi acelaqi
noroc li a doua zi. GAndul ci doui zile la rAnd
doamna
n-are siJ bage in seami il umple de mindrie,
!11.1J "i"i
gi biiatul incearcd si adoqrmi cu acesrvrs.
Dar abia apuci si inchidi ochii, qi o neliniptebine
cunos-
cute incepe s;-i dea ghes.
..Si gu rn. ir i e i
"e pureaj..iljziceel
Altul in locul lui s-ar scula, dar Morcoveagi gtie
. ci oala
noapte nu-i sub pat. Doamna Lepic, degi ar
9e putea si
jure cd a adus oala, uiti mai totdeauna
de ea. be dtfel, la ce
bun si se ingrijeasci de asta, de vreme ce Morcoveali
este
prev;zetor?
Biiatul. jn loc sd se sroale..e apucasa cugete.
,,Mai deweme saumai tarziu, tottrebuie si_i dau drumul,,,
-4 i. . p u n e el. ..O r.cu
car md Iin. r u arel se -a d u n A
ma i mu ll.
Dd.5-mi dau drumul .cum. lac mai pugin cearralul
tj are
u m p sd sc u5 u .esub mine. $tiu ell binc c a ma ma
n i(in _ o
sa bage de seam;, doar nu-i prima dati.,,
$i Morcoveal5 se uqureazi, inchide ochii lini;tit qi se
aqternela somn.

]I
Dcodati se trezeqtegi asculti cum ii bolborcsesc
malele.
,,Oho! Se-ngroaqi gluma!..
Adineauri se crezusesci.pat.prea ar fr fost
mare norocul
pe capul lui. Aseari I-a impins picatul si Iie
leneqqi si uite
ce pedeapse-lalteapte.
 MORCOVEATA 17

Seaqazipe margineapatului gi incearci si chibzuiasci.

Uqae incuiati. Fercasffa,zibrelid. Cu nepurinli si iasi.
Totuqiseduceqi pipiie uqa,apoi gratiilefercstrei.Seta-
rigte pe podea qi bAjbAiecu mAinilepe sub pat, ciutand
oala.deli qLiebineci n-ares-ogiseasci.
Sc culci. apoi qescoalSidr. Ar faceorice,numaisa nu
stealocului.Seinvdrteincoloqi-ncoace,lopeie,sezvarcolelte,
framantandu-licu pumnii burta carei seumfli mereu,
-Mimico! Mimicol iuglniel cuovocestinsi,temAndu-se
si nu lie auzit,cici dacadoamnaLepics-arivi cumvape
u!6, i-ar trecetotul ca prin farmecqi-araveaaerulci-!i bate
joc de ea.Nu vreaaltcevadecetsi poati spunede dimineagi,
cu mAnape inimi, ci a.chemat-ointr-adevir.
$i cum ar fi in staresi strige?Stdincordat,sestriduie$te
din risputeri sdintArzienenorocirea,
Nu trecemult !j o durerelndriciti il face si dinluie ca
un apuca!.Se izbe;tede percre!i sareindiler, Se izbelte
de pat, Se izbegtede scaun.Se izbeqtede cimin, smulge
teblia$i sepuneacolo,intre gritare, incovrigat,istovit,beat
de fericire,
In odaie.intunericulcrerte,

III
Morcovealdn-a adormit decatspreziui qi nu seinduri
,dL canddoamnaLcpir-impinqeu;a!i incepe
iasi din culcug.
si stdmbe din nas,adulmecAnd in toatepirgile.
-Hm, ciudatmiros!faceea.
Buni dimineaga,mimico, spuneMorcoveaqi.
Doamna Lepic smulgepdtura de pe el, adulmeci prin
unghereqi nu-i trebuiemult sAafle care-ibuba.
18 JULESRENAITD

\ili-a fost riu, !i oala niciieri! segribi si-i spunSMorco-

vFala.socolindca n-ar purcaq;si o mai bun; delvinova!ire.
Mincinosule! Mincinosule! strigd doamna Lepic. Iese
ca o lurtuni pe uqi qi se intoarce ascunzind oala de noapte,
pe care o furiqeazi iute sub pat. Pe urmi. trage biiatul jos
din alternut $ se pune pe niqte $pete de aduni toati casa.
Cerulel Cu ce fi-am grelit ca si am parte de un ase-
menea copil?
Aduce in grabi carpe, o gileat; cu api, pe care o ris-
toarn6in cimin de parci ar{i trebuit s; sting;focul, intoarce
altemutul pe dos qi cerc ae! aer,robotind de zor qi vi.icirin-
du-seintruna.
Dupi un timp se oprelte in fala biiatului !i se r;stelte
la e1,dind din mdini:
Pr;piditule!Nu eqtiin roateminfle! Silbaticulel Ai ajuns
si triieqti ca vitele?D5-i unui bou o oali de noapte li tot are
si qtiece s6faci cu ea. Iar lie fi-a risnit si te spurciin cimin.
Dumnezeu mi-e martor, din pricina ta o s-o iau razna !si-osi
mor nebuni.l Auzi? Nebuni!
MorcoveagS,in cimaqS.de noapte qi descul!, se uiti la
oali.. Azi-noapte nici pomeneali de ea, !i acum uite-o coio,
la picioarele patului. Oala de;arti gi albi ii ia ochii. Daci
qi acum s-arincipilAna si n-o vadi, astaar fi curat; neobr;-
zare din partea lui.
$i cum to{i ai casei,opiriii, il sdcAieqi-l hnr{uiesccu intrc-
birile, dimpreuni cu vecinii barjocoritori care se perindi
intruna gi cu polta$ul care rocmai atunci qi-a gisit qi el si
pice. Morcoveali rostegtein cele din urmi, cu ochii pironigi
la oali:
Zi.u daci mai pricep ceva! Crcdeli voi ce-oli vrea.
 MORCOVEATA 19

IE P U R II

-Jie nu 1i-amai ri.maspepene,spunedoamna Lepic. De

altfel, in privinla astasemenicu mine: nu-1i place pepenele.
,,Ce bine s-a nimerit", ili zice Morcoveali in sinea sa.
Aga are el mereu parte si afle ce-i place qi ce nu, De obi-
cei trebuie si.-i placi numai ce-i place maici-sii. Bunioard,
cAnd se aduce brAnzi la masi, doamna Lepic spune:
Sunt siguri ci Morcoveali nu mindnci brAnzi.
$i Morcoveagi cugeti: ,,De vreme ce-i siguri, n-are rost
nici si gust".
Pe de alti parte, Stiegi ci nu i-ar fi prea bine dac; ar lace
una ca asta.
$i ce, parci n-are cAnd si-6i implineascd cele mai sucite
toane, in locud numai de el cunoscute?
La desert,doamna Lepic ii spune:
Du iepurilor cojile asteade pepene.
Morcoveagi se ridici de la masd ascultitor, pi$elte misu-
rat gi line farfuria cu bigare de seami, si nu ristoarne nimic.
CAnd intri in coteJ,iepudi, cu urechile ciulite, cu botul
in vint gi labele dinainte lepene, de parci s-ar pregiti s6
bati toba, se inghesuieinjurul lui.
-Ohol Stad nifel! ii domole$teMorcoveali. Stali nijel,
mi rog: si-mpirdm.
Se aqazi pe o grimadi de gunoi, unde-s stranse de-a
valma cotoare de varzi, frunze de nalbi qi buruieni ronliite
pAni la ridicini, apoi ie di iepurilor sAmburii de pepene,
iar zeamao bea el: f-i dulceca mu.ru..
Pe urmi roade cu din{ii tot ce-au lisat ai lui, orice urmi
de miez dulce !i tot ce se mai poate m6nca, iar coaja verde
o arunci iepurilor, care stau roati in jur, agezali in capul
oaselor
 20 JULESRENARD

Portigacoteguluie inchisi.
Soarelede dupi-amiaz; sestrecoari.printre olane,inmu-
indu-"i.ap;rul razeLorin umbra ra, oroas;.

CAZMAUA

Felix qi Morcoveali muncesccot la cot. Fiecare are caz_

maua lui. A lui Felix e de fier qi a fost f;cuti pe misur;J la
potcovar Pe-a sa, Morcoveal;
5i_a licut_o singu4 dintr_o
bucati de lemn. Grddiniresc, robotescoe zor pe_ntrecute.
lr
Deodati, cAnd se agteptamai pugin (tocmai atunci se
abat
totdeauna nenorocirile), Morcoveali se pomeneqte izbit
cu cazmaua drcpt in frunie.
Cdteva clipe mai tArziu, Felix trebuie dus cu grijd qi intins
pe pat. I s-a ficur r;u vizAnd sAngelefriliorului siu. Togi
ai
caseisunt acolo, cu mic, cu mare; umbli in vdful picioarelor
gi puqotescingrljorali:
-Unde-s sirurile?
Un pic de ap; rcce, si-i umezim tdmplele.
MorcovealS se urci pe scaun,se uiti pesteumerii gi prin_
tre capetelecelorlal{i. E Iegat la fiunte cu o cArpi pe
care
pata de sAngese ligelte mereu.
Da '0 u m o s mai arali! ii
"punedomnulLepic.
$i Ernestina, care i-a pansat rana:
A intrat in el ca-n branzi.
De viicirit nu s-a viic;rit, fiindc; l-au prevenit c;
asta
n-ajuti la uimic.
Dar iati, Felix deschideun ochi, apoi gi pe celilalt.
. S_a
ales doar cu spaima, 5i cum fagalui prinde culoare incetul
, u rneerul-grija $i reamase
)rerqdin inimi.
1\-umaide pocinogui eqtibun!se resteqtedoamna Lepic
.
la Morcoveali. Nu puteai s6 bagi de seami, nitiriule?!
 MORCOVEATA 21

PU$CA

Domnul Lepic le spunebiielilor:

Vi ajunge o pugci la amAndoi. Fralii care seiubescpun
totul laolald.
Pei sigur,titicule, rispunde Felix, o s-o purtem pe rend.
Spun drept, eu mi rnullumesc daci Morcoveagi mi-o di
numai din cAnd in cdnd.
Morcoveagi nu zice nici da, nici ba. Nu prea-i vine si
creade.
Domnul Lepic scoate puqca din invelitoarea ei verde
!i intreab;:
Cine o poartd primul.'Cel mai mare.ala s-arcuveni.
Felix:
ii las lui Morcoveaj; cinsteaasta. S-o poarte el intai.
DamnulLzpic:
Te porti tarc lrumos in dimiaeala asta, Felix. Am si gin
minte.
Domnul Lepic aqazi pugcape umirul lui Morcoveali.
DomnulLepic:
Hai, copii, la druml Fiqi voioqi qi si nu vi certaqi.

Luim qi cAinele?
Domnulhpic:
N-are rost. Faceli pe cAirele cu randul. De altfel, nilte
vXnitori ca voi nici nu rinesc: ucid pe loc.
Morcoveagi qi Felix o pornescla drum. Sunt imbr;cali cu
hainele lor obignuite.Le pare riu ci n-au cizrre, dar domnul
Lepic le-a spusadeseaci un adeveratvanitor nu dA un banpe
cizme.Nidragii unui vdnitor adevirat atArn; peste cilcaie.
lrieiodardnu 5i-i"uflecd.L mbli a>aprin noroaic!i pes(ela-
rini 5i cizmelese formeazAde la sine,urci pinS.la genunchi,
 22 JUIIS RINARD

zdravene, naturale, iar servitoarea are porunci si nu se

atingS.de ele.
Cred ci n-o si te intorci cu tolba goalir spune Felix.
-Sper gi eu, rispunde Morcoveaj;.
Simte o mincirime in scobitura umirului, dar se stipA_
nelte lt nu prople$rea.olo patul crmci.
Vezi, spuneFelix, te las s-o porli cAt poftegti.
-Doar egtifratelemeu, rispunde Morcoveal;. Cand vrcun
stol de vdbii iqi ia zborul, el se opreqtein loc gi-i face semn
lui Felix si nu mai milte. Stolul rece de la un gard la altul.
Aplecali de mijloc, cei doi vAnitori se aprcpie tipril, ca
!i
cum vribiile ar dormi. Stolul insi n-are asdmp;r
!i zboad
ciripind in alt; pade. Micii van;tori se indreapti de qale.
Felix dricuie. Morcovea!;, degiii zvacneqteinima, pare mai
r;bditor Se teme de clipa cAnd va trebui si-gi dovedeasci
iscusinF. Dace di grcq?$i la fiecareamAnareresufli ulurat.
Numai ci de asti dati vrabiile par si-l a$tepte.
Felir:
Nu trage, elti prea departe.
Morcaoeald:
Crezi?
Feltu:
Pii cum?CAndstaiaplecat,nu-(idai seama. separe
Ji
ci ai vanatul in bitaia puqtii, gi cind colo, egti la dracu_n
ptaznic.
Ca si-i arate ci are dreptate,Felix iesedeodati.din ascun_
zil. Speriate,vribiile - sfrrrl zboar; in alti parte.
Una singuri a mai r6mas qi se leagini in vdrful unei
crengi. Miqci din coadi pi igi suceStecapul incoace qi incolo,
arStandu-li pieptul.
Morcaoeajd.:
Pe astaz;u c-o dobor! Sunt sigur.
 MORCOVEATA 23

Fel;t:
D6-te la o parte si v;d. Da, ai dreptate, stragnici ocaziel
Pugca,repede!
Morcoveagi se pomenelte cu mdinile goale qi gura cis-
cate: in locul !i sub ochii lui, Felix duce arma la umir, gin-
telte, apasepe tdgaci, 9i vrabia cade la pimAnt.
Asta-i ca o scamatorie.Adineauri, Morcoveaje strengea
puqcain mAini, cu inima zvAcoind.Dintr-odati, uite c6 n-o
mai are, liacum se vede iarili cu ea, caci Felix i-a qi dat-o
indirit. Dupi carefacepe cainele!i aleargi si aduci wabia.
Hai odati, ii zice el, grSbelte-te d!el.

Ni1el cam mult.

FeLix:
Ce, te-ai 5i bosumflat?
Marcounlti
I-auzil Ai vrea si cint?
Felix:
Lasi, ce te mai viicirelti, de weme ce i-am venit de hac?
Daci ne scipa, ia gindeqte-te!
Morcobeald:
B i n e ,d a ' e u .,.

Tu. "u tor aia- Azi am rrar eu, mijne Lu.

Marcouath
Aha, mAine!
Fel.x:
Zdn, mdl
Morcoaeald:
Da, aga'mi spui tu de fiecare dati.
Felix:
Na, mi ju4 eDtimullumit?
24 ]ULEsRENARD

Morcot)ea!d:
Bine... Da'gtii, daci mai c;utem o vrabie, a! trage eu
!i
cu pu$ca.
Felit:
Nu, e tArziu. Hai acasi, si ne-o frigi mama pe asta:
Ji-o
dau $e. Jine, nitifleafi, bag-o in buzunar, gi lasi-i pliscul Ia
vedere,
Cei doi vAnitori o pornesc spre case.Din cAnd in cind,
intAlnescin cale cAteun 15rancare le d6 binegeqi le spune:
Mii biieli, ogi fr lisat puii orfani!
Morcoveagi, mAndru, iqi uit; necazul.Ajung acasi irnpi-
caji, t umletori, iar domnul Lepic se miri de cum ii zireqte:
_Cum, Morcovea(e,tottu cupu;ca?
Numaitu ai purtat-o?
-Aproape, mormiie Morcoveaji drept dspuns.

CARTITA
Morcoveagi gise$re pe dmm o cartili. E neagri ca un
colar. Dupi ce s-a jucat de ajuns cu ea, se hotiri.qte s-o
omoare. O arunci de cAtevaori in sus,cu indeminare, aqa,
ca si cadi pe un boioval.
La inceput, treaba merge strune.
Ca ila $i-a s{irimat labele, !i-a spart capul, qi-a frAnt
sprnarea$i nu pare si mai aibi mult de triit.
Pe urmi, Morcoveagi vede cu uimire ci nu mai vrea si
moari. Degeaba o azvArle-n sus) cat casal pan' la cer: nu
vrea, !1 pacel
-Ei, driciel mormiie biiatul.
intr-adevir, cArtila tresare pe piatra plini de sdnge;
pantecul ei, numai osanze,kemur; ca o piftie, qi din pricina
astaai putea sdjuri ce tdieqte.
 MORCOVEATA 25

Ei, dricia dracului!seinfurie Morcoveag5.Tot n-a cripat!

O ia dejos, suduind de mama focului, 9i schimbi tactica.
Rogu la fagi, cu ochii inlicrirnagi, scuipi cArtigaqi o izbeqte
iar de piatri, mai de aproape qi cu toat; puterea.
Dar pantecul ei terciuit mi$ci intruna.
$i cu cat o izbeqtemai inve$unar, cu atat pare mai vie.

LUC ERNA

Morcoveali qi Felix seintorc de la vecernie qi iutescpasul

spre casi. E vremea gusterii de la ora patru.
Pe Felix il aqteapti o felie de pAine uns; cu unt sau cu
marmeladiJ pe Morcoveal6, ribdiri prijite pe peine. Asra
pentru ci s-a gdbit si-gi dea ifose de om mare !i s-a l5udat
fajA de martori ci nu-i mAncicios. ii plac lucrurile simple gi
de obicei minAnci pAineagoali; facepe grozavul.Asti-seari
o iainaintea lui Felix,vrind siprimeascd cel dintai gustarca.
Uneori, pAinea goali i se pare cam tare lui Morcoveaqd.
Atunci o inhali cu duqminie, muqci vArtosdin ea, di indAr-
jit din cap !i o cdntine intrc din1i, de sar firAmiqe. Toli ai
casei,strAnqiinjur, il privesc minunAndu-se.
Stomacul lui de stru! ar inghili orice: piatr;, monede
coclite.
intr-un cuvAnt,cAndevorbade mAncare,nu facemofturi.
Ap a 'i p e cla n laponigei.E incuiatd.
Cred ci babacii nu-s acasi. Ia arde-i tu cAtevapicioare.
Felix se repede,dricuind, in poarta grea, ferecat; cu tot
lelul de piroane, {icAnd-o si bubuie indelung Apoi, cu pu-
teri unite, se arunci amindoi asupra ei, invinefndu-qi ume-
rii de pomani.
26 IULESRINARD

Morcoualii:
Ce mai incolo ;i-nco.r,e. nu-sacase.
Felix:
Unde si fie oare?

PoF si !tii? Hai sAstim coleajos.

Treptele reci ale scirii le ingheagi fundul Si-ofoame n5-
prasnici ii chinuie. Biietii casci !i se bat cu pumnii in pan-
tece de lihnifi ce sunt.
Felix:
S-o creadi ei ci stau aici s;-i alteptl
Marcoueald:
Pii n-avem incotro.
Felix:
Si-i aqteptealtul, nu eu. Ce, si crip de foame?Eu weau
si minanc, ce-o fiJ chiar gi iarbi.
Morcouald:
Iarbi? Straqnici idee! Cu astasi gtii ci le-am tras clapa.
Felix:
Te cred! Ce, la masi nu se minAncd salati? intre noi fie
vorbaj lucernar de pildi, e tot atat de lragedi ca qi salata.
Un fel de salati firi untdelemn li firi o!er.

Ba bine ci nu.
Feli*:
Pui prinsoare ci eu mininc lucerni qi tu nu?
Morcaoeald:.
Adici de ce tu da gi eu ba?
Felix:
E i. la s.ig lu m a.re prinzil
Morcoz)eald:
Ce-ar fr dacd am cere mai intdi niqte pAine gi niqte lapte
bitut de prin vecini?
 MORCOVEATA 27

Felix:
Mie imi place lucerna.

Haideml
CurAnd, cAmpul de lucerni ili alterne sub ochii 1or ver-
deagasa ispititoare. Nivilesc in el bucuroqi ci.-gi pot tArqAi
in voie ghetele,zdrobind tulpinile fragede gi lisind in urmi
cdr)ri ingu.te ce-i vor inqrUora mulra rreme pe oameni-
Ihcdndu-i si seintrebe: ,,Ce soi dejivini o fi trecut pe-aici?"
O ricoreali plicuti le pitrunde prin lesitura pantalonilor
scu4i, amo4indu-le treptat picioarele.
Se oprescin mijlocul lanului qi se trAntescpe burti.
-E grozav! spune Felix.
Firele de lucerni le gadili lafa !i red amendoi ca pe vre-
mea cand dormeau in acelaqipat gi domnul Lepic Ie striga
din camera invecinati:
,,Da' nu vi mai culcali odati, plozi afurisif?"
Au uitat de foame gi s-auapucatsdinoate,cAndvoiniceqte,
cAnd cAineqte,cAnd ca broasca.Doar capeteleli se mai vdd.
Taie cu bralele qi bat cu picioarele valurile verzi care se sfi-
rAmi pe loc gi mor aga,liri si se mai ridice.
Mie mi-ajunge pAn' Ia birbie, spuneFelix.
Ia te uiti la mine ce multinaintez, selaudi Morcovea!;.
Apoi se opresc,ca s5-qigustein tihn5 bucuria.
Sprijinili in coate, pdvesc galeriile afXnateale cArtiplor,
carc seintindca nilte umflitui intortocheatepe fala campu-
lui, aidomavenelor subpieleabitrinilor Aici abia seghicesc,
aici se revarsi in vreun luminig, unde torlelul cel hain in-
l;nluie ca o pacosteblajina lucerni, risfirAndu-gi barba de
firiqoarerogcate.Muquroaielepar un citun de colibe indiene.
Gata, spune Felix, hai si mAncim! Eu nu-mi mai pierd
vremea. Bagi de seami sAnu te-atingi de partea mea.
28 JULESRENARD

$i iqi rotegtebralul injur

- Niciogriji, imirimane Dimiedestul,rostelreMorcoveal;.
$i capeteleli se fac nevizute. Cine ar putea si ghiceasci
unde sunt?
Vintul sufli ugor,intoarcefmnzelesubfri de lucerni, dAnd
la iveal6 spatele1or albicios,gi tot lanul e cuprins de fiori.
Felix smulge brale intregi de lucerni, iqi afundi capul in
ea, se preface ci se indoapi, cle{Eind ca un vilel prostuggi
lacorn. $i in timp ce se preface doar c; menanc; pe rupte,
ronliind qiridicinile, ca unul carc ltie ce-iviaga,Morcoveagi
o ia de buni, dar, mai gingaq decat frate-siu, alege doar
frunzelefr umoa.e.
Le indoaie cu vArful nasului,le aducepAni la guri qi apoi
le molfiie conqtiincios.
De ce s-ar gribi?
Masa-i intinse. Nu-i niciun zor
Cu dinlii strepez\i, cu limba amari, ingreloFt;, inghite
intruna, se osp;teazi.

LA NITA

Morcoveagi nu mai bea nimic la masi. Se dezvale de

astain vreo catevazile, cu o uqurinli care-i uimeqtepe-ai sii
!i pe to{i prietenii casei.Mai intAi ii spuneintr-o zi la prAnz
doamnei Lepic, care ii toarni vin, ca de obicei:
Mullumesc.mamico,nu mi-e scre.
La cini zice iar:
Mul1 u m e .c.m ;mico, nu mi-e sete.
_ Faci economie, spune doamna Lepic.
Cu atat mai bine
pentru ceilald.
$i cum nu e nici cald, nici frig, iar lui pur qi simplu nu-i
c.le sele,r;mane roataziud lala qi bea nimic.
 MORCOVEAT,{ 29

A doua zi, cAnd pune masa,doamna Lepic il intreabi:

Azi lie sete,Morcoveati?
-Ziu daci gtiu, rispunde el.
-Treaba ta, urmeazi doamna Lepic. Daci vrei cinila,
o iei din dulap.
Morcoveaqi sti locului, nici gAnd si ia cinila. ,,Oare-i
vorba de-o toan;, e uituc, sauseteme se seserweascisingur?"
Ai lui incep si se minuneze:
- O s-ajungi un biiat !i jumitate, spune doamna Lepic.
Iat;-te cu inc; o calitate.
$i inci una rard.adauq5domnul Lepic.Are (e-ti prinda
bine, mai ales mai tAziu, dac; te riticelti cumva intr-un
pustiu.singur.li ri cdmili.
Felix qi Ernestina pun prinsoare intre er.
Ernestina:
Asta nu bea nimic o sipt;mane.
Felix:
Haida-del Daci o line aqatrei zile, pdni duminici, e mare
lucru.
De ce? se miri Morcoveal;, cu un zambet qiret. N-o si
mai beau niciodati, daci n-o si-mi fre sete. Gindigi-vi la
iepuri qi la cobai; ce, vi se pare ci au vreun nTerit?
-Cobaiul e cobai qi tu esti tu, i-o intoarce Felix.
Morcovea{i se ambifioneazi: lasi, le arat6 el de ce-i in
stare. Doamna Lepic uit6 9i in zilele urmitoare de cinila
lui, iar el nu-gi ingiduie si o ceari. Primelte cu aceeaqi
nepesareatat laudele batjocoritoare, cat !i mi.turiile pline
de admiralie ale celor dinjur.
Ori e bolnav.ori e nebun."pun unii.
qi ceilalli:
Agl Beape ascuns.
30 ]ULESRINARD

Dar vorba aceea:tot ce-i nou e Di frumos. Morcoveati,

care la inceput trebuia sAscoat;.intruna limba qi si arate ci
is-a uscat,facetreabaastadin ee in ce mai rar.
Nimeni nu'i mai pune intrebiri. S-au plictisit cu tolii.
Doar cate un str;in mai ridicd bragelea rnirare spre cer,
cAnd afli despre'ce-ivorba:
-Nu se poate! Nimeni nu e-n stare se scapede trebuin-
lele firii.
Doctorul, chemat qi el, spune ce toat; povesteaasta i se
pare ciudati, darci,laurma urmei, nimic nu-i cu neputinte.
qi Morcoveat;, care se temea de cine gtie ce sufednle,
recunoaqteuimit ci, daci i1ipui cevain cap Dite incipSlanezi,
po$ face tot ce vrei. Crezuseci hotirArea astao sefie pentru
el un canon, ci o si-i ceari o sforgaregrozavi gi, cAnd colo,
uite cA tot in largul lui se simte. Ba-i chiar mai zdravin ca
inainte. De-ar putea sd-!i biruie qi foamea la fel ca setea!
Ar posti, ar t.;i cu aer.
Nici nu-gi mai aminteqtede cinili. Multi vreme a stat in
dulap degeaba.Apoi, slujnicei Honorina i-a dat prin minte
si puni in ea praful rofcat de curilat sfeqnicele.

MIEZUL DE PAINE

Cind e binedispus,domnul Lepic ili petrecevrcmea bucu-

ros cu copiii. Le spunesnoave,plimbdndu-se cu ei prin gri-
dini, ginuo dati Felix qiMorcoveagi au ajunssi setd.vileasci
pejos de atAtarAs.in dimineala astaparc; e 5i mai qi. Toc-
mai atunci se ivelte Ernestina, si-i cheme la masi, qi iati-i
potoli$ ca prin farmec. De fiecare dati cAnd se intmnelte
familia, fegelese posomorisc.
 MORCOVEAIA 31

Togim6nAnci la repezeali!i pe ticute, aqacurn fac de

obicei,zorili parci si lasealtoralocul,ca gi cAndn-ar stala
masi in casalor; qi,deodat;,doamnaLepic spune:
Vrei si-mi dai,te rog,putin miezdepeine,si-mi sftrqesc
comPotul?
Oare cu cinevorbeqte?
De obicei,doamnaLepicseservegte singuri, iar devorbit
nu vorbe$tedecatcu cAinele.Jine siJ pund!ipe el Ia curent
cu pregullegumelor5i-llimure;te cegreu estein ziua de azi
sAhrinelti cu bani pulini $asepe$oane$i un animal.
-Nu, ziceeacitre Pymm,caremaraieprietenos,bitAnd
cu coada-nrogojinS,habar n.ai cAt pitimesc eu ca sA lin
casaasta!Tlnchipui poate!i tu, ca toli berbalii,ci-!i umpli
traistape nimic. Ce-1ipasi cX untul s€ scumpetteli cA de
oui nici micar nu te poli atingel
Or, de asti dati e lucru marecu doamnaLepic.Seadre-
seazi de-adreptul domnuluiLepic, cum n-a fbcut de cand
Iumea.Nici vorb, cA lui li cere miezul de pAine cu care
se-!i termine compotul.Mai intAi, fiindcd il privelte Jintd;
q-apoipAineaseafli chiarl6ngi domnulLepic.Uimit, el sti
pulin in cumpini, apoi ia cu vArful degeteloro bucati de
miez care i,-a rimas in farfurie Di,cu o mutr6 c;rdniti,
i-o azvArledoamneiLepic.
Fars6ori drami? Cine gtie?
Ernestina,umiliti pentru maice-sa,ili simte inima cdt
un punce.
,,Titicu'e in toaoe bune azil", cugeti Felix, care salti
nebuneltepe scaun.
Iar Morcoveali,murdar de mAncarepe la guri, cu ure-
chile vAjAindqi fala aprinsi, tace incruntat, gata-gatasi
izbucneasci.Noroc ci doamnaLepic seridici numaidecAt
32 JUL!s RINARD

de la masi, jigniti si se vadi. rratati ca ultimul om, !i asta

mai alesin fala copiilor!

TRAMBITA
Domnul Lepic sosegtechiar in dimineala astade Ia Paris.
Deschide geamantanul. Ies Ia iveali daruri pentru Felix qi
pentru Ernestina nigte daruri minunate, tocmai aceleala
care, ca sAvezi ciudefenie,au visat amandoi toat;. noaptea.
Pe urmi, domnul Lepic se uiti qiretla Morcol'eali $i-i spune
ginAndmAinile la spate:
Tu ce-ai vrea rnai mult: o fiambi!; sau un pistol?
La drept vorbind, Morcoveati e mai degrab; prev;z;tor
decit indriznel. Ar prefera o trambip; oricum trAmbiga
nu-i ca pistolul, si 1i se descarcein meini cAnd nici nu te-aq-
tepfi; dar a auzit de atitea ori c; unui biiat ca el ii sti bine
si sejoace numai cu pugti, cu sibii qi cu maqinirii de rizboi!
I-a venit qi lui vremea si adulmecepulberea qi si faci praf
tot ce-i pice in man;. Taici-siu se pricepe la copii; e clar ci
i-a adus tocmai ce trcbuie.
-Mi-ar plicea un pistol, rcstelte el rispicat, incredinlat
d a ghicit. Ba sare chiar peste cal !i adaugi: Degeabal
ascunzi- il vidl
Ei, mormdie incurcat domnul Lepic, acum vrei pistoll
Vid ci f-ai schimbat gusturile.
Morcoveagi o drege la iuleal6:
Da' de unde, titicule, ziceam ala, in glumi. Fii pe pace,
nu-mi plac pistoalele nici de fric6. DA-mi iute tdmbila, ce
abia aqteptsi suflu in eal
DoamnaLepic:
Atunci de ce minf? Ca si.J necijeqti pe taicit;u, da?
CAnd igi plac trAmbigele,nu spui cili plac pistoaleleqi nici
 MORCOVEATA 33

nu bali campii, spunandce vezi pistoale.Nu pupi tu nici

pistol,nici trambifr; astaca sAte inveli minte! Uitd-te bine
la trambi(d;are trci canafirolii !i un stegulelcu ciucuri de
aur Gata,gi-ajunge! Acum qterge-o; inchideuqape dinafari
qi batedin buze.
in dulap,tocmaisus,pe un teancderule e a-lbi,nevizuti
gi cu neputinli de atins,infEquratiin stegulelulcu ciucuri
de aur gi cu cei trei canafirolii, hambija lui Morcoveali ste
gi aqteaptimut6,precumceaaJudecifi de Apoi.

POMADA

Duminica, doamna Lepic line morlig si-qi trimiti b;ielii

la bisericd. Sunt gitigi ca scogidin cutie, gi Ernestina insiqi
se ingrijeqte de asta, cu riscul de-a nu fi ea gata la timp. Le
alege cravatele,le taie unghiile, le imparte ci4ile de rugi-
ciune, alegand-o pe cea mai groasi pentru Morcoveali.
Dar mai ales igi di fragii cu pomadi pe cap.
Asta-i pasiuneaei.
Daci Morcoveali ii face pe plac, blAnd ca un mieluqel,
Felix.in qchimb.o previnec; pAnala urm5 are \; (e supcrc.
qi Erne"rinan;s.oce!le ror soiul de rertipuri.
De data astaam uitat, spuneea. N-am fecut-o dinadins,
crede-m6;jur c5, de duminica viitoare incolo, nu te mai ung.
$i totdeauna izbutelte s5-i puni cAteun degetde pomadS
pe p?r.
Intr-o zi ai s-o p;legti cu mine, mormiie FeJix.
In dimineala asta, Ernestina umbli iar cu qiredicuri,
dar Felix, infofolit in prosop qi cu capul aplecat inainte, nu
simte nimic.
Poftim, zice ea, te-am asclrltat.N-o si mai ai de ce bom-
beni: uite borcanul astupat pe cimin. Sunt sau nu fat; de
34 JUTESRfNARD

treabe? De altfel, n-am niciun merit. PeDtru Morcoveali

ar trebui ciment, nu pomadi, dar cu tine e altceva. Pirul
tiu seinfoaie qifacebucle de la sine.Ai un cap ca o conopidi,
Dicirarea asta line sigur pAni diseari.
-Igi mulpmesc, spune Felix.
Se ridici, {iri si binuiasci nimic. Nu-gi mai trece mAna
prin pir, aia cum face de obicei, ca si se incredinjeze.
Ernestina il irnbracS, il dichiseqtegi-i pune minuqi albe
de m;tase.
Ei, gata?inreabi Felix.
- Strelucelti ca un prinl! il admid Ernestina. Doar qapca-gi
mai lipseqte.Ia-o din dulap.
Feli:<grepegteinsi drumul: trece prin fala dulapului, di
fuga la bufet, deschideu;a, apuce o can; plini cu api qi gi-o
ristoarne finiltit in cap.
Eu te-am prevenit, surioari, glisuieqte biiatul respicat.
Nu-mi place si-qi bati nimeni joc de mine. Egti prea mici qi
nu poli si tragi pe sfoari un !'ulpoi ca mine. Bagi de seami.:
daci se mai intampE o dati, 1i-azvirl pomada pe girli!
Cu pilul lins, cu hainele de duminici giroind, murat din
cap pan6-4 picioare, alteapti si fie schimbat sau s;-l usuce
soarele- pugin ii pasi.
,,Felix ista e cineva!" cugeti Morcoveali in sinea sa, in-
cremenit de admiralie. ,,Nu se teme de nimeni. Ce-ar mai
rade pe socoteala mea daci aq face ca el! Mai bine si-gi
inchipuie ci-mi place pomada."
Numai ci, in vreme ce se resemneaza astfel, pirul lui
plinuieqte sd-l rizbune.
Pirul, intins un timp cu de-a sila sub pomadi, face pe
mortul; pe urmi se dezmorlelte gi, imboldit parci de un
spiriduq nevizut, increlegte carapacea uqoari qi lucitoare
a pomadei, o spinteci, o crapl.
 MORCOVEATA 35

Ai zice ci-i o miriqte ce se dezgheali.

$i curind, descetulati, prima quvili i se ridici leapioi
ln cap.

LA SCALDAT

E aproape patru, iar Morcoveali, neribdator, ii trezeDte

pe domnul Lepic qipe Felix,caredorm sub alunii din gridini.
Mergem? inreabi el.
Felix:
Mergem! Ia costumelede baie.
Domnul l*pic:
E inci prea cald.
Feli,x:
Mie-mi place cAnd arde soarele.
Mormr)eald:
Titicule, gi 1ieo si-1i placi pe malul apei mai mult decAt
aici. Te intinzi acolo pe iarbi.
Domnull*pic:
Luali-o voi inainte; c;tinel, biieli, ci doar nu zorili si
prindeli moartea din urmi.
PeMorcovealiil minAncitilpile qiabiaigi mai stipanelte
pasul. Duce pe umir costumul lui de baie, simplu, Iiri de-
sene,li costumullui Felix, roqucu aibastru.Fala ii strilucelte
de bucurie, sporovXieite,cant6, sarc s; apucecate o creangi.
Inoate cu mainile prin aer gi-l intreabi pe Felix:
O fi buni apa, ce zici? Tii, ce-o si. ne mai zbenguim!
-Ia nu rnai facepe grozavul!i-o reteazi Felix dispreluitor,
convins ce $de el ce spune.
Qi, intr-adevir, Morcoveale se iDmoaie numaidecet.
Sare sprinten cel dintei peste un zid scund de piatri, qi
raul se ivelte pe neaqteptateJcurge chiar pe sub ochii lui.
Hm, a trecut vremea de glume!
36 ,UL[S RENARD

ScJipirica de ghea$ scinteiazi pe apa vdjitd.

Riul plesciie de parci ar chntdni din din1i, rispAndind
un miros searbid injur
Va trebui si intre in api, si steaacolo gi si sebiliceasci,
in timp ce domnul Lepic, pe mal, va socoticu ceasulminutele
ingiduite pentnr sciidat. N{orcovea,tisecutremuri. Curajul
pe care qi-l face singur,cu atita sarg,il periselte iaci o date,
tocmai cind e la ananghie,iar rAul, care de departe il ispitea,
i l i n ' piim r r r ti a r u m.
incepe si se dezbrace ceva mai departe. Barem si nu se
faci de ruqine, si nu-l vadi nimeni cum dArdiie gi cum
ii tremuri picioarele de fricd.
Scoatelucrurile de pe el, unul cate unul, !i le impiturelte
grijuliu pe iarbi. Iqi dezlcagi qircturile de Ia pantofi qi parci
nu mai ajunge s; desfaci nodurile.
iqi punc costumul de baie, leapidi cimaqa ;i, nidugit
ca o bomboan; nicliiti in invelitoarea ei de hArtie, mai
alteapta un pic.
Felix a qi luat riul in stipanire: se zbenguielte voinicelste
;i nici ci-i pasi; bate apa cu bragele,cu picioarele, o face si
spumegeqi, cumplit in mijlocul valurilor, gonelte spremalui
turma lor manioasi.
Ei, Morcoveali, te-ai qi dezumflat? intreabd domnul
Lepic.
-Stiteam si mi mai zvdnt ni1el,rispunde Morcovea!;.
ln cele din urmi, iqi ia inima-n dinfi, se aqazijos pe ma1
gi incearci apa cu degetul cel mare de la picior, turtit de in-
cdllimintea prea strAmt6.in acelali timp se freace cu mana
pe burt;: poate cA n-a mistuit inci tot ce-a mAncat la masi.
Se lasi apoi si alunece de-a lungul ridicinilor, qi ridicinile
ii zgirie pulpele, coapsele,dosul.
 MORCOVEATA 37

Cum ii trece apa de mijloc, nu mai are decit un gAnd:

se iasAcat mai repede afari. I se pare ci o sfoari udi i se
inliqoard incet-incet in jurul tmpului, ca pe o sfirleazi.
Colac pestepupizi, se surpi qi malul de care se sprijinea, qi
Morcoveagi - bAldAbAc! se duce la fund, se zbate, sepune
iar pe picioare qi tugegte,scuipi, seinibuqi, e orbit, buimac.
Da, plonjezi bine, biielaq, spune domnul Lepic.
Mda. lace MorcovcatAdrepr raspuns.numai ce nu-mi
preaplace.imi intre api-n urechi qi dupi aia mi doarecapul.
Cauti un loc prielnic unde si invele si inoate. adici si
dea doar din mAini gi si sc tArAiecu genunchii pe nisip.
Prea te gribeqti, il discilegte domnul Lepic. Bagiapa cu
pumnii de parci 1i-ai smulgepirul din cap. Di din picioare,
nu le l5sa si steadegeaba.
Firi picioare e mai greuJspune Morcovea!:.
Felix nu-i di pace gi se ia mereu de el.
Morcoveagi, hai incoa'! Si vezi aici adAncimelNu mai
dau de fund. Ia te uitS! Mi vezi? Gata, nu ma mai vezil
Acum, du-te lingi. salcia de colo. SA nu te milti! Pun prin-
soarece ajung la tiDe din zeceazverlturi de bra1.
Bine, eu numir, spuneMorcoveaf; cHnlAnind din dingi,
cu umerii alard din api, nemi$catca o piatri de hotar.
Apoi se a$az; iar pe vine ca si inoate, dar Felix ii sarepe
umei, se azvarle in api cu capul inainte gi-i spune:
Hai, urci-te gi tu in spatelemeu.
Di-mi pacc! mormiie Morcovea,li
Gata, afaril strigi domnul Lepic. Veni,tiincoa' si bef
cite o guri de rom.
Ce, gata?se miri Morcoveali.
Acum n-ar mai ie;i din api. Abia i-a prins gustul.A Ldtatde
ofice teami !i s'ar tot scilda. Adineauri era greoi ca o bucat;
 IUTESRTNARD

de plumb, iar acum sezbenguieugorca un fulg, cuprinsde

o vitejie furtunoasi.,infmntind primejdia, gatasi-$i deavia{a
numai si. salvezepe cineval se qi lasi de bunivoie la fund,
vrand 3; gustespaimacelorpe calesi seinece.
-Ei, gribe$te-te,strigi domnul Lepic,aldel bea Felixtot
romul,
Lui Morcoveali nu-i place romul, dar sarenumaidecAt
cu gura:
-Sd nu s-atingi de patea mea!
$i.i trageo dugci zdravind,ca un bitrAn lup de mare.
Domnullzpic:
Nu te-ai spilar bine.ti-a rimasjeg pe glezne.
Morcaaealh
Asta-ipimant, rdticule.
DannuL kpic:
Ba.ijeg
Motcoaeald:
Si mai intru ni;el in api, dticule, da?
Donnullzpi,c:
Lasi, te spelimdine,o si venimiar.
Morcoaea!d:
Straqnic!Numai de-arfi vremefrumoasi!
Se gtergecu un coll uscatal prosopuluicu cares-a$ters
intAi Felix qi, ame{it,rigulit, r6de si se pri.pideasci,aqa-s
de caraghioase glumelepe carefrate-siugi domnulLepic le
fac pe seamadegetelorlui de la picioare,stalcitede incelF-
minteastramt6.

HoNoRINA

Doamnal*pie:
Cdf ani ai tu, Honorina?
 MORCOVEATA 39

Hanaina:
$aizeci qi gapte,implinigi ta Sfin1ii Mucenici, cucoani.
DaamnaLepic:
Ei, fi-ai cam rr;jt traiul, bi.tranico!
Honoina:
Asta nu-nseamne nirnic, daci mai egti bun de munci:
Niciodati n-am fost bollavi. Nici caii nu-s mai zdraveni ca
mine, ziu aqa.
DaamnaLepic:
Honorina, vrei si-gi spun ceva?Ai si mori cAnd nici nu
te-aqtep1i.intr-o seari, intorca{rdu-te de la girli, ai si simgi
coqulmai greu, roaba mai anevoiede impins decAtaltidati;
ai si cazi in genunchi, intre bralele roabei, cu nasul peste
rufele inmuiate, $ gata. Teapind o sAte ridice de-acolo.
Honorina:
M; faci se rid, cucoani.! Fii pe pace: mi mai gin ele,
balamalele.
Doamnalzpic:
Te-ai cam cocirjat tu, e drept, dar vezi, cind eqti aqa,
adusde spate,parci nu te mai dor atat lalele la spilat. Picat
numai ci-1i slibeqte vederea! Nu spune nu! Am bigat eu
de seami de-o vreme-ncoace.
Honorina:
A5. dc unde!Vid [impedeca-n ziua nunlii.
Doamnalzpit:
Binel Atunci deschidedulapul qi di-mi o farfurie, care o
fi. Dacd qtergir'aselecum trebuie, ce-i cu abureala asta?
Honorina:
E umezeali in dulap.
DoamnaIzpic:
Or fi cumva in dulapul ista qi degere care umbli pe far-
furii, mai qtii? Ia uitS-te la dira asta!
40 JUtEsRENARD

Hanaina:
Unde, mi rog, cucoani? Nu vid nimic.
Doamnalzpic:
Pii, ce-1ispuneam eu, Honoina? Asculti-mi pe mine:
nu zic ci te laqi pe tinjald, ar fi pecat ca tine, vrednici, nu
q b s e t linicAi er i:a taradoar c; imbirranclri. i mb iL rin e . c q i
eu; imbetranim cu toEii, gi vine o vreme cAnd nu-i destul
si fii inimos. Pun prinsoare ci uneori simgi un fel de plcli
pe ochi. Degeaba gi-i lieci, tot nu trece
Honaina:
Ag! Eu casc ochii mai li nu vAd tulbure, aga cum vezi
c1nd vAri capul intr-o g;leati cu api.
Doamnalzpic:
Ba da, ba da, Honorina, poli si mi crezil Uite, chiar ieri
i-ai dat lui domnu' un pahar murdar N-am zis nimic, ca si
n-avem vorbe !i si nu te neci.jeqti.Nici domnul n-a zis ni-
mic. El nu zice niciodati nimic, dar nu-i lucru si-i scape.
Ceilalli iqi inchipuie ci pulin ii pasd:mare gregealil Le vede
qi le line minte pe toate. S-a mulpmit si impingi paharul la
o pa e cu un deget !i-a ar,rrttiria si prinzeasci firi sd bea
nimic. Mi durea inima qi pentru tine, !i pentru el.
Hanoina:
Ei, dricie, ci doar nu s-o fi sliind domnu'de mine, sluj-
nica lui! Si fi spuspi-i schimbam paharul numaidecat.
Doamnal*pic:
Mde, Honorina, numai ci nici alfi mai qireli ca tine
n-ajung se scoati un cuvent de la domnu' cind nu vrea el.
PAni qi eu m-am lisat pigubaqi. Da' nu despreasta-ivorba.
Pe scurt: lie ili slibeqte vederca cu fiecarc zi. Acum, cu tre-
burile mai de rAnd, nu-i nicio pagubi, dar la ceva mai de
migali seschimbi povestea.Cu toati cheltuiala,aqlua bucu-
roasi pe cineva si-1i dea o merl; de ajutor...
 MORCOVEATA

Honorina:
N-o si mi impac niciodati cu a.lti femeiepe cap, cucoani.
Daamnalzfic:
Tocmai asta voiam si spun. $i-atunci? Z;u, tu ce m;
sfituie!ti?
Honorina:
Pin-oi muri. mergeea treababine gi-a$a.
DoamnaLepic:
PAnd mori! Ce vorbi-i asta? Tu etti irr stare si ne ingropi
pe togi, curn i1i qi doresc, qi-1i inchipui oare ci eu contez pe
moartea ta?
Honoina:
Ci doar n-o1i avea de gind si mi alungali fiindce a fost
o zi cand n-am lters vaseleca lumea! Mai intii ci nu plec
din casaastadecat daci mi da$ pe ugi afari. $i-apoi, daci

Doamnalzpie:
Cine spune,Honorina, ci te alungS?Uite ci te-ai inrolit
toati. Vorbim qi noi, prietenege, !i ie-!i sare landira qi in-
drugi la prostii mai mari ca biserica.
Honaina:
Ei, Doamne! Ce Stiu eu?
Doamnal*pic:
Da' eu? N-ai nicio vini ci te lasi vederea, insi nici eu
n-am vint. Trag nidejde cA doctorul o si te lecuiasci. 3e
mai intAmpli qi d-astea.Numai c5, pani atunci, care dintre
noi doui e in mai mare incurcituri? Tu, una, nici nu-1i dai
seama ca te bsi ochii. Crede-m', treaba in casi nu mai
merge.Ji-o spundin mili., si nu carc cumvas5 seintimple
vreo nenorocire; qi-apoi, daci nu ma-nqel, am tot drephrl
s;{i fac, cu bDndeF, cite o mustrare.
42 ,ULTS RENARD

Honorina:
Cite pofteqti. Faci cum ti-e voia, cucoanit Adineauri mi
qi vedeam pe drumuri, da' uite d matale m-ai liniltit. Cat
despre mine, o si arn toati grija de farfurii, figiduiesc.
Doamnalepic:
Pii zic eu altceva?Nu-s chiar agade afurisiti precum se
spune,Honorina, gi n-o si milipsesc de tine decat daci n-oi
avea incotro,
Honorina:
Daci-i aqa,cucoani, nu mai spun nimic. Eu zic ci mai
pot face treabi qi aq striga ci-i nedreptate de m-agi goni.
Dar in ziua cdnd o si bag de scami ci am ajunso povari qi
ci nu mai sunt in stare se pun un ceaun de api Ia foc, plec
eu singuriri, in grab5, lhri si-mi mai spunecine\a,
Doamnalzpic:
$i si nu ui;i, Honorina, ci-n casaastaai sigisegti oricAnd
o lingurd de ciorbi.
Honaina:
Nu, cucoani, nu-mi trebuie ciorb{ doar un codru de p6ine.
Baba Maitte nu pune-n guri decAtp6ine, gi uite ci nu i se
mai isprivesc zilele-
Doomnalxpit:
$i are pe pugin o suti de ani, qtii?Afli de la mine, Honorina:
ceryetorii sunt mai fericili decdt noi, asculti vorba mea.
Honoina:
Daci zici matale,apii tor agazic qi eu. cucoana.

CEAUNUL

Rareori are Morcoveati prilejul si fie de folos in casi.

Ghemuit intr-un unghe6 biiatul l-a$teapte si se iveasci.
 MORCOVEATA 43

Sti ala !i ascult;, Iiri si se gdndeasci dinainte la ceva,

pAndind momentul porrivit s; iasi din umbri !i, asemenea
unui om cu mintea limpede, singurul care nu gi-a pierdut
capul in mljlocul unor fiin1e tulburate de patim;, s; ia el
hiFile in men;.
Or, de aste dati ghiceqteci doamna Lepic are nevoie de
un ajutor istet !i de nidejde. Fire;te, n-ar merturisi-o, e prea
mAndr6. ingelegerease va face tacit ti Morcoveafe va trebui
si se aqtearnepe treabi, thri si mai altepte incurajiri qi
liri speranli de risplati.
Totuli, e hodrat s-o ajute.
De dimineagi pAnd.seara, un ceaun atarne de cArligul
vetrei. Iarrla, cand e nevoie de multi api caldi, se umple 5i
se goleqteintmna, $i apa clocotelte pe un foc zdravin.
Vara, apa loloseqtedoar dupi masi, la spilatul vaselor;
in restul timpului, lierbe de pomani, cu un quier in6buqit 5i
neintreruptJ in tirnp ce sub pintecul crestat al ceaunului
fumegi doi butuci aprcape stinli.
Uneori, Honorina nu mai aude luierui apei. Atunci se
indoaie de mijloc qi trage cu urechea.
-A secatde tot, spuneea.
Delarli iute o gAleati in ceaun, apropie buqtenii, scor-
moneqtein spuzi qi, curi,nd, cAntecul domol iDi reinnoad;
firul, iar Honorina, liniqtiti, iqi vede mai departe de treburi.
Daci i s-ar spune: ,,Honorina, Ia ce-i fi incdlzind tu apa
aqa, firi rost? Di ceaunul deoparte qi stinge focul. Arzi
Iemnele de parci le-am avea de pomani. Atd$a siraci in-
ghea$ cand vine gerul! Te qtiam femeie chibzuiti", ea ar
cldtina din cap.
Dintotdeauna ltie ceaunul acolo, spanzurat deasupm
vetrei.
44 ]UTESRENAPID

Dintotdeauna e deprinsi si audi cum di apa in clocot, qi

daci ceaunul se goleqte,ea il umpie numaidecit, {ie ci alari
e ploaie, vAnt sau argigi.
A c um n ici nu mai are nevoie.a pundL mi n a p e c c a u n! i
nici si-l r'adi: il qtie qi cu ochii inchiqi. I-ajunge si-i audi
cdntecul, qi daci nu-l mai aude, deqarti in ceaun o gileati
cu apd, ca $i cum ar in|ira o m;rgice pe a!;: intr-atat e de
incredingati ci niciodati nu poate si dea greq.
A s tizi i n.a a d a l grel pentruprima oar;.
A versat apa peste foc qi un nor de cenuli sare asupr;-i
ca ojivini stirniti din bArlog, o inligoari strans,o inibuli,
o arde,
Honorina scoateun 1ip;t, stdnuti !i scuip;, tregandu-se
indirit.
-Ptiu, dracel Parc-a lalnit Satanade sub pement.
Cu ochii mijili qi aprinli de usturime, bajbAie cu rnAinile
innegrite prin noaptea din vatri.
-Aha! Pricep, mormiie ea uluiti..Ceaunul nu rnai e aici.
Nu, ziu, nu pricep nimic. Adineauri era. Da, nici vorbi,
doar quieraca din triqci.
De buni seami ci cineva a luat ceaunul in vreme ce
Honorina era intoars; cu spateie!i scuturape fereastri gorqul
plin de coji de legume.
Dar cine oare?
Doamna Lepic, cu un aer aspru gi linigtit, se iveqte pe
rogojina din pragul odiii de culcare.
Of, ce gilSgie, Honorina!
Auzi, giligie I seriloieqte Honorina. Ce mare nenorocire
ci lac giligie! incd nilel qi ajungeam fripturi.. Uitd-te nu-
maiJ cucoane, h sabo$, la fusti, la mAinile mele. Cimaqa
mr-e neagri de funirrgine,buzunarelepline de teciuni.
 MORCOVEAIi

Doamnakp.ic:
M6 uit la biltoaca asta care curge din vatri, Honorina.
O si se faci o murdiriel
Hanorina:
Cineva a luat ceaunul lir; si-mi spuni. Nu cumva l-ai
luat matale?
DoamnaLepic:
Ceaunule al tuturoq Honorina. E nevoieca eu saudomnu'
sau copiii si-Ii cerem voie ca s; luim ceaunul?
Honorina:
Aqa-sde mAniati., c-a! spune tot ce-mi vine Ia guri.
Doamnaltpic:
Impotdva noastr; sau impotriva ta, viednici Honorina?
Sau impotriva cui? Nu ci-s curioasi.,dar vreau qi eu si gtiu,
Ce si-1i spun, miai luat piuitul. Pe motiv ci nu mai vezi
ceaunul la locul lui, inqfaci gileata cu api qi-o torni in foc,
ba, indiritnicS., in loc si-gi recunoqtivina, te legi de ceilalf,
chiar qi de mine. Te cam intreci cu gluma, zeu alal
Honoina:
Morcoveali, maici, nu qtii tu pe unde-o h ceaunul?
Doamnalzpic:
De unde vrei si qtie el, un copil {iri minte? LasiJ in
plata Domnului de ceaun! Mai bine adu-Ii aminte de vorba
ta de ieri: ,,1n ziua cAnd o si bag de seameci nu-s in stare
si pun nici ap6 la foc, plec eu singurici, firi si-mi spuni
nimeni". Fire5te,qtiam eu ci gi-aslibitvederea, dar nu mi-aq
Ii inchipuit ci eqtiin ala hal. Eu nu mai zic nimic, Honorina;
pune-te numai nitel in loculmeu. $tii qitu cum staulucrurilel
chibzuieqteqi vezi ce-i de ficut. PlAngi,nu te sfii, ai qi de ce.
 JULESRENARD

iNootEr-t
Mimicol Honorina!

Ce-o rnai fr rrind qi Morcoveali? O si strice totul. Din

fericire, sub privirea de gheagda doamnei Lepic, amuleqte
intr-o clipit;-.
N-ar avea niciun rost si-i spuni Honorinei: ,,Eu sunt
vinovatul!"
Nimic n-o mai poate salvape biata bitrani. Nu mai vede,
qi pace, Cu atat mai riu pentru ea. Mai devreme sau mai
taEiu tot trebuia si se dea bituti. Nfiturisirea biiatului
n'ar face decet s-o nec;jeasc; qi mai mult. Departe de a-l
binui pe Morcoveagi, mai bine si-gi inchipuie cA ala a vrut
soarta neinduplecati.
$i ce rost are si-i spuni doamnei Lepic: ,,Mimico, eu
sunt vinovatul!"
La ce bun si te impiunezi cu o ispmve vrednici de laudi,
si cerqegtiun suras de pretuire? in afari de asta, ar putea
s-o pefeasc;: qtie doar c; doamna Lepic e in stare si-l faci
de ocari in gura mare. Prin urmare, si-qi vadi de-alelui ori,
qi mai bine, si se prefaci, si caute ceaunul impreuni. cu
maicd-saQicu Honodna!
$i cAnd se pornesc tustrei si-l caute, tot el se amte cel
mai zelos,
Doamna Lepic, nepisitoare, selasi pigubagi cea dintAi.
Honorina seresemneazigipleaci bombinind, iar Morco-
veaf;, pe car€ o mustmre de cuget era cat pe ce sil piad;,
se inchide in sine, aqa cum intri sabia drcpdlii in teace,
atunci cend nu mai e nevoie de ea.
 MORCOVEATA 47

AGAIA

Honorinei ii ia locul o nepoati de-a ei, Agata.

Morror ealiro r-ercereazi curioscu privircape nou-\enitE,
care va abate catevazile de la el atengiaintregii familii.
-Agata, spune doamna Lepic, ciocineDte inajnte de-a
intra in odaie.Numai, vezi, astanu-nseamni si dirAmi u$le
cu copltere,
,,Abia incepe", cuget; Morcoveali in sinea sa. ,,Si te gii
la prinz ce-o si he."
Familia prdnzegiein bucitiria cea mare. Agata, cu un
qeNet pe bm!, e gata si dea fuga de la cuptor la dulap, de la
dulap la masi, cAci ea nu prea Stie si umble ca lumea:
i i p l a c es;8 a l:i e. cu ror sangelc-nobraji.
$i vorbegte prea repede, rede prea zgomotos, prea ar
vrea si le faci bine pe toate.
Domnul Lepic se aqaz; cel dintai la mas;, desfaceqene-
tul, impinge larfuria spre felul pe care-l are in fa$, ia frip-
turi, ia 5i sos,apoi trage farfuria indirit. lgi toarni si bea
gi, nigel adus de spate,cu ochii-n jos, mesteci nepisitor li
plin de cumpitare, aqaca in iiecare zi.
CAnd i se schimbi farfuria, se reazemi de spdtar li baleie
dintr-un picior
Pe copii ii ser,/elte chiar doamna Lepic: intA.i pe Felix,
apoi pe Ernestina,fiindmai mare, si la urm; pe Morcoveaji,
care sti in capitul mesei.
Morcoveagi nu cere niciodati si i se mai dea m6ncare,
ca gi cum aqa ceva ar fi cu striqnicie oprit. Trebuie si se
mullumeasci cu o singur5.porlie. Daci i se mai pune in far-
furie, nu zice ba qi, Iird si bea nimic, se indoapi cu orcz;
nu-i place orezul; il minAnc6 numai ca s-o rndguleasci
48 JULTSRTNARD

pe doamna Lepic, singura dintre toli ai caseicireia ii place

la nebunie.
Felix qi Ernestina, mai putin sfioqiatunci cand vor ince o
porlie, imping farfu a inainte, dupi pilda domnului Lepic.
Nimeoi nu scoateo vorbi.
,,Oare ce-o fr cu ei?" seintreabi Agata. N-au nimic. Aqa-s
ei, asta-i tot.
Agata nu se poate stipAni si nu calte qi se intinde, cand
in fala unuia, cAnd a altuia.
Domnul Lepic rninAnci incet, de parca ar mestecasticld
prsate.
Doamna Lepic, altminteri mai guralivi decat o cofofani,
le ri:rduiegte pe toate la mase doar aritAnd cu mAna gi
licind semnedin cap.
Ernestina sti cu ochii in tavan.
Felix friminti o bucate de miez intre degete, iar
Morcoveald, care a rimas firi cinili, n-are alti griji decat
si-gi curele la timp farfuria, nici cu zorul licomiei, nici cu
zibava unui guri-casci. $i pentru asta se pierde intr-o mul-
fime de socoteli.
Deodat;, domnul Lepic se ridici de la masi si umple
cana cu apa,
-Puteam si mi duc eu, spuneAgata.
Mai bine zis,nici nu deschidegura: gAndeqtedoar. Molip-
siti gi ea de meteahna familiei, iqi simte limba grea qi nu
indr6znelte si scoat; o vorbi; crezind ci a grelit cu ceva,
sti cu ochii-n parru.sd nu-i mai.cape nimi, .
Domnul Lepic aproapeci nu mai are pAine.De asti dat6,
Agata n-o si ingiduie si i se ia inainte. Tot veghind asupra
lui, uiti de ceilalli, iardoamnaLepic o cheami tiiosla ordine:
-Agata, nu cumva ai prins ridi.cini?
Poruncigi,cucoan6! r;spunde Agata.
 MORCOVEATA

Se impate in dreapta qi in stanga,{eri si-l slibeasci din

ochi pe domnul Lepic. Vrea siJ cAqtigecu grija ei, line s5 fie
luati in sea-rni.
Era qi timpul.
Cum domnul Lepic inghite ultimul durnicat de piine,
Agata se repede la dulap qi aduce un colac neinceput, de
vreo doue ocale, pe care i-l intinde din toati inima, feicit;
ci a ghicit doringa stipAnului.
Domnul Lepic impitureqte insi qervetul,se ridid de la
masi, igi pune piliria qipleacdin gridini, si fumezeo gigari.
Odat5 ce-a ispr;vit de mancat, nu o mai ia el de Ia capit.
Niuc;, Agata rimAne pironiti locului, fnAnd in mXni
rotocolul painii de doui ocale, de zici ci-i reclama de ceari
a unei fabrici de colaci de salvarc.

PRoGRAMUL

Te-ai dezumflat, ai? zice Morcoveald citre Agatar de

indati ce rimin singuriin bucdrririe.Las5.nu-i nimic, ai .a
vezi tu gi altele. Incotro ai pornit-o cu sticleleastea?
-La pir,rriqi.,domnigorule.
Morcoaeali:
Nu te supira, dar la pivnilS numai eu umblu. Din ziua
cand am coborat cu bine scaraaia picitoasi, pe carefemeile
aluneci de por si-gi frAngd gi gitul, am ajuns omul de in-
credere al casei.Numai eu mi descurc pe-acolo. Eu v6nd
butoaiele vechi, se-mi sune qi mie un gologan in buzunar;
vAnd gi pieile de iepure, dar banii iqtia ii dau mamei.
Si ne-ngelegem,rogu-te, ca si nu ne incurcim unul pe altul
la treabi.
50 JULESRTNARD

Dimineala,eu daudrumulla ciine gi-lchemsi mindnce.

Searail fluier si vini la culcare.Daci umblShai-hui gi in-
teEie, il aqtept.
in afari de asta,mamami-a ingi.duitsi inchid eu giinile
in fiecareieari.
Tot eu smulgburuienile,aleacareltiu eu ci-s de smuls)
!i nu ala, la nimereali;le bat riddcina de gheat6,ca lirana
si astupegiurile, qipe urmi le dau la vite,
Ca si prind pr:tere,l-ajut pe tata la tiiat lemne.
Eu vin de hacvdnatuluiadusde viu, pe carerdup6aia,tu
gi ErnestiuatrebuiesiJ jumuligi.
Tcrt eu spintecburta peltilor, le scot malele afari qi Ie
pocnescbigicile subcilcAi.
Numai c[ tu ii cureli de solzi. Tot tu scogi5i api din
fantAne.
Eu ajut la depdnatulsculurilor
Eu rAgnesc cafeaua.
C6od tata sedescalgd, eu iau ghetelepi le scotpc coddor,
dar Ernestina,sorS-mea, n-ar lisa pe nimeni si-i aduci pa-
pucii.pe carei-a brodatea,cu m;na ei.
Trcburile mai insemnate,cum ar fi un drum mai lung
pAn6la farmacistori la doctor,cadlot in seamamea.
Cat despretine, tu o si umbli prin sat dupi. terguieli
mirunte.
Doui-trei ceasuripe zi va trebui si spelila gArli, orice
vremeo fi. Asta-itreabaceamai greadin e toatermititico,
dar n-am ce-fi face.Cu toate astea,cend intinzi rufelepe
gard qise-ntimpli si am o clipdde rigaz, vin qi eu si-gidau
o mani de ajutor
A, era si uit - o poval;: nu intinde niciodati rufele in
pomi. Tata n-o si-1i spuni nimic, dar fi le t nteqtecu un
 MORCOVEATA 51

deget la pimant !i, pentru cea mai mice patir mama te ffi-
mite iar sAle speli.
Apoi bag; de seam;.la inciltiminte. Pune multi unsoare
pe bocancii de vAnitoare qi foarte puEini cremi pe ghete,
Crema le arde pielea.
Nu te omori cu pantalonii cind ii vezi plini de noroi.
Tata zice ci noroiul pistreazi hailele. O ia razna pdn ad-
turi, firi si qi-i sumece.Eu nu fac aqaleu imi sumeticpanta-
lonii, cAnd mi. ia cu el si-i duc tolba. ,,Morcoveal;, zice, tu
n-o si ajungi niciodati un vAnitor adevirat." Iar mama
sarenumaidecit: ,,Si qtii ci-1i rup urechile daci mi te inrorci
mu r d ar de n o r o il'Fieearecu gu.rul lui.
Pe scurt, dracul nu-i chiar aqa de negru. CAnd r'enim
acas6in vacanJ;, noi doi o si- ne impirgim treaba, iar cand
plecim la interuat, sori-mea, frate-meu qi cu minc, o si ai
mai pulin de furci. Ala ce vezi !i tu.
La drept vorbind, niciunul dintre noi n-o si f se pari
prea afurisit. intreabS-i pe prietenii casei: toli o si jure ci
sori-mea Ernestina e blindi ca un inger, ci frate-meu Felix
are o inimi de aur, ci tata e un om cu caplrlpe umeri li drept
din frre, iar mama, o gospodini lir; percche. Poate ci eu o
si-1i par cel mai sircit dintre to!i. Adel.irul e ci sunt qi eu la
fel ca oricare. Numai si qtii cum sA m; iei. $i-apoi, eu imi
dau searnacAnd greqesc!i caut sd mi indrept; fhri falsi mo-
destie,i1i spun ci pe zi ce trece sunt tot mai cumsecade,lsi
dacipui qi tu nilici bunivoinle, o s; ne inlelegemde minune.
Nu, nu-mimai spunedomnigorule,spune-miMorcoveali,
aqacumimi spunetoatilumea. E mai scurt decAtdomnigorul
Lepic. Te rog doar un lucru, si mi scuteqtide dezmierdirile
bunicd.-tii Honorina; nu puteam s-o sufir din pricina asta,
intotdeauna mA scoteadin s;rite.
52 JULESRENARD

ORBUL

Ciocinelte uqor la ulA cu capitul toiagului.

I)oamnaLepic:
Asta ce-o mai fi vrind?
Domnul lzpic:
Parci n-ai qti! i"sivrea omu' gologanul. Azi e ziua lui de
cerut. Lasil s; intre.
Ursuzi, doamna Lepic deschideuqa,apuci orbul de bral
lil smuceqteiniuntru, din pricina frigului.
-Buni ziua la tofi, spuneorbul.
qi piielte inainte. Toiagul i-aleargi mirunlcl pe lespezi,
ca qi cum ar goni niqte qoareci,qi di de un scaun. Orbul se
aqazi 6i intinde spre sobi mAinile-i inghelate.
Domnul Lepic scoateun gologan qi i-l intinde:
Na, fne!
$i igi vAri din nou nasul in ziar, ldri si-l mai ia in seami.
Morcovea{e chicotelte in tainA. Ghemuit in cotlonul lui,
seuiti la sabofi orbului: zipada de pe ei se topelte, $i pejos
s-au qi infiripat cate\,?paraiale.
Doamna Lepic prinde numaidecAtde veste.
-Moqule, ia di-ncoace sabolii, spune ea.
I i du ce r u b va r ri. dcr e prea rirziu. ln urmd a rd ma . o
biltoaci, qi orbul, neliniltit, simte umezeali la picioare; qi le
ridici pe rAnd,impriqtiind dejur imprejur zipada noroioasi.
Morcovea{i zgdrie pardoseala cr-runghia, de parci ar
face apei murdare semn si se scurgi spre el, aritAndu-i cr6-
piturile addnci de pejos.
Acum, c; $i-a c;p5tat gologanul,ce mai vrea?bombine
doamna Lepic, firi si se sinchiseascide bitrAn.
Orbul insi discuti politici, la inceput mai sfios,pe urmd.
tot mai incrczitor CAnd nu giseste vreun cuvAnt, agiti
 MORCOV[ATy' 53

toiagul, iqi frige mana de burlamrl sobei, o trage iute indirit

;i, binuitor, iqi roteqteochii ve;nic licrimoqi in orbite.
Uneori, in vreme ce intoarce o foaie a ziarului, domnul
Lepic spune:
-Mda, nici vorbd, mog Tissier, nici vorbi. dar eqti sigur
de treaba asta?
Daci sunt sigur?strigi orbul. Ba bine ci nul Asculti la
mine, dom'Lepic, si-Ei spun cum a fost de-am rimas liri
vedere.
--Hm, Asta nu mai arc de gind s-o ia din loc? mArdie
doamna Lepic.
Chiaraga; orbul sesimreacum ca la elacasi. igipovesteqte
nenorocirear se tot intinde $ ajunge si se dezghcgedc-a
binelca. Adineauriparca avcain venc !urguri de ghea$, dar
uite ci se topesc,prind viagi. Ai crede ci din vegminteleqi
din midularele lui picuri ulei. Pe jos, biltoaca se ligeSte,
o porneite sprc Morcoveali, e gata si ajungi la el.
Parcd asta-i esteginra.
Cur6nd, biiatul o si aibi cu ce si-qi laci dejoac5.
Inrc timp, doamna Lepic purcedc la un iscusitviclelug.
.
Il izbeqtepc orb ca din grepal5, il impinge cu cotul giJ calc6
pe picioare, licindul si se rragi inderit, pAn6 il aduce
intre bufet qi dulap, acolo unde nu mai ajuuge cildura. Zi-
picit, orbul bdjbiic, caute cu mainile injur 9i degetelei se
ca{ili peste tot ca niqtejivine. Dibuie prin noaptea sa.Jur-
lurii se infrripi la loc gi iatiJ ci inghea$ iar
$i orbul iqi sfArqeqte
povesteacu o voce plang6real;.
Da, dragii meiJ gata, s-au dus ochii, s-au dus toate,
bezna ca-n cuptor.
Deodat; scapi toiagul din mini. Atara aqteptadoamna
Lepic. Se repede,il ia dejos qi seprefaceci i-l di inapoi, dar
picAlelte.
54 JULESRENARD

Orbul credeci are toiagul,9i cdnd colo nu-i aga.

AmiginduJ cu dibicie, eail facesi inainteze,ii dd sabogii
qi-lindrumi citre uq6.
in prag,il ciupegteugor,ca si serizbune, apoi il impinge
in uligi, subplapumacenuqiea cerului,carecernebelgugde
omit, in bitaia ventuluimArdindca un cAineuitat pe afari.
Di inainte sd inchidi uqa,ii strigi din urmi, de parc-ar
Ii surd:
La revedere!Vezi si nu pierzi gologanul;pe duminica
viitoareJde-o Ii vreme fnrmoasi qi de nu dai cumvaortu'
popii. Zdu, ci bine zici matale,moqTissier,niciodatdnu qtii
cinearezileqicineo si sepripideasci.Fiecarecu necazurile
lui qi Dumnezeucu aoi togi!

ANUL NOU

Ninge. De Anul Nou trebuie negregitsi ningi, altfel nu

are niciun haz.
Doamna Lepic, prev;zitoare, pune zivorul la portigi.
Copiii de prin sat au li incepur sd smuceasci de clanli, si
ciocineasci, la inceput cuviincios, apoi in dugminie, izbind
cu picioarelej pentru ca, pAnd la urmi, dandu-se b;tu{i,
sA se depirteze de-a-ndiritelea, cu ochii pironigi spre fe-
reastrade la care pAndeqtedoamna Lepic. $i zgomotul pagi-
lor li se inibuqd in zipad5.
Morcoveagi sare din pat qi se duce si se spelelajgheabul
din grddini, fari si mai ia sipunul. Apa-i inghetati. Trebuie
si spargi.gheala, qi treaba astaii impriqtie din capul locului
plin tot corpul o fterbinteale mai sin;toasi decit dogoarea
 MORCOVEATA 55

sobei.Abia igi udi fa1a,de mAntuiali, fiindci oricum sespune

despreel ci-i murdar, chiarqi atunci cind sespal6cunidejde.
inviorat ,sivoios, gata de s;rb;toare, se alazi in spatele
lui Felix, care sti in spateleErnestinei, fiind mai mare. Intri
tustrei in bucdtirie. Domnul qi doamna Lepic se afli;i ei
acolo, ca din intAmplare.
Ernestina ii imbriliqeazr- !i rcsteqre:
B u ni ziu a . ti ticule. buni ziua, mdmico,v j u re z u n d n
nou cu bine, multi stn;tate !i miul pe lumea cealaltd.
Felix turuie pe nerisuflate acelali lucru, grebit si sfar-
qeascimai repede,apoi ii imbrigiqeazi.qi el.
in schimb, MorcovealS scoate o scrisoare din qapci.
Pe plic scrie: ,,Scumpilor mei pirinli". Ateta tot. O pasere
ciudati gi pestrili zboari, segead,intr-un col1.
Morcoveal; intinde plicul doamnei Lepic gi ea il deschide
nurnaidecAt.Flori de toati frumuseleaimpodobescdin bel-
qug foaia de hArtie, imprejmuind-o ca o danteH, astfelce pe
alocuripenigaIui Morcoveali, impiedicAndu-se,a improlcat
cu cerneali cAte un cuvant invecinat.
Donnulfupic:
qi
^.-r".. -i^ . -i-i^2

E pentm amAndoi. Memica o si li-o dea li 1ie.

Domnulhpic:
Vasizici tu lii mai mult lamimica ta decatla mine. Atunci
linge-te pe bot de gologanul ista nou-noug.
Morcoaeald:
Aqteapti putin: uite, mimica e gata,
DaamnaLepic:
Bine adusi din condei, nimic de zis, numai ci scrisul
e t a r ei n c elcir .a p r o ape.a nici nu sepoareciti.
55 JULESRENARD

- Poftim, titicule, roste$teMorcoveaF,, acuma-i rAndul tiu.

In timp ce biiatul sti smirni gi aqteapti se vade ce-o
sd spune tati-seu, domnul Lepic citeqte scrisoareao dati,
de dou; ori. o cerceteazii indelungcu privirea.a;a cum are
obiceiul.apoi mormiie: .,Hm! hm!" qi o pune pe masii.
S-a dus mirarea primelor clipe.scrisoareanu mai spune
nimic. Acum e a tuturor. Oricine poate si o ia in mini,
si o citeasci. Ernestina qi Felix, la r'andul lor, se apuci
sd vaneze grelelile de ortografre. ,,Cu siguranli ci aici
Morcoveali a schimbat penila: se citelte mai lesre." Dupe
asta i-o inapoiazi-
Morcoveagi risucegte scrisoa-rea pe toate felele gi suride
prostelteJca !i cum ar intreba: ,,Care dintre voi o wea?"
ln cele din urmi, o vard iar in Fpci-
Li se impart darurile. Ernestina primelte o pnpu5i cAt
ea de mare, ba chia-r mai mare, iar Felix, o cutie cu soldaf
de plumb,.gata de bitilie.
Pentru tine am o surprizi, ii spune doamna Lepic lui
Morcoveaqi.
Morcoteald:
Da, qtiu.
DoamnaLepic:
Aha, gtii? Pii, daci-i aqa,n-are niciun rost se-Ii mai ar;t.

Si mi bati. Dumnezeu daci 5tiu!

$i ridici o mlnd in sus,cuo mutri sarioasi,convingitoare.
Doamna Lepic deschidebufetul. Morcoveali gdfAiede ne-
ribdare. Ea vAri mina iniurltru pani h umir 9i,lEri grabi,
misterioasi, scoate la iveali o bucati galbeni de carton,
pe care e prinsi o pipi de acadea.
Morcoveali strilucefte de bucuie. $tie ce are de lEcut.
Vrea si fumeze in fa{a pirinfi]or, numaidecatr sub privirile
 MORCOVEATA 57

invidioase (de, nu se poate si Ie ai chiar pe toatcl) ale lui

Felix qi ale Ernestinei. JinAnd pipa cea rolie idtre douA
degete,scoatepieptul inainte qi last pufn capul sprestAnga.
Apoi igi roturjeqte gura, iqi suge obrajii qi trage din ea cu
nesa1,zgomotos.
$i, dupi ce a pufEit o dati vaftos, t milend fumul pAni
la cer, exclami incAntat:
E straqnici, trage binel

DUS ;I iNTORS

Domniqorii Lepic qi domniqoaraLepic sosescin vacanje.

De cum saredin diligente !i ili z;relte pirintii, Morcoveali
se intreabi: ,,Oare si alerg inaintea lor?"
$i qoviie:,,Prea devreme: o si mi se taie risuflarea;
qiapoi, niciodati nu-i bine si intreci misura".
Pe urmi, alte amdniri: ,,De-aici o iau la fugi... ba nu,
de-acolo..."
$i alte intrebiri: ,,CAnd si-mi scot qapca?$i pe cine si
imbriliqez md intAi?"
Felix qi Ernestina i-au luat-o insi inainte !i ili impart
mXngAierilepirinteqti. CAnd vine qi rAndul lui Morcoveali,
penrruel n-a mai ramaeaproapenimic.
Cum? se aprinde doamna Lepic. Biiat mare gi mai spui
,,titicule"? Spune ,,tati" Qi strange mana domnului Lepic,
ca intre birbali.
Apoi il siruti o singuri datr,pe frunte, ca s;nu starneasci
gelozii.
Morcoveafee atat de incAntatvizindu-se in vacan15,ci-l
nip5deqte plAnsul.Aqa se intAmpli adeseori:tot anapoda le
face el pe toate.
58 JULESRENARD

Cind soseqtewemea ca miculii si. se intoarci la qcoalS

(ziua hotirate esteluni, 2 octombrie, dimineala, qi seincepe
cu sfeltania), de cum aude in depirrare zurgdli.ii diligenlei,
doamna Lepic se repcde la copii qi-i stringe in braqe.Dar
Morcoveali rimAne pe dinafarS. Cu mana intinsi spre
cureleleimperialeir, a$teapti rebddtor si-i vini qi lui rAndul.
$i-a pregitit cuvintele de bun-rimas qi e atat de trist, incat,
ffri si-qi dea seama, ingini un cl-ntec.
- La revedere, mami, rostette el cu demnitate.
Ia te uitd, i-o intoarce doamra Lepic, da' ce-giinchipui
tu, caraghiosule?fi-e greu si-mi spui ,,mimico", aga cum
imi spun frigiorul ;i surioara ta? S-a mai pomenit a$aceva?
IJn mucos cu cag la guri Ei, poftim, i s-a qi nizirit si faci
pe grozalul!
lbtugi il sir-uti pe frunte, doa-r o singuri dati, ca si nu
starneasc;gelozii.

TocUL
Cei de la internatul Saint-Marc, unde domnul Lepic i-a
trimis la invilituri pe Felix 9i pe lVlorcoveali, urrneazi
cursurile la liceu. De patru ori pe zi, elevii fac aceeaqiplim-
bare. Vara e foarte plicuq daci ploui, drumiri e atat de scurt)
incA.tapa mai degrabi ii invioreazi decit ii mureazS, iar, pe
deasupra,de la un capit la celilalt al anului, plimbarea asta
. cirt se poarede lolositoaresiniLili fieciruia.
Azi-dimineali, pe cind se intorceau in cArd de la liceu,
tArqAindu-gipicioarele,Morcoveati, care umbla cu capul in
pimanq aude:

LPanei suprrioare a unui vehicd erajat(n.rr)

 MORCOVTATA 59

Morcoveali-, uite-l colo pe taice-6u!

Domlului kpic ii place si-gi ia copiii prin surprindere.
SoseqtecAnd nici nu te agepli d numai ceJ ziregti prolipit
pe troiuarul din fal5, in collul strizii, cu miinile la spate 5i
gigarain guri.
Morcoveagi gi Felix ies din rind qi aleargi la el.
Ziu! spuneMorcovea1;-La orice m-aq fi gindit, numai
la tine nu.
La mine te gdndegti doar cend md vezi, rispunde dom-
nul Lepic.
Morcoveali ar !.rea s; spun; un cuvant drigistos, dar
nu-i vine nirnic in minte. E absorbit de altceva. S-a ridicat
in vArful picioarelor $i se ceznelte si-l si.rute pe taici-su.
Prima oari abia-i atinge barbilonul cu buzele, dar domnul
Lepic igi salti capul in aceeali clipi, ca gi cum s-ar feri.
Apoi se apleaci din nou, qi din nou se trage inderit, a$a c;
Morcoveald, care-i cauti obrazul, nu reulelte nici de ast;
dati. Abia-i atinge virful nasului. Siruti in gol. Se lasi
pdguba! !i, cuprins de nelinigre, incearci si-gi limureasci
aceasti purtare ciudate.
,,Oare titicul nu mi mai iubeste?" se intreabi el. ,,Vid
cA pe Felix l-a serutat. $i nu s-a ferit deloc: ba dimpotrivi.
De rnine de ce se fereqte?Vrea si mi faci gelos?Aqa se
intirnpli intotdeauna, am bigat eu de seami. Daci stau trei
luni departe de.ai mei, mi topesc de dorul lor Imi pun in
cap si le sar de git ca un c;lelandru qi sd-i imbri.giqez pe
rupte, dar: cum ii ziresc, gata, mi-nghea(;."
Cufundat in gindurile-i triste, Morcoveali abia rispunde
la intrebirile domnului Lepic, care e dornic si gtie daci
a inceput sa mai pri-nddcerz-la greacd.
b0 ,UIES RENARD

Morcaueald:
Ala li a!a. La tmducere mai mergE, te mai descurci qi
pe ghicite.
Domnul Lepic:
$i cu germana cum stai?
Morcoaeald:
E grea a naibii pronungia, titicule.
Domnul l*pic:
Pe dracu'l $i cind incepe rizboiu! cum ai si-i bagi pe
nem{i.daci elri bad la germa-ni?
Morcol,ealh
PAn-atunci nu stau nici eu degeaba. Mereu te-aud spu-
nAnd de rizboi. Las' ci nu incepe et aqteapti indi sa-mi
termin lcoala, de asta sunt sigur.
Domnullzpic:
Ce noti ai luat la ultima compunere?Sper ce nu elti in
coadi,
Morcoaealh
Trebuie sd.fie qi pe-acolo cineva.
Domnullzpic:
Ei, drace! $i eu care voiam si te iau la masi in orag.
Barem de-ar fi duminicel A,ta, peste sipdmane, nu prea-mi
place s6 v5. stingheresc de la rosturile voastre.

Eu, unul, n-am prea multe de ficut; tu, Felix, cum stai?
Felit:
La fel. Azi, domnu' nu ne-a dat nimic pentru acas;,
a urtat,
DomnulLepic:
Aqa o si invei mai bine lecgia.
Felix:
Pii o qtiu ca pe ap5, titicule. E tot aia de ieri.
 MORCOVEATA 61

Domnul hpic:
Oricurn, eu zic ci e mai bine si vi duceti la idternat. Am
s; cau( ii ralrnin aici pini duminici !i atunci ne .coalem
noi pArleala.
Nici mutra bosumJlati a lui Felix, nici ticerea mahnit; a
Iui Morcoveali nu interzie despi4irea. Iati deci ci trebuie
si-gi ia rimas-bun.
Morcoveale altepta cu ingrlorare clipa asta.
,,Acum", cugeti el, ,,o si v;d dacA tatii ii place si-l sirut
ori ba".
Se apropie hoti.rit, privindul finti !i irtinzand gura.
Domnul Lepic insi il line la distan{i cu mina qi de asti
data.
-PAni la urmi o si-mi scoli ochii cu tocul ila de dupi
ureche zice el. N-ai putea si-l scoti atunci cAnd mi siru$?
Te rog.a vezi ci qi eu scot ligara din gum.
Morcoreald:
Vai. iarrii-m6.riricule drag! Ai dreprare.inrr-o bun6 zi
cine ltie ce nenorocire se-ntimpli, f asta numai din vina
mea. Nu-i prima oare cAnd mi se spune de toc, dar uite ce
se simte atAt de bine dupi ureche... Eieu il las acolo mereu,
incat ujt de el. Barem penila si i-o fi scos!Oh, titicule drag,
tare bine imi pare si aflu asta;vasdzici de toc te fereai tu!
Domnulhpic:
Ei, driciel Era cit pe ce si mi chiorigti, qi tu rAzi.
Marcoaeald:
Nu, titicule, de altcer,a rAfule u4 gat4lplq$qsg pc3le
mi-l virisem singur in cap. tL

_lrEm
|}rr
^II-,

TE3E{--

uF{oaded
bysiefSo
62 J U L E SR T N A R D

OBRAJIIRO$II

I
Dupi ce a ficut inspeclia obiqnuiti, dornnul director
al internatului Saint-Marc iese din dormitor. Elevii s-au
sfecumt i4 alternut, inliqurindu-se in pituri ca intr-o teace,
ghemuindu-seca si nu rimdni dezvelili. incredinlAndu-se
dintr-o privire ci toate lumea s-a culcat, pedagogulViolone
se ioall; pe virful picioarelor gi micqoreazi lumina limpii
cu gaz. NumaidecAt incepe li flec;reaia intre vecinii de pat.
$oapteleseintretaie de la un cap;tla altul al inciperii, buzele
se miqci stArnind un foqnet nedeslupitin tot dormitorul,
princare rezbatein ristimpuri guierulscurt al uneiconsoane.
E o Iarmi surd;, neintrerupti, supiritoare in cele din
urmd, qi-;i vine sicrezi ci gAngurealaastatainici gi neastAm-
pirate ron$ie lini$tea ca niqte loarcci.
Vioione iqi pune papucii qi se plimbi cAtva timp printre
paturi, aici gAdilAnd un b;iat in talpe, dincolo trigAnd pe
altul de ciucurelede la scufie.Pe urmi se opreqtelAngi patul
Iui Marseau, cu care sti seari de seari Ia queti.,pini. tdrziu
in noapte. De cele mai multe ori, luloteala biiegilor amu-
JeDte,se inabuli treptat, ca gi cum qi-ar trage cete pulin pi-
tura pestegure) !i adorm cu to1ii, in timp ce pedagogul mai
st; aplecat peste patul lui Marseau, cu coatele sprijinite
de fierul tare, {i.ri si-i pesede amo4eala bragelorqi de fur-
niciturile ceJ trec pdni in vArful unghiilor.
Seamuzi ascultAndu-iistorioarelecopiliregti qi-l fne treaz
cu desti.inuiri intime gi poveqti de dragoste. Pe Marseau
l-a indregit din prima clipi, pentru lrigezimea fegeilui ca
bu j o r ul .l um in a tap ar,; pe dinA unrru.A .ta nu ma i e o b ra z ,
e miez de fruct, in care,la cea rnai mici schimbarede vreme,
 MORCOVEATA 63

sev;d viniloarcle intretiindu,se ca liniile unei hirfi din atlas

sub foila stlivezie. Marseau are de altminteri un fel ferme-
citor de a roqi pe neaqteptate!i ffri motiv, din care pricin;
simf cA Ji-e drag ca o fat6. Deseori, cdte un coleg i-apasi
degetul in obraz qi apoi qi-l retrage iute, IisAnd in urmi
o pata albi, nepiditi numaidecAtde o roqea(i gingaqi, carc
se r,-spAndegteca vinul in api qi se coloreazi in nuanle
felurite, de la vArful trandafrriu al nasului qi pAni la urechile
liliachii. Oricine poate s;. incerce asta,cici Marseau e ingi-
duitor gi plin de bunivoinli. Biielii l-au poreclit LXmpiIa.
Felinarul. Obraji-Rogii. Putinla lui de a se imbujora dupi
plac a sternit multe invidii.
Morcoveal;, vecinulsiu de pat, il pizmuiegtecel mai mult.
Palid qi slibinog ca o paiali cu fa4a plne de fXini, iqi
ciupeqtezadarnic qi pAni la durere obrajii qi pentru ce?Doar
pentru o patide roqeali indoielnica, qi astanumai cAteodati,
nu iutotdeauna. $i-arinlige bucurosgheareleqi arjupui plin
d e u r i ob r a jii tr r n dafirii ai lui Marseau.a$a . u m c o je lli
o poilocal;.
Ast;-seari, cum de multi weme intrase la idei, de indati
ceJ vede pe Violone apropiindu-se,ciulegteurechile binui-
tor - qi poate pe bun; dreptate , dornic si afle adevirll
asupra purlerilor tainice ale pedagogului. Pune in joc toate
iscusingalui de mic spion: sforiie ugor,ca in glumi, gi se in-
toarce stengacicand pe o parte, cdnd pe alta, avAndgriji de
fiecare dati si se risuceasci pAni ajunge din nou in pozigia
de la inceput.

iI
Vocea lui Molone trernurd inibuqit, iar Morcovea!; se
prefirceci doarme.Totu;i ridici. nilel capul:vrea si mai audi.
 JULESRENARD

Marseauasculti ginindu-girisuflarea: cuvintelepeda-

goguluii separ cit sepoatede firclti, dar tremuri ca gicum
s-ar teme de dezviluirea unei taine. Violone continui in
Soaptide-abiaauzit;. VorbeqtedezlAnat,parci de departe,
abia deslugegtice spune.Morcovea!; nu indriznelte si
se intoarc;j se apropiepe nesimlite,mutandu-li incet xot
corpul, dar nu mai aude nimic. E incordat pestemisur;J
i separeci urechilei sescobesc pe diniuntru !i seldrgescca .
o pAlnie;totuginu prinde nici mdcarun sunet,
igi aminteqteci a mai incercatcAndvaun simlAmantase-
minitor ascultAnd pe la ugi,lipindu.giochiulde gauracheii,
dorind sdo mireasci li si tmgi spreel, cum ai tragecu un
cArlig,tot cevoia sdvadi.
intr-un tArziu, pedagogulse apleaci ulo! ca o umbri
spreMarseau,il siruti pefrunte,mAngAinduJ cu barbiqonul
Iui ca un penel,apoi se ridici, 5i Morcoveapll urmiregte
cu privirea cum lunecdprintre rAndurilede patu , Daci
Violoneatingein treacit vreopern6 cu mAna,cel stingherit
seintoarcepe parteacealalti, suspinendprclung.
Morcoveagd rimAnevremeindelungatilapAnd6.Seteme
der€intoarcerea nea$teptate a lui Violone.Marseaus-aqighe-
muit in altemut,trigendu-$ipdturapestecap,Di,treaz,cugete
Ia celepetrecute,IEr; s; qtiecum si tdlmiceascilucrurile.
Morcovealea obosit agteptdnd.Ca magnetizate,pleoa-
pelei seapropie.Se striduielt€ si priveascitinti lampa cu
gazaproap€stinsi,jdar dupi ce numS.ritrei balonaqece in-
mugurescin lumini gisegribescsi iasi din lampi-,adoarme.

TI
A doua zi dimineafi, la spilitor, in rimp ce biielii iqi
freaci ugurelobrajii infrigurali cu capitul prosoapelorabia
 MORCOVEATA 65

inmuiatein apir Morcovea{Aseuiti dulm;nos la Marseau

qi, ciznindu-sesi aibi un aer cAt mai cruntJizbucne$te in
ociri. rilabisindluierirorprinrreding..
Bibicule!Bibicule!
Marseau se impurpureazi la fafe, dar rispunde firi
mAnie,privinduJ aproaperugitor:
-Nu-i adevirat ce crezitu, dac6-f spun!
PedagogulfaceinspecliamAinilor Agezalipe doui rin-
dud, biiejii arati,automatmAinile,intAidosul,apoipalmele,
r;sucindu-le iute gi vdrAnduJenumaidecAtin buzunare,
la cildur6, sau sub pitura cea mai apropiati. De obicei,
Violonenici nu seuiti. De asti dar6.ins6,tocmaicandn-ar
Ii trebuit,vedeci Morcoveali aremainilemurdare.Morcoveali,
rugat si gi le vAredin nou subrobinet,serevolte.La drept
vorbind,parci se ziregteo pate vinelie pe mAinilelui, dar
biiatul suslineci-i un inceput de degerituri, Pedagogul
ii poarti pici, nici vorbi.
Violonee nevoitsAl duci la domnuldirector.
Acesta,sculatdis-de-dimineale, pregitegtein biroul siu
verde,vechide cAndlumeagipdmAntul,cursulde istoriepe
care-lpredi celormari in clipelede rigaz. Tegindu,qidege-
tele butucenoase de mas6,el stabileltepuncteleprincipale:
aicicidereaImperiuluiRoman;lamijloc,cucerireaConstan-
tinopoluluide citre turci; iar mai departe,IstoriaModerni,
careincepede nu seltie undegi nu mai are cap6t.
E imbricat intr-un halat larg, cu brandenburguri,careii
inconjoari.pieptul voinic, ca niqtecArceide vili risuciii in
jurul unei coloane.Sevedede la doui poqteci-i un m6nci-
cios; trisiturile-i sunt grosolaneqi fala intotdeaunacam
lucioasi. Vorbeltedstir chiar $i cu doamnele,iar cregurile
gatului, reversatepesteguler,i se unduiescincet !i ritmic.
Nici mustilile-i stufoasegi ochii-i rotunzi nu seuiti upor
66 IULESRINARD

Morcoveagi sti smirnA inaintea lui, cu qapca intre ge-

nunchi, ca se nu fie stanjenit catqi de pulin in milciri.
Cu o voce care te bapJi-nsperie$,directorul intreabi:
Ce este?
- NI-a trimis dom' pedagog si vi spun ci am mainile mur-
dare, da' nu-i adevdrat!
$i, conqtiincios,Morcor.eali giarati iardqi mdinile, risu-
cindu-le: intAi pe dos, apoi pe fafi- Ba, ca dovadi, le mai
amti qi invers: intai pe fa1i, apoi pe dos.
Aha, nu-i adcvirat? tune directorul. Patru zile de arest,
beie!a!!
-Domnule, si i.ede!i, spune Morcoveale, dom'pedagog
imi poarti pici!
Aha! i1i poarti pici? Opt zile, biiela;r
Morcoveagi gtie cu cine are de-a face. Nu se miri defel de
adta blandefe. E hotirat sd infrunte orice. Se inlepeneqtein
Ioc, iqi incordeazi picioarele qi agteapti curajos scatoalca.
Cici domnul director are nevinovatul obicei de-a mai
cArpi din cAnd in cind cu dosul palmei pe cate un elev mai
indiritnic: pleosc!Dibicia celui in cauzi e si prevadi lor-i-
tura gi si seaplecela timp: a!a, directorul ili pierde echilibrul,
ficAndu-i pe togi si r6.di pe-nfundate.A doua oar; insi nu
mai di demnitatea sa il impiedici si se foloseasci qi el de
r iclenie.Ori pocneqtein plin, ori se lasdpigubal.
$tigi, spune Nlorcoveali semeggi curajos de-a binelea,
dom' pedagog qi cu Marseau se $n de prostii!
Privirea directorului setulbud numaidecat, de parce i-ar
fi intrat doui musculile in ochi. iqi proptegtepumnii incleq-
tali de marginea mesei qi se ridicS pe jum;tate din scaun,
cu capul repezir inainte, ca li cum ar vrea si-l izbeasci pe
Morcoveagi drept in piept.
Ce prostii? intreabi el riguEit.
 MORCOVEATA 67

Morcovea!; pare ci-i luat pe nepregdtite. Se altepta

(poatenu-i prea tArziu) si se pomeneasci cu una dintre cir-
loaiele de istoriein cap qi, cind colo, uite ci-i cereaminunte.
Directorul alteaptd. Creturile i s-au strans toate ca un
colac, ori ca o pernili, pe care troneazi, piezig, capul.
MorcoveaJi qoviie, vede ci nu-i vin cuvintele nimerite qi
apoi, dintr-odad incurcat, igi face spinarea gheb, ia ur aer
care vrea sA pari stAngaci !i plouat, duce mina spre ge-
nunchi, dupi qapci, o scoatela iveal' turtid, se zg bulelte
pi se ghebogeazidin ce in ce mai mult, ridici qapcabiniqor
pXni la birbie qi incet, cu viclenie ascunsi qi ficAnd-o pe
ruqinatul, ili vAri sci6rlia de maimuloi in calota v;tuita,
firi sAscoati o vorbe.

IV
in aceeaqizi, in urma unei scurteanchete,lui Violone i se
dau papucii.E o plecaremiqcdtoare, aproapeo ceremonie.
O si mi reintorc, spune \4oloqe, plec doar pentru
catva timp.
Dar nu se gaseqtenimeni si-l creadd.Internatul schimbi
mercu personalul,de parce s-ar teme sl nu prindi mucegai.
E un adevirat du-te-vino de pedagogi.Pleacd!i ista Ia fel ca
alfii, qi pentru ci-i cumsecade,pleaci mai degrabi. Aproape
togi il indrigesc. Are un ralent IirA de perechela scrisul eti-
chetelort Caietdetemek knba greacy'apalindnd eleaului... Lite-
rele ma sunt ca turnate, seamini cu literele de pe firme.
Bincile se golesc. Elevii fac cerc in jurul lui, la catedri.
MAna-i frumoasi., pe care sclipeqte piatra verde a unui inel,
lunece cu elegan{; pe hirtie. A;terne o iscilituri in josul
paginii. $i ea cade ca o piatri in api, intr-o unduire insoliti
 68 IU L E SR EN AR D

de Lrn vartej de linii regulate !i capr;cioasetotodat;, carc

formeazi parafa o ader,Srati capodoperd. Coada parafei
se ritece$teJse pierde intr-insa. Trebuie si te uili de loa{e
aproape,sd cauli indelung, ca si o gise$i. Se inlelege de la
srne cd btul e ficut dintr-o singud ftdsituri de condei.
O dati. Violone a nimerit o implerituri de linii numiti
lleuron.de
"are puqriirtu mai sl]rqeaus; se minune/e.
Togi sum loarte md.hnili de plecarealui.
Se inleleg siJ biziie pe director cu primul prilej, adici
se-!i arate nemulfumirea umflindu-qi obrajii qi bAzAindca
bdrziunii. Cindsa, intr-o zi, prind ei mornentul.
Pini una, alta se amirisc unii pe al$i. \1olone, care se
slmte rcgretar,are cochetdriasi plece in timpul unei recrea_
fii. Cand apare in curte urmat dc un servitor ce-i duce cu{A-
rul, biiegii dau buzna cu rogii. El le stange mana, ii bate
pnetenelte cu palma pe obraz qi, impresurat, nipidit din
toate pd4ile, se ciznelte sa-sismulgi pulpanele rcdingotei,
liri si qi le sfi,sie,zimbind miEcar.Unii, agelali dc barcle
de gimnastic;, se opresc la mijlocul unei tumbe sar jos.
!i
cu fruntea niduqiti gi cu m6iecile suflecatc,rimAnAnd cu
gura c;scati !i degetele riqchirate din pricina sacAzului.
Algii, mai calmi, care umblau creanga prin curte, dau din
miini in chip de rimas-bun. Sewirorul, gXrbovit de povara
cufirului, s-a oprit respectuosla cAtiva paqi in urrna peda_
gogului, prilej bun penuu un pehlivan de biiat si_i lipeasc;
de qo4ul alb mAna cu toare cinci degeteleinmuiate in nisip
umed. Obrajii lui llarseau sunt rotii ca bujorui, incAt ai
ztcecd-ssulemenigi.Esrela prima lui mare durere sufleteasce;
tulburat qi silit si recunoasci faptul ci-i pare riu dupi
pedagog ca dupi o r.eriqoari, sti insi ce\.a mai la o parte,
neliniltit, parcS ruqinat. \lolone se indreapt; spre el iiri
 MORCOVTATA 6c)

pic de stanjeneale,cand tocmai se aude un zingAnit de

geamurr sparte.
Togi ochii se ridici spre ferestruica z;brelid a arcstului,
de unde se iveqtemutra pocite !i silbatice a lui Morcoveaqi.
Galben la fa15,el se strAmbi in toate chipurile, ca un pui de
jivini inchis in cuqci, intirAtat, cu pirul in ochi qi dez-
velindu-qi intr-un rdnjet dingii albi. VAri mana dreapti
pdntre cioburile rimase in cerccvea,gi ele il muqci de parci
ar 6 insufle$te, apoi il ameningi pe Violone cu pumnul
insangemt.
Neghiobulel spunepedagogul.Acum elti mulFmit !i tul
Pii ce! strigi Morcoveaji furios, izbind cu pumnul in.
tr-alt ochi de geam. Pe el siJ sirugi qi pe mine nu? $i, mAn-
jindu-se pe fagi cu sAngelece-i qiroieqtedin mAna zdreliti,
adaugi: $i eu am obrajii roqii, daci vreaul

PADUCHIl

De indate ce Felix qi Morcoveaji vin acasi de Ia inrernat,

doamna Lepic ii pune sd se spele pe picioare. E o misuri
bine-veniti, cici acolo, in trei luni de zile, nu s-auspilar nici
micar o singud dati. De altfel, nici un articol din prospect
narprevedeasta.
Negre mai trebuie si-,ti fie labelg Morcoveali, siracu'
de tinel spune doamna Lepic.
A ghicit intocmai: Morcol.eafe e intotdeauna mai mur-
dar pe picioare decAt Felix. De ce oare? Doar triiesc
amdndoi alituri ii duc aceea$ivia16, sub acelaqiacoperiq.
Firegte,dupd trei luni, nici picioarele lui Felix nu pot si fie
prea albe.dar Morcovcalir.dupi r.um .inqur.pune. dproa-
pe ci nu qi le mai recunoaqre.Ruiinat, li le cufundi in ape
7A JULTSRENARD

cu dibAcia unui scamator Nici nu-l vezi cum ili scoatecio-

rapii !i cum ili veri picioarcle alitui de-ale lui Felix, care
gi Ie ld.fiie pe tot fundul hArdiului; un strat de jeg se lajeqte,
ldri zdbav6,,ca o rufi, peste cele doui perechi de labe
s|.arboase.
Potrivit obiceiului siu, domnul Lepic se plimbi de la
o 1ereastr6la alta. Recite[tecertificateletimestriale ale biie-
flor qi mai ales insemnirile scrisechiar de mana domnului
director. Despre Felix: ,,Zipicit, dar inteligent. Va ajunge
depalte".
$i despre Morcoveagi: ,,Cind vrea, se distinge, dar nu
vrea intotdeauna".
Gindul cri MorcoveatA poare disrinqeii inreseletre
'e
pe tof. ln acesttimp, cu miinile aqezatecruciqpe genunchi,
el iqi inmoaie picioarele, topindu-se de plicere. Se simte
privit. Ai sii il gisesc parci gi mai slut sub chica roqcovani,
cu laple crescutepeste m6suri. Domnul Lepic, potrivnic
oriciror efuziuni, iqi arati bucuria de al rcvedeadoar neci-
jinduJ. Cind pleaci de acasi, ii trage un bobar:nacpeste
ureche.CAnd vine acasi, il impunge cu cotul, !i Morcovea{i
rAde din toati inima.
intr-un tArziu, domnul Lepic ii trece mina prin la1e,poc-
nind din unghii, ca gi cum ar vrea si-i ornoare piduchii.
E gluma lui favoriti. Oq de la bun inceput, a !i omorat unul.
-Oho! face el. Cum $ l-am nimerit, nu mi-a scipat!
$i in timp ce se qtergenifel cam ingrelolat de coama lui
Morcoveali, doamna Lepic ridici bralele spre cer:
-Nici ci se putea! se tenguie ea, coplegiti. Dumnezeule
mare! Halal si ne fiel Ernestina, di fuga dupi un lighean.
Acum, letiloJ ai !i tu treabi.
Ernestina aduce un lighean, un pieptene des, niqte olet
i n t r - o la r lu r io a r a .5i\; natoareaincepe.
 MORCOVEATA 7l

Piapdni-mi intii pe mine! urli Felix. Sunt sigur ci

mi-a dat qi mie.
Se riciie furios cu unghiile prin cap gi cere o gileati de
ap5, ca si-i inece pe to!i.
Potole$te-te,Felix, spuneErnestina, cireia ii place si se
sacri{icepentru ceilalli, n-o si te doari deloc.
Ii pune un qervetpe dupi git gi apoi dd dovadd de o in-
demAnare gi o ribdare de mami. Cu o mAni ii derparte
pirul de la ridicini, cu cealalti gine,grijulie, piepteneleqll
cautA in cap {iri sI strimbe din nas qi {iri teami ci s-ar
putea alege qi ea cu niscaivachiriati.
Inci unul! ii di Ernestina de qtire din cind in cAnd,
qi de fiecare dati Felix tropiie cu picioarele in hirdiu, scu-
turand pumnul spre l\{orcovea1i.,care tace gi alteapti sA-i
vini qi lui rAndul.
Tu e$ti gata, Felix, spune Ernestina- n-aveai decAt vreo
lapte, optJnumiri-i. O si-i numirim qipe-ai lui Morcoveagi.
Morcoveagi il intrece insi- de la prirna piepdnituri.
Ernestina igi inchipuie ci a dat de cuib qi, cnnd colo, a cules
doar cAliva, la intimplare, cdci sunt puzdeie.
Toli fac roati in jurul lui Morcoveald. Ernestina ili vede
cu serg de treabi. Domnul l-epic sti cu miinile la spateqi e
numai ochi, ca gi cum ar fi un striin curros.
Vai, vai! Ar trebui o lopati gi-o grebli! se viic5rclte fata.
Felix, ghemuit pe r.ine, migci ligheanul gi aduni laolalti
pddu.hi;.carepi.A-n api. albi de matreale.'[i r ezi bine,-um
iqi friminti picioruqele scurte cat un cipelel de geand.
Se leagini pe apa din lighean $ mor la iu,teali, din pricina
oletului.
Doamnalzpic:
Ziu, N{orcovea15,cin' si te mai priceapd? Te-ai ficut mare,
elti omin toati firea, ar trebui sa-!i fie ruqine.Hai, picioarele
72 JULESRENARD

mai treaci-meargi; poate c; abia aici, acasi, ajungi s; !i le

vezi. Peduchii insd te minanc; $i tu nu ce nici sfatul pro-
fesorilor, nici ajutorul alor tii. Spune, rogu-te, ce plicere
simli si te lagi pradi lighioanelor istora? Tot capul gi-enu-
m a i s an g e .
Morcouald:
Asta-i din pricina pieptemrlui, mA zgane.
Doamnal*pi,c:
Aha, pieptenul e de vin;? Vasizici aqa ii mulgumegtitu
surioarei tale? L-auzi, Ernestina?Domnul ista delicat nu-i
mullumit de tine. Ascultd ce-qispun eu, fetigo,diJ incolo pe
mucenicul ista indirAtnic, lasel cu piduchii lui.
Ernesina:
C a t a p.nr r u ozi. mamico.\-am \cor de,ar g ro s u l.Ma in e
dau din nou iama in ei. Acum qtiu cA o si trebuiasci si mi
parfumez, nu glumi.
Daamnalzpic:
Si tu, Morcoveati, ia ligheanul qi puneJ pe zidul gridinii.
Si-l vadi tot satul, ca s5-gicrape obrazul de mqine.
Morcoveali ia ligheanui gi iesepe uqi; dupe cel pune la
soare,se aqazi gi el de staje, aldturi.
Bitrina Marie Nanette e cea dintAi care se apropie. De
carc ori il intalnelte pe Morcovea!;, se opreqtein loc, il isco-
degtecu ochiqoriiei riuticioqi gi miopi, clitinAnd din scufia-i
neagrd, qi pare si ghiceasci muhe.
Asta ce-i, infteabi ea?
Morcoveatinu respunde.BitrAna seapleacipestelighean.
Linte si fie? Ziu dacd.rrral vid. Biiatul meu, Pierre,
ar trebui si-mi cumpere nigte ochelari.
$i-qi viri degetul, de parci ar vrea si guste. Hotiret
lucru, nu se dumireqtedefel.
 MORCOVEATS 73

$i tu ce tot pizeqti pe-aici, imbufirat qi cu ochii bulbu-

cali? Pun prinsoa-reci te-au ocirat Si-ailuat una dupi ceaf6.
Ascultd, nu gi-s bunici, dar gdndescgi eu cu capul ista al
meu qi-giplXng de mili, siricupl de rine, ci-mi inchipui ci
pirimeqti destuledin pricina lor.
Morcoveali tragecu coadaochiuluiinjur, vedecd maici-sa
nu poatesi-l aude qi-ispuncristir b6trdnei:
Ei 5i?Celi pasi? Vezi-1ide-ale matale qi di-mi pace!

CA BRUTUS

Donnullzpic:
MorcoveaJe, anul trecut nu te-ai linut de carte agacum
credeameu. lnsemnirile directoruluiarari c-ai puteamult
mai mult. Umbli cu capu-n nori, cit€lti ci4i oprite, Ai o
ginerede minte grozave,la oral iei notedestulde bune,dar
nu{i faci temele.Uite, Morcoveald,e timpul sAte-agtemi
pe treabi.

Nicio grijn, titicule. Anul trecutm-am cam Iisat pe ten-

jali, nimic de zis.Acrrmainsi o si mi tin cu dinJiide carte.
Totu$inuJi fegiduiescsAajungprimul la toate.
Domnullzpic:
Oricum, tu incearci.
Morcaaeald:
Nu, titicule, imi ceripreamult. N-ajungeu primul nici la
geografie,nici la germani, nici Ia fizici qinici la chimie; avem
vreo doi-trei care tocescla asteape rupte - sunt cei mai
tad , dar incolonu-i intereseazinimic.Nu-i chip si le-oiei
inainte. Altceva vreau eu asculti ce-1ispun, t6ticule-,
vreau s-ajungin scurtl lTeme cel mai bun la compunere:
74 J U T E SR EN AR D

si-i lasde cirule pe togi.$i daci cumvanu reuqesc, cu toati

(
silintamea.atuncibaremn-arede e s;-mi pararau )i-o sa
strigcu mAndriegieu,caBrutus:,,O,virlute,tu nu eqtidecAt
o vorbi goali!"
DomnulLepic:
Las6,biiatule, suntsigurc-o s;-i inlunzr.
Felix:
TAticule,ce tot indrugi Morcoveali?
Ernestina:
Eu, una,n-amauzit,
Doamna Lepic:
Nici eu.Ia mai zi o dara,Morcovealal s-auzim5i noi.
Marcouealfu
N-am apusnimic, m;mico.
Daamna Lepic:
Cum nimica?Pii cineameninlacerulcu pumnul,ro;u la
fagi, gi turuia de zor, de se auzeapan6-n capul satului?
Ia mai spuneo daLi, si lic cu folosgi pentru al1ii.

Lasi, mdmico,nu meritdosteneala.

Doamna Lepic:
Ba da, ba da! Ai pomenitde unul - cine"iIla?
Morcawald:
Matale nu-l qtii,mimico.
Doamna Lepic:
Cu atat mai mult. IntAi gi-ntAi,te rog si nu faci pe deg-
teptul !i s;-mi dai ascultare.
Mortoueald:
Bine, mimico. Uite, vorbeam cu tata, carc-mi didea
"laturiprietenelri qi.drcptmullumire.nu iliu .e mi-atre,Llt
prin cap si figdduiesc ceva, ala ca romanul ila numit
Brutus,s; invocvirtutea...
 MORCOVEATA 75

Doamnaltpic:
Vezi si nu! Acum o scalzi.Te rog si repegiaidoma ce-ai
spus adineauri. Mi se pare ci nu-gi cer marea cu sarea
qi-ai putea foarte bine si faci atAtalucru prcrrLrumama ra.
Felix:
Si spun eu, mimico?
DoamnaIipit:
Nu! intAi el, qi pe urmi tu, iar noi o si vedem deosebirea.
Haide odati, Morcoveali!
Marcoaea!.d (lngdndcu o u)u plAngbeald):
,,O, vir-tu-te, tu nu eiti de-cat o vor-bi goale!.,
Doamnal*pic:
Poftiml Nimic nu scoli din copilul 5sta.Mai degrabi s-ar
li.a zrinrat in biraie decdr:d-i facamaici*ii pe voie.
Felix:
Uite curn a spus, rrrirnico (dd ochiifsstz cap;i aruncdpriuiri
sjddnaril: DacL n-ajttng primul la compun erc (tSiumJli.abrajii
Si batedi,npicior) am se strig qi eu ca Brxtus (ritlixd bruletespre
taaan, ,,O, virtr]te (.lasdbralelesd-i caddde a lunguLtorpul E, tD
nu e$ti decat o vorbe goali!" Aqa a spus.
Doamnal*pit:
Bravo, minunat! Te felicit, MorcovealSl De ce-mi pare
insi foarte rAu, cu toate incip;lenarea ta, e ci o imitalie nu
preluieDteniciodati cit originalul.
Feltu:
Morcoveaqi, oarc chiar Brutus a spusasta?Nu cumva Cato?
Martoueald:
Bmtus, sunt sigur ,,Apoi se arunci in spadaintinsi de un
prieten !i mu ."
Ernestina:
Morcoveali are dreptate. Ba mi-aduc aminte c; Brutus
dsta se pre{bceanebun, cu aur ascunsin toiag.
76 ]U L E SR E N A R D

Marcareald:
Nu te supim, surioari, le-ncurci. il confunzi pe Brutus
al meu cu altcineva-
Ernesthla:
Poate. Fii sigur insd ci domnigoa.a Sofia ne predi la
istorie tot agade bine ca ;i profesoir:l tiu de la liceu.
DoamnaLepic: I
N-are a face. Nu vi certagi. Toiul e se ai un Brutus in
familie, qi uite ce noi il avem. $i asta numai mulgumiti lui
N{orcoveali, sdc! Nici nu gtiam de cXti cinste ne bucurim.
\linunali-va de nouJBrutus.Vorbellelarinelreca 11nepis,op
!i nu toace de doui ori pentru o babi surd;. Sucti-l pe toate
pi4ile: daci te uigi la el din fap, ii r.ezipetele de pe haina pe
care abia a imbricat-o; daci te uigi din spate,ii r.ezinidragii
sfbqiagi.Dumnezeule, pe unde s-o mai fi \.arar? Uitafi-vi
numai in ce hal e Morcoveal;-Brurus. Of, silbaticulel

Dr N s c R J s o R t LLEU tM o R C o vtAlA
C ATRE
DoM N U t L E p t c$ t u N r l f R Asp u N5 u Rl
ALE DOMNULUI LEPIC CATRE MORCOVEATA

Marcoueald,cdtredomn l lzpic
Internatul Saint-Marc
Dragi titicule,
M-am tot tinut de pescuit in timpul vacanlei !i asta mi-a
pus singele in miqcare.Nigte buboaie cit toate zilele imi ies
pe pulpe. Stau la pat. Zac pc spateli doamna in{irmieri imi
pune prignile. At6.ta vreme cet piroanele astea afurisite nu
se sparg,mi doare. Dupi aia, nici nu mi. mai gindesc la ele.
N u m ai ci sein m u l(escca puii de giinS - Unul rre c . .o 1 1 r'
. ei
risar. NidS-jduiescinsi c-o si ies la liman.
Fiul tiu iubitor
 MORCOVEATA 77

Rdspun
suI domnu
lui Lepic
Dragul meu Morcoveali,
Dat fiind ci te pregitelti pentrupima ta impirti,sanieqi
inveli catehismul,trebuiesi qtii cd omenireanu re-aalleptar
pe tine ca si aibi buboaiesaupiroane,cum le spui tu. Lui
Iisus Hristosi-au bitut piroaneii in picioare,qi in mAini.
Dar el nu seviicirea, degialelui erauadevirate.
Curaj!
Tat;l tiu carete iubelte

Morcoteald,
cd,tudamnulLepic
Dra96 titicuie,
l'e anungbucurosci mi-a iegito misea.Deqin-am ince
vArsta,cred ci-i o misea timpurie de minte, Sperc6 n-o si
fie singuragi c6 te voi mulgumiintotdeaunaprin sArguinlagi
buna meapurtare.
Fiul t6u iubitor

Rdspuntul
domnului
Lepic
Dragul meu Morcoveagi,
Tocmaiacum,cAndgie1i-aiegito misea, una de.a mea
a inceputs; seclatine.Chiar ieri dimineafi mi-a cizur. Ala
ci dac i r u r i o m e s e mJi
a mu l l .l a t;l l ;u a reunam aipulin.
Precumvezi,nu s-a schimbatnimic, numirul miselelorin
familie e acelaqi.
Tatel tiu care te iubelte

dh
[vSt€f50
78 J U L E SR EN AR D

Mortoaeald,tdtre damnulLepi.
Drage titicule,
inchipuieqte-1ici ieri a lost ziua domnuluiJacques,pro-
fesorul nostru de latini. Togi biiegii au hotdrAt ca eu si-l
felicit in numele intregii clase. MAndru de aceasti cinsre,
mi-am pregitit indelung cuvAntarea,presirAnd ici-colo qi
cate un cuvant htinesc. FiIi falsemodestie,eram mullumit
de ea.Am scris-oapoipe curat, pe o coalimare, ministerialS,
qi, in ziua cuveniti, indemnat de colegirmel care murmurau
,,Du-te, hai, du-te odatil", am prins momentul cAnddomnul
Jacquesnu se uita la noi gi m-am apropiat de catedri. Dar
abia am apucat se desfacfoaia qi si spun cu glas tarc:
VENEMTE PROFESOR,
ci domnulJacquess-a ridicat furios in picioare gi-a inceput
si zbiere:
Marq ia locul tiu, numaidecitl
Binuiegti ci n-am mai stat pe gAnduri qi am qters-ola
iuleali in banci, ir timp ce bdielii sepiteau, varand nasul in
carte, iar domnulJacquesimi poruncea furios:
-Tradu leclial
Drag; t;ticule, ce spui tu de treaba asta?

RdspunsuldomnuluiItpic
Dragul meu Morcoveagi,
CAnd o si ajungi deputat,atunci ai si vezi lucruri qi mai qi.
Fiecarecu-ale lui. Daci l-au pus pe profesoml ista al ti.u la
catedriJ pesemnee ca si vorbeasci el qi si asculteal1ii, gi nu
si vorbegti tu ca si. asculteel.
 MORCOVEAIA 79

Mar eald,cd.tredomnulItpit
Dnge teticule,
Am dus adineauri domnului Legris, prolesorul nostru de
istorie gi geogralie,iepurelepe carel-ai trimis tu. intr_adevir,
mi s-a prmt ci darul ista i-a ficut plicere. igi mulgumegte
cilduros. Cum intrasem in casi cu umbrela giroind de api,
mi-a luat-o chiar el din man; ca s-o scoatain vestibul.Apoi
am vorbit impreund verzi !i uscate. X,tli-aspus ci, daci
vreau, la slirqitul anului o si pot lua premiul intAi la istorie
qi geografie.MA crezi oare c; tot timpul convorbirii noastre
am rimas in picioare qi ci domnul Legris,carealtfel s-aaritat
; foarte prietenos,1i-o repet, nu mi-a ofcrit micar un scaun?
Si lie o scipare din vedere sau o impolitele?
Nu qtiu gi-agfi curios, dmge tAdcule, si aflu care-i pire-
rea ta.

RdspunsuI domnuluiLepic
Dragul meu Mor co!edlb.
' Mereu mi te plAngi de cite ceva. Ba ci domnulJacques
te trimite sA stai jos, ba ci domnul Legris te lasi si stai in
picioare. Poate e;ti inci prea ran;r ca si pretinzi atenfii. qi
daci domnul Legris nu 1i-a oferit un scaun,iartiJ; de buni
seam; ci, v;zandu-te asamic, o fi crezut ce staijos.

Marao?dld., ntp dannulL.p;l

Draga t;ticule,
Aud ci trebuie si pleci la Paris.Md bucur de bucuria pe
care ai s-o ai vizitAnd capitala, pe care rni-al dori s-o cunosc
qi eu qi unde, cu gAndul,voi fi alituri de tine. $tiu ci invigi-
tura nu-mi ingiduie aceastec;litoie, dar mifolosesc de acest
80 JULESRENARD

pdlej !i te intreb daci n-ai putea si-mi cumperi l.reo doui

cir1i. Cele pe care le am eu le-am inv;lat pe dinafari. Alege
orice. Mi-e totuna. Totuqi, mi-aqdori mai cn seat:,:rd
Heniada,
de Frangois-Marie-Arouet de Voltaire, qi Naua Elai4 de
Jean-JacquesRousseau.Daci mi le-aduci (c64ile costi o ni-
mica toati la Paris),igijur ci pedagoguln-o si mi le confiqte
niciodatS.

RdsfunsuI domnului,Iapi,c
Dragul meu Morcoveagi,
Scriitorii de care-mi vorbeqti erau qi ei oameni ca tine qi
ca mine. Ce-au ficut ei pogi si faci gi tu. Scrie cir1i, ca dupi
aia s; le citeqti.

Domnul kpic, cdtreMontouald

Dragul meu Morcoveagi,
Sunt tarc uimit de scdsoareata de azi-dimirLeagi,. Zadar-
nic o tot recitesc.Nu mai scrii agaca altedate li vorbelti de
nilte lucrud ciudate, care nu-mi par nici de nasul tdu, nici
de-al meu.
De obicei ne povestelti ce {i s-a mai intampht, ne scrii al
catelea elti in clasi la in#.litud, despre insuqirile qi cusu-
rurile fiecirui profesor, numele noilor tii colegi, starea
rufiriei, daci dormi qi daci minAnci brne.
Asta, de altfel, e ceeace \.'reaus6 qtiu gi eu. Azi, insi., nu
mai pricep nimic. De unde pini unde, mi rog, bliguiala aia
despreprimivari, cAnd acum suntem in toiul iernii? Ce vrei
se spui? Ai nevoie cumva de un fular? Scrisoareata n-are
nici dati gi nu se poate lti daci mi-o adresezimie sau cai-
nelui. Pdni li scrisul mi se pare schimbar) iar felul cum
sunt alezate rindurile qi puzderia asta de majuscule mi
 MORCOVEATA 81

buimdcelte.Pe scurt, binuiesc ci vrei si-gi baqijoc de cineva.

Presupun ci de tine insuli. Asta nu-i o c mi, dar
lin sAte
fac atent.

Rd:punsuI lui M arcou ald

Dmg; titicule,
Un cuvAnt la repezeali, ca si te limuresc cu ultima mea
scrisoare.Tu n-ai bigat de seami,:era scrisi in aerszri.

. C ofl TU t

Cotelul ista mic prin care s-au perindat, rAnd pe rAnd,

giini, iepuri, porci, gol acum, ii apa4ine pe deplin lui
Morcoveaji, pentru toate vacanla. Pitrunde inAuntru fir;.
nicio greutate, cici nu mai are uqi. Cdteva urzici lungi pi
firave impodobescpragul, qi atunci cAnd Morcoveali le pri-
veqte,intins pe burt;, i separ o adevirati pidure. O pulbere
rnirunti acoperi pimAntul. Piatra zidudlor strilucelte de
umezealS.Biiatul atinge tavanul cu capul. Aicea-i bArlogul
lui; aici petrecede minune, dupd cum ii trdsneqteprin minte,
cu mare disprel pentrrjucirii, care mai mult te incurci.
Maicuseamiiiplacesifacipatru cuiburicupoponeaja
cate unul in fiecare col! al cotefului. Cu mAna adusi in chip
de mistrie, ingrimideqte praful de jur imprejurul turului
qi apoi sti aqa.
Cu spatelerczemat de zidul neted, cu picioarele indoite
!i mainile incrucilate pe genunchiJse simte la adipost lsitare
bine. Nici c-ar putea s6 ocupe mai pugin loc. Uiti de lume,
nu se mai teme de nimic. Doar o bubuituri zdravini. de
tunet l-ar putea tulbura.
82 J U L ESR EN AR D

Zoaiele de la bucdtirie, care se scurg ceva mai incolo, pe

gura jgheabului, cind puhoi, cand abia picurand, trimit
adie de recoare.
Dintr-odati, a1arm5.
Chemiri ce se apropie, paqi.
Morcoveagi! \Iorcor.eali!
Un cap se apleaci in prag. Illorcoveagi se face ghem,
indesdndu-sein pimant ti in zid- Sti cu gura c;scat5, tinan-
du-qi risuflarea, cu prir.irea incremenitd, qi simte cum niqte
ochi scotoccscprin intuneric.
Nlorcoveagi,eqti aici?
TAmplele-i zvicnesc, se perpele;te. AcuSi-acusi are si
urle de spaimi,
Nu-i aici dihania. Pe unde o fi umblnnd?
Paqiise depirteazi qi Morcovea4i. ceva mai in largul siu,
iqi destindeun pic midularele.
GAndul lui umbli incd pe lungi drumuri de ticere.
O zan'i cumpliti ii umple deodati urechile. Pe tavan,
o musculili s-a prins intr-o pinzd de piianjen qi bAzAie,se
zbate. Iar piianjenul aluneci intr-acolo, de-a lungul unui
fir Are pAntecul alb ca miezul de piine. O clipi rimAne
atarnat in aer, chircit li nelini$tit.
Morcoveati sti in capul oaselor $i-l pandelte, alteaptA
nerebditor sfe-r$itul,ti atunci cind piianjenul, setosde sin-
ge, se n;pustelte inainte, str6ngindu-qi labele in formi de
steaQiincle5tandu-li prada, el se ridici, stArnit, in picioare,
ca qi cum ar r.rea si-qi ceari partea.
Asta-r tot.
Piianjenul urci iar. Morcor.rali se alaze pe pdmAnt !i
se inchide din nou in el insuqi, in sufletul lui irtunecos de
repure.
 MORCOVEATA 83

$i indad, asemenea unei guvile de api impoverad de

nisip, visarea-i siricicioasi di de loc neted, se opregte,
se face biltoaci gi priade si codeasci.

PIStcA

I
Morcovealia allat ceva:la pescuitde raci, carneadepisi_
ci e ceamai buni momeali, mai buni decatmaJelede pui
!i decatresturilede la micelirie.
El gtieo pisici urgisiti, pentru ce-i bitrani, bolnavi qi
cam chelboasi.O poftegtela el in cote1,la o ceagcicu lapte.
Vor fi singuri.S-ar puteasi fie acologi un gobolandin vreo
gauri, dar Morcoveali nu-i ligiduiegte decAt ceagcacu
lapte. A pus cea;caintr-un co\. impinge pisicaintr-acolo
gi o lndeamnS.:
-Hai, saturi-tel
O mAngAiepe spinare,o alint6 cu nume dr;gistoase,
o urmiregtecum lipiie de zor gi seinduioqeazi.
-Ei, betranico,siracade tine,bucuri-tegitu cat mai poji.
Pisicaa isprivit laptele,linge fundul gi buza ceqtii,apoi
igi linge mustifle indulcite.
-Ei, gata, ai mincat? intreabe Morcoveali tot man-
gAind-o.Mda, gtiu,ai mai pofti tu o ceaqci,darvezici. n-am
putut s-o;terpelescdecit pe asta.$i, pe urmi, mai devreme
saumai tarziu...
Zic2tnd acestea,ii lipeqte leava carabinei de frunte qi
apasi pe tdgaci.
Bubuiturail niuceqte.I separe ci pAni qi cotelul a sirir
in aerriar atunci cAndfumul serisipeqte,vedela picioarele
salepisica,privindu-lfntX cu un ochi.
84 JULESRENARD

O jumitate de cipipni a zburat pe undeva gi sAngele

se prelinge din cealalti in cealca cu lapte.
Nici n-ai zice c-a mririt. La naiba! $tiu c-am lintit bine.
$i Morcoveagi rdmArie ca o stane de piari, infiorat de
ciutitura galbeni a ochiului nevitimat.
Pisica se cutremuri din tot trupul !i asta parci arat; c;
mai tdielte, dar nu face nicio sforfarc s; se urneasci din
l o , . Ba ai zi , e ,; .;ngereaz;in c"a!ca.anu me c a s a n u \ F
piardi nici micar o picituri pejos.
Morcoveali nu-i un ageamiu.A ucis pisiri silbatice, ani-
male domestice,un cAine, fie pentu plicerea lui, fie la in-
demnul altora. Agadar se pricepe, ltie c; dac; dihania nu
vrea si moari, trebuie sAte gdbe$ti, si n-o slibeqti o clipi,
s; te inveriunezi, se te avanf la nevoie intr-o lupti corp la
corp. Altfel te n;p;deqte o milS prosteascS.Te pomeneqti
neputincios.Pierzi timpul gi nu mai ajungi si-i vii de hac.
inccarci mai intei unele zgindireli previ.zitoare. Apoi
inhagdpisicadecoadiqi-o pocneqtede cAtevaoricu carabina
in ceag, atat de indArjit, incit ai crede ci {iecare lovituri
e cea de pe urm:. cea izbivitoare.
Gata si-gi dea duhul, pisica ba zgArie nebuneqteaerul
cu ghearele,ba se chirceqteghem, ba incrcmenelte liri si
scoateun sunet.
,,Cine spunea ci pisicile plAng cind mor?" se intreab;
Morcovea!;.
Incepe si-qi piarde ribdarea. Prea s-a lungit povestea
asta.AzvArle carabina cAt colo, ia pisica in brate !i, indeiit
de gheareleceJ zgArie pini la sAnge,cu dinqii inclegtali qi
veneleumflate, o in;buDe.
Se i na b u p .iin sdg el. se (ldrinape picio a re i"
. ro rir.t i . e
pribuqeqtela pimint, cu faF lipiti de botul pisicii, cu ochii
pironili in ochii ei.
 MORCOVTATA 85

II
Acum Morcoveali zacein patul lui de fier.
Pirinlii qi prietenii casei,chema$ in grabi, se duc sd vadi
locul dramei, aplecandu-sesub tavanul scund a1cqtegului.
Ahl spune maici-sa. Cu puteri insutite, qi abia i_am
. n r u J sp isi,a sl ar r e e ar!de lJ piepl. V a dsigurcd p e min e n u
mA imbdlileaz; ala.
$i in timp ce le arat; urmele unei cruzimi despre care
mai tarziu, in seile de r-egheale familicr, r,or povesumereu,
Morcoveali doarme qi ,,'iseazi:
Se plimbi pe malul unui pirdu, pe luciul ciruia razelevii
ale inevitabilei lune se miqci $i se intetaie ca andrelele in
mAinile cuiva care impleteqte.
Bucigi de pisici sclipescin apa limpede, in lalurile de
prins raci.
O pAcli alburie luneci peste livadi, ascunzand poate
niluci strivezii.
Morcoveali umbli cu mAinile la spate,vrend s5 le amte
ci nu au de ce si se team;.
Un bou se apropie de el, se opreqtein loc, pufiie, apoi
o ia la goani !i se face nevizut, tropiind cu copitele de se
aude pAni la cer
Ce liniEte ar Ii daci pdrAul glraliv n,ar trincini qi n-ar
luqoti atata, daci n-ar face atAtazarvi, mai reu ca un sobor
de cumetre.
Plinuind parci s;-i dea una ca sd-l sileasci s; tac;,
Morcoveali ridicd incet belul unui la1 qi ce si vezi: nigte
raci uriaqi ies la iveal; din mijlocul trcstiilor.
Se ivescdin api lepeni, lucioqi, qi crescintruna.
Morcoveali incremenelte de spaim;J nu mai poate fugi.
Qi racii il impresoari.
86 JULE5RENARD

Seintind spregAtlejullui.
Cum mai trosnesc!
$i iqi casci larg cleqtii.

O ILE

Morcoveali nu zdreqtela inceput decAtun fel de ghemo-

toace seltdrele, carc scot niqte dpete asuritoare qi invel-
miqite, asemeneacopiilor puqi pejoaci in curtea unei lcoli.
Un ghemotocii zbughelteprintrc picioare gi lui ii sareinima
din loc. Altul laEnelte,ca o ghiulea, printr-o deschizituri.
E un miel. $i Morcoveali rAde singur de spaima lui. Ochii i
se deprind treptat cu intunericul gi deslugegte limpede totul,
A inceput vrcmea litatului. in fiecare dimineali, fer-
mierul Pajol mai numiri rreo doi-rrei mieluli. ii gas.;t.
riticigi p ntre mamele lor, stingaci, clitinAndu-se pe picio-
rulele lepene - patru bep neindemAnaticcioplite.
Morcoveali nu indrizneqte inci si-imAngaie. Mai cutez;-
tori, mielugii s-au qi apucat si-i molfiie pantofii sau se prop-
tescde el cu picioarele dinainte, fnAnd un fir de len in bot.
BitrAnii {itagi devreo siptimAni sezbenguieopintindu-se
pe picioarele dinderit, gonesc in zigzag. Cei de-o zi, pli-
panzi, sepoticnescpe piciorugeqi cad pe genunchiilor colju-
ro!i, ca si se ridice indati, plini de viap. Unul mititel, pe
care maici-sa abia l-a adus pe lume, se tArilte anevoie,n;-
cliit tot. Maic;-sa, stingheriti de bdqicaumflati de api care
b6ldicAie neincetat,il alungi, impingAnduJin letui cu botul.
Asta-i o mami rea! spune Morcoveali_
-Pii dobitoaceie-sla fel ca oamenii, spunePajol.
-L-ar da la doici, nici vorbi.
 MORCOVEATA 87

Cam aqa, mormiie Pajol. Sunt atAlia pe care trebuie

si-i hrineqti cu biberonul bibcroane din alea cum sevAnd
la spigerie.Numai ci asta nu line mult - pini la urmi,
maicd-sase imbuneazi. Nu-i greu si lc imblinzeqti.
Apuci oaia de cea{i qi o duce deoparte, intr-un
larc.
Acolo-i leagi o mini de paie pe dupi gat, ca si o cunoasci,
dacd se intAmpli Si scap5. Mielul s-a linut dupi ea. Oaia
mesteci cu un crinlinit de rozitoare, iar miculul, scutu-
rat de fiori, se ridici pe picioruqele-i plipinde ,siincearci
si sugi, scAncind,cu botul inlelurat intr-un soi de peltea
tremuritoarc.
- $i crezi ci seimbuneazimaici-sa? intreabi Morcoveali.
-Da, numai si se lecuiasci, spune Pajol, a lEtat greu.
- Cu toate astea, cu nu-mi schimb gAndul, stiruie
Morcoveagi. De ce si nu dai miclugul in grija alteia?
-Nu l-ar primi, rispunde Pajol.
inr-adevir, din cele patru colluri alc tirlei, bch6ielile
mamelor se incrucileazi, vcstind vremea suptului, 9i degilui
Morcoveali i se par cd toare suni la fel, mieii le deosebesc,
cici liecare da buzna drept spre ugerul maici-sii.
-Aici, la tdrli, reia r.orba Pajol, nici pomeneali de hoale
de copii.
Ciudat, spuneNlorcovcafi, instinctde familie la caierele
asteade ldni. Cum si $-1 limureqti? Pescmneci asculimea
mirosului e totul.
$i aproape c-ar vrea si astupe botul unei oi ca si vadi
care-i adevirul.
GindeqLeadancla asemuircadintre oameni 1i oi )i )i-ar
dori si ptie numele fiecirui miel in parte.
in timp ce ei sug, miicugele lor, cu pAnteceleincordate
de impunsitu le boturilor lacome, r'umegi cu o linitte pline
88 JULESRTNARD

de nepisare.Morcoveali vedeinjgheabul cu api un capit de

lanf, nilte qinede rcati !i o lopad hirbuiti.
-E curatjgheabul dumitale, n-am ce zicel rosteqteel cu
subinleles.Sunt sigur ci vrei si le laci sAngelemai vanos
cu fierdria asta.
Chiar aqa,incuviingeazi Pajol. Nimic nuli scapi.
$i-l indeamni pe Morcoveale si gusie apa. Ca si fie mai
i n r i r ir oa r e .ar u n r d injgheabror re-i pica in min ri.
Vrei o cipugi? intreabi el.
-Cum nu, spune Morcoveali, liri. si qtie despre ce-i
vorba. l1i mulgumesc.
Pajol scoro,egreprin lina bogarda unei oi !i s,oare cu
unghiile la iveali o cipugi galbeni qi dolofani, pdntecoasi,
ghiftuiti, uriaqi. Dupi cum il incredinleazi Pajol, doui ca
astea ar putea si infulece capul unui copil ca pe o pruni.
Pune cipuga in palma lui Morcoveagi qi-l indeamni, daci
vrea si rAdi 5i si faci haz, si o strecoarefratelui ori surioarei
salepe dupi gdt sau in pir
CApula s-aqipus pe treabi seinfige in piele.Morcoveala
simte nilte piqceturi in degete,ca $i cum ar pica miziriche.
Pil eturileasreaajung iule la inchejeluramiinli ;i suie mai
departeJspre cot. Parcx n-ar fi doar o singuri cipuq6, ci
o puzderie, qi s-ar fi pus si-i roadi cotd pani h umer.
Vai de ea! MorcoveajA o strangeintre degete,o stdvelte,
apoi iqi lterge mana pe spateleunei oi, {ir6 ca pajol si bage
de seami ceva,
O s;-i spune ci a pierdut-o.
Morcoveali, dus pe gAnduri, rnai asculti cAtevaclipe be-
hiielile ce se liniqtesc trcptat. Cudnd, nu se va mai auzi
decAtfoqnetulfAnului mestecatdomol intre fflci.
Agigati in iesle de o vergearo sarice virgati pare si p;-
zeasci oile singuri, singurici.
 MORCOVEATA 89

NA$UL

Uneori, domnut Lepic ii di voie lui Morcoveali si se duce

la naqu-siu, ba chiar si gi doarmi la el. Nagul e un bitrAn
ursuz !i singuratic, care-Sipetr:eceviata la pescuit sau prin
vie. Nu iubegtepe nimeni, doar de Morcoveala ii place.
Ai venit, manzuleJ imeabi el_
Am venit, naqule, rispunde Morcoveali, firi sil imbri_
Iteze. Mi-ai pregitit undila?
Ne-ajunge una la amAndoi, e de pirere naqul.
Morcoveali deschide uqa hambarului qi iqi vede undip
gata pregitite. A;a-l necijeqte nagul intotdeauna, dar el s-a
obiqnuit !i nu se mai supiri: mania asta de bi.trAn nu le
tulburi cu nimic prietenia. Cind naqul zice da, tu trebuie
si ingelegiba, qi de-a-ndoaselea.Totu-i si bagi de seami.
,,Daci aqa-i place lui, eu n-arn nimic de zis,,, cugeti
Morcoveali.
$i rimdn prieteni brni.
Nasul, care de obicei nu face mincare decat o dati pe
sipt;mani, aeum, in cinstealui Mo.coveali, pune la foc o
oal6 mare cu fasole, in care az.r,.irleqi o bucati zdrav;n; de
slininS. iar ea si inceapaziua cu bine, ii spunecd e musai
si dea pe git o cani cu vin.
Pe urmi se duc la pescuit.
Nagul se aqazi pe rnalul apei gi desfiqoari {iri gmbe ata
undi{ei ali buni, de Florenla. Apoi inlepenelte cu niqte
pietroaie pr;-jinile lui grozave.Nu prinde decit bibani mari,
pe care-i pune degrabi la ricoare, infofolif intr-un lterga!
ca pe niqte sugaciin scutece.
Bagi de seami, ii spuneel lui Morcoveali, pdni nu vezi
pluta alundAndu-sedc trei ori, si nu tragi undip.
90 JULESRENARD

Marcareald:
De ce de trei od?
.Nasul:
Cind safundi prima oari, nu-nsean'ni nimic: peqteledoar
ciocinelte. La a doua, se schimbi treaba: inghite momeala.
A treia oari gata, nu mai scapi. Niciodati nu-i prea tirziu.
Lui tr{orcoveali ii place mai mult si prindi porcani.
Se descalti, intri in ap; qi scormonelte cu picioarele nisipul
de pe fund, tulburand totul in jur. iar porcanii, proqti, dau
buzna, qi Morcoveali scoatecete unul de frecaredati cAnd
arunci undila. Abia mai are timp s; stdge citre na$u-siu:
Qaisprezecc, !aptesprezece, optsprezece!...
CAnd naqul vede ci soarele-ideasupracapului, se duc si
prAnzeasci.$i-l indoapd pe Morcovea{i cu lasole alb;.
-Nu existi nimic mai bun pe lume, spuneel, dar mie-mi
place si fie fiarti bine. Mai degrabi mulc dintr-o cazma
decat sA minanc fasole nefiarti; aia scrAlnelte 5i crinline
intre dinli ca alicele intr-o aripi de prepelili.
Marcauald:
Parcii se topegtein guri. Nu-i vorbi, nici aia gitid de
mama nu-i mai prejos. $i totu5i, mr-i la fel. Pesemneci ea
se zgArcegtela slininn.
NaSu[:
MAnzule, imi creqteinima cAnd te vid cum infuleci. Pun
prinsoareci la maici-ta acasi nu te prea scoli#tul de la mase.
MarcaueaJd:
Asta depinde de pofta ei de mincare. Daci i-e foame
pan; sesatureea, mi-ndop qi eu. Cind\ipune ei in fa.rfurie,
imi pune qi mie, liri si mai gini socoteali. CAnd a isprdvit,
am isprivit qi eu.
NaSul:
Daci eqtigdgiup qi
 MORCOVEATA 91

Morcaaeald:
Ehe, ugor de spus, nagulel in afari de asta, e mai bine
se nu te scof situl de la masi.
NaSul:
$i eu, care n-am copii, aglinge qi o maimuli in dos, daci
maimula asta ar fr copilul meul Dracu, si mai ingeleagi!
SfArgescziua in vie, unde Morcoveagi cAnd se uiti la
na5u-siu cum sapi, linAndu-sepas cu pas dupi el, cAld sti
tolinit pe weun maldir de araci gi suge smicelede richiti,
cu ochii pironigi la cer

FANTANA
Cu na5ul, Morcovea{A nu se culc; de dragul somnului.
Odaia e rece; in schimb, salteauade puf gine de cald, nu
glumi, gi-n alternutul moale pentru ciolanele betrane ale
napului, pe fin il trec nidugelile. Vorba-i insi ce doarme de-
parte de maici-sa.
Vasizici a bigat frica in tine, ai? spunenaqul.
Marcaueeld:
Sau mai degrabi eu sunt;la carc n-o infricoleazi de ajuns.
Uite, cand vrea si-l chelfineasci pe frate-meu, el gi inhap
coada miturii, i se pro!:pelte in fa!i, qi zeu de n-o face si se
lase pi.guba;i. Din pricina asta il qi ia cu biniqorul. Zice
ci Felix e tare simgitor din fire qi nu-i chip siJ inveli minte
cu ciomigeala. Asta-i buni doar cind e vorba de mine.
Nasul:
Ar trebui si pui gi tu mana pe mitud, b;iete.

Oho, de-aqaveacuraj! Eu qi Felix ne-am luat adesealab;-

taie, fie injoaci, {ie de-adeviratelea.Sunt la fel de puternic
92 JULIS RINARD

ca el !i a! lti s; m; apir la fel de bine. Dar mi;i vid ridicAnd

m;tura la mama! Ar crede c-ain adus-opentru ea. Din mAi-
nile mele ar cidea intr-ale ei $, mr gtiu, ziu, daci nu mi-ar
fi mullumi inaintr sd-nceapisi me croiascr.
NaSul:
Dormi, mAnzule,dormi!
Somnul insi nu se lipegte de niciunul. Morcoveale se
foieqte,seini.bugi, vrea aer, $i bitranului i se face mili de el.
Cand e gata sa adoarmi, na4ul l-apuci deodati de bm!.
-Eqti aici, minzule? intreabi el. I'isam !i te crcdeam iar
in llntind. if mai aduci aminte de llntAni?
Moftol)eatA:
Ca qi cum aq fi gi-acum acolo, nalule. Nu zic nimic, dar
prea des imi spui de lhnt5.ni.
Nasul:
Siriculul de tine, numai cit mi gindesc gi simt cum mi
se-nhoarScarnea. Stiteam pe iarbi gi mi furase somnul.
Tu tejucai pe buza lintanii, ai alunecat!i ai cizut iniuntru:
u ai, te zb;teai, !i cu, picitosul de mine, n-aude, nu vede.
Apd, ce-i drept, era abia cdt si ineci o pisici. Dar tu nu te
ridicai. Asta e nenorocirea. Spune, nu !i-a dat prin cap si
te ridici in picioare?
Morcouald:
, Parcd mai gtiu eu la ce mi gandeam acolo in fintini?

PAni la urmi, biliceala ta m-a trezit. Era qi timpul. Sira-

, ul de tincl Bierulde tine! Azvarleaiapd pe qurAca o pom_
pi. Te-am schimbat, gi-am dat si-mbraci hainele de dumi-
nici ale lui Bernard.

Da, gi ce rnai piqcau, ce mi mai scirpinaml Erau fesute

din pir, ai? 1
 MORCOVTATA 93

Nu, dar Bernard n-a avut si-!i dea o c;magi curati. Rdd
eu azi, dar atunci, un minut, o clipA mai trebuia si mort te
scoteamafari.
Morcoaeald:
Acum aSh departe.
NaSul:
Muqci-gi lirnba. M-arn luat eu singur la rostr ce crezi,
Di
de-atunci nu mai am noapte tihrriti. Drept pedeapsi mi-am
pierdut somnul; ala mi se gi cur.ine.
Morcouald;
Pii da' mie nu mi se cur.ine gi abia aqteptsi dorm.
NaSul:
Hai, dormi, mXnzule,dormi.
Morcoaeald:
Daci wei si dorm, naqule, nu mi mai line de mini.
Dupi ce-mi fac somrul, f-o dau eu singur $i trage piciorul
mai incolo. E piros. Nu pot si dorm cind m-atinge cineva.

PRUNELE

Dupi ce s-au sucit qi s-au risucit o bucati de vreme in

aqternut,nalul intreabi:
Dormi, mdnzule?
Morcaueitld:
Nu dorm, naqule.
NaSul:
Nici eu. Tare m-a5 scula. Ce-ai zice si mergem dupi rAme?
trIda, ar fi ceva, rispunde Morcol,-ea1d.
Sar amAndoi din pat, se imbraci, aprind un felinar qi se
duc in gridini.
 IULESRINARD

Morcoveala poarti felinarul, iar naqul, o cutie de tabli,

pe jumagte umplutd cu pemant umezit, in care pistreazA
ramele pentru unditi. Le acoperi cu muqchijilav, agaci nu
ducelipsi niciodati de momeal6.In zileleploioaseare o pradi
imbelqugati.
Bagi de seami, umbli. ugurel si nu le strivesti,spuneel
citrc Morcoveali. De nu m-aq h temut de riceal6, nici nu
puneam cipicii. La cel mai mic zgomot, rima se qi trage in
gauri. N-o prinzi decAt daci-i departe de bdrlogul ei. Tre-
buie s-oapuci dintr-odati !i s-ostrangini(el,ci altlel aluneci.
A intrat pe jum;tate in gaur6, di-i pace: o rupi, qi r6.main
bucili nu face nici doui parale. Mai intAi cA le.putrezeltepe
alelalte, q-apoi peqtele de soi nici nu se uit; la ea. Sunt
pescai care secalicescpentm o rami; riu fac. Peqtiifrumogi
nu-i prinzi decAt cu rAme intregi, vii, care migci pe fundul
apei. Peqtelecrede ci vor si fug5, se repede Dile inhali fir;
nicio binuiali.
-Mie aproape toate imi scap;, mormiie Morcoveagd..
Mi-am umplut degetelede ba-lelelor murdare.
Nasul:
RAma nu-i murdari. O rame-i tot ce poate fi mai curat
pe lume. Se hrineqte numai cu pemanrJli daci o storci, nu
i e r ede rdt pEm i nr din ea. tu. unul. [e-a;ma n c a .
Morcottea!d:
Ji le dau qi pe-ale rnele.Ia minAnci, si vid qi eu.
NaSul:
Astea-scam mari. Ar trebui mai intAi si le prdjelti qi apoi
si le intinzi pe pdine. Viermi5orii mici ii minAnc qi cruzi:
bunioard pe cei din prune.
Morcaaeald:
Mda. qLiu.De-aiale facigrealSalor mei. mamei mai ru
seame.E destul numai si se gindeasci la tine !i i se intorc
 MORCOVIATi 95

mafelepe dos.Din partea mea n-ai decat,eu n-o sA mi

iau dupi tine; totu-i ci egtiom de treabi qi cd ne-nfelegem
clemrnune.
Ridicd nitel felinarul,apuci o creangi qi culegecAteva
prune.Pe celebune le pistreaz; pentru el, pe celeviermi-
noasele dinagului,carespune,inghilinduJepenemestecate)
cu sambuf€cu tot:
-Astea-scelemai bune.

Hm, pAni la urmd o s-ajungs6 le minAnc gi eu ca tine!

Mi-e fricX doar c-o s6-mimiroasi gura qi-osi simti mama
candmi. sirutd,
-Nu miroasedeloc,na,facenagul,suflAndlnnasulfinului,
Marcooeald:
Adevirat. Duhneqtidoar a mahorc6.$i cum duhnegtil
$tii, mi-egtitaredrag,naqule,dar mi-ai fi cel mai drag de pe
lumeaasta,daci n-ai tragedin lulea.
NaSul:
Eh, mdnzule,mAnzule,asta-isenitatecumtAl

MATILDA

-Mimico, $ii, ii dd de veste Ernestina doamnei Lepic,

abia trigindu-qi risuflarea, MorcovealScu Matilda sejoaci
iar de-a mirele Ei mireasa. Sunt in livadi, Felix ii giteqte.
$ i . d u p 5 cite qr iueu .jocul isra e inrerzis.
intr-adevir, in livadi, Matilda sti nemilcati. qi leapini
sub gdtealaflorilor de sunitoare. impodobid din cap pani-n
picioare, pare o adevirati mircasi, cu limAigi in pir Cu
ce-i pe ea, !i-ar putea alina toat; viala durerile de burti.
96 JUTESRENARD

Impletitemai intAi in chip de cununi, pe creqtet,floile

coboaripesubbirbie, pe spate,pebrate,in valuriunduioase,
i seincolicescpe dupi mijloc qi seaqternIa pamentintr-o
coadi qerpuitoare, pe careFelixo lungeqte intrunalneobosit.
Intr-un tArziu,sedi cAlivapaqiindS.ritgi spune:
-Gata, nu mai migcalMorcoveali,acuma-irAndultiul
Morcoveali e gAtitqi el ca un mire, e lnzorzonatdin bel-
gugcu flori de sundtoare,printre care,ici-colo,iesIa ivealS
ba o miciulie de mac, ba nilte bobile de p6ducel,ba o pi-
pddiegalbeni- astaca si sedeosebeasci de Matilda.N-are
chef de ris 5i rustreipesrreazeun aer seriosjcum secuvine
in asemenea imprejur;ri solemne.La lnmormentaretrebuie
s; fii trist de la inceput gi pAni la slhrgit;la nunt5, serios
pAni dup6cununie.Altfel,jocul n-areniciun haz.
-Luagi-vi de mAni! poruncepteFelix. Pornili inaintel
$i nu vi gribi1i.
AmAndoiinainteazidomol,pulin depirtagiunul de altul.
CAndseimpiedici in treni, Matilda o ridicb gi o gineintre
degete.Morcovealio alteaptigalant,remanAndcu un picior
ln aer.
Felix ii duce prin livadi. Merge de-a-ndiratelea5i bate
tactulcu bmlele intinse,aritAndu-lein ce ritm sdpdgeasci.
Seinchipuieprimargiii salutX,apoipreotpiii binecuvAnteazi,
apoi prietenulcarevine cu felicitiri gi cu uriri, apoi liutar
li scarfaiedin douebeleincruciqate.
$i-i plimbi aqaincoaceqi incolo.
Stali!porunceqte. Uite ce sedesface.
Zibovescin loc cAt apasi cu palma cununa Matildei,
apoi alaiul sepuneiar in mi5care.
-Au! lipe Matilda, strAmbAndu-se.
Un vrej de sunitoareii tragepirul injos. Felixil smulge.
Pornescmai departe.
 MORCOV'ATA 97

-Gata, spuseel, acum sunteli cisetorili: hai, pupali-vi.

$i cum ei goviie:
-Ei, ce e? Hai, pupagi-vi. Mirii se pupi. Facef-vi qi voi
ochi dulci, o declaragieacolo. Stali de parci a1ifi de lemn.
Dindu-qi ifose de om rnare, igi batejoc de stAngicia lor -
el care poate a qi rostit vorbe de dragoste.Dd exemplu qi o
siruti cel dintAi pe Matilda, ca si nu spuni ci nu s"a ales
cu nrmrc,
Morcoveagi iqi ia inima in diali, d; la o parte florile ce
atarni pe fala Matildei qi o sdruti pe obraz.
Nu glumesc,se aprinde el. Cu tine m-a$ insura bucuros.
Matilda ii intoarce pe loc sirutul qi-n clipa urmitoare,
stanjenili qi stangaci,rogescamAndoi. Felix ranje!te.
Te-ai inroqit ca un rac.
igi freaci doui degete unul de altul gi spune din vdrful
buzelor,foarte inlepat:
-Da' proDti mai sunt! $i-achipuie ci-i de-adev;ratelea.
IntAi qi-ntAi nici n-am rogit, i-o intoarce Morcoveat;,
aqacA n-ai decat si ranjetti cat poftelti. Nu mi impiedici tu
si mi-nsor cu Matilda, daci gi mimica o si vrea.
Dar iari cd mdmicavine qinzurd.sa spuni ea.cu gura ei.
ci nici nu se gindegte la aqaceva.impinge portita li intri in
Iivadi, urmati de Ernestina, care i-a pArAt. TrecAnd pe
lAngi gardul de miricini, rupe ojoard5, de pe care smulge
frunzele, dar de spini nu se atinge.
Vine spre ei valvi.rtej, ca o furtune.
Pizea! strigi Felix qi-o lterge in fundul livezii.
Aici e la adipost gi poate si vad; tot ce se petrece.
Morcovea{; nu di niciodat6 bir cu fugilii. E fricos de felul
lui, insd-i place si sfi.rqeascipovesteacit mai repede; in
schimb, azi se simte viteaz.
Matilda tremuri gi plAngecu sughiluri, ca o vidani.
98 ,ULESRINARD

Morcoaeald:
Nu te teme. O gtiu eupe mimica. Numai pe mine me arde.
Eu incaseztotul.
Mailda:
Da, dar mimica ta o sA mA spuni mimicii mele qi mi-
mica o sd mI bati.
MorcoDeald:
O se te corijeze; se spune corijeazl, ca gi cum ar fi vorba
de temele de vacanti. Ivlaici-ta te corijeaz;?
Matilda:
Uneori, depinde.
Morcoaeald:
La mine asta-i ce\,'asigur, intotdeauna.
Matilda:
Pii n-arn {i.cut nimic.
Morcouatd:
N-are a face. Bagi de searni.
Doamna Lepic se apropie. Acum e cu neputinli si-i mai
scape.Aie tot timpul. incetineqte pasul. A ajuns atat de aproa-
pe, incit Ernestina, de teami si n-o incasezegi ea la invil-
ma$eali, se opreite in marginea cercului unde se va petrece
totul. Morcoveali se protipelte in fala ,,nevesti-sii'., care
hohoteqteqi mai gi. Sunitoarea iqi amesteci florile. Joarda
doamnei Lepic se ridici; gata de treabi. Morcoveali, palid
!i cu capul tras intre umeri, igi incruciqeaz6bralele la piepr.
ParciJ qi usturi. pielea, parci-l gi arde spinarea, totuqi are
trufra s; se riloiasca:
- $i ce-i reu intr-asta! Ne-am mai distrat qi noi pulin!
 MORCOVEATi 99

CASA DE BANI

A doua z! dAnd ochii cu Morcoveali, Matilda qi incepe:

- Maici-ta a venit de i-a spus mimii:ii totul gi am mincat
o papard numiru' unu. Dar tu?
Marcoaealh
Nu mai in minte. Pe tine insi.te-a betut degeaba: ci
doar n-am ficut nimic riu.
Matilda:
De buni seami ci nu.
Morcoaeald:
$tii, eu vorbeam seriosatunci cend spuneam ci m-a$ in-
suta.cu tine.
Matilda:
$i eu m-aq mirita cu tine, cu dragi inim6.
Morcoteald:
Eu aqputea si rni uit la tine de sus,frindci tu eDtisiraci
gi eu bogat, dar n-ai grije, eu te preluiesc.
Matilda:
Eqti bogat tare, Morcoveali?

Babacii au pe pulin un milion.

Matilda:
$i cit face asta, un milion?
Morcot)eald:
Mult; milionarii n-ajung niciodati la fundul sacului.
Matilda:
Ai mei se pldng ci n-au destr .
MorcoteaJi:
O! $i-ai mei la fel. Togi se pling, ca si-i induio$eze pe cei
dinjur qi si-i imbunezepe invidio$. Da' noi suntem bogali,
100 J U L E SR E N A R D

Itiu eu. La fiecareintii ale lunii, titicul rimAne singur o cJipi

la el in odaie. $i eu aud cum screqnelteincuietoareacaseide
bani. Aqa cum se aud brct;ceii seara. Titicul spune un
cuvAntpe care nu-l gtie nimeni - nici mama, nici frate-meu,
nici sori-mea , nimeni in afari de el qi de mine, qi casade
bani se deschide.Atunci, el scoatebani din;untru $ se duce
de-ipune pe masabucitiriei. ii zorniie in mAni,lirivorbi,
pentru ca mimica, prinsi de treburi la cuptor, si bage de
seami. Pe urmi pleaci, iar mdmica se intoarce gi inhali
banii. A!a-i in toate lunile qi asta line de multi vreme, do-
vadi ci in casade bani e mai mult de un milion.
Matilda:
$i ca s-o deschidi zici ci trebuie si spuni un cuvent anu-
me? Ce cuvant?

Nu-1i mai bate capul de pomani. Ji-l spun eu cAnd o si

fim cisitorigi, numai daci-mi {Egiduiegti ci n-o sil afle
nimeni niciodati.
Mati.kla:
Spune-mi-l acum. Uite, ili figiduiesc ci nimeni n-o si-l alle.
Mon:oueald:
Nu, ista-i secretulmeu 5i-al lui titicu,.
Matilda:
Nici nuJ qtii. Daci. l-ai qti, mi l-ai spune.
Mortuaeald:
Ba si mi ier1i, il qtiu!
Matilda:
SAc!SAc!NuJ qtii, nuJ qtii.
-Pe ce te prinzi c6-l gtiu?rostelte grav Morcoveali.
-Pe ce?i-o intoarce cu qoviiali Matilda.
 MORCOVEATA 101

_ Lasi-mi sdpun mina undevreau,urmeaz6Morcoveagd,

qi gi-lspun.
Matilda il prive$telung. Nu inlelegeprea bine ce vrea.
I5i mlje5teochii qireli,9i acurne de doui ori mai curioasi.
Tu spune-lintai, Morcoveali..

Da' tejuri cAdupi aia milagi si pun mAnaundevreau?

Matilda:
Mimica nu-mi di voie si jur.
MorcoueaJt{
Atunci nu gi-lspun.
Matilda:
Nici nu-mi pasi. de cuvintul ista al tiu! Afli ci l-am
ghicit,da, l-am ghicit.
Morcoveagi,ncrdbditor,fo4eazi lucrurile.
-Asculti, Matilda, n-ai ghicit nimic. Dar mie mi-ajunge
cuventult6u de onoarc.Uite, cuventulpe carcJ spunetata
inainte sA deschid, casade bani este,,Lustrucu".Acum
gatarpot s; pun manaundevreau.
-Lustrucu! Lustmcu!repeteMatilda, dindu-se indirit,
cu pl;cerea de a cunoatteo taini qi cu teamacd taina asta
nu facedoueparale.intr-adevir,nu rizi de mine?
Apoi, cum Morcoveali seapropiede ea liri si rispundi
li plin de hot;.rare,cu mina intinsi inainte,fata o rupe la
fugi. $i el o audechicotind.
Matilda abias-alEcutnevizuti giMorcovealaaudedeo-
dati in spateun hohot batjocoritor.
Seintoarce.Un argatde la castelscoatecapulprin geam-
lAculgrajduluiqi rinjelte cu gura panela urechi.
- Te-amvizut, Morcoveafi! srdgi el. O si te spunmaici-tii.
102 JULESRENARD

Morcouald:
Mi jucam, domnu' Piere. Voiam s-o p;cilesc pe mititica
asta. Lustrucu e un nume scornit de miner. $i, in afari de
aqta,habar n-am careo fi cel adcvarat.
Herre:
Lasd, Morcoveagi, mi doare-n cot pe mine de Lustrucu
Ssta al tiu. Nu de asta o si-i povestesceu maice-tii, ci de
ce-a fost dupi aia.
Morcor)eald:
P;i ce-a fost?
Pierre:
Ehei, a fost ce-afost. Degeaba,te-am vizut, Morcoveale!
Zi tu ci nu te-am vizut! Ai inceput-o bine pentru versta ta!
In schimb, qtiu c-o si 1i selungeasci urcchile diseari, nu glumil
Morcoveali nu are ce si mai spun;. lmbujorat la fap,
de-ai zice ci pirul lui roqcat a pilit, iqi afundi amAndoui
miinile in buzunare qi se depSrteazi pleo$tit qi smiorciind.

O B LE TII
Morcoveagi se joaci de unul singur in mijlocul curgii,
pentru ca doamna Lepic siJ poati supravegheade la fe-
rcastr5, qi caute cu tot dinadinsul si nu-pi dea in petic; deo-
dat; apare p etenul s;u Remy. E un biiat de seama lui,
care gchiopiteazi, dar Fne mo4il si alerge, astfel ci pi-
cioru-i stAng,beteag,seteriqte dup, celehlt,lere sAJ ajung,
weodati. Rem) dur'eun coqulelin m5nd.

' De {:1pt,,,Lustrucu" nu-i o ntucocire d€-a lui Morcoveali. Acesta e numele

tipului grot€sc a.lprostului dintr-un cantec popl ar nume niscut, se pare,
din intrebarea tradilionali a prcstului ia teatru: ,,2'r6rrr-tu cfll' - ,"Al E
cr€zutuna ca asta?"(n.tr)
 MORCOVEAIA 103

-Morcoveagi, vii li tu cu mine? intreabi el. Tata pune

caaepi la topit in gArli. ii d;m o manA de ajutor qi mai
prindem qi ceva cu.panerele.
Spune-i tu mamei, rispunde Morcoveali.
Renl:
Pii de ce si-i spun eu?
Morcouald.:
Fiindci mie n-o si-mi dea voie.
Tocmai atunci se irelte la fereastrd doamna Lepic.
Di
-Doamni, vi rog, spune Remy, imi dali voie si_i iau pe
__
Morcoveali cu mine, si prindem niqte oblegi?
Doamna Lepic lipeqte urechea de geam. Remy o roagi
pentru adoua oari, strig6nd.Doamna Lepic ainleles.Sevede
cum miqci din buze. Cei doi prieteni nu pricep nimic qi se
privesc nedumerili. Dar doamna Lepic di din cap deslugit
rn semn ca nu,
Nu wea, bolboroseqteMorcoveali. Sigur, acuqi o vezi
ci are nevoie de mine.
Reml:
Cu atat mai riul Am fi petrecut de minune. Nu vrea,

Moraaaeald:
Hai, rimAi cu minel Nejucim aici amindoi.
Reml:
Asta nul Mai bine md duc si prind obleli. E un timp,
o frumuselel O si adun co5uri intregi.
MorcaaeaJd:
A$teapti-me un pic. A$a face memica intotdeauna. intAi
zice nu, dar pe urmi se rizgAndegte.
Remlt:
Stau un sfert de ceas,mai mult nu.
104 ,ULIS RENARD

Biiegii seprolipesc acoloamandoi,cu mainile afundate

in buzunare,qi trag cu coadaochiului sprescari. Nu trece
mult 5i Morcoveali ii di cu cotul lui Remy.
Ce-1ispuneameu?
intr-adevir, uga se deschideqi doamnaLepic coboari
o trcapti, Fnand in mini un paner pentru Morcoveali.
Sc opre5teiusi in loc, binuitoare.
-Ia te uit6, mai elti pe-aici,Remy?Te credeamplecat.
Lasi, ii spuneu lui taici-t6u ci umbli haihui,gi-aisi vezitu.
Remlt:
Morcoveali m-a ginut,a zis sAmai altept.
Doamnalzpir:
AlTa, aga,MorcoveagS,?
Morcoveaginu zice nici da, nici ba. Nu mai gtienici el
cum seo scalde,O cunoagte pe doamnaLepiccape propriul
buzunar.A ghicit-o 5i de asti data. Dar nitirdul ista de
Remyle incurci, i-a stricattot planul,ala c6lui nu"i mai pasi
ce'o si Iie. Striveqteiarba subtalpi, cu ochii alintili aiurea.
-Cu toate astea,mie mi separe ci n-am obiceiulsd-mi
iau cuvdntulinapoi,spunemaici-sa,
$i nu mai adaugi nimic.
Urci iar scaragiintrd in odaie,cu panerulpe carctrebuia
se-lia Morcoveati ca si prindi obleli qi pe carcl de$e ase
anumede nuci.
Remye departeacum.
DoamnaLepic nu prea Dtiede glumi, ,sicopiii de prin
veciniseapropicde eaprevizitori, cici ii infricoqeazd aproa-
pe la fel ca invelitorul.
Remyazbughit-ospre9A116. Aleargi mAncAnd pemantul,
iar piciorul lui sting qi zibavnic lasdo d6ri prin colb,din-
luie qi sundca o cutie de tinichea.
Ziua fiind pierduti, Morcovea{anu mai arechef dejoacd.
 MORCOVEATi 105

Un prilej minunat de petreceres-a dus pe apa sAmbetei.

Pirerile de riu nu-s departe. Le aqteapti.
Singuratic qi firi apirare, lasl plictisul si-l nip;deasce qi
pedeapsasi vini de la sine.

O LovtruRA D[ TEATRU
ScenaI
DoamnaLepic:
lncotro?
Morcaaeald:
$i-a pus craaataceanaudti tt-a luitruit pantafii cu scuipat.
Mi duc cu titicu' Ia plimbare.
DoamnaLepic:
Nu4i dau voie si pleci, auzi? C; altfel...
Mdna-; dreaptdie trageinddrdt, caji cumat ureasd-ji ia at)Ant.
Mohau?aFincPtt:
Am inleles.

Scenaa II-a
Moroaeald:
Dus pegdnduri, ldngdceasornic.
La urmaurmei, ce weau eu?Si n-o iau dupiceafi.!Mama
e mai darnici in privinta asta decat tata. Mi-am lecut soco-
teala. Cu atAt mai riu pentru el.

Scenaa III-a
Domnull*pi,c:
{ine mult la Morcouald" dar cume mereupe drumui, che/natcu
Efaceri,nu areniciodatdtimp dz el.
106 JULESRENARD

Hai si mergem.
Motoaeald:
Eu nu merg, titicule.
Donnul I*Pi";
Cum nu mergi? Nu vrei?
Morcozteald:
O, eu vreau, dar nu pot.
Domnulhpic:
Ldmureqte-mi, ce s-a intampht?
Morcauald:
Nimic, rimin acas6.
DomnulLepi.c:
Mda, sigur, iar 1i s-a nezirit ceva. Ce dihanie mai eqti qi
tu? Nu mai qtieomul cum si te ia. Bavrei, ba nu vrei. Rimii
acas5.bdielaq.1i b5zaiecit pohegri.

Scenaa IV-a
DaamnaLefic:
Ca sd auddcesetufiejte, eaareintotdeaunaabiteiuLd|-a tragecu
urechea pe la uSi.
Siricugul de ell PrqJdcdndu-se cd I mdngdie,ti adrd mina ln
pdr ti-l trageaArtus.Ia te uiti cAt mai pitimegte pentm ci
taici-siu... (aicise uitd chiorE la domnulIapi) vrea si-l care
dupe el. Mama ta nu te-ar chinui cu ateta cruzime.
Domnull*piclatdL Si daamnaLepic-mamalSi tntarcspatclzunul

Scenaa V-a
Marcaoeali:
Ghanuitinh undulap,cudoudd.egete
adfdtein gurd.i cuunul tn nas.
Nu oricine poate fi orfan.
 MORCOVTATA 107

LA VANATOARE

Domnul Lepic iqi ia biielii, pe rind, la vAnitoare. Ei merg

in urma lui, ceva mai spre dreapta, din pricina bitiii pugtii,
qi duc tolba. Domnul Lepic e un mirgiluitor neobosit.Morco-
veali se incepilaneaz; s; se 1ini de taici-su, Gri si se
vdicireasc;. Ghetele il rod, degetelei se sucesc,cele mari i
se umfle la capeteca nigteciocinaqe, dar el nu zice nici pis.
Daci doboari vreun iepure de cum iese la vlnitoare,
domnul Lepic intreabi:
-Vrei si-l lagi la prima fermi din drum sau sd-l doseqti
intr-un tufi! li sA-lluim disear5?
-Nu, titicule, rispunde Morcoveaqi, mai bine il iau cu
mine.
Uneori seintampli sd poarte o zi intreage cate doi iepu
qi cinci potArnichi. Atunci vAri mana sau batista pe sub
cureauatolbeiJca si-qi odihneasci umirul amorgit.Iar daci
le iese cineva in cale, arati sarcina din spinare, fudul, qi
penrruo clipi uiti de povard.
Oboseala il ajunge mai ales atunci cand tolba rimane
goald qi cAnd nu are cu ce se fuduli.
-4,!teap6-mi aici, ii spuneuneori domnul Lepic. Eu mi
abat nitel pdn ar;tura asta.
Morcoveal; se oprelte locului, inciudat, li inlepenelte
aqa sub dogoarea soarelui. Se uiti h taici-siu cum calci
aritura in lung gi-n lat, brazdi cu brazdi qi bulgire cu bul-
gire, parci netezindul cu grapa, cum scotocelte cu leava
puqtii prin toate tufele, scaiegiiqi miricinigurile, in timp ce
pAni qi Pyram, dornic de un pic de umbri, se intinde la
pemant, gafeind cu limba de-un cot.
,,Degeaba, nu-i nimic pe-acolo", gandeqteMorcoveat;
in sinea sa. ,,Aqa,di iama prin urzici, croiegte,prep;deltel
i08 JULESRENARD

Si fiu eu iepure, la adepost, intr-o vizuini sub frunze, nici

dracr.r'nu m-ar clinti pe-aqaargili!"
$i bombine, afurisindu-l pe domnul Lepic.
Dornnul Lepic mai sare un perleaz, se caute gi prin lu-
cerna de ald.turi; mare mirare si nu dibuie de aste dati
vreun urecheat,
Zice siJ aqtept,murmuri Morcovea!;r qi-acumtrebuie
s5 gonesc dup; el. Daci incepi ziua prost, i{i merge prost
pAni seara.Aleargi, titicule, asudi, scoatesufletuidin cAine,
poarte-mi dupi tine pAni mi s-or inmuia oasele,da-i tot
degeaba.Desear; tot mofluzi ne intoarremacasi.
Cici Morcoveagi are niite supe$tilii copilirelti.
De fucare datd cAnddtue mdna la nz-aroc,wite-l pe Pyram
adulmecAnd,cu pdrul zbeiit Dicoadafeapini. Domnul Itpic
seapropie incetilor, cat mai mult, cu patulpu$tii in scobitum
umirului. Morcoveafi lncremenelte, nipidit de un prim
val de emolie.
lsi scaate
tapca.
Atunci, oi iqi iau zborul niqte potarnichi, ori !a!ne!te
vreun iepurc. $i dupi cum Morcoveati iSipuneSapca pe mp
saljhce un sal pAnd-n pdm'int, dorr'r'l1Lepic de grc! sau trage
in plin.
Morcoveali recunoaqtesingur: sistemulista nu se prinde
intotdeauna. Dace reped miqcarea prea des, ea rimine
liri urmiri, ca Ei cum norocul ar obosi si tot rispunde la
acelea{isemne.Iar Morcovea!;, cumpitat, le rireqte, gi ast-
fel izburclreaproapede ficcaredala.
Ai vizut ce lovitud? intreabi domnul Lepic, cAntirind
in mAini un iepure care nici n-a apucat s; se riceasce !i
apisAnduJ pe burta bilaie, ca sI stoarci din el cele din
urmi necurilenii.Da de ce razi.'
Pentruci.mulgumitimiel-ai doborAt,spuneMorcoveali.
 MORCOVEATA 109

$i, mAndru de noua-i izbAndi, ii dezvi.luie increzitor

metoda sa.
Ce spui? face domnul Lepic.

Hm! N-aq putea spune ci nu mi-ngel niciodatS.

Domnulbpit:
Haide, lasi flecireala, n;tifleaJi! Daci gii la faima ta de
biiat deqtept,nu te slituiesc sd indrugi gogoqileasteade faji
cu al1ii. !i-ar ride in nas. Numai daci nu cumva i1i bagijoc
de taici-tiu.
Marcaaeald:
Ziu ce nu, titicule. Iarti-mi, tu ai dreptate: sunt on
natarau.

MUSCA

Van;toarea continui !i Morcoveafi, care ridici pociit

din umeri, convins c; e un mare prcst, merge iari in urma
lui taici-siu, plin de zel, ciznindu-se si puni. piciorul stdng
in cilcitura piciorului stAng al domnului Lepic qi iugind
pasul de parci l-ar fugiri un ci.pciun. Se odihnelte doar cat
rupe vreo mur;, vreo pari pidureali dintre cele care fac
gura pung;, albesc buzele qi potolesc setea. De altfel, in-
tr-unul dintre buzunarele tolbei duce plosca cu rachiu. Hai
o inghiliturA, hai alta - d; gata aproape tot rachiul, de unul
singur, fiindci domnul Lepic, imbdtat de vAnitoare, r.riti
si mai cear;.
Nu tragi o dulci, t;ticule?
Vintul n-aduce decit un mormiit de rcfuz. Morcoveal;
gole;te plosca ficandu-i de petrecanie li ultimului strop, cu
care abia il imbiase pe taici-su !i, amegit,intinde iar pasul
11 0 JULESRTNARD

dupi el. Pe neatteptate se oprclte in loc, vAri un deget in

ureche, scuturAnduJ de zor, il trage afari, apoi parci asculti
qi ii strigi domnului Lepic:
$tii, titicule, cred ci mi-a intrat o musci in urcche.
Domnullzpit:
Scoate-o,b;-iete.

S-a bigat prea la fund $i nu pot s-o ating. Aud doar cum
bizAie.
Domnul Lepit:
Atunci las-o si moari.

$i daci se inmullegte,titicule, daci-qi face cuib?

Domnul lzpic:
incearci s-o strive;ti cu collul batistel.
Morcoreald:
Ce-ar fi sd torn nitel rachiu s-o inec? imi dai voie?
-Toarni ce wei, strigi domnul Lepic, dar lasd-mi-n pace!
Morcoveagi lipeqte buza plogtii de ureche qi o golegte pen-
tm a doua oari) si 6e la adepostdaci domnului Lepic i-ar
trece p n minte si-$i ceard partea.
qi indati strige aoios, alergAnd si-l ajuagi din urmi:
$tii, titicule, nu mai aud musca. Cu siguranli ci a dat
ortu'popii. Atita doar c-a biut rachiul.

PRIMUL SITAF

-Stai colea, spune domlul Lepic. E locul cel mai bun.

Eu umblur-uciinele prb p6dureqi stirnim sitarij:cum auzi:
pit, Pit, clwlette urechile gi casci ochii. Sitarii au si zboare
chiar pe deasuprata.
 MORCOVEATA il1

Morcoveat; line arma in meini. Ast;zi va tmge pentru

intAia oari intr-un sitar.PAni acum a doborat cu pulca dom-
nului Lepic o prepelip, a jumulit de pene aripa unei potlr-
nichi in zbor qi a lisat se-i scapeun iepurc.
Prepelila a impuqcat-o la pemant, sub nasul c6inelui.
La inceput se uita la ghemotocul acela de culoarca liranei,
rata sa-l vada.
Dd-re nilel inddret.I-a sllruit domnul Lepir. e5qipres
aproape.
Firi voie, Morcoveali a mai ficut un pas inainte, a ochit
li a apesatpe trigaci, cu buza levii aproape lipiti de coco-
loqul cenu;iu, pe carc l-a amestecatcu lirena. Pe urm; n-a
mai gisit din prepeli{a slartecatedecat niqte pene li un cioc
insangerat.
Cu toate acestea,doar doborAreaunui sitar sfinjelte faima
unui tallfu \'anitot !i seara asta se vestelte hotirAtoare in
viala lui Morcoveal;.
$tie oricine ci amurgul te am;gelte. Lucrurile iqi invil-
miqescliniile nedeslugite.BizAitul unui gAnlarspinteci lini$-
tea ca un tunet. Morcoveati, tulburat, arvrea s; treaci odati
peste aceasteiDcercarc.
Sturziiintorqi de prin livezi leqnescprintrc stejari.Morco-
veati ii ia in citarea armei, ca si-qi mai deprindi pulin
ochiul. $terge cu maneca abureala de pe geavd.Frunze
uscatezburdi firi {int;, incoace $ incolo.
intr-un tArziu, doi sitari, cu zborul ingreunat de lungile
lor pliscuri, se inalgi qi se fugiresc dregistoli, rotindu-se
pestepidurea fremitAndi.
Pit, pit, pit, aude MorcovealS, intocmai cum il prevenise
domnul Lepic, dar atet de incet, incAt nu crede c6 vin spre
el. Ochii ii fug in toate perlile, fir; astampir. Zireqte doui
112 JULTSRTNARD

umbre lunecAndu-i pe deasupra capului !i, cu patul pu$tii

proptit in burti, tmge in aet la nimereali.
Unul dintrc sitari se niruie cu pliscul inainte, iar ecoul
poarti cumplita detunitur; in celepatru colpri ale pidurii.
Morcoveali ridicd sitarul cu aripa frinti, il vAnturi birui-
tor prin aer li trage in piept mirosul de pulbere.
\ram soseqtein goani, lisAnduJ in urmi pe domnul
Lepic, care nu ziboveqte, dar nici nu se gribeqte mai mult
ca de obicei.
,,Aproape ci n-o si-gi creadi ochilor", gendeqteMorco-
vea!;, pregitit si culeagi laude.
Domnul Lepic di insd la o parte crengile unui tufig, iese
Ia iveali gi-i zice liniqtit fiului siu inci inviluit de fumul
impuDcetudi:
Ce Dumnezeu nu i-ai doborAt pe amAndoi?

CARLIGULDE UNDITA

Morcoveatase apuc; sd .urete peltii pe r are i-a prins:

lini, roqioare,ba chiar qi bibani. Le rizuie solzii cu cugitul,
apoi ii spinteci qi le pocneqte sub chlcii bigicile pereche,
strivezii. Aduni ma1elepentru pisici. Furat de treabi, robo-
tette de zor, aplecatpestegileata albi de spumi, bigAnd de
seam; si nu se stropeasci.
Doamna Lepir-vine arunceo privire.
'i
- Bravo! spune ea. Astizi ai prins pe;te de-o mancerici
pe cinste.Vezi cA pogi fi indemAnatic cind vrei?
11mdngAiepe grumaz qi pe umeri, dar cum trage mana,
izbucnelte in lipete de durerc.
Un cdrlig de undigi i s-a infipt in vAr{ul degetului.
 MORCOVTATA 113

Ernestinaaparein fugi, dupi ea Felix,cur6nd qi dom-

nul Lepic.
-Ia si vedem!spunei.
DoamnaLepic strengedegetulintre genunchi,din care
priciri cadigul se infige !i mai adAncin carne. Felix qi
Ernestinao suslin,iar domnul Lepic o apuci de bral 9i i-l
ridic6,agacdtogipotsi-i vadi degetul.CArliguli l-a strdpuns
dintr-o partein alta.
DomnulLepicincearca seJscoale.
-Ah, nu, nu aqa!fpi asculitdoamnaLepic.
lntr-adevir, intr-o parte vArful,iar in cealalt6lndoitura
ca o bucl6nu lasdcArligulsi iasi.
Domnul Lepic igi puneochelarii.
-Drace! faceel. Ar trebuirupt.
Cum sdJ rupi lnsi? Sopl ei n"arecum si apucecdrligul
qi, Ia cea mai mice incercar.e, doamnaLepic sarein sus9i
url6, Cum adice,vor si.smulgi inima, viagadin ea?P6i cAr-
ligul dstac otel de soi.
-Hm, mormiie domnul Lepic, atunci trebuie crestat
degetul.
lgi potrivegteochelarii,scoatebriceagulgi se apucXsi
plimbe pe degettiilu1 tocit al lamei,intAi uqorde tot, abia
atingandpielea.Apoi apas6.E numai broboanede sudoare.
Di sAngele.
-Au! Au! Aul seviicireqte doamnaLepic, li tofi cei de
fagi secutremuri.
Mai repede,t;ticule! spuneErnestma.
Ia nu te mai prosti atatalseoFre$teFelixla maici-sa.
Domnul Lepic igi pierderibdarea.Briceagdsmrtece,fe-
ristruieqtela intamplare,iar doamnaLepic, dupi ce mur-
muri ,,MicelarulelMicelarulel", din fericire,leqini.
lt4 IULES RENARD

Domnul Lepic nu scapi prilejul. Alb la faF li innebunit,

cioparfeqte,scormonelte prin carne ;i iati ci din degetul
care nu-i decat o rani singerAndi cade gi cdrligul.
uf!
in vremea asta, Nilorcoveati - nimic. La primul gipd.tal
rnaic'-siia giqters-o.St;pe scar;,cu capulin mAini,qicauti
si-gilimureasci intinplarea. De buni seami ci wAnd s-azvAr-
le undip mai departe,ci.rliguli-a rlmas prins in spate.
,,Acumnu mi mai mir ci nu trigea peltele",ili spuneel.
Asculti vaietelemaice-sii!i la inceput nu-5i prea face
inimi rea din pricina lor. Parci el n-aresi urle cind o si-i
vini rAndul,numaidecat,ba inci li mai qi, cAtl-or line pu-
tedle,pani o si r;guFasci, astfelca maic6-sas; secreadd
rezbunati cu un ceasmai devremegi si-i deapace?
Vecinii.atrali de larmi, vor siJ descoasd,
-Ce s-aintAmplat,Morcoveali?
El tacemilc, igi astupi urechile,qi scilhrlia.i rogcovani
sefacenev;zuti. Veciniiseingird.in capul scirii qi agteapti
si aflepricina.
In celedin urmi seivegte9i doamnaLepic. E palidi ca
o leuze$i,mandri ci a trecutprintr-o mareprimejdie,gine
la vederedegetullegat cu grija, cu o cirpi. Biruindu-gi
o reme$ili de durere,le suride celor de faJi, ii liniqteqtecu
cAtevavorbeqi-i spuneblind lui Morcoveald:
M-ai ficut si pitimesc, biicpqul mamii. Dar te iertr
nu-i vina ta.
Niciodati nu i-a vorbit a!a. Morcoveali, uimit, ridici frun-
tea.Vededegetulmaici-sii inlE5uratintr-o cirpi curati qi
legatcu ald, gros$ pitrat, ca o pipu$e de copil sirac. Ochii
i seumplu de lacrimi.
DoamnaLepicseapleacispreel. Biiatul di si sefereasci
dindardlul bra!uluiindoit.cade obicei.in schimb,maici-sa,
mirinimoasi, il sdrut;.de fali cu to!i.
 MORCOVEATA 115

Morcoveagi.nu mai pricepe nimic. PlAngepe rupte.

-Daci-1i spun c-a trecut, ce te iert! M; crezi oare aqade
haini?
Morcoveali hohotelte $i mai qi.
-Tii, ci prost mai e! Pogi si juri ciJ jupoaie cineva de
viu, spune doamna Lepic citre vecinii induiogaf de atita
bunitate.
Ea le di cirligul de undi$, pe care ei toli il cerceteazi,
curioqi. Unul zice ci-i clrlig numirul 8. incetui cu incetul,
doamna Lepic iqi recap;ti ulurinlavorbei !i incepe si turuie,
povestind tuturor intemplarea.
Ahl De nu mi-ar fr aqa de drag, l-aq fi omorAt pe loc.
Afurisitd urealte qi cirligul ista. Credeam c-o si-mi dau
duhul din pricina lui.
Ernestina e de pirere ci trebuieingropat undeva departe)
in cap;tul gr;didi; silpuniintr-o groapi gi si sebituceasci
bine pimAntul deasupra.
-Ba deloc! sare Felix cu gura. Am si-l pdstrcz eu. Vreau
si prind pegtecu el. Asta zic gi eu cArlig - cilit in singele
mameil Ce mai pelti o si prind! O grozdvie!Dintr-iia baro-
sani, si nu-i pogi duce in bra1e.
$i'l zgAlpie pe Morcoveali) care, buimac qi acum ci
a scepat{er; chelfineale, se intrece cu pociinfa, scoatenilte
gemete rdguqite qi scaldi-n lacrimi pistruii de pe mutra lui
cea sluti, obi$nuiti cu scatoalcele.

BANUTULDEARGINT

I
Daamnahpic:
N-ai pierdut nimic, Morcoveaja?
116 JULESRENARD

Morcouajd:
Nu, mimico.
DaamnaLepic:
De ce te gribeqti si spui nu, {iri si. te gAndeqti?Cauti-te
mai intAi prin buzunare.
Morcoaeald:
Iqi intoarce buzunarele pe dos gi le priveqte cum atarni
ca niqte urechi de migar..,
Ah, da, mimico! Hai, di-rni-I.
DoamnaIxpic:
Ce se-Jidau? Vasizic; tot ai pierdut ceva?Eu te-am in-
trcbat aqa,dinintamphre, qiuite ci am ghicit. Ce-ai pierdut?
Marcoua!d:
Nu !tiu.
DoamnaLepic:
Bagd de seami! Egti gata si fagi iar o minciuni. Ai qi
inceput si bad campii. Nu te p pi. Ia zi, ce-ai pierdut?
Nu cumva titirezul?
MorcauealA
Da, sigur Nici nu md mai gAndeamla el. Da, mimico,
titirezul.
DaamnaLepic:
,,Da, mdmico." Nu-i titirezul. Doar fi l-am luar sipt;mana
Irccu16.

Atunci, briceagul.
Doamnal*pi,c:
Care briceag?Cine dat fe briceag?
"ti-a
Mar Leald:
Nimeni.
Doamnalapic:
Ei, biiete, aqan-o scoatemnoi la capit. S-ar zice ci te bag
in speriegi.Suntem singuri gi uire cA eu te iau cu biniqorul.
 MORCOVEATA 117

Un copil care!ir1ela mamalui n-arenimic de ascuns.Pun

prinsoarec-aipierdutb;nulul AIade argint.De ltiut nu ttiu
nimic, dar suntsiguri. Sdnu tigiduieqti. Sevededupi nas,
Morcoeald:
Mimico, era binugul meu. Mi l-a dat naqu'duminici.
Dac; l-am pierdut, aqa-mitrebuie.Nu-mi pare bine deloc,
dar o s6-mi treaci. Apoi, ce mare scofali un binul acolo?
Unul mai mult saumai pulin!
Doamnalzpic:
Ia te uita ce-imergegura!$i eu suntbuni, stause-lascult,
Vasizici pulin l1i pasi ci naiu-tiu, care ili cauti atata in
coarne,a trudit siJ cAltige!i acumo sAsesupere,asa?
Morcowatd:
Lasi, mimico, o sdzicemci l-am cheltuitca si-mi fac Ai
eu o poft6.Ce, trebuiasdstausiJ pizesctoati viaga?
Doamna lalic:
Gura, pocitanie!Nu trebuiasepierzi benuFl li nici sil
cheltuie$ti ala,decapultiu. NuJ mai ai, te priveqte;apucd-te
gi cauti-I, giselteJ, scoate-ldin fabrici, treaba ta. Hai,
gterge"o, destulcu vorbdria.
Marcoue ald:
Da, himico.
Doamna Lepic:
Ia isprivelte cu,,da, mimico" ista gi nu mai face pe
deqteptul vai de tine de te-aud cumva liliind, quierind
pdntre dinli ori lecend-ope surugiul!Cu d-astean-ai succes
la mrne.

II
Morcoveat; se plimbi cu paqi misuraqi pe aleile din
gridini. ScAnceqte.
Cauti pulin qi se smiorciie o grimadi.
118 JULESRENARD

CAnd simte c6-l vedemaici-sa, seopreqtein loc sau seaplea-

ci de scotoceltecu degeteleprin micrig ori prin nisipul mi-
runt. Cand socoateci doamna Lepic s-a dus, nu mai cauta,
O porneltemai deparre.numai de formi, cu nasulin vant.
Unde naiba sd fre binupl de argint? Pe sus)prin vreun
copac, prin vreun cuib?
Sunt unii niuci care nu cauti nimic li gesescaui
Asta-i lucru ltiut. in schimb, Morcoveali, de s-ar tiri gi
de-a buqilea,n-ar face decat si-li toceascegenunchii qi un-
ghiiie degeaba,fi.ri si giseasci micar un ac.
Obosit si tot umble aqa,dupi cai verzi pe perefi, Morco-
veale se las; pigubaq qi hotirigte si intre in casi, si isco-
deasci in ce ape se mai scaldi maici-sa. PoatecI s-apotolit
qi, daci vede ci el nu giselte binulul, selasa li ea pigubaqi.
Doamna Lepic insi - niciieri.
Mami. o. mamiculo srrigi el
"fios.
Ea tace chitic. Abia ce-a ieDit din odaie, IisAnd deschis
sertarul de la misuja de lucru. Iar printre ghemele de ldni,
andrelele,mosoarclealbe gi rogii din sertar,Morcoveafe zi.-
rclte celiva binufi de argint.
Parci imbitrAnesc acolo.Ai zice ci dorm, trezigidin somn
doar din an in Paqte!i rostogolili de-a valma dinr-un col! in
altul, ftr; se le Uni cineva socoteala.
Pot s; fie trei li tot atat de bine patru sau opt bdnuli.
Greu de numirat. Pentru asta ar trebui si ri.storni sertarul,
si scuturi ghemele.$i-apoi, cum dovedeqti?
Cu acel sAnge-rece,care nu-l piriselte decat in cine itie
ce imprejuriri deosebite,Morcoveali intinde mana hotidt,
lterpelelte un bdnul qi o ia din loc.
Frica de a nu fi prins asupra faptului ii alungd loviiala,
remugcirile, gAndul primejdios de a se intoarce la masa de
lucru a maici-sii.
 MORCOVEATA 119

Iese glong pe u!;, str5bate aleile, alege un loc potrivit,

,,pierde" banul, il pocnelte cu cilciiul deJ infundi. in pi-
mant, apoi se trAnte;te pe burti gi, gAdilat de ierburi pe la
nasJse tar;qte incoace qi incolo, dupi cum i se nizare, in
cercuri neregulate,intocmai ca atunci cAnd te roteqti,legat la
ochi, injurul unui lucru ascuns,iar cel care concluceaceasta
joaci nevinovati se bate ingrijorat cu palrnele peste pulpe
qi sfiigi:
,,Pizea! Foc! Focl"

m
Morcoteald:
Mimico, mimico, l-am gdsit.

sh
DoamnaLepi.c:
$i eu l-am gisit.
Marcol)ealil
Cum aqa?Uite binu,tul.
DoamnaLepic:
Uite-l colea.
Morcateatd:
Asta-i buni! Aratil. Stef50
DoamnaLepic:
Arati-l tu.
Morcot)eald:
Arati banul. Doamna Lepic l-amti pe al ei. Morcoveali
ii pip;ie, ii centirelte in palmi qi chibzuieqtece si rispundi.
Ciudat! Tu unde l-ai gisit, mimico? Eu, aici, pe alee, la
rddicina pirului, De douizeci de ori am cilcatpeste el pAni
s5-lv;d. Lucea. La inceput am crezut c5-i o bucati de hArtie
ori weo viorea albi. Nici nu m-am ostenit si m-aplec. Mi-o
fi cizut din buzunar intr-o zi cAnd m-am tivi_lit orin iarbi.
120 JULESRENARD

Ia uiti-te, mimico, si vezi unde se pitise holomanul, in ce

birlog Mi-a dat de furce, nu glumi, poate sdselaude cu asta!
Doamnalzpic:
Nu zic ba.
Eu am gisit banul in cealald haini a ta. Degeaba liam
tot spusse-!i goleqtibuzunareleatunci cAnd te schimbi. Aln
vrut si-!i dau o leclie. Te-am lisat si caugi ca si te-nveji
minte. Dar se vede treaba cd cine caute gAselte,cici acum,
uite, ai doi binuf de argint, nu unul. Iati-te bogat. Totul e
bine cAnd se sihrgegtecu bine, insi si gtii de la mine ci banii
nu aduc fericirc.
Morcaaeajd:
Pot s; m;. duc lajoaci, mimico?
Doamnallpic:
Sigur ci da.Joaci-te acum, pAni nu-1itrece vrcmea. Ia-ti
!i benulii.
MarcoaealA
Oh, mimico, unul mi-ajunge qi chiar te rog sd-l pistrezi
tu pana mi-o trebui.
DoamnaLepic:
Nu, socotealacinstiti e prietenie de nidejde. Pestrcaz;-f
binulii. Sunt ai tii amindoi, qi cel de la naqu-tiu, !i cel pe
care l-ai g;sit sub pir, daci nu cumva gi-l cere pigubagul.
Cine si {ie?imi tot frimAnt mintea, dar degeaba.Tu ce crezi?
Morcouald:
Ziu daci qtiu, qi-apoipulin imi pasi: vid eu mAine.Sirut
mana, mimico, $i mullumesc.
DoamnaLepic:
Stai nijell $i dad-i gridinarul?
Morcaueald.:
Si dau o fugi siJ intreb?
 MORCOVEATA 121

Doamnalxpi,c:
Stai, copile, ajut6-m; li tu un pic. Ia si ne gAndim noi.
Pe taice-tu nuJ putem binui ci umbl5 liri bigare de seami
cu banii, doar e om in toat; Iirea. Sori-ta ili stringe econo-
miile in pugculili. Frate-tiu n-are cand si mai piardi banii:
qi-aqai se duc printre degete.
Adici, eu siJ fi pierdut?

Asta m-armira, memico, fiindci tu eqtiordonati in toate.

Doamnahpic:
De. o mai pbtescei )i oamenii mari. nu numeJcopiii.
in slhrgit, vid eu. Oricum, asra mi privelte doar pe mine.
S-o lisim balti. Tu nu-Ii mai bate capul, hai, fugi lajoaci,
dragul mamei, dar nu te indepefta prea mult de casi. Eu mi
duc s-amnc o privire in sertarul mesei mele de lucru.
Morcouald, mre a Si.lbughise,selntaarce cLlil)apa.'i dufd.
maicd-sa.In celedin urmd se hatdrdstebrusc, 'iJate
o qjungedin urmd, li
treceinainte,sefnlepenette
'inJala ei ti-i lnt;ndetn tdcereobrazul.
DoamnaLepic:
Cu mdnadreaptdridicatd- emminlarendprasnicd,
Te qtiam mincinos, dar nu in halul ista. Acum minli cit
$apte.Mergi tot pe drumul istal Azi furi un ou, maine un
bou! $i dupi asta o omori qi pe maici-ta.
Rdsundpina falmd.

t D E I P E R S ON A L E

Seara,domnul Lepic, Felix, Ernestinaqi Morcoveali se

stringinjurul ciminului in careardeo buturugdcu ridicini
cu tot, !i celepatru scauneale lor seleagini pe picioarele
t22 JUIES RINARD

din fa1i. Staulataifas qi, in lipsa doamnei Lepic, Morcoveali

Ie impirtlqeqte ideile sa1e.
-Pentru mine, spune el, faptul c; eqti neam cu cineva nu
inseamni nimic. Aqa, de pild6, tu $rii cat te iubesc,titiculel
Or, eu nu te iubescfiindci elti tadl meu; te iubesc{iindci egti
prietenul meu. La drept vorbind, n-ai niciun merit ci eqti
tat;l meu, darprietenia ta o privesc ca pe o inalti- favoarecu
care nu-mi elti indatorat qi pe care mi-o acorzi cu dirnicie.
Haida-de! face domnul Lepic.
-Dar pe mine, dar pe mine? intreabi Felix !i Ernestina.
E tot aia, rispunde Morcoveald. Numai intdmplarea
v-a {icut frafi mei. De ce v-aq fi recunosci.torpentru asta?
Cine-i vinovat ci. tustrei suntem de-aldeLepic? Nu vi puteli
impotrivi in niciun fel lucrului 6stuia. Agadar,n-are niciun
rost si vi riman indatorat pentru o inrudire involuntari.
Eu vi mulgumescdoar! tie, frate, pentru ocrotiea tal !i Iie,
surio^ar5. penrrugrija plina de lolospc ccre mi-o por1i.
-IncAntat! spune Felix.
De unde-o mai fi scoland cugetidle asteabizare?se mi-
nuneazi Ernestina.
_Toate astea,urmeazi Morcoveafi, le
spun in general,
{iri si dau nume; iar daci mimica ar fi aici, le-aqrepeta gi
de fa15cu ea.
-Nu spui tu poveqtileasteade doui ori, zice Felix.
Ce vezitu riuin cuvintelemele?i-ointoarce Morcoveali.
Nu-mi ristilmicili gAndurile!Departe de a fr liri inimi, eu
vi iubesc md mult decat vi se pare voui. Dar aceast; afec-
qiune,in loc si fre banali, porniti din instinct deprindere,
!i
este conqtient;, ra6ionali, logici. Logici, iati termenul pe
care-l cautam,
Oarc cand o si te dezbari tu de ndravul de a folosi
cuvinte al ciroringeles nu-l cunoqti,mormiie domnul Lepic,
 MORCOVTATA 123

ddicandu-ses; meargela culcare,!i si tot cauJi,la varsta ta,

si fii mai cu mo1 decAt ceilalli? Daci bunicul vostru, Dum-
nezeu si-l ierte, m-ar fi auzit indrugAnd doar un sfert din
pa-lavreletale, mi-ar fi aritat pe loc, cu un picior in fund
gi una dupi ceafi, ci nu-s decat feciom-su.
Vorbim qi noi ca si mai treaci vremea,glisuieqteMorco-
veafi, cup ns deodati de neliniqte.
E !i mai bine si taci din guri., i-o reteazi domnul Lepic,
care line o lumanare in mani.
$i pleaci. Felix il urmeazi.
'-Sd.nevedemcubine,bitrAneli-aruncdelluiMorcovea!e.
Dupd Felixse ridica 1i Ernesrina!i murmuri cu un dcr
grav:
Buni seara,dragul meu prieten!
Morcoveali rimine singur,descumpdnit.
Ieri, domnul Lepic il slituia si se deprindi sd gAndeasci:
,,Ce-i aia: zice lumea? Cine-i lumea? Lumea inseamni
nimeni. Prea repeli ca un papagal tot ce-auzi de la al1ii. in-
cearci si gAndeqtitu, cu capul tiu. Folosegteidei personale
in vorbire, chiar daci la inceput nu ai decAtuna singuri."
VizAnd ci la prima incercare de acestfel toli il privesc
piezig, Morcoveagi inibuqi focul, inqiri scauneleIa perete,
face o pleci.ciune citre penduli qi se duce s6 se culce in
odaia in care di scara pivnilei, numiti din pricina asta
odaia pivnigei. Odaia-i r;coroasi !i pl;cud vam. Vanatul se
pistrcazi lesneacolo o siptimAni incheiati. Ultimul iepure
doborAt sAngereazicu botul intr-o strachini. Mai sunt acolo
niqte coquri pline cu griunle pentru g;ini, qi MorcovealS
nu se mai satur; s; tot riscoleasc; griunlele, aiundAndu-gi
mAinile pini la cot in ele.
De obicei, toate hainele familiei, atArnate in cuier, il inspdi-
mAnti. Ai zice ci-s niqtesinucigaqi,care abia s-au spAnzurat,
724 ,ULEs RENARD

avand mai intai grije si-qi ingire ghetele,in ordine, pe polila

de deasupra.
in schimb, asti-seari nu se mai teme. Nu mai scotocelte
cu privirea pe sub pat. NuJ infricogeazi nici luna, nici umbre-
le, nici pupl din grldini, sipat acolo parci anume pentm
cine ar aveachef sI se arunce intr-insul pe fereastri.
I-ar fi frici daci s-ar gindi ci-i este fiici, dar nu se mai
gAndeqtela asta. Si-a pus c5lna$a de noapte qi uiti si pi-
qeascinumai pe cilcAie, ca si auJ pitrundi ricoarea lespe-
zilor de pejos.
Se viri in atternut !i, cu ochii pironili la ciubucele de
ipsosumed, continui si-qi dezvolteideile penonale, numite
asttclfiindcatrebuiesi le piistrezedoar penr-rusine.

FURTUNA FRUNZELOR

S-a scurs o buni bucati de r.reme de cAnd N{orcoveagi

iscodeqtevisitor o fmnzi din virful acestuiplop uriaq.
Cu gindurile aiurea, agteapti. si se clinteasci.
Ai spuneci-i desprinsi de plop gi ci trdielte o viatd a ei,
singuratici, liberi.
in {iecare zi sclipegtesub prima qi ultima razi de soare.
A ramas aqa de la arniazl, incremeniti, parci moart;,
mai degrabi pati decar frunzi, qi Morcoveaji ili pierde
ribdarea, supirat, cind in slirqit ea face un semn.
Dedesubt, o lrunzi apropiati face acelagisemn. Altele il
repeti, il impirtA,sescfrunzelor inv€cinate, care-l trec cu
grabi mai departe.
E semn de primejdie, cici in zare se ivegtemarginea unei
tichii cafenii.
 MORCOVEATA 125

$i plopul a qi incepur sI se cutremure. Se cizneqte parci

si urneasci din loc, si impingi in lituri, piturile grele de
aer care-l apasi.
Nelini$tea lui cuprinde fagul, un stejar, castanii, toji
!i
copacii din gridint prind si-qi faci semne,dindu-qi de gtire
ci marginea deslugiti;i intunccati a tichiei e impinsi inain-
t€ !i se l;leqte tot mai mult pe cer_
La inceput, copacii iqi zbuciumi crengile subfri, amulind
pdsirctul, amulind mierla ce azvdrleao nod la intamplare,
ca un bob de mazirc crud, turtureaua pe care Morcoveali
o zirise adineauri virsdndu-gi in rafale gAlguritul din guqa-i
pestrili, ti colofana cca nesulcriti, cu coada ei colofeneasci.
Apoi, pentru a-!i infrica vrijma6ul, purced sili lrimdnte
bragelcvAnoaseqi lungi.
'I'ichia vinegiei9i poar!; inaiDte nevala-i lenevoasi.
lncet, incet, se bolteqtc peste tot cerul. Alungi azurul gi
astupi orice locgor pc unde poate pitrundc aerulr vrend
parcd siJ sufocepe Morcor.cald. Uneori ai zicc ci, istoviti
de propria povari, richia asta e gata s; se privale pestesat;
dar se oprclte la vreme dcasupra clopotDilei, temandu-seci-r
varful acesteiaar putea $ o sfalic.
Uite-o, e atAt de aproape, ci, fire vreo alti ameninlare,
inccpe panica, izbucnesclipete.
Copacii iqi amesteci miniogi umbrelc nedesluqitc.in care
lui Nlorcoveali i se nizare cI vcde cuiburi pline de ochi
rotunzi qi de ciocuri albe. VArfurile lor se incor-oaieqi se in-
dreapti, ca ni!tc capetetrezite pe aeagteptatedin piroteale.
CArduri, cdrduri, frunzele igi iau zborul, se abat inderit !i,
tcmitoare, imblenzite, incearci si se prindi la loc. PlipAn-
dele frunze de salcim suspini, cele ale mesteacinului jupuir
se tanguie, cele ale castanilor guieri, cele ale curcubegicii
celiritoarc se fug:resc intr-un fream;t pe zid.
t26 ,ULESRENARD

Ceva mai incolo, merii bondoci iqi scuturi poarnele,care

cad bufnind surd la pimAnt.
Pulin mai deparre. tulele de coacSzesangereazapicuri
rogii, iar cele de porumbe picuri cerneali.
$i departe de tot, ca imbitate, verzele milci din urechile
lor de migar, iar cepele miniate se izbesc intre ele, spir-
q;ndu-i; meciuliiledoldorade seminle.
Ce sifie? Ce toani? Ce inseamni asta?Nu tuni. Grindina
nu bate. Nu firlger;.li nu cade strop de ploaie. Noaptea asta
ticutd in miezul zilei, care-l innebunegteqi-linspiimand pe
Morcoveal;, este intunecimea vijeliei de sus.
Acum tichia s-a intins pestetot, sub soareleascuns.
Totuqi tichia se m\ci. Morcoveali qtiebine astal aluneci
rnereu,iar norii in goani o I'or destrima pAnd la urmi. $i el
are s; vadi iari$i soarele.Degi acoperi intreg cerul, tichia ii
strange leasta !i-i apasi fruntea. inchide ochii qi ea i se lasi
dureros pestepleoape.
Igi infundi !i degetele-n urechi, dar furtuna de afari.
pitrunde la el in odaie cu gipetele gi vijelia ei.
$i-i culegeinima ca pe ua petic de hdrtie de pe uligi.
I-o strange, i-o mototolegte, o face bo1 qi-o sfAqie.
Aqa ci Morcoveagi.a mai rimas doar cu un bob de inimi.

RIvoLTA

Daamnalzpic:
Morcoveali., puiule, fii b5jaa de treabe !i du-te de adu-mi
o jumetate de unt de la moari. Hai, di o fuge. Nu ne a$ezim
la masi pan; nu te-ntorci-
 MORCOVEATA 't27

Morcoaeald:
Nu vreau,mamico,
DaamnaLepic:
De ce sd nu \'1.ei?l-e atteptim, ala cum ti-am spus.
Morcoaeald:
Nu vreau.mdLmico, nu ma duc la mo.rre.
Doamnahpic:
Cum adici nu vrei si te duci la moari? Ce vorbi-i asta?
Te-a intrebat cineva?... Msezi?
Mortoteald:
Nu, mimico.
Doamnal*pit:
Hm, eu nu mai pricep nimic, bdiete. Du-te numaidecet
la moari si-mi aduci ojumitate de unt, ai auzit?
Morcoaeald:
Am auzit. Dar de dus nu mi duc.
DoamnaLepic:
Nu cumva eu visez?Ce-i asta? E pentm prima oari in
viala ta cAnd nu vrei si m-asculgi.
Morcouald:
Da, mimico.
Doamnal*pic:
Nu vrei si asculli de mama ta?
Morcaaeald:
De mama mea, da, mimico.
DoamnaLepie:
Ei, nu mai spune,s-o vid qi pe asta!Nu te cari odatS?
Morcoua!d:
Nu, mimico.
Doamnalzpic:
Gura, cari-te, auzi?
128 ]UTESRENARD

Morcoaeald:
De ticut, tac, dar nu mi car niciieri.
DoamnaLepic:
Ia farfuria asta qi cari-te cAt mai ai timp, auzi?

T
Morcoveagitace,fbri sdseurneascidin loc.
Ia uitalivi, curate revoludelstrigi doamnaLepic pe
c.,r; n. t ; . ; - . 1 h" . i .r.
inf-adevir, e pentru prima oari cdnd Morcoveali ii spu-
ne nu. $i barem daci l-ar h supirat cu ceva! Daci micar
l-ar fi luat de lajoaci! Nici pomeneali! Stitea tdntit la pi-
mant !i trandivea, cu nasul in vAnt gi ochii inchili in soare.
$i acum, cu capul sus,o infrunti.
DoamnaLepir-nu mai inleLeqenimic. ii cheamdpe roli.
ca qi cum ar striga dup: ajutor.
Ernestina, Felix, veniti incoace si vedeli rninuni$e!
Si vini qi tata, qi Agata. Nimeni sd nu lipseasci.
Pan; qi mrii trecitori de pe ulili se opresc.
Morcoveali st;. in mijlocul curlii, la distani5, mirat ci-i
in staresi faci fagiprimejdiei qi de-a dreptul uimit ci doam-
na Lepic uiti s6-l bati. Dar ceeace sepetrecee atat de grav,
incat ea ru se mai simte in stare de nimic. A renungat Ia
gesturile ei obiDnuitede intimidare, la privirca ei ascufiri !i
arzitoare ca un ac inrogir. $i totuqi,{Arevoie, buzelei sedez-
lipescsub apisarea furiei liuntrice, careizbucnegtequierAnd.
-Oameni buni, se viiciregte ea, l-am rugat pe Morco-
vea16,cu frumosul, si-mi dea o mini de ajutor, si faci o
mici plimbare pdnX la moar5. Ia ghicili, ce mi-a rispuns?
intrebaliJ numai. AJtlela1ir redeca na.coceqc.
 MORCOVEATA 129

Toli ghicesc,iar Morcoveali, prin atirudinea sa, e scutit

se mai repete.
Bldnda Ernestina se apropie $i-i loptelte la ureche:
-Bagi de seami, o si fre I'ai de pielea ta pAni Ia urmd.
Fii ascultitor, ia aminte la ce-ri spunesom ta, fiindci i1i vrea
binele.
Felix se crede la teatru. N-ar ldsa pe nimeni si.-i ia locul.
Nu se gAndeqteci daci Morcoveal_in-o si le mai faci pe
toate,o parte din treburi r.or pica de miine in seamalratelui
rnai mare, cum e !i firesc. Mai degrabi l-ar incuraja. Nu
mai departe decAt ieri il privea cu disprel, zicAndu-i giini
plouata. Astizi insi il socotegtedeopotrivi cu sine
!i-l sri-
meazi. Joplie pe loc qi se veselegtegrozav.
_S-a intors lumea pe dos, rostelte doamna
Lepic, cople-
!itd, aga ce eu nu ma mai amestec. Mi dau bituti. Se vini
altcinevas5 imblinzeascifiaraastafioroasi. ii las impreuni
pe fiu $i pe tati. Descurci-se cum o gti!
-Titicule, spunesugrumat Morcoveat;, in plin zbucium,
cici inci nu s-a deprins cu toate acestea,dacd vrei tu si rni
duc la moari dupijum;tatea aia de unt, pentru tine ma duc,
dar numai pentru tine. Pentru mama nu mi duc nici in
ruptul capului.
Se pare ci domnul Lepic e mai mult incurcat decat m;-
gulit de aceasti mirturisire. Nu se simte in largul lui si-qi
impuni astfelautoritatea sa de pirinte, mai cu seamepentru
o jumdtate de kilogra-rn de unt.
Stinjenit, face ciliv-a pagi prin iarbd, apoi ridici din
umeri, intoarce spatelegi intri in casi.
Deoramdati lucrurilese oprescaici.
130 JULESRINARD

ULTIMUL CUVANT

Seara, la cin5, au tecut cu tolii, nu atet din obiqnuinla,

cat mai ales din stAnjeneali, iar doamna Lepic, bolnavi la
pat, nici nu s-a aretat. Isprivind cu masa, domnul Lepic
ili scoate!erretul. il aruncalingd farfurie;i spune:
-Nu merge nimeni la plimbare cu mine pe drumul cel
vechi?
Morcoveali inlelege ci domnul Lepic a alesanume acest
fel de vorbd, ca siJ pofteasci pe el. Se ridici indati, aqazi
scaunulIa percte, cum face intotdeauna, !i-l urmeazi supus
pe taici-siu.
in primele clipe piqesc in ti.cere. innebarea cea de ne-
inElurat zibovelte. Morcovea"ti incearci sA o ghiceasci qi
cauti un respuns.Acuma-i pregetit. Deli grozav de zdrunci-
nat sufletelte, nu-i pare riu de nimic. Ziua de azi i-a adus
o emolie adt de puternice, incat nu se teme ci alta ar putea
sa o intreac;. $i vocea domnului Lepic, care in sfir5it s-a
hotirat sAvorbeasce,il liniltelte.
Domnull*pic:
Ce mai aqtepli ca si-mi explici ultima ispravi cu carc ai
mahnit-o pe maic;-ta?
Morcaaeald:
Titicule dragi, am stat mult in cumpeni, dar toate au un
capit pe lumea asta.Mirturisesc: n-o mai iubesc pe mama.
DamnulLepic:
Ce spui! $i de ce? De cAnd?
Marcowald:
Pentru toate. De cand o cunosc!
Domnul lzpic:
Asta-i riu, biiete! Spune-mi m;car ce !i-a fdcur.
 MORCOVEATA 131

Morcoaeald:
Ar fi prea multe de spus.Tu nu bagi de seaminimic?
DamnulLepic:
Ba da. Bag de seami ci te imbufnezicam des.
Marcat)eaJd:
Mi scoatedin si.rites;-i aud pe toli zicendci mi imbuf_
nez.SiguqMorcoveali nu-i in staresdpoartepici niminui.
EI se imbufneaz6doar. Dagi-ipace! Dupd ce_itrece,o s6
iasddin cotlonullui, impicat 5i senin,Mai ales,nu_iaritaF
cdJ luagiln seam6.Eh, un fleac acolo! Iarti_mi, titicule,
ista nu-i fleacdecAtpentrutata$i mama,saupentru str;ini.
E adevirat,uneorimi mai qiimbufneznumaia9a,de formi,
dar te asigurc6 a.lteorimi scintAmpli si turbez)nu altceva,
li atuncinu mai uitjignirea,
Donnull*pic:
Ba da, ba da, o si uigitu cicilelile astea,fii pe pace.
Morcoleald:
Nu, nu. Tu nu gtii totul, tu stai a$ade pulin acasel
Domnullzpic:
SuntnevoitsAumblu.
Mon:;ouald(cu siq.mnli ln glas):
Afacerilesunt afaceri,titicule, Pe tine te furi grijile, in
timp ce mama, e cazul si-qi spunJn"are alt cal de b6taie
in afari de mine.Nu mi legde tine.Fireqte,n,ar trebuidecat
s-o pardsc,tu m-ai ocroti. Incetul cu incetul,pentru ca-mi
ceri, am si-1i spun tot ce s-aindmplat in trecut,Ai si vezi
singurdac6exagerezqi daci am ginerede minte.Dar acum,
titicule, te rog si-mi dai un sfat.Aq vrea si trdiescdeparte
de mama.Dupi pirerca ta, carear fi cel mai bun mljloc?
DomnulLcpic:
Pii n-o vezi decAtdoui luni pe an, in vacanli.
 IUTESRINARD

Ar trebui sXm; laDisi stau la internar !i in vacan{i. Mi-ar

prinde mai bine.
Domnulhpit
Asta-i un pdvilegiu de care se bucuri numai elevii siraci.
Lumea ar zice ci. te-am lisat in voia soarrer.
$i-apoi, nu te g6.ndinumai la tine. Eu, unul, f-aq simli lipsa.
Marcoteatd:
Ai veni si mi vezi, titicule?
DomnulLepic:
Plimbirile de plicere coste scump, Morcoveal;.
Moftoaeald:
Te-ai folosi de cilitoriile tale de afaceri 6i te-ai abatenilel
din drum.
Domnulltpic:
Asta nu. PAni acum m-am purtat fali de tine la fel cum
m-am purtat fali de fratele qi de sora ta, avend griji si nu
nedreptilesc pe niciunul. Am si fac agagi de-acum inainte.
Morcaaeald:
Atunci sA mi hs de invilitud. Ia-mi de la internat pe
motiv ci nu-mi vid de carte, qi eu o si-mi aleg o meseie.
DomnuL Lepit:
Ce meserie?Vrei poate se te bag ucenic la un cizmar, nu?
Motcol)eald:
Acolo sau in alti parte. Mi-aq cAgtigasingur pAinea gi
aq fi liber
Domnull*pit:
Prea tArziu, bietul meu Morcoveali. Am cheltuit o groaz;
de bani ca si inveli, qi tu s-ajungi sAbali pingele?
Marco eaJA
$i daci 1i-aqspune,titicule, ci am incercat si md omor?
 MORCOVEATA 133

Domnulltpit:
Ei, le cam urnfli, Morcoveagi.
Marcouea!d:
Jur ci gi ieri am vrut si mi spenzur.
Domnullzpit:
$i uite ci eqtitea{ir Vasizici n-ai prea ar.1ltchef de asta.
^
In schimb te umfli in pene cind f-aduci aminte de sinuci_
derea astaa ta neizbutite. Ti-nchipui poate ci gdndul morlii
te-a ademenit numai pe tine. Ei, Morcoveali, egoismul;sta
o s ; t e du ( e de r ap5. P rea rragi plapuman u ma i p e rin e .
Prea te crezi buricul pdmAntului.
Morcavald:
T;ticule, frate-meu e fericit, sora mea e fericite, !i dace
intr-adevir mamei nu-i place si mi cicileasce,ala cum spui
tu, atunci eu nu mai zic nimic. Eh, ce $tii tu, tu elti stipan
in casi li to(i se tem de tine, ro!i, chiar !i mama. Ea nu poate
si faci nimic impotriva f€ricirii tale. qi astadovedegteci sunt
gi oameni fericigi pe lume.
Domnul Lepic:
Mii, gigiugi, cap pitrat ce elti,judeci cu ciubotele.Vezi
tu limurit ce are omul in adAncul inimii? $i pricepi chiar
toate lucnrrile?
Morftt)eald:
in ce mi privegtepe mine, da, titicule; ori, celpu$n, incerc.
DamnulLepic:
Atunci, Morcoveali pdetene, nu te mai gendi la fericire.
Asculti vorba mea: niciodati n-ai s; Iii mai fericit decat egti
acum. Auzi? Niciodaril
Morcaueald:
Frumoasi ligiduiali.
131 JULESRINARD

Domnulhpic:
Supune-te,c;lelte-ter aqteapti se devii major !i sdpAn pe
viala ta, !i atunci, dobAndinduli libertatea,pogisi ne renegi
pi si-1i schimbi familia, daci nu firea qi toanele. Dar, pAni
atunci, caute sa nu-!i faci sAngeriu, inibuie-(i siml;mintele
qi uiti-te cu b;gare de seami la cei dinjur, chiar la cei care
tr;iesc in preajma ta; vei zimbi de multe o qi vei aveasur-
prize consolatoare,te asigur.
Morcoreald:
Au qi ceilalli necazurilelor, liri indoiali. Dar pe ei o si-i
plAng mAine. Azi cer dreptate pentru mine. Orice soarti
e mai buni decAta mea. Am o mam; care nu mi iubegtegi
pe care nici eu n-o iubesc.
-igi inchipui cumva ce eu o iubesc?izbucnegtedomnul
Lepic, pierzAndu-qiribdarea...
La acestecuvinte, Morcoveal; idici ochii sprc taicS-siu.
Priveqteindelung fagalui aspri, barba-i deasi, in care gura
s-a ascunsruqinati parci de a Ii spus prea multeJ fruntea
brizdatS, creguriledin jurul ochilor li pleoapelelui l;sate,
ce te fac s; crczi cA umbli in somn.
Un timp, bdiatul nu scoatenicio vorb;. Se teme ci bucu-
ria lui tainici 5i mina astape carc o apuc; !i o gineintr-a sa,
aproape cu de-a sila, ar putea si fie doar o inchipuire.
Apoi strangepumnul, ameninqi satul a{ipit in noapte gi
stig;, umflandu-se ca un actor:
-Afuisito! Asta mai lipseal Te urisc!
Taci. spunedomnul Lepic.la urma urmei e mama td.
Oh! rispunde Morcoveafe redevenind simplu qi previ-
z;tor. Nu spun astapentru c;-i mama mea.
 MORCOVEATA

ALBUMUL LUI MORCOVEATA

I
Daci un strii1r risfoie$te albumul de fotogmfii al lamiliei
Lepic, nu poate sd nu semire. Pe Ernestina qi pe Felix ii vede
pozaF in toate chipurile: in picioare, aqezali,infofolili sau
pe jumitate despuiagi,veseli sau posomordgi, in mijlocul
unor bogate decoruri.
-$i Morcoveagi?
-Aveam niste poze de-alelui, de cind era mic, rispunde
doamna Lepic, dar era atAt de drigilaq, ci cine le vedeami
l e ; i s m u lg e ad in m ana.a;a cb nu mi-a mai rima . n i, iu n a .
Adevirul e ci pe Morcoveal5 nu-l trage in pozi niciodati.

II
Morcoveali-n sus,Morcoveaj;-n jos, ala ci apmape nici
ai lui nu-i mai gin minte adevimtul nume.
De ce-i spuneli Morcoveald? Din pricini ci are pirul
gnlbui?
Sufletullui e qi mai gilbejit decatpirul, rispunde doam-
na Lepic.

III
AIte semneparticulare:
Mutra lui Morcoveagi nu spuneprea multe in folosul lui.
Morcoveaqi.are nasul scobit ca un muquroi.
Morcoveafi arc intotdeaunafirAmip de pAineprin urechi,
oricAt l-ai curiga.
lvrorcovealamatlanca zapada,
136 JULTSRENARD

Morcoveali iqi tArgdiepicioarete cAnd merge gi umbli

atat de !ui, incat pare cocolat.
Gatul lui Morcoveafi. e albistrui dejeg de parce ar purra
zgarda.
in sfArgit,Morcoveali rispAndeqteinjur un miros ciudat,
care n-aduce defel a mosc.

IV
Dimineala se scoali cel dintAi, odati cu sewitoarea.
Iarna, saredin pat inainte s; se lumineze de ziui gi igi di
seamade oripipiind arititoarele ceasuluicu vArfuldegetelor
CAnd cafeaua $i ciocolata sunt gata, el infuleci la repe-
zeali ceva,odce ii cade sub mdnd.

V
Cand esteprezentatcuiva,intoarcecapul,intinde mAna
pe dinapoi,se face mic, indoindu-qipicioarele,qi scarpini
peretele.
$i daci-i inuebat:
Morcoveafi,nu vrei si mi siru$?
Rispunde:
Oh! Nu merid osteneala.

VI

Daamnalzpic:
Morcovea{;, rispunde cand iF vorbeqtecineva.
Morcoztea!.d:
ImhAn, mimico.
Doamnal*pic:
Ji-am mai spus,mi separe, ci nu sevorbeqtecu guraplin5.
 MORCOVTATA

VII
Morcoveali nu se poate sdpani si nu-Sivere mAinile in
buzunare. Qi o cat de iute le scoate Ia vederea doamnei
Lepic, e prca terziu. Intr-o bun; zi, ea o sd-icoasi buzunarele
cu maini cu tot.

VIT
Orice !i q-arinrampla.ii cpunepriereno(na!u-sau.nu_i
b i n es i m in 1 i.Asta- iun obiceipdcalos.caren- a ju rbla n imic ,
fiindci adevirul ieseintotdeauna la iveali.
Da, rispunde Morcoveagi, dar agamai cAqtigitimp.

IX
Cu chiu, cu vai, lenequlde Feli-xa isprivit cu inv;litura,
Seintinde qi risufli uqurat.
-Ce f-ar plSceasi faci?il intreabi domnulLepic.EStila
verstacandte hotar;gtiin viagi. Ce ai de gAndsi faci?
-Cum, iariqi? sarecu gura Felix.

x
Sejoaci jocuri nevinovate.
Pe banca acuzagilorse afle domniioara Berta.
Ojudecim pentru ci are ochi albagtri,spuneMorcovea!;.
Toat; lumea izbucnelte:
Foarte dr6gul! Ce poet galant!
Oh! rispunde Morcoveali. Nici nu i-am vizut ochii.
Am spus-oa!a, intr-o doari. Asta-i o expresieconvenlional;,
o figuri de retodc;.
138 JULESRENARD

XI
Cind seincinge vreo bitaie cu bulgiri de zipadi, Morco-
veati singur face cAt o tabiri intreagi. E temut de toli $i
i s-a dus buhul, liindc; bagd pietre in bulgeri.
Jinteqte la cap: e mai sigur
CAt e ger gi ceila\i se dau pe gheap, iqi face un lunecug
numai pentru el, departej pe iarbe.
Lacapriiiplace si sari ceilalgi.El rimAne mereu,,capr;".
La baba-oarba se las; pdns cAt vrei, ldri si-i pese de
libeftatea lui,
Iar la v-aJi ascunselease ascundeaqa de bine, incAt uiti
toJi de el.

x
Copiii se misoari si vadX cine-i mai inalt.
I1i dai seama cAt de colo ci Felix e in afarajocului; el ii
intrece cu un cap pe ceilalf. Dar Morcoveali qi Ernestina,
cu toate ci ea e fati, trebuie si se agezeald.turi.Ernestina se
ridicd pe vdrfuri. jar Mor.o!eata. dorni. sa nu superepe
nimeni, ii p5c;leqte $i se las; un pic in jos, ca s; o ajute
cAt de cdt.

XlII
Morcoveale o slituielte pe Agata, servitoarealor:
Daci vrei si te pui bine cu doamna Lepic, vorbeqte-m;
pe mine de riu.
Dar are qi asta o limiti.
Doamna Lepic nu suferi ca alfi si se atingi de Morco-
veali.
 MORCOVEATi. i3 9

CAnd se ia vreo vecini de el, doamna Lepic vine intr-un

suflet, supemti, !i ili scap; b;iatulr care selumineazi la fagi
de recunoltinli.
$i-acum o si ne ri.fuim noi amAndoi! ii spune ea.

XIV
-S; te-alin$l Ce va si zici asta?il intreabi Morcoveagi
pe rizgAiatul Pierre.
Apoi, cdt de cAt limurit, exclami:
Eu, unul, mi-aq dori si ciugulesco dati cu degetelecar-
tofii prnjigi din farfurie qi si sug o jumitate de piersici,
jumdtatea cu s6.mburele.
$i cugeti:
Daci maici-mea ar putea si mi hipiie cu mAngAierile,
ar incepe cu nasul.

xv
L neori-oboqilide joaca. Lrne.rjnali Felixii imprumurd
cu dragi inimijuciriile lor Ludnd astfel cate o fi.rame dia
fericirea freciruia, Morcoveali ili thureqte, in taini, o
fericire umili.
Niciodati insi nu se arati prea incintat, de frici si nu i
se ceari juciriile inapoi.

XVI
Morcoaeald:
$i nu giseqti ci am urechile prea lungi?
Matil.da:
Mie mi se par caraghioase.imprumuti-mi-le nipl. Tare
mi-ar mai plicea si le umplu cu nisip qi si fac plicinte.
140 JULES&ENARD

Marcowald:
Qi daci, inainte de asta,mimica mi le-ar incinge, atunci
s-ar !i coaceplicintele.

xvII
-Ispdvelte! Daci te mai aud o dati... Carevasizici il
iubegtipe taici-tiu mai mult decAtpe mine? spunedin cAnd
in cind doamna Lepic.
,,Stau gi tac chitic, gi zi.u daci-l iubesc pe unul mai mult
decetpe celilalt", r;spunde Morcoveati cu vocea-iliuntric i.

XVI
DoamnaLepic:
Ce faci acolo, Morcoveal5?
Marcoreald:
Nimic, mimico.
DaamnaLepic:
Asta inseamni ci iar faci vreo boacini. Vasizici pe toate
le faci dinadins, aqa-i?
MorcouaId:
Atit ar mai lipsi.

xIx
CrezAnd ci maice-saii zambeqte,Morcoveald, migutt,
zAmbeqteqi el.
Dar doamna Lepic, care nu zAmbea decAt pentru sine,
liri motiv, iqi ia deodati mutra ei froroase!i intunecati, cu
ochi ca de agriq6.
 MORCOVEATA 141

oescumpinit'
arweas;intreintr-ogaur;
o. iIY""Jt**tu'

-Morcoveate, te rog si rAzi cuviincios,

liri zgomot, auzi?
spune doamna Lepic.
- - C in d pJjn e i.trebuicsd
S riide ce plangi.. p u n ee a .
!r apoi:
- U n d e .r r elisi m-aducelilA ,ra nici nu
., ma l p la n g e, in d
ll plesneqir.

XXI
Qi apoi:
Daci e vreopat; pe sus,ori vreobaligi pe drumJ
astea_s
pentru el.
-Cind ii intri cevain cap,nici dracu,nu-i
mai scoate.
-E agade orgolios,incit s-arsinucideoumai
ca s-o faci
pe rnteresantul.

XXII
Iar Morcoveagi incearci intr_adevir s;-li puni
- capet
zilelor,_stdnd^
eroic cu nasul qi gura intr_o cildare cu api
proaspatS,pAni cAnd o scatoalci ii restoarnd
cildarea pe
goqonigi-l face si-gi vin6 in simliri.

xxll
Doamna Lepic spune despreMorcoveal;:
cu mine: nu-i riu, mai muli prost decAt riu,
. .-Seamini
q1-lprea tont ca si fie bun de ceva.
Alte dat; suslineci, dac; n_o siJ m;nance puricii,
atunci
are si ajungi un biiat de nota zece.
t42 J U T T SR [N A R D

xxlv
,,Daci voi primi qi eu vreodati de Anul Nou, ca Felix, un
cal de lemn", viseazi Morcoveali, ,,incalecqi-o iau din loc".

xxv
Morcoveat; fluieri prin curte ca s;-$i dovedeasci siegi
ci nu-i pasi. de nimic. Dar privirea doamnei Lepic, careJ
urmirea, il amuleqte pe loc. $i asta il doare, ca qi cum
maici-sa i-ar fr sfErAmatintre dinli un fluier mititel, de un
b;nuI.
lnsi ce-i al ei e-al ei: ori de cAte ori il apuci sughilatul,
ajunge sArisare doamna Lepic, c;-i trece numaidecat.

XXVI
Morcoveale slujelte drept element de legeture intre tai-
cilsiu gi maici-sa. Domnul Lepic spune:
Morcoveali, imi lipseqteun nasture la c;maDaasta!
$i el duce cimaga doamnei Lepic, care spune:
Crezi cd era nevoie si-mi poruncegti tu, neghiobule?
Dar ia cogulepl de lucru !i coasenasturele.

XXVII
Daci n-ar fi fost taicd-tiu, strigi doamna Lepic, de
mult mi-ai fi thcut de petrecanie,m-ai fi injunghiat, m-ai {i
l5sat pe drumuri.

XXV I
Sufli nasul! il cicdleqtedoamna Lepic in fiecare clipi.
Morcoveal; igi su{li nasul, neobosit, pe lAngi tivul ba-
tistei. Daca cumva gregelte,potrive$teiar batista.
 M O DCO \ I A I A
AJ

arunci cind e ricit, doamna Lepic il unge

. .Fireqte, cu seu
cd .rarne>re
i i - l . m in ie r r e ,i nr r -arar. qeloziatrnn . rin " i a lu i
r e l r Y ...U ar !i
d d .r ug i.anumeppnlru Moreoreal; .
' \ u .tr i cd. dim porri\e: limpcze)rc,
rcier ii.

XXIX
De dimireati. domnul Lepicil neqsjelre
nlr,una!i Morco-
vealascapaacersti erozavie:
Di-mi odati pace, imbecilule!
Peloe. aerLrlp3rci irrghcal:iin
iurul lui >idoud izroarr.de
" r lrrg ochtr,
roc
Se bdlbiie, gata si intre in p;mant, la un
semn.
D o m nu l Le p ic i l prirelre lung.lune.dar
nu l, c "
acela. " , , mn u l

xxx
Ernestina epe calesi semerite. DoamnaLepic
iiingiduie
.5 seplimbecu.loqodnir ul. .ub supravegherqa lui Morcoveald.
l J u- r ni na in r e .,puneE rne:lina, /burdd l
$i
Morcoveali trece in fagi qi se cizne,stesii zburde.
A1:".gr ca un ogarJiar cAnd uiti qi incetineqte
-. pasul,
ii aude, {iri voie, sirutAndu-sepe furi;.
rugeEre.
Toat; povestea asta il scoate din sirite
qi deodati iqi
scoarelapca) aqa cum face cAnd trece prin
fagacrucifixului
din sat, di cu ea de p6mAnt, o calci in picioare
qi slrigi:
-Pe mine n-o si mI iubeasci nimeni
niciodatil
In.clipa aceea,doamna Lepic,.care aucle
totul, apare din
sparelecasei.cu un sul;s inlrico!;ror pe buze.
S i M or r or e a ti ..u inima c;l un puri... a6,u g ;
_ tn aiara de memica
 Cuprins

Talslcnnakgic 5
Giinile 7
Pot6rnichile
....; I
C6ineIe ll
Un vis urit 12
Si ne fie cu iertare I3
Oa.la de noaprc. l5
Iepurii. t9
Cazmaua 20
Pugca 21
CeniF 24
Lucerna 25
Ce"iF. 28
Miezuldepiine 30
Trambila 32
Pomada 33
La scildat. :15
Honorina 3B
Ceaumrl 42
indoieli . . . . . . . . . . . . . 46
AC u t u.............. 47
P r o g r a m u..........
l 49
O r b u l.............. 52
Anul Nou . . . . . . . . . . . 54
Dusqiintors. . . . . . . . . 57
To c u l.............. 58
Obrajii roqii 62
Pnduchii. . . . . . . . . . . . 69
Ca Brutus. . . . . . . . . . . 73
Din scrisorilelui Morcoveaindtre domnul Lepic
gi unelerispunsuri ale donrnului Lepic citre Morcovea!;. . . 76
Cotelul. . . . . . . . . . . . . 8l
Pisica. . . . . . . . . . . . . . 83
oile. . . . . . . . . . . . . . . . 86
Na q u l.............. 89
F a n t a .n............
a 91
Pruncle. . . . . . . . . . . . . 93
Matilda.. . . . . . . . . . . . 95
Casadebani.. . . . . . . . Sg
Ob l e F ............. i0 2
O lovituri de teatru . . . 105
La vAnitoare IO7
Musca.. . . . . . . . . . . . . 109
Primuisitar.. . . . . . . . . ltO
Certguldeunditd I12
Bnnupl de argint. . . . . ll5
Idei penonale. .t2r
Furtura frunzelor. r24
Re\olta 126
Ultimul cuvint 130
Albumul lui Morcoveali 135
,,Cu sufletrl ]u; plin de contraste, lnin.iinos, <,rud qi poltron,
naiv! rafinat si rnojic tolodatd, resemnnt $i reLel, 9i lotuqi plin de
fermecitoare elanuri de sin{ieri!ate, de Landrep 9i de altruism,
omulelul acesta inghesuie in inima lui pirpirie o inlreagd
unHuitate. [...] Morcoueaqd $chide intr-o suitl de intamplnri
plire de naturaleF una dintre cele mai sfAEietoare drame
omene!ti: dratna copil6riei nelerici te."
Modest Morariu

,,Bibliorecapentrrr toti copiii" cuprjnde cele mai pretuite

opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romAne
Eiuniversale. Cirlile de neuitat ale copiliriei sunt
disponihile astlzi at6t in forma lor clasici, de text
tipnrit, cat !i in formatele moderne ale secolului XXI:
audiobook si e-book

ia colecliedisponibil5in trci formate:

" m E"Bo0K
caRrE,@ auDr0BooK

in acceasicolectie:
R.L. Ster-enson,Comoatu Ain insuld
Cezar Petrescu,Fram, ursul polar
L. Frank Baurn, /r,ilirorul rlin Oz

,,,.1{}5ji15$!-o,ll

.*c HKEN,tilllliul[
flploaded
bySfe4.3*