Sunteți pe pagina 1din 24

CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………………

CAP. I Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

1.1. Industria hotelieră .................................................................................................................


1.2. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare în turismul românesc ........................................
1.3. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare în turismul internaţional....................................

CAP. II Hotelul-unitatea de cazare de bază în industria hotelieră

2.1.Hotelul-definiţie şi clasificare ..............................................................................................

2.2.Caracteristicile hotelurilor clasificate după durata medie a sejurului ..................................

2.3.Funcţiile hotelului .................................................................................................................

2.4.Clădirea hotelului ..................................................................................................................

2.4.1 Organizarea compartimentelor hotelului………………………………………

CAP. III Studiu de caz-Hotel Eurohotel ca structură de cazare

3.1. Prezentarea hotelului ...........................................................................................................


3.2. Descrierea funcţiilor hotelului Eurohotel .............................................................................
3.3. Organizarea compartimentelor hotelului Eurohotel .............................................................

Bibliografie .................................................................................................................................
Anexe

1
CAP. I Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

Unul din principalii factori ce stau la baza deciziilor în alegerea unei structuri de primere
turistică îl constituie calitatea serviciilor și a dotărilor acelei locații. Atunci când alegerea
structurii turistice nu se bazează pe o recomandare, are la baza clasificarea pe stele, respectiv
margarete a structurii în cauza, această clasificare atestând respectarea unui anumit standard în
domeniul turismului.

Clasificarea structurilor de primire turistice are că scop prioritar protecția turiștilor, constituind o
formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort și a ofertei de servicii.

Cu toate acestea, deținerea unui certificat de clasificare nu exonerează operatorul economic


dețînător al structurii de primire turistică de obligația de a obține alte autorizații privind
îndeplinirea condițiilor de funcționare.

Clasificarea structurilor de turism se realizează la cerere de către Ministerul Turismului prin


instituțiile publice responsabile în domeniul turismului, în conformitate cu dispozițiile
Ordonanței nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România,
Hotărârii nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor
de turism și a Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor
de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de
turism.

1.1. Industria hotelieră

Evident, industria hotelieră este una extrem de bănoasă. România este, fără îndoială, una
dintre pieţele hoteliere cu cei mai mari indici de creştere din Europa, apreciază specialiştii în
domeniu, care prevăd în intervalul 2006-2009 investiţii cumulate în industria ospitalităţii de
peste 1,2 miliarde de euro.

2
Acest lucru este binevenit, având în vedere că avem o capacitate naţională de cazare puţîn peste
1% din populaţia României, valoare dramatic inferioară nevoilor şi intenţiilor de călătorie ale
turiştilor interni şi străini.

Industria hotelieră, fiind o industrie bazată pe servicii, are că prim obiectiv şi suport
pentru dezvoltare satisfacţia clienţilor săi. Pentru a reacţiona rapid la nevoile de confort şi
calitate ale acestora, este nevoie de un personal pregătit, motivat şi dedicat.

Un hotel, că prestator de servicii, doreşte în primul rând să devină din ce în ce mai


atractiv în ochii clienţilor săi, oferind servicii cât mai complexe şi satisfăcătoare, pornind de la
asigurarea unui acces rapid la rezervări (online, telefonic, la recepţie), eventuală asigurare a
transportului la şi de la hotel a clienţilor, siguranţa datelor clienţilor, condiţii de confort maxime
şi cât mai inovative, protocoale, alte facilităţ. Începând cu activităţile de pornire a afacerii
(orientate în special pe partea de investiţii, construcţii, import de mijloace fixe, modernizări)
precum şi managementul operaţional şi financiar al hotelului (operaţii financiar-contabile,
gestiunea obiectelor de inventar, analize pe centre de cost/profit, bugetare, Cash-Flow, analiză
performanţelor hotelului, managementul resurselor umane și salarizare, etc.)

1.2. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare în turismul românesc

Structurile de primire turistică se clasifică în:


 structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică (unităţi de cazare);
 unităţi de alimentaţie destinate servirii turiştilor.
În România sunt autorizate să funcţioneze următoarele unităţi turistice cu funcţiuni de
cazare, clasificate pe stele sau flori:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;.
4. hosteluri de 3, 2 si 1 stele
5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
6. bungalow-uri de 3, 2, 1 stele;

3
7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
8. campinguri, sate de vacanta, popasuri turistice, căsuţe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele
9. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
10. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
11. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2,1
stele.

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se clasifică după


următoarele criterii:
 structura reţelei de cazare;
 amplasarea unităţii de cazare;
 capacitatea de cazare;
 categoria de confort şi calitatea serviciilor.
După structura reţelei de cazare avem:
 unitaţi de cazare de bază (hotel, motel, han);
 unitaţi de cazare complementară (popas turistic).
După perioada de funcţionare a unităţilor de cazare avem:
 unităţi de cazare cu activitate sezonieră;
 unităţi de cazare cu activitate permanentă.
În funcţie de amplasarea unităţii de cazare avem:
 unităţi de cazare la mare;
 unităţi de cazare la munte;
 unităţi de cazare în localităţi turistice;
 unităţi de cazare în centre urbane.
În funcţie de capacitatea de cazare avem:
 unităţi de cazare mici cu 20-40 locuri;
 unităţi de cazare mijlocii cu 200-400 locuri;
 unităţi de cazare mari cu 400-1000 locuri;
 unitati de cazare foarte mari cu peste 1000 locuri.

4
După categoria de confort şi calitatea serviciilor avem:
 hoteluri de 5,4,3,2,1 stele;
 moteluri de 3,2,1 stele;
 vilele de 5,4,3,2,1 stele;
 cabane de 3,2,1 stele;
 bungalow-uri de 3,2,1 stele;
 sate de vacanţă de 3,2 stele;
 pensiuni turistice de 4,3,2,1 margarete;
 ferme de agroturism de 4,3,2,1 margarete;
 camere de închiriat în locuinţe familiale de 3,2,1 stele;
 nave fluviale şi maritime de 5,4,3,2,1 stele;
Toate tipurile de unităţi de cazare turistică pot avea în structura lor următoarele
spaţii de cazare:
 cameră cu pat individual;
 cameră cu pat matrimonial ;
 cameră cu trei sau mai multe paturi individuale;
 cameră cu priciuri;
 garsonieră;
Hotelul este structura de primire turistica amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri,
care pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător;
asigură prestări de servicii specifice; dispune de recepţie şi spaţii de alimentaţie.

Motelul este o unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata


apropiere a arterelor intens circulate dotată şi amenajată pentru asigurarea serviciilor de cazare şi
masă pentru turişti; parcarea în siguranţă a mijloacelor de transport.

Cabana turistică este o structură de primire turistică de capacitate relativ redusă,


funcţionând în clădiri independente cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentaţia şi

5
alte servicii specifice, necesare turiştilor aflaţi îin drumeţii sau la odihnă în zone montane,
rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Vilele sunt structuri de primire turistică de capacitate relativ redusă, funcţionând în


clădiri independente, situate în staţiuni balneo-climaterice sau în alte zone de interes turistic.
Asigură cazarea şi prestarea unor servicii specifice.

Bungalourile sunt structuri de primire turistica de capacitate redusă, construite, de regulă, din
lemn sau din alte materiale similare şi din zidarie în zonele cu umiditate ridicată (mare, munte),
amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă; asigura cazarea turiştilor, precum şi
celelalte servicii prestate de unitatea de bază, funcţionează sezonier.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistică, având o capacitate de cazare de


până la 10 camere, totalizând maxim 30 locuri în mediul rural şi până la 20 de camere în mediul
urban. Asigură condiţii, cazarea turiştilor şi pregătirea şi servirea mesei.

Campingurile asigură cazarea turiştilor în corturi sau rulote; permit turiştilor parcarea
mijloacelor de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice
acestor tipuri de unităţi.

Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat
într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o
gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale, etc.)

Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată


din căsuţe şi/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de
cazare şi alimentaţie, precum şi posibilităţi de cazare auto.

6
1.3. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare în turismul internaţional

7
CAP. II Hotelul-unitatea de cazare de bază în industria hotelieră

Serviciile de cazare hotelieră reprezintă, alături de cele de transport, alimentaţie şi


agrement, prestaţii de bază solicitate de turist pe durata călătoriei şi sejurului său şi totodată un
factor important de stimulare a cererii turistice. Conţinutul acestor servicii este determinat de
faptul că obiectivul de cazare îndeplineşte pentru turişti rolul de domiciliu temporar şi trebuie
deci să aibă o funcţionalitate complexă. De asemenea, în organizarea serviciilor de cazare se va
ţine seama de faptul că aproape jumătate din timpul efectiv de vacanţă este cheltuit de turişti în
incinta unităţii hoteliere.

Hotelul clasic si de transit, pe plan national si international, este unitatea (complexul)


hotelier de cazare amenajat in cladiri de forme, structuri si capacitati diferite, care pune la
dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente, dotate corespunzator pentru cazare.

Amplasarea hotelurilor clasice, se realizeaza in centrele din mari municipii urbanistice,


orase mari si medii, statiuni turistice, de odihna (vacanta) si in statiuni balneo-climatice, pentru
turismul intern si international. Desfasoara activitatea de cazare, in transit (in trecere) si de sejur
(week-end), in medie de 2-5 zile, pentru turistii, in interes de serviciu (delegatie), in toate
domeniile de activitate (intern si extern), in care se asigura servicii de cazare si masa, precum i
spatii speciale (sali), pentru conferinte, simpozioane, etc. si se rezolva problemele profesionale
specifice turistilor respective.

2.2.Caracteristicile hotelurilor clasificate după durata medie a sejurului

HOTELUL DE AFACERI 1-5 stele

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI ARHITECTURALE:

8
 se dezvoltă pe verticală
 are un aspect sobru
 dispune de spaţii pentru conferinţe reuniuni, birouri de închiriat, centre de afacer
AMPLASARE:
 în marile Oraşe
 fie în centru
 fie în apropie-rea zonelor de intere de interes

CAPACITAT:
 mare
 mijlocie
URATA MEDIE A SEJURULUI:
 1-2 zile

SEGMENTUL DE CLIENTELA:

 clientela de afaceri (toate voiajele în scop profesional)


 sunt exigenţi
 au tendinţă de supraconsum, preferă hotelurile de lanţ, apreciază eficienţa personal

SERVICII OFERITE:
 închirierea sălilor de conferinţe, congrese, reuniuni,
 acces la facilităţile din centrele de afaceri
 închirieri spaţii pentru birouri
 telecomunicaţii (racord la Internet, telex, fax, curier rapid, telefon intenaţional direct)
 secretariat, dactilografie, traduceri, xerox, oraganizări mese festive
 oferirea de informaţii şi intermedieri diverse (ambasade, ministere, firme birouri notariale, de
avocatură
 (cheek-in şi cheek-out rapid)
 agrement: cazinouri, agrement sportiv

9
HOTELUL DE VACANTA 1-5 stele

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI ARHITECTURALE:

 se dezvoltă mai mult pe orizontală are un aspect vesel


 presupune existenţa unei multitudini de spaţii de agement
 terenuri de sport, pis-cine, săli de gimnastică
 cazinouri, cluburi
 baruri de noapte
 săli de spectaco
 camere adaptate sejurului în familie

AMPLASARE:
 în zone montane
 în zone de litoral, deltă
 în alte zone cu potenţial turistic bogat

CAPACITAT:
 mare
 mijlocie
 mică
 tendinţa - de orientare spre unităţi de cazar mici sau mijlocii

URATA MEDIE A SEJURULUI:


 6-12 zile tendinţa este însă de scădere

SEGMENTUL DE CLIENTELA:

10
 persoane aflate în week-end
 Preferă unităţi de cazare de dimensiuni mici adaptate sejurului în familie

SERVICII OFERITE:

1. Agrement
 sportiv: (cursuri de tenis, înot, ski), gimnastică aerobică;
 organizarea de drumetii, punerea la dispoziţia turiştilor a materialelor şi echipamentelor
sportive;
 de divertisment: cazinouri, discoteci, sali de jocuri;
 animatie in hotel: organizări: jocuri, concursuri, seri distacrive;
 cultural-artistice: organizarea de spectacole, expozitii.
2. supravegherea copiilor: - grădiniţe şi-sau babysitter.
3. oferirea unei multitudinii de informaţii turistice şi privind posibilităţile de petrecere a
timpului liber

HOTELUL DE TRATAMENT 1-5 stele

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI ARHITECTURALE:

 se dezvoltă mai mult pe verticală


 presupune existenţa unei varietăţi de spaţii de tratament şi a unor particularităţi construc-
tive şi a unor dotări adecvate persoanelor cu deficienţe fizice (rampă cărucioare, culoare
largi

AMPLASARE:
 în zone cu potenţial turistic balnear

CAPACITAT:

11
 mare, mijlocie, mică (mai rar)

DURATA MEDIE A SEJURULUI:


 în funcţie de durata tratamentului
 18-21 zile, 12-14 zile, 7 zile
SEGMENTUL DE CLIENTELA:
 persoane aflate latratament
 persoane care doresc să-şi menţină starea de sănătate

SERVICII OFERITE:
 asigurarea curei medicale
 urmarirea respectarii prescriptiilor medicale;
 adaptarea celorlalte servicii la particularităţile curei
 diete, regimuri adaptate curelor;
 utilizarea unor componente ale agrementului care pot fi concepute ca fiind o prelungire a
tratamentelor.
 comportamentul personalului trebuie să se caracterizeze prin mai multă atenţie şi răbdare
 integrarea tuturor serviciilor sub acelaşi acoperiş

HOTELUL PENTRU SPORTIVI 1-3 stele

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI ARHITECTURALE:

 arhitectura diferă în func\ţie de zona amplasării


 trebuie să dispună de săli şi terenuri de sport- dotările din camere trebuie să fie
robuste

AMPLASARE:
 în zone cu tradiţie sportivă şi baze sportive bine puse la punct

CAPACITAT:

12
 mijlocie, mică

DURATA MEDIE A SEJURULUI:


 durata cantonamentului

SEGMENTUL DE CLIENTELA:
 sportivi aflaţi în cantonament
 sportivi aflaţi la diferite competiţii sportive

SERVICII OFERITE:
 punerea la dispoziţie sau închirierea terenurilor şi sălilor de sport
 oferirea unei alimentaţii consistente, bogate în calorii care să compenseze consumul
energetic din timpul antrenamentelor
 se recomandă ca în cadrul acestor unităţi să nu se comercializeze ţigări şi băututi alcoolice

2.3.Funcţiile hotelului

Hotelul clasic de vacanta, asigura sejurul mediu de cca. 10-12 zile. Aceste hoteluri se
amplaseaza in statiunile montane, maritime, delta si in alte zone de interes turistic si pot fi
clasificate in toate categoriile.

Aceste hoteluri trebuie sa asigure pe langa cazare, masa si servicii comerciale de


souvenir-uri, seri romanesti cu specific, diferite concursuri, jocuri distractive si servicii de
agrement de vara si de iarna, foc de tabara, terenuri de sport, ambarcatiuni nautice, excursii
locale si nationale, servicii pentru ingrijirea copiilor pe timpul zilei si al noptii, astfel incat
parintii (insotitorii), sa fie fara griji in activitaatile lor distractive.

Hotelul clasic de tratament, potentialul turistic este reprezentat de turistii cu diferite


afectiuni de sanatate, recomandati de medicii specialisti, iar sejurul mediu la aceste hoteluri este

13
de cca. 18-21 zile, pot fi clasificate in toate categoriile si se amplaseaza in statiunile balneo-
climatice, in zone specifice, unde se pot trata diferite boli: digestive, reumatice, cardiace, sistem

Capacitatea de cazare la moteluri poate fi cuprinsa inte 40-50 camere (80-100) locuri.
Unitatea poate asigura si servicii suplimentare de agrement in functie de zona de amplasare si
profilul acesteia de functionare.

In cadrul unitatilor de cazare, in functie de profilul acestora, de capacitatea cazarii, de


categoria clasificarii (gradul de confot asigurat), poate avea urmatoarea structura a spatiilor de
cazare:

 camera single, cu pat individual, obisnuit sau matrimonial;


 camera dubla, cu doua paturi individuale sau pat dublu;
 garsoniera, reprezinta spatiul de cazare compus din: dormitor pentru doua persoane,
salon, vestibule si grup sanitar propriu;
 apartamentul, reprezinta spatiul de cazare compus din: unu sau mai multe dormitoare
(maxim 4-5), sufragerie, vestibule, grup sanitar propriu, in functie de profilul unitatii,
capacitatea de cazare, si categoria de incadrare (gradul de confort).

2.4.Clădirea hotelului

Clasificarea hotelurilor are scopul de a unifica standardele, astfel încât oaspeții să știe
exact pentru ce anume plătesc atunci când fac o rezervare. Evaluarea reflectă respectarea
cerințelor pentru o mare varietate de criterii. Ele definesc astfel camerele standard și
echipamentele, restaurantele și barurile, precum și disponibilitatea serviciilor suplimentare. Mai
multe stele presupun un standard  de servicii mai ridicat.

1 stea - hoteluri foarte modest echipate, care oferă doar servicii de bază. Camerele sunt
foarte mici (aproximativ 8 metri/camera single), acestea conțin un pat, un dulap, o noptieră și o
chiuvetă. Baia poate fi în afara camerei. Telefonul este disponibil doar la recepție. De asemenea,
poate lipsi restaurantul sau snack-barul.

14
2 stele - camerele sunt mici (aproximativ 9 metri/camera single), iar în plus față de
mobilierul de bază, camerele au baie proprie, telefon și TV. De obicei, micul dejun este inclus în
preț. Hotelurile oferă parcare pentru oaspeții hotelului.

3 stele - camerele au baie proprie, TV, telefon și aer condiționat. Serviciul de curățenie
este prestat zilnic, iar lenjeria de pat și prosoapelor sunt schimbate în fiecare zi. Oaspeții hotelului
beneficiază de parcare păzită, săli de așteptare, restaurante și spălătorii.

4 stele - presupune un standard ridicat de servicii și facilități, centre de afaceri, săli de


conferință, restaurante, sală de gimnastică, iar camerele sunt dotate cu mobilier confortabil și
acces la internet.

5 stele - hotelurile de lux oferă servicii de calitate și sunt situate în centre urbane sau în
centre de afaceri. Hotelurile din această categorie oferă parcare păzită, room service 24/24 ore, iar
recepția oferă suport în cel puțin două limbi de circulație internațională.

2.4.1 Organizarea compartimentelor hotelului

Activitatile desfasurate in hotel sunt grupate pe servicii si compartimente.

Serviciul este un grup de lucratori care efectueaza operatii omogene sau complementare,
indeplinind o functie coerenta in cadrul hotelului si actioneaza sub conducerea unui sef serviciu.

Serviciile regrupate formeaza departamentele iar ansamblul departamentelor, hotelul


insusi.

15
In cadrul serviciilor pot fi constituite: birouri, sectii (Biroul Rezervari, Sectiunea
Concièrge), partizi (bucatariile marilor restaurante sunt organizate pe “partizi”: supe, ciorbe,
sosuri, fripturi etc.).

Structura organizatorica a unui hotel este determinata de mai multi factori:

 tipul si specificul unitatii


 categoria de clasificare
 dimensiunea unitatii
 volumul activitatii
 forma de exploatatie

Mijloacele de reprezentare a structurii organizatorice a unui hotel sunt:

 organigrama
 fisa postului
 regulamentul de ordine interioara
1. Departamentul cazare – realizeaza si comercializeaza serviciile de cazare si
suplimentare de plata si fara plata.
 serviciul front-office
 serviciul etaj (housekeeping)
2. Serviciul front- office (receptia are rolul de a promova si vinde serviciile hoteliere:
cazarea si serviciile suplimentare).
 receptie
 concierge
 casa-facturare
 rezervari
 centrala telefonica
3. Serviciul de etaj (housekeeping) asigura curatenia, amenajarea si intretinerea spatiilor
hoteliere.
 spatii de cazare
 spatii de folosinta comuna

16
 spatii anexe si de depozitare
 lenjerii
 spalatorie
4. Departamentul de alimentatie

Vizeaza productia si comercializarea unor preparate culinare si bauturi.

 spatii pentru receptie, depozitare


 prelucrare primara
 bucatarie calda
 bucatarie rece (bufetul)
 carmangerie
 cofetarie
 patiserie-cofetarie
Spatii de servire:
 restaurante
 saloane pentru mic-dejun
 baruri
 room-service
 minibar
 catering
 organizare banchete
5. Departamentul vanzari- marketing
 Genereaza noi incasari pentru hotel si realizeaza actiuni de promovare
6. Departamentul resurse umane
 Rolul acestuia: selectia, recrutarea personalului, normarea muncii, elaborarea
standardelor, perfectionarea etc.
7. Departamentul comercial
 Indeplineste functii de aprovizionare si de gestiune a stocurilor.
8. Departamentul financiar contabil
 Indeplineste toate functiile referitoare la evidenta si controlul platilor.

17
9. Departamentul securitate
 Este responsabil de siguranta si securitatea clientilor, a vizitatorilor si a angajatilor
in perimetrul hotelului.
10. Departamentul intretinere-tehnic

CAP. III Studiu de caz-Hotel Eurohotel ca structură de cazare


3.1. Prezentarea hotelului

Euro Hotel ***, situat în imediata apropiere a centrului comercial al orașului Baia


Mare și la doar 1 km distanță de Muzeul de Mineralogie, stă la dispoziția turistilor cu servicii de
calitate.

Euro Hotel pune la dispoziția turiștilor 64 de camere confortabile clasificate la trei,


respectiv două stele. Camerele sunt dotate conform standardelor internaționale. Atât culorile
mobilierului cât și a mochetei se disting prin tonuri calde de vernil și galben pal, oferind
oaspeților o atmosferă de relaxare și odihnă. De asemenea, a fost finalizată construcția unui lift
panoramic ultramodern care oferă o imagine de ansamblu asupra orașului.

Atracția hotelului Euro Hotel o reprezintă piscina acoperită, cu o adâncime de 160 cm și


iluminare subacvatică. Tot aici există o piscină de capacitate mică, unde copiii până la 3 ani se
pot bucura de apă în deplină siguranță, fară o supraveghere specială.
De asemenea, clienții se pot relaxa în saună sau în sala de fitness, sub supravegherea unui
instructor de specialitate.Stiliștii salonului de înfrumusețare oferă servicii complete cum ar fi:
coafură, cosmetică, manichiură, pedichiură, masaj.

Pentru cei îndrăgostiți de jocuri a fost amenajată o pistă de bowling în incinta barului,
unde pe lângă distracția oferită de joc, doritorii pot consuma o gamă completă de băuturi, de la

18
cele tradiționale până la cele mai fine, dar și cocktail-uri preparate de un personal deosebit de
bine pregătit în domeniu. O altă facilitate oferită de Best Western Euro Hotel este asigurarea
parcării gratuite și supravegheate video pentru 30 de mașini. Ca mijloc de relaxare, în
împrejurimile orașului se pot admira locații și peisaje unice: peisaje rurale, biserici de lemn de o
valoare inestimabilă și locuri cu o istorie bogată.

3.2. Descrierea funcţiilor hotelului Eurohotel

Restaurantul hotelului, amenajat pe două nivele, cu o scară interioară care desăvârșește designul


deosebit al interiorului, oferă un sortiment bogat de mâncăruri tradiționale și internaționale,
băuturi alese și deserturi preparate de maeștrii bucătari. Prin calitatea preparatelor, ambianța
plăcută și experiența personalului, în cadrul restaurantului se organizează, în condiții excelente,
banchete, dineuri, cocktail-uri și nunți.

Sala Conferinte: salonul roșu de conferințe, cu o capacitate de 180 de locuri este dotat cu aer
condiționat și echipament multimedia de ultimă generație (sonorizare, videoproiector, flipchart),
care face ca acest salon să fie în topul cerințelor organizatorilor de conferințe și seminarii de
mare anvergură, sala polivalentă, situată la primul etaj al hotelului are o capacitate de 50 de
locuri, îndeplinind perfect cerințele unui astfel de salon. Fiind situată la etaj, lângă salonul de mic
dejun, această sală oferă cadrul perfect pentru desfășurarea de mici reuniuni, zile de naștere,
cockteiluri.

Accesul wireless este gratuit în toate spaţiile publice, săli de conferinţe şi saloane.

Hotelul mai dispune de:

 Bar
 Bowling
 Camere nefumători
 Parcare
 Piscină Interioară

19
 Restaurant
 Room Service
 Sală de Conferințe
 Sală Fitness
 Salon Cosmetică
 Saună

3.3. Organizarea compartimentelor hotelului Eurohotel

Pentr
u a

asigura clientilor o gama larga de servicii, un hotel este impartit de regula, in mai multe
departamente, fiecare avand anumite functii si atributii. Pentru functionarea eficienta si
armonioasa a unui hotel, este necesar ca diferitele departamente sa conlucreze

Departamentele de sprijin sunt cele care nu furnizeaza in mod direct servicii catre clienti,
deci nu genereaza venituri directe. Acestea sunt departamentele de vanzari si marketing,
contabilitate, intretinere, securitate, personal si training.

Divizia cazare este compusa din doua departamente principale: departamentul front-office
si departamentul de etaj. Pornind de la aceste departamente, organizarea diviziei de cazare

20
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

 Activitatea hotelului este structurată funcţional pe nivele

Parter:

 Restaurant şi salon pentru servit micul dejun;

 Bar de zi; Bar de noapte

 Recepţie hotel, hol recepţie şi birou recepţie;

 Spaţii de depozitare;

 Piscina  Centrală termică;

 Sauna, masaj;  Centrală de ventilare;

 Grup sanitar public;  Depozite diverse;

 Garderobă;  Ateliere;

 Bucatarie  Spaţii de circulaţie;

 Anexe bucătărie;  Spaţiu pentru gunoi.

 Anexe funcţionale;  Vestiare

 Spaţii de circulaţie.  Etajele 1-3:


 spatii de cazare,
Subsol:

21
 oficiu camerista,  2 Sali de conferinta

 depozit lenjerie

Personalul hotelului, care asigură buna organizare şi funcţionare a acestuia, se


ridică la aproximativ 40 de persoane angajate. Fiecare departament al hotelului este condus de un
director de departament care respectă fişa postului.

Recepţia desfăşoară mai multe grupe de activităţi, între care cea mai
importantă este activitatea de Front Office. Aceasta este primul contact pe care îl are turistul cu
personalul unităţii de cazare şi de acest impact depinde de multe ori revenirea în acelaşi loc cu
un alt prilej. Activităţile specifice acestui compartiment se desfăşoară la nivelul holului de
intrare, este condus de şeful de recepţie care are în subordine ceilalţi angajaţi ai acestui
departament (recepţioner, lucrător rezervări, casier, facturier, bagajist şi lucrătorii de noapte).

Compartimentul de contabilitate, are ca responsabilitate activităţile de casierie,


facturare, controlul încasărilor, debitorii, furnizorii şi trezoreria (verificarea finală a încasărilor
hotelului), cuprinzând şi resursele umane. Acest departament este condus de directorul
economic

Compartimentul de aprovizionare este condus de responsabilul cu


aprovizionarea, care transmite comenzi furnizorilor şi gestionează stocurile. Serviciul de
aprovizionare centralizează toate comenzile emise de către diferitele servicii ale hotelului.
Departamentul aprovizionare-producţie este cel care are responsabilitatea încheierii contractelor
prin care se asigură derularea zilnică a tuturor serviciilor hoteliere.

Compartimentul de cazare, condus de directorul de cazare care are în


subordine şeful de recepţie, guvernanta generală şi administratorul şef.

Serviciul room-service, este corelat cu prezenţa continuă a personalului în


bucătăria restaurantului pentru asigurarea unor stocuri de semipreparate. Room-service-ul se
asigură prin intermediul celor de la front office.

22
Compartimentul de alimentaţie publică, condus de directorul de alimentaţie
care are în subordine şeful de restaurant, responsabilul cu banchetele şi reuniunile şi directorul
executiv din departamentul de alimentaţie.

Compartimentul de resurse umane are următoarele atribuţii: angajarea,


recrutarea, promovarea, pregătirea angajaţilor, renumeraţia angajaţilor, analiza şi evaluarea
posturilor.

Compartimentul tehnic este foarte util pentru buna funcţionare a


echipamentelor tehnice şi electronice, necesare pentru desfăţurarea eficientă în hotel. Personalul
acestui departament este format din electronist, electrician, mecanic, decorator, precum şi
personalul de întreţinere.

Bibliografie

1. Baker, S., Bradley, P., Huyton, J., Principiile operaţiunilor de la recepţia


hotelului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002

2. Nistoreanu Puiu – Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003

3. Nicolae Lupu – Hotelul economie şi management, Editura BIC ALL srl,


Bucureşti 1998

23
4. Gabriela Stănciulescu – Managementul operaţiunilor de turism, Editura ALL
BECK, 2003
5. Sanda Vişinescu, Servicii hoteliere, Editura CD PRESS, 2011
6. http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

7. https://ro.scribd.com/doc/138380608/Departamentele-hotelului

8. https://sif-hoteluri.ro/euro-hotel-baia-mare/

9. https://ro.scribd.com/document/397106338/Structuri-de-Primire-Din-Romamia

24