Sunteți pe pagina 1din 5

C O N S T A N T IN Ş E R B A N

d is p o z iţie , că p r im e le c ărţi a rm e n e ş ti s-au tip ă r it în E u r o p a în seeoirfc ^ V i ^ .


şi c ă ia p t u l se d a to r e a z ă in iţia tiv e lo r u n o r c o m u n ită ţi p ă ^ te * ţâ-
a le c o n tin e n tu lu i n o s tr u (Ita lia , O lan d a, F ra n ţa , A u s tria , ’ reijg i0s istoric
ri le r o m â n e n u s în t m e n ţio n a te ), că t ip ă r it u r ile a ve au u n c^ f c *f1 ri = c e rc e tă rile
si pedagogic, că tip o g r a fii a r m e n i erau, d e cele. m a i m u lte o n , t e ; . r MONUMENTE DE CULTURA ARM EANA M EDIEVALA ALE SUCEVEI
a u to r u lu i, destul d e te m e in ic e p e n tr u a lc ă tu ir e a catalogului, ammfai , B ib iioteca
n ic a tip o g ra fie i a r m e n e ”, s-au efectuat î n m a r ile b ib lio te c i d in E u ro p . R G R IG O R E F O JT
n a ţ io n a lă d in P aris, B r itis h L ib r a r y d in L o n d r a , B ib lio te c a V a ţic a n u u. ţ n R o m a .
b ib lio te c ile m e k h ita r is te d in V ie n a şi V e n e ţ ia şi b ib lio te c ile p a t1 a te m Hecît
b u l si I e r u s a l i m . I n aşte p tare a acestui c a ta lo g şi a alto r in fo r m a ţii P f
să s p e ră m că e v a n g h e lia a r m e a n ă t ip ă r it ă la S uceava v a a p a ie şi va c o n iir m *
F o stă c a p ita lă a M o ld o v e i t im p d e m a i b in e de 176 a n i (^388— 1564) şi a lte
p e n tr u to td e au n a e x is te n ţa c e n tr u lu i tip o g r a fic d in o raşul S uceava
C o n c lu z ii. D in cele a n te r io r a fir m a te re z u ltă că pe t im p u l lu i V a s n e . i ^ F . d o u ă secole (p în ă în 1774, d a ta a n e x ă r ii B u c o v in e i la im p e r iu l h a b s b u rg ic ) f iin d
S u c e a v a n u n u m a i c ă a fo s t p rin c .ip a la re şe d in ţă dcm neasca. d u p a P^ conf,e n _ o raş de fr u n te , p r im u l d u p ă c a p ita la ţ ă r ii M o ld o v e i, care d eve nise o ra ş u l la şi, S u ­
diiiL-lasi dar, de. c e le .mai m u lt e ori, a ic i a fost lo cu l u n d e d o m n - tră- c e av a a a tra s o p o p u la ţie a rm e n e a s că n u m e ro a s ă . V o ie v o zii ţ ă r ii, în tr e care a m in ­
tr a t a c tiv ita te a sa p o litic ă , e c o n o m ic ă şi c u ltu r a lă , re d în d m a c e s t f e •• tesc pe cei m a i s tr ă lu c iţi : A le x a n d r u cel B u n şi Ş te fe n cel M a re , a c o rd a u acestei
lu c ire a sa de o d in io a r ă , d in tim p u l lui Ş te f a n cel M are. P re fe rin ţa fiw ţu lu i^ a o in n p o p u la ţ ii h a r n ic e şi d ev o ta te in terese lor ţ ă r ii p r iv ile g ii deo seb ite p e n tr u a-şi e xe r­
p e n tr u acest oraş, c a re avea u n a d in c e le m a i pu te rn ice ce tăţi d , ţ , se c ita m e seria sa u n e g o ţu l. Ţ ara era în flo r ito a r e , ia r a r m e n ii p ro sp e ra u . L e g ă tu r ile
v re m u ri de restrişte d o m n ia şi-a a fla t a d a p o s t (aici dese on eia. fo n tu l econo m ice a le M o ld o v e i e ra u a s ig u ra te cu cele m a i în d e p ă r ta te c o lţ u r i ale lu m ii
a s c u n d e a te za urul ţ ă r ii ca şi la cetatea N e a m ţ sau H o tin ) se e x p h c a p r m j a p t u l c un o sc u te sa u a c cesibile în acea vrem e. A r m e n ii a u d a t şi pe u n u l d in tr e cei
c ă aceasta se s itu a m a i a p r o a p e de P o lo n ia , care d in 1640 s-a cu m a i n e în fr ic a ţ i v o ie v o zi a i M o ld o v e i în lu p ta p e n tr u re d o b în d ir e a in d e p e n d e n ţe i
a te n ţie i în tr e g u lu i c o n tin e n t, f ie cu p r il e j u l p ro ie c tă m nOu L ig i ’ră z b o iu l ţ ă r ii d e s u b s tă p în ir e a turcească, pe Io n V o d ă cel V ite a z, n u m it şi I o n V o d ă Ar-
p r il e j u l iz b u c n ir ii rasco ale i c a za c ilo r z a p o r o je n i, care a geneiai. u iic i m e a n u (1572— 1574). Is to r ia p o p u la ţie i a rm e n e ş ti d in M o ld o v a , ca şi a celei d in
de e lib e ra re a a c e s to ra şi c a re s-a în c h e ia t cu pierderea U cra in e i e ves c, i c S uceav a, se le g a a rm o n io s de is to ria în s ă ş i a ţ ă r ii, de is to ria p o p o r u lu i r o m â n d in
la R u s ia O ric u m , î n m u ltit u d in e a de e v e n im e n te de im p o rta n ţa e u io p e a n , M o ld o v a .
ii.™ " î a . u l S « la te ,, „ b u c u r a t de o c „ « i e f ! » S u c e a v a era p r in c ip a lu l c e n tru a l a r m e n ilo r d in ac ea stă p a r te a R o m â n ie i.
p e n tr u u r m ă r ir e a lo r şi ac ţio n a re a , la n e v o ie , p e n tru p r o s p e r it a t e a ^ I ■^ A ic i îşi a ve a re ş e d in ţa u n episcop a rm e a n . A r m e n ilo r li se a c o rd a d e c ătre 1 v o ie ­
s ile L u p u , care e ra u n d is tin s o m p o lit ic şi u n d ip lo m a t de e ,^ p , ,. Ş , . vozii ţ ă r ii o m a r e încre'diere şi, în co nd uc e re a tr e b u r ilo r o ra ş u lu i, a v e a u re p re ze n ­
s e a m a de im p o r ta n ţa s trate g ică a o r a ş u lu i şi c e tă ţ ii; aşa se e x p lic a ş • • ta n ţii lor. U n u l d in tr e cei d o i v o iţi (p r im a r i) a i o r a ş u lu i şi ju m ă ta te d in tr e p îr g a r i
s U r s itu lu i d o m n ie i lu i cu a s e d iu l ce tăţii care a cunoscut u n la rg eveni- (cu rol de m e m b r i ai c o m ite tu lu i c o m u n a l) e ra u d in tr e cei m a i de se a m ă re p re ­
v r e m ? în în tre g u l c o n tin e n t, p r in tip ă r it u r ile care l-au re ţin u t ca p z e n ta n ţi a i p o p u la ţie i a rm e n e şti.
m e n t epocal. Lo c de s c u m p e a m in t ir i p e n tr u a rm e n i, S u c e a v a p ă s tre a z ă şi a stăzi p a tru
d in tr e cele m a i ve chi şi n e p re ţu ite m o n u m e n te ale tr e c u tu lu i, b is e rica foste: m ă ­
n ă s tir i de m aic.i de la H a c i- G ad a r, cu h r a m u l s fin te i M a r ii, b ise rica fostei m ă n ă s ­
IN T E R F E R E N C E S fiC O N O M lQ U E S , P O .L IT IQ U E S ET C U L T U R E L L E S A tir i de c ă lu g ă r i şi lu n g ă v re m e r e ş e d in ţă a e p is c o p ilo r a r m e n i Sf. A u x e n tie —
S U C E A V A A U T E M P S D U R Î5 G N E DU V A S IL E L U P U c u n o sc u tă a zi s u b n u m e le de Z a m c a — , ia r în c e n tru ! o r a ş u lu i biserica , Sf. C ru c e
şi b ise rica S f. Ş im io n , c u n o sc u tă şi sub n u m e le de T u r n u R o ş u , d u p ă c ulo are a
ro ş ia tic ă a ta b le i d e a r a m ă care acoperea t u r n u l c lo p o tn iţe i. S e ştie că în tre c u t
re su m e a u e x is ta t în S u c e a v a şi a lte biseric.i a rm e n e ş ti, în tr e care p în ă în veacul tre c u t
se m a i p ă s tra b is e rica S f. T reim e , to t în c e n tru l o ra ş u lu i.
Le m a te rie i ci-present, d c d ie a u r â g n e de Vasile L u Pu; P5in “ d® A ceste b ise rici a u în f r u n ta t secolele, a lă tu r i de u n n u m ă r în s e m n a t de m o ­
<1634__1653) fa it p â r tie d’u n e m o n o g r a p h ie plu s am p le dediee n u m e n te r o m â n e ş ti d in g lorio asa c a p ita lă a M o ld o v e i, m o n u m e n te care fo rm e a z ă
u n . c a d ru im p r e s io n a n t p e n tr u r o m â n i, c ît şi p e n tr u a rm e n i. în f r ă ţ ir e a acestor
U f f S S S ^ ^ iu c c do, aspec.ls p o p o a re s-a m e n ţ in u t secole de-a r în d u l p în ă în zile le n oastre. A ce asta ne-o s p u n
l'h is to ire de la v iile de S u c e a v a e t q u i m o n tr e n t le d e g r e d o ^ n:P tra va ux m o n u m e n te le tr e c u tu lu i, n u n u m a i p r in f ir u l c o m u n a l isto rie i, b u c u r iile si d u ­
celle-ci, lo rs q u ’elle 6 ta it la seconde re s id e n ce d u prince. O n piese _ rerile c o m u n e , d a r şi p r in in te rfe re n ţa s tilu lu i c o n s tru c tiv la b is e ric ile r o m â ­
e d ilita ire s e n tre pris p a r le p r in c e dans l a v iile , â savoir la r e p a ia ion neşti şi cele a rm e n e ş ti, m o tiv e d e c o ra tiv e c o m u n e şi în s u ş i p la n u l şi a n sa m b lu ,!
P rin c ia re , â la q u e lle des a r tis a n s de T r a n s y iv a n ie ont p â r tie if ® u c tio n s a rh ite c to n ic a l acestor e d ific ii. T o tu ş i b is e ric ile a rm e n e şti îşi p ă s tre a z ă unele e le ­
A y a n t pour a p p u i ies d o c u m e n ts, o n p re se n te de m em e Ies grand m e n te a rh ite c to n ic e şi s tr u c tu r a le p r o p r ii, le gate de în su ş i r itu a lu l bisericesc şi
q u i s’a b a tte n t su r S u c e a v a et s u r ses a le n to u r s , â la suite des învasions de tr a d iţiile p o p u la ţie i a rm e n e ş ti. E le în m ă n u n c h e a z ă în acelaşi c e n tru , în S u ­
ta re s e t des C o saq ue s d ir ig e s p a r T .r n u ş H m e ln iţk i, fils d u ha,tmP n B ogdan ceava, pe cele m a i v a lo ro a se m o n u m e n te de a rh ite c tu ră a r m e a n ă d in secolelc X V I
şi X V I I de p e te r ito r iu l M o ld o v e i.
A l p a r t q u e lq u e s erreurs d ’ordre p o lit iq u e , Vasile L u p u , s’est fa it B ise ric a Sf. M a r ii de la H a c i- G a d a r ( „ îm p lin ir e a d o rin ţe lo r",, c u m i se s p u n e
e n ta n t que prin c e pre occup e d e faire r e n a it r e la gloire de la ■ p r in tra d iţie ). Se a f lă la circa 3— 4 k m spre sud de o ra ş u l S uc e a v a , p e d re a p ta
i l a fa it b eauco up b â t ir e t a e.onclu u n e serie d ’alliances p o litiq u e s J
b u t d ’o bten ir l ’in d e p e n d a n c e d e la M o ld a v ie .
70 G R iG O R E F O IT M ON U M EN TE DE CU LT U RA A R M E A N A A LE SUCEVEI 71

ş o s e le i a s f a l t a t e S u c e a v a — F ă lt ic e n i1. D u p g 0 i n s c r i p ţ i e Î n c a s t r a t ă I n z i d u l b ise- ţ in u t u l de d in c o lo de va le a p îr îu lu i Ş cheia, care şe rp uie şte de-a lu n g u l m a r g in ii


ric.ii, a r p ă r e a c ă d a t e a z ă d i n 1512 ş i a r fi c t i t o r i a l u i D r a g a n D o n o v a k , u n b o g a t de vest a p la to u lu i sucevean, Z a m c a , cu z id u r ile groase d in p ia tr ă care în c o n ­
n e g u s to r a rm e a n . rl . _ , ju r a u c o n s tru c ţiile m ă n ă s t ir ii, a c o n s titu it, d u p ă d ă r îm a r e a C e tă ţii d e S c a u n a
A şe za tă pe o c o lin ă c u p a n te u şo a re de ju r îm p re ju r , bise rica H a c i- o a d a t, S ucev e i în a n u l 1675, s in g u ra fo r tific a ţ ie d in o raş pe care a u putut-o fo losi oştile
cu s ilu e ta sa im p u n ă to a r e , c u u n c,lopot care se zice că este a d u s de la A n i; d in lu i lo a n a l II- lea S ob ie sc hi, regele P o lo n ie i, i n lu p ta pe c are o p o rn is e îm p o tr iv a
A r m e n ia , cu în tre g a n s a m b lu l d e c lă d ir i în c o n ju r a t de u n zid de p ia tr a ce m c n id e tu rc ilo r . ţ P e n tr u a o p u te a a p ă r a cu m a i m u lt ă u ş u rin ţă , g a rn iz o a n a p o lo n ă care
o c u rte d r e p tu n g h iu la r ă , î n c h ip de c e ta te aşezată pe o creastă de d eal, oxerta, a o c u p a t Z a m c a a s ă p a t în j u r u l z id u r ilo r ce o în c o n ju r a u u n ş a n ţ s u fic ie n t de
d in orice parte a r f i p r iv ită , u n aspect p ito r e s c 2. , _ a d în c şi de la t p e n tr u a îm p ie d ic a a p ro p ie re a in a m ic u lu i de z id u r i. D e la aceste
Se p u n e în tr e b a re a d a că a c tu a la b is e r jcg este cea o rig in a lă ". S în t de re m a rc a i în tă r itu r i d e p ă m î n t . a p r im it şi a n s a m b lu l m ă n ă s tire s c de a ic i n u m e le de Z a m c a .
deo seb iri de p la n f a ţ ă de b is e ricile m o ld o v e n e ş ti, la H a c i- G ad a r constatindu-se N u m a i pe la tu r a de vest, care se a fla p în ă în im e d ia ta a p ro p ie re a u n u i m a l
o te n d in ţă de lă r g ir e a b is e ric ii, c o n tra r situ a ţie i existente la b is e ricile m o ld o v e ­ p răp ăs tio s , cel d in s p re p îr îu l Ş cheia, n u a m a i fo st n ecesară s ă p a re a ş a n ţu lu i.
neşti. B ise rica n u a re s în u ri la te ra le şi n ic i c o n tra fo rtu ri, ia r n a o s u l e b o ltit ln F a p t este că Z a m c a a r ă m a s t im p de m a i m u lţ i a n i s u b s tă p în ire a g a rn iz o a n e i
s is te m u l de a rc u ri m o ld o v e n e ş ti. P ro n a o s u l, b o ltit în calotă sferică, se s p r ijin ă pe poloneze p în ă la 1699, d a tă la care s-a în c h e ia t pa c e a de la: K a r lo w itz . D e la
un sistem d e a r c u r i d ia g o n a le tu rtite , care n u se unesc la naşterea lor. in t r e Z a m c a era d o m in a tă şi to to d a tă c o n tro la tă de către oştirea p o lo n ă o la rg ă zo nă
naos şi pronaos este un c o m p a r tim e n t, b o ltit „en berceau", care sugereaza ideea d in ju r u l S uc eve i. _ ,
e x iste nţe i unei c a m e r e ia m o r m in te lo r. C h ia r d acă a u existat, în pre ze n t n u se De la acest m o m e n t s-a p ă s tr a t b ise rica c e n tra lă , ca p e la de ia r n ă a m e n a ja tă
găsesc pereţi d e s p ărţito ri. pe la tu r a de vest a in c in te i, la p r im u l e ta j, în tr- un tu r n fo rtific a t, la b a za c ă r u ia
C h en are le u ş ilo r de in t r a r e , cea d in s p r e nord şi cea d in s p re sud , s in t ogivale, era p r a c tic a tă in tra r e a p r in c ip a lă în c urte a m ă n ă s tir ii şi c lo p o tn iţă . T u rla c lo p o ­
cu n e rv u ri gotice, ia r cele a le fe re strelo r sîn t în acolad ă. T u r la este o rto g o n a la telor se a f lă în c o lţu l de nord-est a l in c in te i, pe sub care era a m e n a ja t ă o in ­
şi are d o u ă r în d u r i de o c n iţe . D up ă c a ra c te re le de d e ta liu , biserica a r putea ti tra re s e c u n d a ră . În tr e g u l c o m p le x este în c o n ju r a t de u n z id m a s iv d in p ia tr ă ,
în c a d r a tă în seco lul a l X V I I - l e a _ „ .. în tă r it, d in d is ta n ţă în d is ta n ţă , cu p u te rn ic e c o n tra fo rtu ri.
B iserica a fo s t re s ta u r a tă în m a i m u lte rîn d u ri. C u p r ile ju l r e s ta u r a m d in
D u p ă tr a d iţie , b is e rica a r fi fost r id ic a tă cu p u ţ in i a n i în a in te de 155! de
18% , m e şte rul it a lia n care a executat lu c r a r e a a in tro d u s şi un e le p ic tu r i în u.ei
Pe une le supra fe ţe a le p e r e ţilo r in te r io r i şj în p r id v o ru l c o n s t r u i t într-o epoca către un a r m e a n bog at, A g o p ş a s. A c e a stă d a tă se b a z e a z ă pe o le c tu ră , care s-a
u lte r io a ră în fa ţa in t r ă r ii d in s p re sud a bisericii. D u p ă un e le in d ic ii, biserica, in d o v e d it in e x a c tă , a d a te i în m o r m în t ă r ii c tito r u lu i
fo rm a ei in iţia lă , a avut v e c h i z u g r ă v e li la interior şi e x te r io r 5. N u se ştie insa B ise ric a are u n naos cu a b s id a m a r e şi u n pro nao s. N u este p r e v ă z u tă cu
precis pe ce s u p ra fe ţe a n u m e . P ie tre le de m o r m în t sîn t d in secolul al X lX - le a . s în u ri la te ra le şi p r id v o r . B o ltire a este în s til m o ld ov e n esc, d a r tu r tită , pe această
U na d in tre ele este a u n u i e pisco p d in L em berg , m o rt în 18276, ia r a lta a p a rţin e cale o b ţin în d u - s e o lă r g ir e a b is e ricii. P ro n a o s u l este b o ltit in c a lo tă sferică. S pre
e p isc o p u lu i G rig o rie , pe c a re s-a p ă s tr a t d o a r partea de în c e p u t a in scripţie i . exterio r e x is tă o uşă în pe retele de n o rd a l n a o s u lu i şi în cel de vest a l p r o n a o ­
B iserica Sf. A u x e n tie , v e che a r e ş e d in ţă a episcopilor a rm e n i, fostă m ăn ă s tire s u lu i. In tr e naos şi pro nao s, pe m ijlo c , se a flă o uşă, p r e v ă z u tă cu c he n a r de
de c ă lu g ă ri, c u n o s c u tă azi s u b n u m e le d e Zam ca. Se a llă la m ai puţin, de 1 k m b agh ete în c ru c iş a te şi cu rozase m ic i în c o lţu ri. U şa d e in tra r e d in s p re n o rd ar«j
de c e n tru l o ra ş u lu i Suceava. S itu a tă p e m a rg in e a de vest a p la to u lu i pe care este u n c h e n a r d r e p t u n g h iu la r de p r o f il gotic. Ferestrele de la n aos şi p ro n a o s au
c o n s tru it oraşul, Z a m c a este u n u l d in t r e lo cu rile care au ju c a t un^ rol în se m na t
m u lu r i p u ţ in o g ivale, cu o u ş o a ră a c o la d ă , f ă r ă c,henar l0. E le m e n te le de co n ­
în isto ria S ucev e i. F iin d c o n s tru ită p e u n teren în a lt, care d o m in ă şi oraşul şi
stru c ţie ne d u c spre c o n c lu z ia că este c o n s tru ită la în c e p u tu l s e c o lu lu i a l X V II- le a ,
p ă s tr în d şi u n e le c a ra c te ris tici c o m u n e c u b is e ricile m o ld o v e n e ş ti d in secolul al
1 C tito rire a b is e ricii este legată d e 0 frum o a să legendă. A ic i a r fi poposit
X V I- le a .
într-o n oapte cu tu rm e le de boi doi f r a ţ i, bogaţi negustori arm e n i, în d ru m «pi e
P o lo n ia , unde îşi duce au m a r fa . A m în d o i fr a ţii a u a v u t acelaşi vis. M a ic a D o m ­ I n in te r io r u l b is e ric ii, în naos, se v ă d u r m e ale un e i vechi pic.turi, m a i c la r
n u lu i i-a în d e m n a t să c o n s tru ia sc ă o b is e r ic ă pe locul un d e r ă m ă s e s e r ă peste în d r e p tu l u n e i fe restre d in s p r e sud. M a i tîr z iu , cu p r ile ju l u n o r lu c r ă r i de res­
n oapte. A v în d succes d e p lin î n în tr e p rin d e re a lor, ei a u trec.ut la fa p tă , c o nstruind ta u ra re , b is e ric a a fo st v ă r u it ă . D e a ltfe l, aceeaşi v ă r u ir e r ă u in s p ir a tă a fost a p lic a tă
b ise rica cu h r a m u l S f. M a r ii, H a c i- G a d a ru i de astăzi. D e la îm p re ju r a r e a că 11 s-a şi peste u n e le e le m e n te de a rh ite c tu ră d in p ia tr ă s c u lp ta tă la a lte co n s tru c ţii ale
în d e p lin it d o r in ţa de a iz b in d i în n e g o ţu l în trep rins, şi-ar avea origin ea şi su­
p r a n u m e le dat b is e r ic ii de „ îm p lin ir e a d o rin ţe lo r". 8 P e o p ia tr ă de m o r m în t d in n a o s u l b is e ricii, se a flă in s c r ip ţia în lim b a a r ­
2 A n u a l, în a ug ust, de h r a m u l S f. M a r ii, cu tr a d iţio n a lu l „h u rb a n " (m asă co­ m e a n ă , care a fost c itită astfel : „A ceastă p ia tr ă de m o r m în t este a lu i A gopşa, fiu l
m u n ă ), reluat î n u ltim ii a n i, a rm en i d in toată lum ea se a d u n ă aici. De obicei, lu i A m ir a şi care este z id ito r u l acestei s fin te b ise rici a rm e a n o - o rie n ta le , în a n u l
însuşi episcopul a r m e n ilo r v in e d in B u c u r e ş ti şi ia parte la s lu jb a religioasă, iar 1000“ — V e zi E. K o z a k , op. cit., p. 157-158.
cu c irc a două d e c e n ii în u r m ă , I.P .S .S . V aksen, Catoligosul (P a tria rh u l) tu tu ro r 9 D im it r ie D a n , D ie o rie n ta lis c h e n A r m e n ie r in der B u k o w in a , C e rn ă u ţi, 1890
a rm e n ilo r, fost episcop a l a rm e n ilo r d i n R o m ân ia , a o ficiat s lu jb a la H acj-G adar — in te rp re te a z ă a n u l erei a rm e n e ş ti ca f iin d 1051, a d ic ă a n u l 1602. D a r şi această
c u acest prilej. le ctură s-a d o v e d it in e x a c tă . H . D j. S ir u n i şi p r e o tu l M a n d a lia r ţ a u s ta b ilit că
3 G h. Balş, B ise ricile şi m ă n ă s t ir ile m oldoveneşti d in veacul a l XV I-lea, A g op şa a m u r it la 15 a u g u s t 1612, d a tă ce n u este in c o n tra d ic ţie cu s tilu l c o n ­
B ucureşti, 1928, p. 179. strucţiei şi n ic i cu re z u lta te le c e rc e tă rilo r a rh eo lo gic e în tr e p rin s e cu tre i decenii în
4 Ib id e m , p. 179-180. u r m ă . în b a z a acestor u ltim e cercetări, este lim p e d e că b is e rica a fo st te r m in a tă
5 O parte d in in fo r m a ţii, în c ă nedate p u b l i c i t ă ţ i i , referitoare la restaurarea în a in te de a n u l 1612, c o n s tru c ţia f iin d te r m in a tă în a in te de 1608, d a tă la care
m o n u m e n te lo r a rm e n e şti d in Suceava, m o r m in te le a fla te aici, obiectele de cult a fost v ă z u t în tr e g a n s a m b lu l m ă n ă s tire s c de c ă lă to r u l a r m e a n S im e o n L e h a ţi. Vezi
etc. a u fost p r im it e de la K n e l M a n d a lia n , fost paroh a l bisericii arm ene din N. C o n sta n tin e sc u , P r e c iz ă r i î n le g ă tu ră cu d a la c o n s tr u ir ii m ă n ă s t ir ii a rm e n e ş ti
S uceava. Z a m c a — S uc e a v a , în S C IA , V I I I , 1961, p. 372-374.
6 In fo r m a ţie K n e l M a n d a lia n . 10 G h . B a lş , B ise ric ile şi m ă n ă s tir ile m o ld o v e n e ş ti d in v e a c u rile a l X V II- le a
7 E. K o za k , D ie ln s c h r ifte n aus d e r B u k o w ln a , W ien, 1903, p. 159-160. fi a l X V I II- lea, B u c u re ş ti, 1933, p. 41-43.
g r ig o r e F O IT M ON U M EN TE DE CU LTU RĂ A R M E A N Ă A L E SUCEVEI 73
72

p e n tr u c ir c u la ţia a p ă r ă to r ilo r fo rtific a ţie i, spre in te rio r, la n iv e lu l a m b ra z u rilo r .


în'ritia^ t ' re 'SC-"' -I n 0rice c a z ’ p ic tu ra in te r io a ră , care este c la r că a Z id u l d e in c in tă avea, d u p ă c u m s-a a m in t it m a i în a in te , d o u ă in t r ă r i. C ea p r in ­
... ‘ „ d m P o r n ii a n i de I a zid ire a construcţiei, c o n s titu ie o rem inis-
c ip a lă era spre vest, la p a r te ru l c o n s tru c ţie i ce a d ăpo steşte p a r a c lis u l de ia r n ă ,
O n i n f , i! r h R T *V e n ? t i d in secolul a l X V I- le a «. ia r cea de a d o u a, s e c u n d a ră , e ra p r a c tic a tă la p a r te r u l c lo p o tn iţe i, spre nord-est
n rp p y ia fin tn m i « fŞ-- * f f ' * 0 p o s lb ‘lă refacere m a i n o u ă a unei biserici d e b is e ric ă . In tr a r e a în in c in tă pe care o v e d e m a c u m pe la tu r a de n o rd a z i­
ri • ,, .. ~a corlfn m a t . N u e ste vo rb a a ic i n ic i de p r e lu a re a une i bise-
d u lu i de in c in tă , p r e v ă z u tă cu o p o a rtă , este a m e n a ja tă m u lt m a i tîr z iu , d u p ă ce
hi«' r i S u 1' cur(" ° P 'n ia P o le k M, fr a p a t de ap ro p ie re a de stil e x iste ntă în tre in tr ă r ile in iţ ia le îşi p ie rd u s e ră fu n c ţio n a lita te a . I n acest scop, a fo st d ă r îm a t ă o
i n c e m it n e n f r ? ' C9J f arm en e ? t i - ci d e o c o nstrucţie rid ic a tă de la b un p a r te a z id u lu i de in c in tă o r ig in a l. C e rc e tă rile a rh e o lo g ic e în tr e p rin s e în 1954 şi
în c e p u t ^p e n ir u exc rcj ta rea c u ltu lu i re lig io s a l a r m e n ilo r suce ven i >=.
1956 a u s ta b ilit şi o rd in e a de succesiune a c o n s tr u c ţiilo r a n s a m b lu lu i m ă n ă s tire s c 11.
i ! in ^ i n K ^ m ă n ă s tir e s c e ste în c o n ju r a t, c u m a m m a i m e n ţio n a t, de
T oate lu c r ă r ile s în t a p re c ia te ca f iin d ex e cutate î n p r im ii a n i ai s e c o lu lu i al
* ^ ...... ? s. c ir c a 1 m , s u b fo rm ă de d re p tu n g h i, p r e v ă z u t la par-
X V II- le a , ele f iin d în c h e ia te a tu n c i c în d S im e o n L e h a ţi, în 1608, a v iz ita t S u ­
■' . pe! ‘ , a m b r a z u r i, m a i la rg i s p r e in te rio r, cel p u ţin pe la tu r ile d e sud
est, u n d e s-au p a stra t in d ic ii s ig u r e D esigur că va fii e x ista t ş i o g alerie c e av a şi a v ă z u t, în tr e altele, şi m ă n ă s tir e a Z a m c a .
D e s ig u r c ă p r im a a fost c o n s tru ită b ise rica c e n tra lă , d u p ă care a u r m a t c lo ­
p o tn iţa , la care z id u l de in c in tă este adosat. U rm e a z ă c lă d ir e a d in s p re a pu s, care
in t r » ' L l ! C£î a existat o in te rfe re n ţă c u ltu r a lă pe m u ltip le p la n u ri a fost r id ic a tă în d o u ă etape de co nstrucţie . P r im a p a rte a c lă d ir ii, cea care a d ă ­
te n ta ' a e &UCevei- cea m oldovenească şi cea a rm e a n ă . Exis- posteşte la e ta j p a r a c lis u l, a fo st c o n s tr u ită în acelaşi t im p cu z id u l de in c in tă ,
în a J w trP a d e m o n s tre a ză că ş i in p r im ii a n i a i .secolului a l X V II- le a s-a ţesîndu-se c u acesta, ia r cea d e a d o u a, r id ic a tă a lă tu r i de pe retele s u d ic a l p a ­
în o rim a iu m 5 h U ' t f ? ? ' ’■cl.eată î n sec o lu i a l X V - le a şi a ju n s ă la pe rfe c ţiu ne r a c lis u lu i de la n iv e lu l s u p e rio r a l p r im u lu i e ta j, a p a r ţin e u n e i p e rio a d e m a i tîr-
de m o d u l d e ti-itare j 1aJ X V I- le a . L a Z a m c a se poate re m arc a o a propiere z ii, d u p ă ce în tr e g u l a n s a m b lu m ă n ă s tire s c era fo lo s it c a atare. A c e a s tă a d ou a
de m o d u l de t i a t a i e a frescei existent l a S uceviţa, cu care, d e a ltfe l, este conte.ii- parte , p r o b a b il r id ic a tă în sc o p ul u t iliz ă r ii u n u i s p a ţiu în p lu s p e n tr u d ife rite
p o r a nia.
ă tre b u in ţe , se p re s u p u n e a fi fost c o n s tru ită în seco lul a l X V I I I- le a ls.
i - o n r u l f 1 m a i ,? u.n e P r° b le m a : O e ce, îm p o triv a d is p o z iţiilo r canonice, C lo p o tn iţa are b a z a d e fo r m ă p ă tr a tă şi co nstă d in p a rte r şi d o u ă etaje. I n ­
;, . . . ■1 ,f t u u u religios al a r m e n ilo r d in S uceava a u a d m is p icta re a biseri- tra re a pe s u b t u r n u l c lo p o tn iţă este fo r m a tă d in tr- u n g a n g b o ltit, o r ie n ta t est-
tf>nH .Pu .e a 111 in te r p r e ta tă , în tre altele, şi ca o reacţie îm p o triv a vest, a v in d spre est şi spre v est cîte u n arc de susţinere, îm p o d o b it c u rozete
carp 'n u ° ,n în fP ta f 'o.'*8" ; a a r m e n ilo r d in partea a n u m ito r o rg a n iza ţii catolice, s c u lp ta te în p ia tr ă . P e c h e ia de b o ltă a a r c u lu i d in s p re est este s ă p a tă , c u cifre
c sa ur m a ''easeă a tra g e re a a rm e n ilo r la cato licism . I n această arabe, în p ia tr ă , d a ta 16061!l, care a r p u te a fi a n u l z id ir ii acestu i tu r n . In tra r e a
•I o r l r i r i V i v 111iiî 3 r C° a i K?.?r a t’ P r o h a b 'l- că, a d o p tîn d d ife rite fo rm e de m an ifestare la etaj se face cu a ju t o r u l u n e i s c ări în s p ira lă , c u tre p te în g u s te de p ia tr ă , a m ­
c iz ă r i i F a n t e s te P ă * f O V a - Po t î n l ă t u r a cu m a i m u lt succes p r im e jd ia catoli- p la s a te in tr- u n tu r n u le ţ de fo r m ă c ilin d r ic ă , l ip it de c o lţu l de nord-vest a l c lo ­
1 . c a P o p u la ţia a rm e a n ă d in S uceava si-a p ă s tra t vechea cre d in ţă, p o tn iţe i, de u n d e era p r a c tic a t u n în g u s t p o d m o b il e x terio r, aşeza t pe console
ca şi m area m a jo r ita te a a r m e n ilo r d in B u c o v in a . de p ia tră , în c a s tra te la b a za e ta ju lu i în tîi, d e a s u p ra a r c u lu i de v est a l in t r ă r ii în
Ş tiu t fiin d că î n 1551 Ş te fa n R are ş, icu- m ai tîr z iu A le x a n d r u L ă p u ş n e a n u si, in c in tă . D in în c ă p e re a de la p r im u l etaj se p o a te u rc a la cel de a l d o ile a , u n d e
!!n e w;e u n T ' 01' G h e o r Ş he D a c a au m a n ife s ta t o stilitate fa ţă de a rm e n i, se a flă c lo p o te le a).
l 1 cn ţ11c,t ive econom ice, p o litjc e si în m a i m ic ă m ă s u r ă religioasă, C lă d ir e a p a r a c lis u lu i are la p a rte r d o u ă în c ă p e ri, u n a p e s tîn g a şi c e a la ltă
fr.rt-1 p u ‘ea ,a \a n sa P ic tu rii la u n e le biserici arm en e şti din. S uceava ca o pe d re a p ta in t r ă r ii p r in c ip a le în in c in tă , in tra r e care în p re z e n t este z id ită , a tît
dovpnL>sr.aC a. ce la Ol'to d o x is tn sub fo rm a a d o p ta tă de1 p o p u la ţia mol- la e x tre m ita te a de vest, c ît şi la cea de est a c o rid o ru lu i ce s tră b a te c o n stru c ţia
re-i d i n t r e n n n u l'iii' o pin ,“f n u ar avea în s S n ici o bază de susţinere, căci apropie- pe m ijlo c , lăsîn d u- se d o a r cîte u n s p a ţiu în g u st, î n care a u fo st c o n s tru ite uşi.
n|‘ n,„.. 1 „a - m o ld o v e n e a s c ă şi cea arm enească s-a m a n ife s ta t pe d ife rite D i n c o r id o r u l fo lo s it pe v r e m u r i ca in tra r e p r in c ip a lă este p r a c tic a tă o scară î n ­
n r in t- r r w i v i e t n i n U SC p t ! r e a liz a , în n ic i un caz, p r in s i l n ic i e , ci m ai c u r in d g u s tă d in tre p te de p ia tr ă , care u rc ă p în ă la n iv e lu l p a r a c lis u lu i, la p r im u l e taj.
p n n tr- o c o n v ie ţ u ir e a r m o n io a s ă . P a r a c lis u l este z id it a lă tu r i de pe retele de n o rd a l a c tu a le i c lă d ir i, d e a s u p ra î n ­
l e C tU a t-.SăpătU ri ar,le o log ice oare a u dus la co ncluzia că biserica n u c ă p e rii de la p a rte r care se a f lă în s tîn g a in t r ă r ii p r in c ip a le . R e s tu l s p a ţ iu lu i de
c ă s i / X 1,- 1ŞI ? ar 5 u i d a ta tă î n p r im ii a n i ai seco lului al X V II- le a . S-au la etaj este o c u p a t de o tin d ă şi d o u ă în c ă p e ri, d in tr e c a re cea m a i în c ă p ă to a re
Îîfn J l l ocui re d in secolele X I v şi X V . R e sturile de c u ltu ră m a te ria lă este a d o sa tă p e re te lu i de sud. D e a s u p ra acestui n iv e l, se o b se rv ă la e x te rio r p a r ­
r' AmYÎi °r\ no 'f-f ?U deranjate în mare parte de gropi ulterioare precum tea a d ă u g a tă u lte rio r, m a r c a tă p rin tr- u n b r îu de c ă r ă m iz i a p a re n te . A c e a stă c o n ­
•«»*!-•«» m c in t ă de p e la tu r a de vest. — Vezi N. C onstantinescu, op. cit., p. strucţie, a lip it ă de p a rte a care a dăpo steşte p a r a c lis u l, acopere în în tr e g im e peretele
d e sud a l c lă d ir ii p a r a c lis u lu i, îm b r ă c în d şi b r îu l în to rs a d ă e x te rio a ră de pe
totuşi p o s ib il să se fi folosit u n e le m ateriale de construcţie d a la o bi-
acest perete. C ă r ă m iz ile s m ă lţu ite în ve rd e şi c a s ta n iu care se v ă d la e x te rio ru l
<% n ‘" h J i 1 n . sp e c ia,\aceasta se o b s e rv ă la para c lis u l de la vest de biseri- c lă d ir ii d e d e s u b tu l şi d e a s u p ra b r îu lu i în to rs a d ă ca şi cele de la a rh iv o lte le oc-
y iri.M 0 ‘ t,-ă a SU,p ra *U?ii 018 in tra !'e d in s p re vest a bisericii centrale se a flă n iţe io r au fo st c o n s id e ra te de u n ii s p e c ia liş ti ca P o le k şi R o m s to rfe r 21 d re p t a r g u ­
. h- Pf! !, „cte •m ” 1*™n ’ c e a a lu i A x e n tio s , evident lu a tă din tr- u n c im itir m a i
n-irten r.o m irfrinrfi3 U1S3i -e m ai P ° a t & sta b ili, deoarece p ia tra a fost tă ia tă în
„ , ,, . p u d a ta în m o r n iîn t ă r ii, ;n scopul m o n tă r ii în s p a ţiu l mentio-
17 N. C o n s ta n tin e s c u , op. cit., p. 363-368.
n a t. — Vezi E. K o z a k , op. cit., p . 158-159
18 Ibiclem , p. 364.
J / iL A / 4 tlioi' (pt' 5 4 ° aS o rm e n isc h e K lo s te r Z a m k a bei S uczaw a in der B u k o iv in a , in 19 î n pre ze n t, c ifr a 0 este fo a rte to c ită. P r o b a b il că, a tu n c i c în d a fost c itită
ir fi fost c o nstruită pe vre- in s c rip ţia p e n tr u p r im a d a tă , această c ifr ă era m a i b in e p ă s tra tă .
, d a t f iin d că' biserica s-a 20 T u r n u l c lo p o tn iţă este în curs 'de restaurare . A ce eaşi s itu a ţie este, de a lt ­
construcţia a c tu a lă a fost fel, şi la lu c r ă r ile de re s ta u ra re a z id u lu i de in c in tă pe la tu r ile de est, n o r d şi vest
şi lâ c lă d ire a de pe la tu r a de vest a in c in te i, la care lu c r ă r ile v o r fi re lu a te în
'A' ‘ .. - ------ C. A . R o m sto rfer, Cetatea
c.urînd, c în d se in te n ţio n e a z ă a se e fectua lu c r ă r i de re s ta u ra re şi la b ise rica c e n ­
S uceve i, Bucureşti, 1913, p. 14 -1 5 .
tr a lă .
Io Z id u l de inc.intă, c a r e fusese p e a lo c u ri distrus p în ă la n iv e lu l actual al
21 3. P o le k , op. cit., p. 54 ; C. A . R o m s to rfe r, op. cit. p. 14.
s o lu lu ,, a fost re s ta u r a t in m a r e p arte c u c i teva decenii în u rm ă.
M ON UM ENTE DE CU LT U RA A R M E A N A A LE SUCEVEI 75
G R I G O R E F O IT
74
p r in c ip a le în in c in ta m ă n ă s tir ii. N u ar fi lip s ită de interes o c,ercetare şi in spa­
m e n te p e n tr u d a ta re a p a r a d i s u l u i în s e c o lu l a [ x V - le a . Este în s ă m u lt m a i p r o ­ ţiu l ce a m a i r ă m a s n e a fe c ta t de c o n s tru c ţii n o i, la c irc a 200 m spre vest de ac­
b a b il ca acestea să f i a p a r ţin u t un e i b is e r ic i m a i ve chi d ă r îm a t e şi să f i fost tu a lu l c o m p le x m ă n ă s tire s c , u n d e se v a f i r id ic a t c lă d ir e a p r im e i b is e ric i epis­
refo lo site a i c i 22. D e a ltfe l, b r îu l î n to rs a d ă co n s titu ie o c a ra c te ris tică a b ise ricilo r co pale a r m e n e ş ti d in M o ld o v a .
m o ld o v e n e ş ti în c e p în d c u p r im ii a n i a i s e c o lu lu i a l XVTI-lea, f iin d u t iliz a t la P e s tra d a A rm e n e a s c ă , la cele d o u ă c a pe te a le acesteia, se găsesc d o u ă c u­
D r a g o m ir n a . P a r a c l i s u l de la Z a m c a este p ic ta t în in te rio r, p ic tu r a de a ici fiin d n oscute b is e ric i a rm e n e ş ti, Sf. C ru c e şi Sf. S im io n .
aprec.iată ca a p a r ţin în d tot în c e p u tu lu i d e secol X V I I 23 I n b o lta p a r a d is u lu i, se B ise ric a S f. Cruce. S-a a f ir m a t că a fo st c o n s tr u ită în 1521. A s u fe rit m a i
p o t r e m a rc a oalele d e re z o n a n ţă , zidite î n p a n d a n tiv i. C h e n are le şi p r o file le go­ m u lte reface ri, d in tr e care u ltim a a a v u t loc în 1935, c în d s-au fă c u t re s ta u r ă ri
tic e a le ferestrelor a r a t ă o a c o la d ă a p r o p ia tă Ca m od d e execuţie c u cea fo lo s ită la a lta r şi n a o s 30. C o n s tru c ţia este de la fu n d a ţie p în ă la 3— 4 m în ă lţ im e d in p ia ­
la D ra g o m ir n a , ia r o c n iţe le d e deasup ra b r îu lu i în to rsad ă, cu ac o lad e ascuţite, tră , ia r în c o n tin u a r e d in c ă r ă m i d ă 31. T u rla de d e a s u p ra n a o s u lu i s-a p r ă b u ş it în
c o n s titu ie ş i acestea o im ita re în c ă r ă m id ă a firid e lo r D ra g o m ir n e i 24. 1918, ca u r m a r e a tr e p id a ţiilo r p ro d u s e c lă d ir ii de tr e n u l care c ir c u la p r in oraş şi
Este necesară şi m e n ţio n a r e a a m e n a jă r ilo r făc,ute la c lă d ire a p a r a c lis u lu i care trecea la n u m a i c îţiv a m e tri d e p ă rta re de z id u r ile b is e ric ii pe str. V a s ile Alec-
p e n tr u trage ri cu a r m e de fo c d e la n iv e lu l p r i m u l u i etaj şi de la b aza tu rle i p a ­ saridri. A c e a stă tu r lă n u a m a i p u tu t fi re c o n s titu ită , ia r b o lta n a o s u lu i a fo st re ­
ra c lis u lu i. Acestea c o nsta u d in n işte d e s c h id e ri ro tu n d e în zidi, s u fic ie n t de î n ­ fă c u tă în 1935 la p a rte a s u p e rio a ră d in g hip s, fo lo s in d ca a r m ă tu r ă o p la s ă de
guste p e n tr u a oferi s ig u r a n ţă a p ă r ă to r ilo r îm p o tr iv a u n o r lo v itu r i d in a fa ră. T ot­ s ir m ă 32.
o d a tă , d ea sup ra a r c u lu i d in s p re vest al in t r ă r ii , este a m e n a ja tă o deschidere în g u s ­ C u p r ile ju l lu c r ă r ilo r de re s ta u ra re d in 1935, s-au p u tu t c o n sta ta la in te rio r,
tă în p a rdo seala p a r te r u lu i f ie p e n tru su p ra v e g h e re a in t r ă r ii fie p e n tr u a se sub u n s tra t de te n c u ia lă m a i n o u ă , resturi de p ic tu r ă ve che p e z id u l de n o rd a l
v ă r s a a s u p ra u n o r e v e n tu a li ag re so ri a p ă cloco tită, ule i în c in s sa u a lte lic h id e , b is e ric ii 3J. T o t în in te r io r u l b is e ricii, în peretele de sud a l n a o s u lu i, se găseşte
c.are i-ar f i p u tu t îm p ie d e c a în tr- o a n u m it ă m ă s u r ă să forţeze in tra re a . z id ită o p ia tr ă cu in s c rip ţie p r e z e n tîn d în lite re a rm e n e ş ti d a ta de 1521 (a n u l
S ă p ă tu r ile a rh e o lo g ic e a u scos la iv e a lă resturi de la fu n d a ţiile u n e i c lă d iri 970, era a rm e a n ă ), care în s ă a fost in tro d u s ă în z id m u lt m a i t îr z iu y‘. D u p ă trar-
pe la tu r a de sud a in c in te i, c lă d ire care a v e a parte r, etaj şi p r o b a b il şi o p iv n i­ d iţie , c tito r a l b is e ricii este C riste a H a n k o (în arm e n e şte , H a c ih H a n k o ia n ). N u
ţ ă 2". S pre sud de bise rica c e n tra lă , în in t e r io r u l in c in tei, a existat şi u n c im itir e xistă in fo r m a ţii care s ă precizeze c in e a u fo st m e ş te rii care a u lu c r a t la r id ic a ­
al m ă n ă s tir ii, u tiliz a t în secolele a l X V II- le a şi a l X V III- le a rea şi p ic ta re a b is e ric ii.
O re m arc ă tr e b u ie fă c u tă şi a s u p ra m a te r ia lu lu i arh eo lo gic scos la iv e a lă Se p r e s u p u n e că a ic i a e x ista t a n te rio r o b is e ric ă m a i veche d in le m n . N u
d in s ă p ă tu r i. A cesta a fost d e c e a m a i m a r e im p o rta n ţă î n s ta b ilire a d a tă r ii d ife ­ se c u n o a şte d a ta c o n s tr u irii c lo p o tn iţe i şi n u e x is tă n ic i a lte in fo r m a ţii î n le g ă ­
r ite lo r c o nstruc ţii a le m ă n ă s tir ii. In tre ac.estea, teracotele cu m o tiv e geom etrice tu r ă c u a c e a s ta 33. Şi la c lo p o tn iţă s-au făc.ut lu c r ă r i de re s ta u ra re u lte r io a ră . C u
şi flo ra le , o te rac o tă r e p re z e n tîn d u n b ă r b a t şi o fem eie, în co stum e de epocă, un asem en e a p r ile j, s-a in tro d u s în tr - u n u l d in z id u r i o p ia tr ă de m o r m în t.
d in s ec o lul al X V II- le a şi f a ls u r i m o n e ta re em ise la Cetatea de S ca u n d in epoca Este de r e m a rc a t e x is te n ţa în b is e ric ă a u n e i p ie tre de m o r m în t, cea a lu i
lu i D a b ija V odă a u c o n tr ib u it î n m are m ă s u r ă , pe lîn g ă caracterele constructive S o io m o n , d a ta tă cu a n u l 1428 (877, era a r m e a n ă ) ,3li care ne p o a te d uc e spry? c o n ­
arătate anterior, !a s ta b ilire a d a te i de c o n s tru c ţie a d ife rite lo r c lă d ir i ale a c tu a lu lu i c lu z ia c ă b is e ric a a fost în tr- a d e v ă r a n te rio a r ă se c o lu lu i a l X V I- le a , fie c ă aceasta
a n s a m b lu m ă n ă s tir e s c 28. Tot pe b a ză de s ă p ă tu r i arheologice, a fost scos la iv e a lă va f i fost de le m n sau z id ită d in p ia tr ă şi c ă r ă m id ă . Se m a i p ă s tre a z ă şi p ia tr a
şi u n p a v a j de p ia tr ă , o rie n ta t nord-est — sud-vest, care servea in tra re a de vast de m o r m în t a lu i I s a i i a 3', la care d a ta n u se m a i po ate d isting e , s ă p ă tu r ile res­
a p a r a c lis u lu i pective în p ia tr ă f iin d fo a rte toc.ite. I n in te r io r u l b is e ric ii, se m a i a f lă şi p ia tr a
D u p ă toate p r o b a b ilită ţile , s ă p ă tu r ile a rh e o lo g ic e ar m a i putea avea u n c u v în t de m o r m în t a lu i A s v a d u r ;iS, d a ta tă c u a n u l 1528 (977, era a rm e a n ă ). I n c urte a
g re u d e spus. Pe a c e a s tă cale, s-ar p u te a scoate la lu m in ă şi a lte in fo r m a ţii p r i­ b is e ric ii, se m a i găsesc u n e le pie tre de m o r m în t m u ta te în seco lul tre c u t d in fos­
v ito a r e la diferite m o m e n te d in e xistenţa acestei m ăn ă s tiri. C u a tît m a i m u lt, cu tu l c im it ir al b is e ric ii a rm e n e ş ti S f. T reim e, care se a fla în g r ă d in a in te r n a tu lu i
c ît n u s-a săpat d e c ît pe un s p a ţiu r e s trîn s spre sud de biserică şi în fa ţa in tr ă r ii „V asile C o c îr lă " a l lic e u lu i „Ş tefan cel M a r e “, azi s p a ţiu c o n s tr u it a l c a rtie ru lu i
M ih a i V ite a z u l — E s t 31’.
22 L a circ,a 200 m spre vest de a c t u a lu l com plex m ăn ăstire sc de la Z a m ­ B iserica Sf. S im io n (T u r n u Roşu). D u p ă o in s c rip ţie m a i n o u ă , a r fi fost z i­
ca, s-a g ăsit un n u m ă r m a i m a r e de c ă r ă m iz i hexagonale s m ă lţu ite verde în c his, d ită în 1513, f iin d c tito ria a r m e a n u lu i D o n ig . D e ta liile de c o n s tru c ţie n u co n ­
spe cifice secolului a l X V - lea, fo r m în d o p a rd o s e a lă pe u n p a t de m o rta r. C ă r ă ­ fir m ă z id ire a b ise ricii în a in te de secolul a l X V II- le a . E a a re p la n u l a p ro a p e iden-
m iz ile care a u p u t u t f i re c up e ra te se a f l ă î n prezent la M u z e u l ju d e ţe a n . P a rd o ­
seala de c ă r ă m i z i se a fla p e m a r g in e a p la t o u lu i ce se m ărg in e şte cu r îp a ce co­ 30 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n .
b o a ră spre apa p î r îu lu i Ş c h e ia . O a s e m e n e a pardoseală n u se putea folosi la n
31 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n .
c o n s tru c ţie o b iş n u ită . Este fo a r te p o sib il, ţ in în d seama şi de izvoarele istorice, ca
aici să fi existat v e c h e a b is e ric ă a e p isc o p ie i arm eneşti din secolul a l X V - lea, care, 32 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n .
fie c ă a fost d ă r îm a t ă d a to r ită p e r ic o lu lu i ce-1 prezenta p o ziţia c lă d irii, deasupra 33 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n . D u p ă c u m se vede, se re p e tă c o n s ta tă rile fă c u te
u n u i m a l nestabil, f ie c ă a fo s t distrusă d i n o r d in u l lu i Ş tefan Rareş. D e la această la H a c i- G ad a r şi Z am c a .
c o n s tru c ţie puteau s ă fie re c up e ra te o b u n ă p a rte d in m ateriale , în tre care c ă r ă m i­ 34 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n .
z ile s m ă lţu ite fo lo s ite la îm p o d o b ire a z i d u r i l o r exterioare ale p a ra c lis u lu i. 35 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n .
23 G h . B alş, op. cit., p. 513. 36 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n .
24 Ib id e m , p. 45-46. 37 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n .
25 N . C o n stantin e scu , op. c it., p. 364. 38 G h . B a lş , B ise ric ile şi m ă n ă s tir ile m o ld o v e n e ş ti d in v e a c u l a l X V I- le a ,
26 Ib id e m . p. 170.
27 Ib id e m , p. 368. Este c a z u l să m e n ţio n e z că in naosul bisericii, a lă tu r i de
39 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n . O cercetare a rh e o lo g ic ă în z o n a b is e ric ii Sf. C ruce
p ia tr a de m o r m în t a lu i A g o p şa , se a flă c e a a e piscopului O ha n n e s (loan), pe care
şi a fo s tu lu i c im it ir a l b is e ric ii Sf. T re im e ar p u te a fi de m a r e interes. N e în d o ­
n u s-a p ă s tra t în s ă d a ta în m o r m în t ă r ii. I n a fa r a bisericii, aproap e de in trarea d in ­
ie ln ic că s-ar scoate la lu m in ă n o i in fo r m a ţii cu p r iv ir e la a r m e n ii d in S uceava,
spre n o rd , se a flă şi p ia tra de m o r m în t a lu i H aciad ur, m o rt in a n u l 1625. — Vezi
p re c u m şi re fe r ito r la in te r fe re n ţe le c u ltu r a le d in tr e p o p u la ţ ia m o ld o v e n e a s c ă şi
E . K o z a k , op. cit., p. 158-159.
c e * a rm e n e a s că a o ra ş u lu i.
28 N . C o n stantin e scu , op. c it., p 368
29 Ib id e m , p. 366.
g r ig o r e f o i :i
76 M O N U M EN T E DE C U LT U RĂ A R M E A N Ă A L E SU CEVEI 77

in u m ită î n l l l i m p Ho ' A ?*fr u l este P o lig o n a l spre e x terio r ş i s p r ijin it p in ă ia o ti te p r in s o n o rita te a lo r d eo seb ită, ele c u p r in z în d u n p ro c e n t r id ic a t de a r g in t în
tu r la n a n L in i Z ld m a i nou p r e v ă z u t c u m ic i c o n tra fo rtu ri. L a e x te rio r, c o m p o z iţia b r o n z u lu i d in care a u fo st tu rn a te .
de baehetP T ncrunieat^* c” A ' e ° fe r e a Stră cu deschiderea în a c o la d ă cu c h e n a r B is e ric ile a rm e n e ş ti d in S u c e a v a e ra u în z e s tra te cu m o b ilie r de m a re v a lo a ­
F e r e a s tn d i n s D r e n n ,H Ş1 el(rrnente d e o rn a m e n t a s e m ăn ăto a re c u D r a g o m ir n a '‘l. re, a v e a u o d o a re b ise rice şti lu c ra te în m e ta le preţioase, c ă r ţ i p e n tr u e x e rcitarea
m ul d e ™ X n o îd a t u r ie i are p r o f il u l în ac.oladă. L a in te rio r, se vecie siste- c u ltu lu i, în fe re c ă tu r ă de a r g in t a u r it, cea m a i m a re p a rte d in tr e ele î n m a n u s c ris ,
n e sti P a n r ia n tiv i; H i iP n n p a tru a r c Uri piezişe în s tilu l b is e ric ilo r m o ld ove ^ de o m a r e v a lo a re p e n tr u c u n o aştere a d ia le c tu lu i a r m e a n de pe aceste lo c u ri în
t im p u l a n ilo r care a u tre cut, ic o a n e v e c hi, c a n d e la b re , o biecte d in m e ta le p r e ­
m e n k n e z c ă in n ^- tPe i a=+baZ ? ,tUrlei s în t în lo c u iţi cu n işe sfe rice ® . T reb uie să
ţioase o ferite d e c re d in c io ş i etc. A s tă z i n u se m a i g ă s e s c 58. Este, n e în d o ie ln ic , o
r e p a r a ţii ce a a v u t loc î n ^ g L C u r m a i11''0 I r " ' ' 181 ?' a modJ fiCat c u Pr ile.iul un e i p ie rd e re m a r e a tît p e n tr u a r m e n i, care p u te a u g ăsi v a lo ro a se d o c u m e n te p r iv i­
f i i w w HictriK Ho „ J- C m a i m u lţi a m in u rm a , a c o p e rişu l bisem cn
a n i n în ă în I 9 ?<s« N n c e n d lu - ia ^ b is e ric a a r ă m a s d escoperită tim p de m a i m u lţi toare la tr e c u tu l lo r, cît şi p e n tr u p o p o ru l r o m â n , d in p a t r im o n iu l c u ltu r a l a l c ă ­
p ă r ţ i a le c o n s tru cţie i o as m c i n i ă car m ă s u r i p a r ţia le de p ro te ja re a un o r r u ia fă c e a u parte .
mai nrimpiiiiiitp o!-a ’ • t er£*u mai ameninţate cu degradarea. Intre părţile cele C u to ate p ie rd e r ile suferite, e x istă în c ă o b o g a tă sursă de in fo r m a r e cu p r i­
tase ră în d e o lin ă liheî-t + i d e a s u p l'a n a osulu i. D e a sup ra z id u r ilo r se dezvol- v ire la a r m e n ii d in S u c e a v a şi c u ltu r a lo r m a te r ia lă , c u p r iv ir e la strînsele re la ţii
X \ ^ ? arbUŞti> ie r b U ri si b u ru ie n i. A p a se in f ilt r a in tre pie- pe m u ltip le p la n u r i ce a u e x ista t în tr e r o m â n â i şi a r m e n i. A c e a stă sursă n u este
a lta d e c ît p ă m în t u l S ucevei, u n d e a u t r ă it şi a u m u n c it, secole de-a r în d u l, s-au
d e s tîfp i de ste ia, A ^ ta °r ?î b° lţ i l o r ' T u '^ - in iţia l, se s p r ijin e a pe un s-stem
b u c u ra t, d a r şi a u s u fe rit, a lă tu r i de p o p o r u l r o m â n . A r h e o lo g ia este aceea care
era
seamaam e Hnp invţa
p rtăh insl ă 's e p r ă b u s e a s c/ă ^ R e s ta i 2 id ă ‘' iacare
Kes>taurarea tU''les-a
i’ Wfă c u
* t in
-
d e 1925
X ^ in
n uu l a - -..nul
:.<ia l: p o a te ad uce m u lte şi n e p re ţu ite lă m u r ir i cu p r iv ir e la acest tre cu t, c,înd lu m in o s ,
s te ja r fiin d z id ite f n r L 'h c ? nstrucţie , g o lu r ile lăsate p r in scoaterea s tilp ilo r de c în d neguros, în care s-au a f ir m a t s tră m o ş ii n o ştri, adeseori d în d u - ş i v ia ţa p e n tru
a p ă r a re a p a trie i lo r c o m un e .
a m e n in tîn H să W „ ,. 31,,, - in f>Uficient s p r ijin ita , s-au fisu ra t, c ia d ire a
fo lo s ită p e n tru e x e rc ita re a s ig u r a n ţă ' biserica nu a m aj im t

te n d in ţă de \ ărîh4n l p rr d e o ^ b t e bd e i b is P rint,r' ° ^ PreZi"-â M O N U M E N T ^ D E C U L T U R E A R M E N IE N N E M E D IE V A L E D E S U C E A V A


girea pronaosului, ajungînd c“ timoul i» J i Clle moldo':eneşt11’ .ca‘'e un,, ia'1f (
dar si Sf Cruce zidul tlmPUI la adăugarea pridvorului. Ca şi la Haei-Ga-
", 5W “ — ” * .ved"' — R e su m e —
c o nstrnntnr qn r i n i J „ ' u c u a d u s la p r ă b u ş ir i de zid ărie , ceea ce a sjJjI pe
se vede în tre a lta r ci f s u s ţin e re 'rf Se pare că şi a rc u l de susţinere care
to a ro Si l i Sf «îi.T in S 3 ! ° St ricJicat intr-o a ltă e ta p ă d in m o tiv e asem ănâ- L ’a u te u r p re se n te q u a tr e m o n u m e n ts de la c u ltu re a rm e n ie n n e d e S u c e a v a ,
este f ă r ă sînuri.' ' ° a Şl ia c e le la lt* biserici arm en e şti d in Suceava, naosul Ies anc.iens m o n a ste re s d q H a c i- G a d a r et de Z a m c a et Ies eglises de la S te C r o ix et
de S t. S im e o n des X V I- e — X V II- e siecles. O n m e t en r e lie f u n e serie d'in te rfe-
g otic ^ i n m l u ^ ^ ' c p n °H n ° f d m s p r e a Pu s , ca şi la Z am ca, este p re v ăzu tă cu chenajr rences e n tre la c u ltu re m o ld a v e et c.elle des A r m e n i ens de S uc e a v a , e n tre lesquelles
fa tă un ni-iHvnr rf» d o u a in trare, c e a d in peretele de sud a l n a o s u lu i, are în l'a d o p tio n de n o m b r e u x e lem en ts d u style a rc h ite c to n iq u e m o ld a v e , la p e in tu r e
s p r ijin ă arcul d e vect T 111011' , ,nai. n o u ă . L a exterior, se văd c o n tra fo rtu rile care m u ra le d a n s Ies eglises, la m e m e te c h n iq u e de c o n s tru c tio n , l ’e m p lo i id.es m em es
sericii N n sînt inrlini h n .a o s u lu i şi c e le ce susţin co lţu rile z id u lu i de a p u s a! bi- e lem en ts de c u ltu re m a te r ie lle c o m m e faie nce s de poele, c e ra m iq u e et autre s o bje ts
n u a fo st în in te r io r, i vf-S a c t.ua!a b is e r ic ă a fost p ic ta tă ',6. Este m a i p ro b a b il că d'ussage m e n a g e r, pieces de ve te m e n ts et de p a ru re , a in s i q u ’o b je ts de culte.
„ J b is e r ic ii au f o s t aduse d in a lte lo cu ri p ie tre de m o r m în t O n m e t en r e lie f l ’im p o rta n c e des fo u ille s arc h e o lo g iq ue s p o u r la c o nn a issa n c e p lu s
qre a u a ju n s sa fie folosite c a p a r d o s e a lă '.7 c lo p o te le de la T u rn u R o şu s în t ves- a p p ro fo n d ie de la c u ltu r e des A r m e n ie n s de c,es e n d ro its et la necessite de kţs
c o n tin u e r.
B ise ric ile ş i m ă n ă s tir ile m o ldoveneşti d in ve acurile al X V II- le a
şi a l X V III- le a , p. 47-51.
41 Ib id e m , p . 49.
42 Ib id e m , p . 4 7 .
43 In fo r m a ţie K . M a n d a lia n .
44 Este necesară^ o r e s ta u r a re t e m e in ic ă pe baza u n u i s tu d iu a p r o fu n d a t al
cons rucţiei. a n f ic a r i de m a r e im p o r t a n ţ ă a r putea aduce cercetarea arheeJogică
a s p a .iu ui pe cai e se a flă b is e ric a şi a zo ne i adiacente p e n tru a se vedea dacă nu
es e voi a aici e le fa ce re a u n e i c o n s tr u c ţii m a i vechi. Preţioase lă m u r ir i a r putea
aduc.e şi o cercetare a rh e o lo g ic ă s is te m a tic ă in c im itir u l bisericii.
45 G h. Balş, op. cit., p . 47.
4(j P e n tru c a z u l că a e x ista t o b is e r ic ă m ai veche pic ta tă pe acelaşi spa’. ; j pe
c a ie se a flă ac u a la biserică, a r p u te a s ă se găsească — d acă n u a u fost deran jate
e-a u n g u l s eco lelo r r e s tu r ile d e z u g ră v e a lă în grop ate în p ă m în t, conform
u n e i u z a n .e in î ln it e şi la a lte a s e m e n e a biserici. De e xe m p lu, asem enea resturi
de frescă în g ro p a te d e la p a r a c lis u l C e t ă ţ ii de S caun s-au g ăsit în curtea exterioară
ce a ţii. a e m curtea m ă n ă s tir ii P u t n a , s-au găsit resturi de frescă de la b i­
serica acestei m ă n ă s tir i, p r e c u m şi în a l t e W u r i
47 In fo r m a ţie K . M a n d a lia n . 48 In fo r m a ţ ie K . M a n d a lia n .