Sunteți pe pagina 1din 18

Medicaţia aparatului respirator

Lucrarea practică nr. 10

Antitusive
Expectorante
Antiastmatice

Tusea poate aparea in cazul:


- acumularii de secretii traheobronsice
- unor afectiuni respiratorii neînsotite de cresterea secretiilor traheobronsice
- sau poate avea cauze nonrespiratorii.

In afara antitusivelor propriu-zise, expectorantele pot contribui la calmarea tusei prin


atenuarea iritatiei zonelor reflexogene endobronsice, Bronhodilatatoarele actioneaza de
asemenea indirect, ca antitusive, impiedicand bronhoconstrictia generatoare a reflexului de
tuse.

Diferitele preparate comerciale sau retete magistrale asociaza expectorante, antitusive,


bronhodilatatoare, vasoconstrictoare - decongestative, antihistaminice, analgezice antipiretice.
Asemenea medicamente, destinate tratamentului polisimptomatic al unor afectiuni catarale ale
cailor respiratorii superioare, nu au, de multe ori, o fundamentare farmacodinamica, relatiile de
antagonism sau incompatibilitatile intre diferitele componente sunt frecvente, iar dozele
continute sunt de regula, prea mici. Asocierea expectorantelor cu antitusivele este irationala,
ultimele impiedicand eliminarea secretiilor, crescute sub influenta primelor.

A. Antitusive
Sunt medicamente capabile sa calmeze tusea.

Actioneaza central prin inhibarea centrului tusei si periferic prin scaderea sensibilitatii
terminatiilor nervoase la diferiti factori iritativi declansatori ai tusei.

Tratamentul antitusiv trebuie sa tina seama ca reflexul de tuse are si caracter de aparare,
reprezentand un mecanism important pentru curatirea si drenarea arborelui traheobronsic.
Staza secretiilor, provocata de folosirea nejudicioasa a antitusivelor, poate fi mai daunatoare
decat tusea.

Sunt utile in toate situatiile in care tusea este daunatoare: tusea neproductiva care
oboseste bolnavul, impiedica somnul, accentueaza iritatia mucoasei laringiene si

1
traheobronsice, favorizeaza bronhospasmul, contribuie la dezvoltarea emfizemului, poate
declansa hemoptizia, favorizeaza diseminarea aerogena a unor infectii.

Clasificare
a. Antitusive cu mecanism central:
1. Opioide:
- naturale (morfina, codeina),
- sintetice - dextrometorfan
2. Neopioide:
- oxeladina
- butamirat

b. Antitusive cu mecanism periferic:


- Substante mucilaginoase;
- Antiseptice si decongestionante nazale - indirect;
- Bronhodilatatoare - indirect;
- Expectorante - inlatura fenomenele iritative ale sputei

Mecanism de actiune
- Deprima centrul tusei din sistemul nervos central
- Deprima receptorii senzitivi de la nivelul mucoasei bronsice
Indicatii
- medicamente simptomatice in tusea neproductiva (medicamente de urgenta in
hemoptizie)
- In cazul tusei intense sau la tusitorii cronici se recomanda antitusivele centrale,
de preferinta cele care nu creeaza dependenta.
- Tusea usoara nu necesita de obicei antitusive.
- În tusea spastica si la asmatici sunt suficiente, de regula, bronhodilatatoarele.
Contraindicatii
- tusea productiva

1. Antitusive opioide

Opiu si Morfina
 Antitusive foarte
foarte active,
active, dar determina dependenta, bronhospasm, paralizia cililor
vibratili
 Au si alte actiuni:
actiuni: analgezica, sedativa,
sedativa, etc.
 Indicatii: utile in situatii speciale, in care este de dorit asocierea actiunii antitusive cu
cea analgezica intensa si cu cea sedativa - la bolnavii cu neoplasm bronhopulmonar,
bronhopulmonar,
fracturi costale,
costale, anevrism de aortă pneumotorax, infarct pulmonar, hemoptizii.
aortă, pneumotorax,
 Efecte adverse:
adverse: - dependenta
- deprimarea centrului respirator → stop respirator !

Codeina
Este derivat metilat al morfinei.

2
 Are efect antitusiv marcat. Deprima respiratia, usuca secretiile bronsice, favorizeaza
bronhospasmul, provoaca constipatie. Potentialul de a dezvolta dependenta este mult mai
mic.
 Are actiune analgezica de intensitate moderata, pentru care se asociaza uneori
analgezicelor antipiretice, indeosebi acidului acetilsalicilic sau paracetamol.
 Doze 15-30 mg x 3 – 4/zi (1cp = 15 mg)
La doze mari produce constipatie
 Contraindicaţii
- insuficienta respiratorie grava
- folosirea la copiii mici impune prudenta (in doze mari poate provoca convulsii).

Dextrometorfan - Tussin, Humex


 Inhiba centrul bulbar al tusei ca si codeina (activitatea antitusiva fiind mai slaba decat a
codeinei), insa, spre deosebire de aceasta, nu manifesta actiune analgezica si sedativă. În
doza terapeutica nu inhiba centrul respirator, nu conduce la constipatii. Actiunea survine la 15-
30 minute dupa administrare si dureaza 4-5 ore. Preparatul se metabolizeaza în ficat si se
elimina cu urina. Nu conduce la dependenta.
 Tussin - cp 10mg, Tussin forte cp - 20 mg →
- 20 mg x 4 - 6/zi

2. Antitusive neopioide

Oxeladina - Paxeladine
 Paxeladine - gelule – 40mg →
- 40 – 80 mg x3/zi

Butamirat - Tusosedal
 Indicat in tusea iritativa, bronhoscopie.

B. Expectorante
Sunt substante medicamentoase care favorizeaza expectoratia, crescand cantitatea
secretiilor traheobronsice si/sau fluidificandu-le.

Mecanism de acţiune - actiunea expectoranta se datoreaza fie stimularii activitatii


secretorii a glandelor mucoasei traheobronsice, fie fluidificarii directe a secretiilor
mucoase.
Indicatii - afectiuni in care sputa este vascoasa
Contraindicatii - nu se asociaza cu antitusive pentru ca tusea favorizeaza expectoratia
Greseli frecvente - antitusive in tusea productiva
- expectorante in tusea seaca

Clasificare
1. Stimulante ale secretiilor traheobronsice
2. Fluidifiante (Secretolitice)
- Mucolitice

3
- Enzime proteolitice
- Agenti hidratanţi
- Agenţi tensioactivi

1. Stimulante ale secretiilor traheobronsice


↑ activitatea secretorie a glandelor bronsice
↑ motilitatea cililor
↑ peristaltica mucoasei bronsice
- Eficacitatea terapeutica a acestor expectorante clasice este relativ slaba, pentru unele
indoielnica.
- Administrate sub forma de siropuri.

Exemple
- Clorura de amoniu, iodura de potasiu, iodura de sodiu – produc reactii adverse si
Intoxicatii
- Guaifenezina (Trecid) - actiune expectoranta prin fluidificarea sputei, sedativa,
miorelaxanta.
- Produse vegetale expectorante
- Ipeca are actiune expectoranta reflexa. Dozele mari provoaca greta, voma si
diaree.
- Primula, Saporanina, Senega sunt plante ce contin glicozide saponinice cu
proprietati iritante gastrice si expectorante. Eficacitate slaba.

2. Fluidifiante (Secretolitice)

- Actioneaza direct asupra secretiilor bronsice pe care le fluidifica. Aceasta grupa cuprinde
substante mucolitice, enzime proteolitice, agenti hidratanti şi tensioactivi.
- Expectorante mai eficiente
- Mecanism actiune
- desfac legaturile dintre moleculele glicoproteice ale mucusului
- Indicatii:
- bronsita acută sau cronică acutizata;
- pneumonii;
- bronhopneumonii;
- BPOC
- bronsiectazie;
- mucoviscidoza

a. Mucolitice

Acetilcisteina - Mucosolvin, Fluimucil (ACC cp 200 mg, Fluimucil – f 300 mg,


Siran 200 - cp 200 mg)
- Scade vascozitatea expectoratiei, favorizand desfacerea puntilor disulfidice din mucus
prin gruparile reducatoare-SH din compozitia acetilcisteinei, astfel se formeaza noi legaturi
tiolice intre medicament si fragmentele de mucoproteina
- Se administeaza p.o. , i.m., i.v. lent, in aerosoli sau in instilatii directe
- Indicaţii:
- infectii bronhopulmonare

4
- bronhopneumopatii cronice obstructive
- in intoxicatia acuta cu paracetamol - acetilcisteina actioneaza ca hepatoprotector
fiind utilizat ca antidot prin asigurarea unei cantitati eficace de glutation
impiedicand formarea metabolitului hepatotoxic al paracetamolului.
- Efect mai intens la pH slab alcalin.

Bromhexina (Brofimen cp 8mg, Bisolvon cp 8 mg)


Mecanism de actiune
Stimuleaza activitatea enzimelor lizozomale => creste activitatea lor la nivelul
mucoasei bronsice
Indicaţii - in bronsite si bronsiectazii

Ambroxolul (Ambroxol cp 30 mg, sirop 3 mg/ml, Mucusolvan cp 30mg)


 Metabolit al bromhexinului, scade densitatea secretiilor bronsice, amelioreaza clearance-ul
muco-ciliar, stimuleaza secretia de surfactant- se administreaza profilactic in sindromul de
detresa respiratorie la nou-nascut.

Erdosteina (Erdomed cps 150, 300 mg)


 Mucolitic indicat in tulburari ale secretiei bronsice;
 Indicaţii:
- bronsite acute;
- bronhopneumonie;
- pusee acute ale BPCO, bronsiectazie, astm bronsic hipersecretor;
- atelectazie pulmonara
- profilaxia si tratamentul complicatiilor respiratorii dupa interventii chirurgicale:

b. Enzime proteolitice

Tripsina, Chimiotripsina
 Mecanism de actiune Tripsina, Chimiotripsina fluidifica secretiile purulente, vascoase, din
infectiile bronhopulmonare. Actioneaza proteolitic aupra puroiul, materialul necrotic care
ingrosa mucusul si ingreuneaza expectoratia. Are actiune iritanta asupra mucoasei
traheobronsice.
 Indicatii: secretii purulente, vascoase
 Administrare: aerosoli, instilaţii

c. Agenti hidratanţi

Vaporii de apa inhalati si apa ingerata in cantitati mari hidrateaza si fluidifica


secretiile bronsice uscate, umidifica mucoasa si usureaza miscarile cililor. Se recomanda
inhalarea vaporilor de apa deasupra unui vas cu apa fierbinte sau administrarea de aerosoli
dintr-o solutie salina izotona, incalzita la 50 gr. C.

d. Agenţi tensioactivi

Surfactantul
= factor antiatelactaziv
 Indicatii: sindromul de detresa respiratorie a noului nascut

5
C. Antiastmatice

Astmul

 In prezent astmul este considerat o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene, in care
sunt implicate mai multe tipuri de celule, in special mastocitele si bazofilele. Aceasta
inflamatie cronica produce simptome asociate cu obstructia difuza si variabila a cailor
aeriene, reversibila spontan sau prin tratament.

 Astmul bronsic se caracterizeaza prin crize paroxistice de dispnee expiratorie insotite de:
wheezing, anxietate, cianoza, senzatie de opresiune toracica.

 Astmul bronsic este datorat

unei hiperreactivitati a musculaturii netede bronsice la stimuli: - mecanici


ß - chimici
Bronhospasm - alergici
- efort
- frig

 Crizele de astm bronsic au un debut brusc si dureaza mai multe ore. La finalul crizelor
pacientul expectoreaza o sputa vascoasa, care contine o cantitate crescuta de mucus.

 Clasificarea etiopatogenica a astmului bronsic


= Astm bronsic extrinsec sau alergic, declansat de contactul cu o substanta
numita alergen
= Astm bronsic nealergic declansat de factori infectiosi, stimuli psihici, reflux
gastroesofagian, iritanti fizici sau chimici (praf, fum, gaze industriale)

= La nivelul cailor respiratorii in astmul bronsic se produc urmatoarele modificari


caracteristice:
• bronhospasm
• edemul mucoasei bronsice
• hipersecretia de mucus vascos si aderent

= Aceste modificari sunt in prima faza reversibile complet. In timp, datorita procesului
inflamator cronic repetat au loc modificari structurale ireversibile:

6
• ingrosarea membranei bazale a bronsiilor
• hiperplazia glandelor mucoase
• hipertrofia muschilor netezi ai bronsiilor
• un infiltrat inflamator peribronsic, cu acumulare locala importanta de eozinofile
• lezare si descuamare perete bronsic

 Astmul bronsic alergic se caracterizeaza prin o productie anormala de imunoglobuline E


care apar dupa un prim contact cu alergenul. Astmul bronsic alergic are ca mecanism
fiziopatologic hipersensibilitatea de tip I.
La primul contact cu alergenul nu se produc modificari clinice. Acest contact se numeste
sensibilizant. In urma lui se formeaza imunoglobuline E intr-o cantitate anormal de mare care
se fixeaza pe mastocite, celule rezidente in diverse tesuturi, inclusiv la nivelul submucoasei
bronsice.

La un nou contact cu alergenul respectiv, acesta se fixeaza pe imunoglobulinele E aflate pe


suprafata mastocitelor, care vor elibera o serie de mediatori ai inflamatiei:

• mediatori preformati - sunt mediatorii care se afla deja formati in granulatiile


mastocitelor, mediatori care sunt responsabili de simptomatologia clinica din
primele 2 - 3 ore ale crizei. Cel mai important mediator este histamina, dar un
rol semnificativ il au factori chemotactici pentru neutrofile si eozinofile,
heparina, unele enzime cum ar fi hidrolazele acide sau proteazele.

• mediatori neoformati - intra in actiune la aproximativ 10 ore de la debutul crizei


7
de astm. Sunt substante sintetizate de catre mastocite pe calea acidului
arahidonic: factorul activator plachetar (FAP), leucotriene, tromboxan,
prostaglandine. Acesti mediatori produc bronhoconstrictie si chemotactism.

• mediatorii tertiari - sunt mediatorii eliberati de eozinofile, neutrofile, trombocite


care sunt atrase in focarul inflamator. Acesti mediatori au rol important in
evolutia cronica a astmului bronsic. Trombocitele produc factor de
transformare si crestere beta (TGF beta) care este chemotactic pentru
fibroblasti, celule care se acumuleaza periferic si produc colagen care
determina modificari ireversibile ale bronsiilor prin scleroza indusa.

Medicamente antiastmatice

A. Tratament de fond
1. Bronhodilatatoare
a. Actiune prin SNV
- Simpatomimetice
- Parasimpatolitice
b. Actiune directa pe musculatura bronsica
- Aminofilina
2. Antiinflamatorii
- glucocorticoizi
- antileucotriene
3. Inhibitori ai degranularii mastocitelor
- Cromolinul
- Nedocromilul
- Ketotifenul
4. Anticorpi anti-Ig E

B. Medicamente adjuvante in tratamentul astmului bronsic:


- expectorante mucolitice
- antibiotice (in caz de suprainfectie)
- oxigen
- bicarbonat de sodiu (in caz de acidoza)

A. Tratament de fond

1. Bronhodilatatoare

 Efecte farmacologice
= Stimularea receptorilor β2
- Bronhodilatatie => scade rezistenta la fluxul de aer din caile aeriene => creste
ventilatia => scade CO2 din singe
- Imbunatatirea clerance mucociliar
- Impiedicarea eliberari din mastocite a substantelor raspunzatoare de

8
bronhoconstrictie, edem, hipersecretie
= Stimularea receptorilor α => vasoconstrictie
=> decongestionare mucoasa = bine
=> cresterea TA = rau
= Dezechilibru ventilatie – pefuzie (ventilatia creste prin stimularea β2, iar perfuzia
scade prin stimularea α-adrenergica)

a. Actiune prin SNV

Simpatomimetice

Reactii adverse:
- Stimulare receptori β1 la nivelul cordului: tahicardie, aritmii, ischemie
- Stimulare receptori β2 la nivelul mm. Striati: tremor
- Stimulare SNC – agitatie, anxietate
- Toleranta – prin desesibilizare receptori – in folosirea abuziva
Clasificarea in functie de receptorii pe care actioneaza:
 actiune pe receptorii alfa si beta=> efecte multiple: adrenalina
 actiune pe β1 si β2 => actiune si pe cord: Izoprenalina
 actiune selectiva pe β2 – cele mai bune: Salbutamol, Fenoterol,
Terbutalina, Salmeterol, Fomoterol
Clasificare in functie de durata actiunii:
 actiune scurta: Adrenalina, Izoprenalina – administrate in criza de astm
 actiune medie: Salbutamol, Fenoterol, Terbutalina
 actiune lunga: Salmeterol, Fomoterol
Administrare:
 Injectabila sc. – rar, in criza de astm: - Adrenalina – ¼ - 1/2f
- Terbutalina
 Inhalatorie
Avantaje - administrarea topica determina mai putine efecte sistemice
Dezavantaje - nu ajung la locul de actiune in stare de rau astmatic
ventilatia este blocata
- neinstruirea bolnavilor: administrare incorecta sau abuz
- toleranta – in abuzul cronic de aerosoli
 Orala – cale de aministrare la care aproape s-a renuntat: Salbutamol,
terbutalina

Parasimpatolitice

Mecanism de actiune:
Blocarea receptorilor colinergici muscarinici => inhibitie guanilciclaza => impiedica
cresterea GMPc => impiedicarea bronhoconstrictiei
Efecte farmacologice:
- Inhibitia efectelor mediate de n. vag - inhiba bronhoconstrictia reflexa – care
porneste din receptorii mucoasei
- Bronhodilatatie directa pe bronhiile mari

Bromura de ipratropium (Atrovent spray, soluţie pentru nebulizare)

9
- potenta bronhodilatatoare medie
- instalare actiune = lent
- durata actiune – mai mare decat la simpatomimetice
Administare
Aerosoli – mai ales profilactic
Mai multe doze zilnice
Indicatii:
BPOC
AB la cardiaci la care simpatomimeticele pot da stimulare cardiaca
Tiotropina
- (Spiriva - capsule cu pulbere pentru inhalat)
- o singura doza zilnica

b. Actiune directă pe musculatura bronşică

Aminofilina (Miofilin)

Este o metilxantina (ca si cofeina).


Alcaloid xantinic din frunzele de ceai unde se gaseste alaturi de cafeina.
Asociera cu etilendiamina => creste solubilitatea si disponibilitatea.

Mecanism de actiune
- inhiba fosfodiesteraza => creste AMPc => bronhodilatatie
- inhiba adenozina (nucleozid prezent in toate celulele organismului)
- stimularea receptorilor α1 de către adenozina => inhibiţia adenilciclazei => scade
AMPc => bronhoconstrictie
- blocarea receptorilor α1 => bronhodilatatie

NB. La nivelul inimii adenozina determina bradicardie => indicata in tratamentul TPSV
(Fosfobion)

Efecte farmacologice
- Bronhodilatator direct de intensitate medie
Mai slab decat simpatomimetice
Eficienta si cind simpatomimeticele sunt ineficiente
- Creste forta de contractie a inimii
- Stimularea respiratiei
- Diuretic slab
- Efectele terapeutice incep la concentraţii de 10μg/ml
- Efectele toxice incep la concentraţii de 20μg/ml => indice terapeutic mic

Reactii adverse
- Aritmii (apar la administrare i.v. rapida)
- Nervozitate, insomnii
- Anorexie, greata

Mod de administrare
- Tratamentul de fond al astmului bronsic – in treapta IV (II)

10
- Doze: oral - 300 mg /8 ore (1cp = 100mg)
- Criza de astm bronsic
Doze:
Initial - iv lent in 20 min - 5 mg /kg corp
Apoi – perfuzie - 0,5 – 0,9 mg/Kg/h

Exemplu
- Criza de astm la o persoana de 60 kg => Doza de miofilin
Initial 5mg/kgc => 5 x 60 = 300mg (1f = 240mg)
Apoi - 0,5 - 0,9mg (1mg)/kgc/h => pentru 60 Kg = 60mg/h
2 fiole de 240mg (480mg) in 500ml ser
=> aprox 1mg/ml
=> pentru 60 kg - 60ml/h
=> 1ml/min
1ml = 20pic
20 pic/min

Teofilina (Theo SR cps 100, 200, 300, Teotard cps 200 – eliberare prelungita)

2. Antinflamatorii

Mecanismul de actiune al glucocorticoizilor


 GC intră în celulă;
 se formază complexul GC – receptor inactiv în citoplasma;
 receptorul se activează prin desfacerea de cele 3 proteine de care era legat care
îl menţineau inactiv
 complexul GC – receptor activat intră in nucleu, se fixeaza pe ADN şi acţionează
asupra unor gene care reglează activitatea ARN-polimerazei;
 se produce o transcriptie cu formarea de ARNm;
 ARNm trece în citoplasmă;
 ARNm determină sinteza la nivel ribozomal de proteine specifice (lipocortine),
care determină în final răspunsul celular de tip stimulator sau de tip inhibitor;

11
Efectele farmacologice ale glucocorticoizilor
 Actiune antialergica si imunosupresoare
Mecanism:
- scaderea numarului de limfokine si interleukina 2 secretate de
limfocitele T
- scaderea sintezei de anticorpi secretati de limfocitele B
 Actiune antiinflamatoare
Mecanism
- inhibitia limfocitelor si macrofagelor periferice
- sinteza de lipocortine care inhiba de fosfolipaza A2 => ↓ sinteza de
acid arahidonic => ↓ sinteza de PG, PC, Tx , leucotriene
 Modificarea concentratiile elementelor figurate in sange
 Modificarea metabolismul intermediar
 Cresterea rezistentei la stress
 Efecte asupra sistemului endocrin
 Efecte asupra aparatelor sistemelor:
*aparat digestiv – stomac - creste secretia de HCl si pepsina => ulcer
*SNC - stimuleaza => uneori stari psihotice
*sistemul osos => pierdere masa osoasa
*sistemul muscular = miopatie = slabiciune musculara =>„miopatie
cortizonica”
*piele - rupere fibre elastice => vergeturi, atrofii
 Efecte de tip mineralocorticoid

Metabolismul acidului arahidonic

12
 Glucocorticoizi in astmul bronsic

Glucocorticoizi inhalanti
- Beclometazona (Becotide, Beclomet, Becloforte)
- Budesonid (Pulmicort)
- Flunisolid (Bronilid)
- Fluticozona (Flexotide)
- Triamcinolon (Azmocort inhaler)
Glucocorticoizi cu administrare orală
- Prednison
- Metilprednisolon (Medrol)
Glucocorticoizi administraţi injectabil
- Hidrocortizon (Hemisuccinat de hidrocortizon)
- Metilprednisolon (Solu-Medrol)
- Dexametazona (Superprednol)
- Betametazona (Diprophos)

 Inhibitori de leucotriene
- Montelukast (Singulair cp 10mg)
- Zafirlucast (Accolate)
- Zileuton (Zyfro)

13
*Rolul leucotrienelor in astm
- Bronhoconstrictie
- Cresterea secretie de mucus
- Cresterea permeabilitatii
- Atragerea eozinofilelor
*Mecanism de actiune
- Blocare receptori pentru leucotriene

Montelukast (Singulair cp 10mg)


Efecte farmacologice: - antiinflamator
- bronhodilatator
Indicatii:
- Tratamentul de fond al astmului
- Astm indus de aspirina
- Astmul indus de efort
- Rinita alergica
Doze: 1cp/zi

Zileutonul
- inhibă lipooxigenaza care determină sintetiza de leuotriene din acid
arahidonic

2. Inhibitori ai degranularii mastocitelor

Cromoglicat disodic (Intal)


Mecanism de actiune
- Stabilizeaza membranei mastocitelor pulmonare => blocarea eliberarii de
histamina,
prostaglandine, leucotriene => inhibarea desfasurarii raspunsului alergic din
patogenia astmului.
Indicatii
- PREVENIREA crizelor de astm extrinsec (alergic) – eficace dupa 1-2 luni
Administrare
- aerosoli de 4 ori/ zi
Ketotifen (Zaditen - cp 1mg)
Asemanator cu cromoglicatul
Activ oral – 1cp/zi
Nedocromil (Tilade) - reduce spasmul bronsic, tusea si hiper-reactivitatea bronsica,
Ameliorand parametrii functionali obiectivi ai respiratiei

3. Anticorpii anti - Ig E
Omalizumab (Xolair)
- Anticorp monoclonal umanizat produs prin tehnologie de recombinare a
ADN-ului din ovar de hamster chinezesc.
- Mecanism de acţiune:
Se leagă de IgE

complex antigen - anticorp

14
IgE nu se mai poate lega de receptorii pentru IgE
de pe mastocite şi bazofile

nu se mai declanşează reacţiile alergica

Strategia tratamentului în astmul bronşic

 Alegerea medicatiei
a. medicamente folosite in tratamentul cronic
b. medicamente de urgenta
 Alegerea căii de administrare
*Calea inhalatorie este mai utila pentru că:
o concentratii mari de medicament sunt eliberate direct în caile respiratorii
o efectele terapeutice sunt mai puternice
o efecte secundare sistemice sunt reduse

Dispozitivele pentru medicatia administrata prin inhalare:

Dispozitivele pentru medicatia administrata prin inhalare:


1. Spray-urile - inhalatoare sub presiun cu doza masurata

2. Autohalerele - inhalatoare cu doza masurata actionate de respiratie

3. Inhalatoarele cu pulbere uscata - (DPI – dry powder inhaler):

diskus, turbuhaler, spinhaler, rottahaler, etc

15
4. Nebulizatoare

5. Spacer-ele (sau camere de retinere)

Tratamentul crizei de astm

1 ß2-agonisti inhalatori cu actiune rapida


• se poate apela la bronhodilatatoare orale.

2 Glucocorticosteroizi introdusi precoce.

3 Oxigen în cazul în care pacientul este hipoxemic.

4 Metilxantinele nu sunt recomandate în combinatie cu doze mari de ß2-agonisti


inhalatori.
• Se poate administra teofilina în cazul în care ß2-agonistii inhalatori nu sunt
disponibili.
• In cazul în care pacientului i se administreaza deja teofilina în doze zilnice,
concentratia în ser trebuie masurata înainte de adaugarea teofilinei cu actiune
de scurta durata.

16
5 Adrenalina
• în tratamentul acut al anafilaxiei si angioedemului.

Clasificarea severitatii astmului

Simptome
  Simptome PEF
nocturne

TREAPTA 1   o data/sapt.,  80%


Astm intermitent  Asimptomatic si valoare normala a  2 ori/luna din valoarea
PEF intre exacerbari prezisa
Variabilitate 
20%

TREAPTA 2   o data/sapt., dar  o data/zi  80%


Astm persistent  2 ori/luna din valoarea
usor prezisa
Variabilitate 20-
30%

TREAPTA 3  Zilnice  60% -  80%


Astm persistent  Administrarea zilnica de 2-agonisti  o data/sapt. din valoarea
moderat  Exacerbarile afecteaza activitatea prezisa
Variabilitate 30%

TREAPTA 4  Continue 60%


Astm persistent  Activitate fizica limitata Frecvent din valoarea
sever prezisa
Variabilitate
30%
Tratamentul in trepte al astmului

Tratament simptomatic
  Tratament profilactic de lunga durata
rapid

TREAPTA 1 Nu este necesara medicatie.  Bronhodilatator cu durata


Astm scurta de actiune:2-agonist
intermitent inhalator in functie de
severitatea simptomelor, nu
mai mult de 3-4 ori pe zi.
 Intensitatea
tratamentului va depinde de
severitatea exacerbarilor
 2-agonist sau cromoglicat
administrate inhalator inaintea
efortului sau expunerii la

17
alergen.

TREAPTA 2 Medicatie zilnica:  Bronhodilatator cu durata


Astm  Fie corticosteroid administrat inhalator, 200- scurta de actiune: 2-agonist
persistent 500 g, fie cromoglicat sau nedocromil sau teofilina inhalator in functie de
usor cu eliberare prelungita. Pot fi administrate severitatea simptomelor, nu
antileucotriene, dar locul lor in tratament nu a fost pe mai mult de 3-4 ori pe zi.
deplin elucidat.

TREAPTA 3 Medicatie zilnica:  Bronhodilatator cu durata


Astm  Corticosteroizi administrati inhalator,  500 g, scurta de actiune: 2-agonist
persistent si daca este necesar inhalator in functie de
moderat  Bronhodilatator cu durata lunga de actiune: fie 2- severitatea simptomelor, nu
agonist inhalator cu durata lunga de actiune, mai mult de 3-4 ori pe zi.
teofilina cu eliberare prelungita, sau 2-agonist cu
durata lunga de actiune, tablete sau sirop. (2-agonist
cu durata lunga de actiune, administrat inhalator, poate
oferi un control mai eficient al simptomelor atunci
cand este asociat cu doze scazute-medii de steroizi in
comparatie cu cresterea dozei de steroizi).
 Se ia in considerare adaugarea de antileucotriene,
in special pentru pacientii aspirino-sensibili si pentru
prevenirea bronhospasmului indus de efortul fizic.

TREAPTA 4 Medicatie zilnica:  Bronhodilatator cu durata


Astm  Corticosteroizi administrati inhalator, 800-2000 scurta de actiune: 2-agonist
persistent g sau mai mult, si inhalator in functie de
sever  Bronhodilatator cu durata lunga de actiune: fie 2- severitatea simptomelor.
agonist inhalator cu durata lunga de actiune si/sau
teofilina cu eliberare prelungita, si/sau 2-agonist cu
durata lunga de actiune tablete sau sirop, si
 Corticosteroizi tablete sau sirop pe termen lung.

18