Sunteți pe pagina 1din 460

'vo.

''
.**

o . ,B 0
o ,*
; .;4411,,

L ' ;.",
a I
...1.4,:igp..e
104)
' .%.;
414. CC
b ;421'..,*.,%.`
,.
"..04i.
. N. tdt

==,

' , "1.
..:.;,-' ,,d',..*"..0 ,
; .

- -' q k, , *.
:

,'.7r'..* ''' "). ,

:; .", www.dacoromanica.ro
,
*. 4 ,.
A
t
A1
..4 I I
IS T OR IA BUCUR ES TI T. OR

www.dacoromanica.ro
ISTORIA BUCURE$TILOR
DIN CELE MAI VECHI T1MPURI
PINA IN ZILELE NOASTRE

de
CONSTANTIN C. GIURESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURF.STI

EDITUR A PEN TRU LITER A TUR ABUCURESTI 1966

www.dacoromanica.ro
PARTEA INTI1

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE BIBLIOGRAFICA:
CE S-A SCRIS MAI DE SEAMA
DESPRE
ISTORIA BUCURE$TILOR

Numai tillurile articolelor Incrdrilor


privind irecutul Bucureftilor fortneatd un
volum de diem sute de pagini.

S-a scris mult si in tot fclul &s'are trccutul Bucu- orasul Bucurcsti in cursul istorici tire, i anumc,
restilor. Am scris nu numai noi, rotninii, care voiam din cele mai vechi timpuri pini la Rcgulamentul
si cunoastcm istoria capitalei noastre, vechilc ci Organic inclusiv, dcci pini aproapc dc vremea lui.
monumentc, insituçiilc i felul dc viati al locuito- Am numit accasti lucrare prima inccrcare stiinti-
rilor ei, dar si striinii, care, in calitatc de secretani fica" deoarece lucrarca antcrioari, din 1858, a lui
domnesti, profcsori, doctori, ncgustori sau simpli A. Pclimon, intitulati Bacia, itioria funddrii Burn-
cilitori, au zibovit i uneori s-au asczat dcfinitiv reftilor, este o povestire romantici, farä tcmei, a
pc malurile Dimbovitei. Numai titlurile culegerilor imprejuririlor in care ostasul Bucur, emu Husma,
dc izvoarc difcrite de la documente si inscriptii marc luptitor contra barbarilor", fiu al lui Laic-
pini la planuri si hirti ale ghidurilor, articolclor vocli i totuna cu Radu-vocia, a intemeiat, catty
dc tot felul, monografiilor i operelot dc sintczi sfirsitul secolului al X1V-1 t", orasul, dupi cc sc ca-
privind trccutul Bucurestilor formeazi un volum dc sätorise cu tica lui Bogdan, vocNod al Moldovci" I
citcva sute dc pagini. Astfcl stind lucrurile, c dc la
sine intelcs ca nu avern intcntia i pretentia niel Fig. I - liucur cicibanul. constdcrat dc Pappafoglu drept (ondatorul primithr
n-ar fi posibil, de altfel sa iniram aici tot cc s.a al urbei Ducuread la 2001 I240-. tLitografic 8.A.)
scris in legituri cu istoria capitalei. Nc vom multumi
si indicim, pc categorii, lucririlc cc ni se par mai r,
de seami si si trimitcm, pcntru rest; la bibliografia
mcntionati in notelc acestor luctiri, la Repertoriul
bibliografic al monumenielor fendate din Buturefli dc
N. Stoicescu (1961) si la fiscle manuscrisc ale Biblio-
tecii centralc de stat.

S1NTEZE DEZVOLTATE SA1J RESTIONSE


' g.

Prima incercarc stiintifici de a infitisa trecutul


capitalei noastre este aceea a lui Dimitrie Berindei,
apiruti in 1861 in Revista ronnbul sub titlul BUCUR
1.ne bra. 1.4.
we 444
CIOBANU
re,rtii, Main isioric. Ea prezinti intrebuintim chiar
cuy inicie autorului principalele fase cc a incercat
7

www.dacoromanica.ro
inccputurile orasului 1-au adcmcnit si pe ostasul lui Dimitric. Intitulati Orasul Bucureili, resedintel
Dimitric Pappasoglu, bucurestean get-beget, niscut capitald a Tdrii Ronldnesti 1459-1862, ea ilustreazi
in inima tirgului, la Hanul Zlitari", in 1811. El conceptia materialismului istoric, acordind o atentie
a consacrat acestui subicct doui lucriri: una, mai precumpánitoare factorului economic si social. Apä-
mici, in 1870, in care, revenind asupra unci mai rutä recent, este bogar informara, utilizind nu numai
vechi pircri exprimate in 1859, cu prilejul publicarii o ampli bibliografie intre altele si o succintä
stampei sale cc infätisa pe ciobanul Bucur päscindu-si sintezi a sa asupra veacurilor XIVXVI dar si
oile pe malurile Dimbovitei (vezi fig. 1), nu mai documente inedite.
crcde cl accsta ar fi strämosul fondator, ci socoteste De mici proportii, dar utile pentru o informare
cl orasul s-a intcmciat pe la anul 1328", dupà concisi, au fost cele trci sintczc alcituitc de profesorul
biruintele cistigatc asupra dusmanilor, peste Dunäre". Ion Licherdopol, de colegul säu de mai tirziu Enachc
Cca de-a doua lucrare a sa, de proportii mai mari, Ionescu si de acadcmicianul Constantin Moisil. Cca
apärutä sub forma. de fascicule in 1891 Pappasoglu dintii a apärut in 1889, inaintca operei lui Gion ;
era acum locotenent-colonel in rczervi i cu tidul a doua, in 1922, ca introducere la ghidul Bucurestilor
Isioria .fondeirii orasului Bucuresti... la anal 1330
de intocmit de maiorul M. Pintea ; a treia, publicara
kind la 1850, e interesantà nu prin pirerile sale asupra sub titlul Bucurestii vecbi in frumoasa revisti Boabe
intemeierii, ci prin amintirile personale, precise si de grin, in 1932, duce povestirea pini in vremea
pitoresti, asupra Bucurestilor din prima jumitate a unirii definitive, din 1861, a Principatelor. Aceleiasi
secolului al XIX-lea. categorii, a sintezelor rezumatc, apartin trei lucriri
Aproapc patru decenii dupi lucrarca lui Dimitrie recente, scrisc, citesitrele, in opozitie cu cele pre-
Berindei, a apärut aceca, monumentalà, a lui Gh. cedente, de pe pozitiile matcrialismului istoric. Prima
Ioncscu-Gion, Istoria Bucurestilor; e contributia cea se intituleazi Bucuresti. Scull istoric i a fost publicara'
mai pretioasä din tot cc au dat predeccsorii nostri in 1960 de un colectiv de nouil cercetitori ai Muzeului
asupra istoriei capitalci. Cuprindc atita informatic de istoric a orasului 1 Cea de-a doua, apiruti un an
de bunä calitate, culeasi din multimea de documente mai tirziu, sub titlul Bucuresti. Pagini de islorie, se
inedite de la Arhivele Statului i Academic, c scrisä datoreazä lui Ion Ionascu, Aron Pctric si Pompiliu
cu atita cáldurá pcntru zbuciumatul nostru trccut, Caraioan i face parte din colectia publicatiilor Sock.-
si prezentatil grafic cu adra grijä, incit nu se poate t5tii pcntru rispindirea stiintci i culturii. Ultima
si nu te imprcsioneze. Desigur, din punctul de sintezi rezumatä formeazi introducerca istoricä a
vcdcre al conceptiei generale si, sub raportul docu- recentului Gbid Bucuresti (1962) si e rodul colaborärii
mentar, indeosebi pcntru partea de istorie veche, a trei cercetätori 2. Toate aceste noi sintcze rezumare
pini la 1500, cartea lui c astäzi depäsiti. Pentru mcrg pini in zilele noastre istoriei contemporane
vcacurile XVIXVIII, insä, ea ii pistreazi, in acordindu-i-se un loe preponderent si pun la
multe privinte, valoarea. Un rcpros care se poatc contributie ultimcle descoperiri arheologice si docu-
face lui Gion este cl, dei scriind la fincle sccolului mentare.
al XIX-Ica si tipirindu-si cartea in 1899, s-a oprit Tot aici, la rubrica sintezelor concisc sau rezumare,
cu cercctarca la 1800 a lisat deci la o parte tocmai trebuic sI adiugim articolcle intitulare Bucuresti sau
veacul in care Bucurcstii au cunoscut o dezvoltarc Bucarest din dictionarcle i enciclopediile române si
rcmarcabili. Accastä lipsä a incercat, dar n-a izbutit sträinc. Dimitrie Frunzescu, in al säu Dictionar topo-
s-o implineasci Frederic Dame, ziaristul, scriitorul, grafic si statistic al Romiiniei, apärut in 1872, ne di
filologul i profesorul franccz care, venir dc tinir, prima incercare autohtonä de acest fel, cu date
la 23 dc ani, in Bucuresti, in 1872, a indrigit orasul precise, statisticc, asupra orasului din acea vreme.
nostru si a limas aici pinI la moarte, in 1907. Opera Urmeazi articolul similar al lui C. Alessandrescu
sa, scrisi cu prilejul si sub influcnta expozitiei din din Dictionarul geografic al judeorlui Ilfou (1895);
1906 si dedicati predecesorului si prietenului säu reficut si amplificar prin consultarca in manuscris
n-a apucat si fic terminara; a apirut postum, in 1907, a monumentalei opere a lui Gion, acest articol, de
sub tirita Bucarest en 1906 i este in cca mai mare circa 120 de pagini in 40, a fost cuprins in primul
parte a ci asa cum arad si titlul o dcscriere si al cloaca volum al Martini dictionar geografic al
a capitalci in 1906, proslivindu-se monarhia i clasa Ronuiniei (1898-1899). E folositor in spccial pcntru
conducätoare ; vcacului al XIX-Ica nu i se consacrä partca statistici i descriptiva contemporani, cuprin-
decir 40 de pagini. A treia lucrare de sintezi se zind intervalul 1870-1899. Acceasi observatie se
datoreazi lui N. Iorga ; ca a fost alcituiti cu pri- impune i pentru articolul Bucuresti din Enciclopedia
Hui Lunei Bucurestilor, in 1939, si a apirut in Colectiv avind in frunte pe Florian Georgescu
acclasi an ; e bogar ilustratä si se intemciazi, in mare si alcätuit din Gh. Cazimir, Paul Cernovodeanu,
parte, pe descrierile cälitorilor striini care au trecut Ioana Cristache, P. Daiche, Val. Lcahu, P. Nästurcl,
prin orasul nostru. Ultima sintezi, intocmiti la impli- M. Nicolau-Golfin i Panait I. Panait.
2 Paul Cernevodeanu si Florian Georgescu au
nirea unui scmimilcniu de la prima mentiune docu- redactat cap itolul Scurt istoric, iar Dan Berindci
mentará siguri a Bucurestilor ca resedinti dom- Locuri istorice ,ni monumente de artd pe arterele capi-
neascil, se datoreazi lui Dan Berindei, stnincpotul talei.

8
www.dacoromanica.ro
Romdniei, vol. 11 (1938) ; alcatuit de un colectiv, cl dota' secolc i jumatate, a arterei principale a orasului ;
e util mai ales pentru datele din intervalul 1900-1935. o serie de informatii pretioase le-a avut de la Gheorghe
O sinteza concisa a cunostintelor actualc asupra tre- D. Florescu, unul din cci mai buni cunoscatori ai
cutului i prezentului capitalci noastrc se &este in trecutului Bucurestilor. Tema a fost reluata in recenta
primul volum din Dictionarul enciclopedic romín (1962) lucrare (1962) a lui Stefan Ionescu, Podul Mogo,roaiei.
Dintre articolele asupra Bucurestilor apärute in Ca/ea Vicloriei. In sfirsit, in frumoasa placheta a lui
enciclopediile straine scmnalätn pe accla, foarte su- Tudor Arghezi Cu bastonul prin Bucuresti (1961) sint
bicctiv, din Universum al lui Joseph Meyer (1861), -
strinse o searra prea putine din inegalabilele
apoi articolele din Larousse du XX-e siècle, din Ency- evocari ale maestrului privind locuri, oameni i fapte
clopaedia britannica, din Marea enciclopedie sorieticd din ultima jumatatc de vcac a victii orasului.
(Boabutas cooemma.q ani4uK.ionedus, 1951) accasta
din urrni considera orasul nostru drept un punct
inscmnat pe drumurilc de comert" inca la finele
secolului XIV" si din enciclopedia germana Brock-
haus, ultima editie.
LUCRAR' PENTRU INFORMAREA
STRAINILOR. GHIDURI

Un grup aparte il formeaza lucrärile dcstinatc


EVOCAR' informarii sträinilor. Sint scurtc sinteze, adescori
precedind ghiduri ale orasului. Cea mai veche
una din cele mai bunc c accca a lui Ulyssc de Mar-
Intcresante i utilc sint o serie intrcagi dc lucrad sillac, alt francez captat de farmccul Bucurcstilor.
carc evoca aspectc ale orasului din a doua jumätatc (Nu avem in vedere, in accastii prezentarc biblio-
a sccolului al XIX-lea si de la inceputul celui urtnä- gratia, dccit lucrarile dcstinatc special cunoastcrii
tor. Nc gindim la cartea Bucurestii ce se duc a lui orasului, constituind entitäti indepcndente, iar nu
Hcnri Stahl, apiirutil in doua cditii, una in 1910, informatiile, adcsca foartc valoroase cum sint acc-
ccalalta in 1935, in care, intr-un amcstec de umor, lea ale lui Sulzer din opera sa Geschichle des transal-
ironic adesca caustica i gingasi scnsibilitate, accst piniscben Daciens (1780), sau, in cc priveste pe romani,
iubitor al vcchiului nostru oras nc infätiscaza aspec- acclea ale lui Ion Ghica din Scrisorile sale cuprinse
tele lui pitoresti sau putin cunoscutc. Ne gindim in lucrari de alta natura.) Aparuta sub titlul Cuide
la volumul italianului de origine Domcnico Caselli, du voyageur ir Bucarest (1872) si insotita de un plan
cistigat i el, ca i Dame, de farmecul orasului ; al orasului, ea da informatii pretioase. Urmeaza, in
in afarä de accst volum, intitulat Cum au fost Bucu- ordine cronologica, Bucarest, in colcctia Les capitales
restii odinioard (1935), el a mai scris, ca i Stoica du monde, in doui cditii, prima in 1892, a doua in
Nicolaescu, Gheorghe Florescu si George Potra, o 1910. E o schita subiectiva, impresionista, in carc
suma de articole scurte, in Gazeta municipald, asupra se vorbeste i dc Bucurcsti, dar si de poporul roman,
mahalalelor, caselor, bisericilor i locurilor putin dc credintelc i cresurile lui, de ranitii din razboiul
cunoscute ale capitalci. Tot mahalalele cclor s'Arad de la 1877. A aparut si in româneste in 1892, tra-
1-au atras si pc Ioachim Botcz ; el ni le infatiseaza dusa de Dumitru Stancescu. Tot Bucarest se intitu-
in volumul Prin Bucuresti odinioard ni (1956). !caza i schita lui I. Lovcrdo, publicatii in revista
Mizeria i promiscuitatca marginilor orasului, orop- Le monde moderne (1897). Date utilc pcntru perioada
site de edili", aspectele dezolantc din Ciurel, Caracas, contemporana se gisesc in ghidul din 1896, in limba
Floreasca, Grant si Tci apar in articolc din aceeasi germana, al lui Hans Kraus, aparut si intr-o a doua
Gazetii municipal in anii 1933 si 1934 (vezi biblio- cditie, in 1902, dc data aceasta in limba franceza
grafia, la finele accstui capitol). Evocatoarc, pline dc cu colaborarca lui Leon Bachclin, Bucarest et la
o discreta' mclancolie sint amintirilc scriitorului i poc- Roumanie. Semnalam si ghidurile bilingvc, romano-
tului Radu Rosetti, strinsc in volumul sàu Odinioard. franceze, ale lui Const. Bilciurescu, din 1897, si
Colonclul Popescu-Lumina prezinta 131,c/tres/II din A. Costin rccte N. Petrascu din 1909, prccum
trecut ,ri de astdzi (1935) ; in realitate, e un conglo- si capitolul Bucharest din lucrarca amcricanului Harry
merat de textc istorice de amintiri personalc,
si de Windt, anterioara cu un an (1908). In timpul
prezentat insa intr-o forma putin ingrijita. Gh. Cos- ocupatici germane, in 1918, a fost tiparit de autorita-
tescu infatiseazi Bucurestii vecbiului regat (1944), iar tile de ocupatie, chiar in Bucuresti, un ghid prccedat
Victor Bilciurescu se ocupa de Bucuresti ,ri bucuref- de o scurta introducerc istorica, sub titlul Fiibrer
teni de ieri ,ri de astilzi (1945). 0 mentiunc deoscbitä durcb Bukarest. Dura primul razboi mondial, trebuie
merita Podul Mogosoaiei, a lui Gheorghe Crutzcscu, semnalati lucrarea, tot in 1 imba germana, a lui
cu subtitlul Poses/ea unei strilzi (1943): e rcconstituirea, E. Oberhummer, apiruta in 1924 in Comunicarilc
facuta cu talent si ciildurii, a victii, titnp de aproape Societatii geografice din Viena, precum si douil

www.dacoromanica.ro
lucrad destinatc vizitatorilor de timba engleza : Bu- distractie si sport de la vechile grädini" pina la
charest, Romania's capital, a city of d?Pght" (Bucurerti, stadioanele si cinematografele actuale si atitea alte
capitala Roniciniei, un orar al incintdrii) de Florence aspecte ale vietii orasului intr-un moment dat, sa
Farmborough (1924) si Strolls in old corners of Bucha- tinem, apoi, seama de seria momentelor istorice din
res/ (Plimbdri prin vecbi colturi ale Bucurertilor) dc dezvoltarea lui semimilenara, numai de &id e rese-
Ethel Greening Pantazzi si Juliette Tcodorini (1926) dinta domneascd, sa consideram, in sfirsit, interesul
O huna' prezentare, Bucarest (1927), au dat tincrii crcscind pentru cercetarea Bucurestilor in ultimele
geograti francezi Vergez Tricom si R. Fichcux, in decenii, numärul tot mai mare al cercetatorilor
urma stagiului lor in capita la noastra. Au urmat, al publicatiilor de pila al periodicelor consacratc
in 1928, volumul Bucarest el ses environs de Olga in intregime sau in parte cercetirii trecutului Bucu-
Greceanu, un ghid in care sensibilitatea artistului restilor si ne vom putea usor da scama de masa
completcaza informatia documentara, iar in 1936, considerabila a acestor contributii monografice.
cu acelasi titlu, ghidul lui C. Pop si Al. MARIO. ultimul deceniu i jumatate au aparut, de pila, zeci
Profesorului Vintila Mihailescu i se datoreaza o de articole numai asupra sipaturilor arheologice de
scurtä i clara sinteza, L'érolution d'une pille: Bucarest, pe aria bucuresteana orasul si imprejurimile lui ;
aparutä la Var sovia in 1937: e comunicarea pe care de asemenea, s-au cercetat in mod amänuntit mani-
a facut-o la Congrcsul international de geografie din festärile luptei de clasa, participarea bucurestenilor
acel oras in 1934. Volumul Bucarest (1935) al cunos- la diferitele miscari, räscoale si revolutii ale istoriei
cutului scriitor Paul Morand, casätorit cu o románca noastre. A le prezenta in cadrul capitolului introductir
simpatizind poporul nostru, ar fi putut fi, tinind de fa/à, tifiar selectind pe cele mai reprezentative, e o
seama de talentul autorului, o opera literara si un imposibilitate (numai pentru trei din cele douazeci
mare succes ; in realitate e, precedat de o introducere si sase de capitole ale lucririi noastre am citat patru-
Cu caracter istoric, un reportaj, alcatuit repede, cu- zeci .si trci de articolc tiparite sau sub tipar I) ; ne
prinzind totusi i citeva observatii interesante. Infor- vom multumi deci sa arn o parte a lor, pe cele
matie precisa' si simt artistic se gäsesc in lucrarca care se refera la aspectelc institutionale sau la momcn-
arhitectului Grigore Ionescu, Bucurerti, gbid istoric tele istoricc de seama, in bibliografia de la finele capi-
artistic, aparuta in 1938. Un elegant si sistcmatic i rugarn pe acci autori ale caror
Mielo,- respective.
Gbid, amplu ilustrat, alcatuit de un numeros colectiv articolc sau contributii nu vor ti mentionatc sa nu
si precedat de un scurt istoric", este contributia tic-o ja in mime dc fati, sa nu va& in aceasta o des-
recenta (1962) a Editurii Meridianc la cunoastcrca considerare a muncii sau rivnei Ion. Sintem, dimpo-
amanuntita a metropolei de astazi, a marilor realizari triva, adinc recunoscatori tuturor acelor care s-au
ale ultimului deceniu ; o forma rezumata a ghidului, sträduit s'A lumineze o parte cit de mica' din trecutul
sub titlul Bucurerti mic indreptar, aparuse inca in iubitei noastre capitalc. Faja munca lor, lucrarca de
1960; ea a fost tradusä in limbile de circulatie mon- t'ata n-ar fi fost cu putintä.
diala.

PUBLICATII DOCUMENTARE. PERIODICE


ARTICOLE

Paralel cu aceste contributii monograficc au apirut


Marea masa a luctirilor privitoarc la trecutul si o seama de publicatii documentare cuprinzind
Bucurestilor c reprezentata de articolele sau contri- izvoare referitoare la Bucuresti, de la inscriptiile bisc-
butiile monograficc privind tic momente din dezvol- ricilor ti documentele de proprictate pina la cronici,
tarea orasului, tic aspecte sau institutii ale lui. 1ntr-una planuri topograficc si albumc de stampe i fotografii.
singura din publicatiile periodicc bucurestenc, in In ce priveste inscriptiile läcasurilor religioase si ale
Gazeta municipald, se gasesc, de pila, zeci de articole pietrelor de mormint, odoarelor, cartilor i vesmin-
privind numai trecutul mahalalelor sau carticrelor telor ce cuprind, in afará de ceca ce se &este ras-
orasului. Sa inmultim acest singur exemplu Cu suma pindit in diferite articolc, monografii si reviste, de
aspectelor institutionale, intinderea orasului, popu- la Monumentele strdbunilor ale inimosului preot bucu-
latia lui sub raportul etnic si al categoriilor sociale restean Grigorc Muscelcanu pina la multimea stirilor
cládirile publice i particulare, civilc i religioasc din Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, trebuie
sträzile (ulitc, poduri", cal, osele, bulevarde) si consultate cele dota capitole speciale din culgerea
pietele, mijloacele de comunicatie de la birje si lui N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, intitulate
muscali" pini la troleibuze si getaxuri alimentaren, fiecare Oraptl 13ucurerti. Aclaugatn di o culegere
luminatul si salubritatea orasului, asezamintele sani- amplä cuprinzind inscriptiile din capitalil pina la 1800
tare, de ocrotire si binefaccrc, locurile de petrecere, a aparut de curind sub auspiciile Institutultii de isto-

10

www.dacoromanica.ro
ric al Academiei Republicii Socialiste Romania. Cro- liste Romania in 1961, cealaltä, mai putin intinsa,
nici vechi bucurestene care sa priveasca adica numai dind la ivealä. 173 dc acte, alciltuita de Florian
orasul nu exista ; una singuri, in versuri, din veacul Georgescu, Paul Cernovodeanu, Ioana Cristache
al XVIII-Ica, intitulata, intr-una din variante, Istoria Panait si editata, in acelasi an, de Muzeul de isto-
Tárii Riundne,rii,ri a Bricureftilor... ar putea avea rie a orasului Bucuresti. Tot o culegere documen-
acest caracter exclusiv, relatind intrarea in capitala, tara, dar de aka' natura, este aceea intocmita de
in 1769, a stupailor", Aka a rusilor si a partizanilor Radu Albala sub titlul Bucureftii in lileraturd; ca reu-
lor volintiri". Dar toate cronicile noastre vcchi, neste un bogat manunchi de textc proza i poczic
de la acelea din vremca lui Mihai Viteazul pinä la privind capitala noastra din veacul al XV-lea
cronicile rimate din epoca fanariotilor patru numai pinä in zilele noastrc.
in legatura cu Nicolae Mavrogheni I cuprind numc- Alexandru Lapedatu a dat la ivealä, in 1907,
roase stiri privitoare la orasul de scaun. Pentru epoca Catagrafia bisericilor bucureflene la 1810, extrasi din
mai nottä, de la sfirsitul veacului al XVIII-lea pina catagrafia generalä alcatuitä in timpul fázboiului
la primul riízboi mondial, sint de scmnalat mai intii ruso-turc, lar I. Ionascu a publicat in 1959 o cata-
insemndrile Androne,rtilor, cditatc de Ilk Corals in grafic din 1752 a 12 mahalalc ale orasului. Tot ca
1947, o adevarata cronicä de familic a unei dinastii" o catagrafie", dar moderni i insotita de bibliogra-
de preoti bucuresteni (1774-1848). Tot Corals a fie si de numcroase referinte la materialul documentar
descoperit si insemnärilc cojocarului loan Dobrescu, edit si inedit, poate fi considerat Repertoriul biblio-
dascill la biscrica Batiste. Ele se referi la epoca grafic al monumentelor ftudale din Bucurefli al lui
1802-1830 si relateaza nu numai cvenimentele din N. Stoicescu (1961) ; el cuprinde atit monumentele
Bucurcsti, dar si fapte de istorie munteanä si euro- civile, cit si pe cele religioase din rästimptil 1458
peana. Adaugam apoi Bucureftii de alilidatd de Con- 1849.
stantin Bacalbasa, o cronica a anilor 1871-1914, Sapituri arheologice pe aria bucuresteana s-au
aparuta in doua editii, ultima in 1935-1936; cu- facut si mai inainte, din initiativa Muzcului Muni-
prinde nu numai insirarea cronologica a faptelor cipal, explorindu-se, intrc cele doua razboaic mondialc,
mai de seama si a faptclor diverse" petrecute in de catre Dinu V. Rosetti, uncle puncte de la marginea
Bucuresti, dar si comcntarii i aprecien i asupra lor. orasului Tei, Bucurcstii-Noi si din regiunea in-
Pentru cine vrca sa cunoasca aspectul de huzur conjurätoare Vidra, Leordcni, Snagov. Dar o ac-
petrecere al clasei stapinitoare la tinele veacului tiune de mari proportii, sistematicil i de duratä s-a
trecut, sine de urmärit cronicile" lui Mihai Vaca- intreprins numai dupa 23 August 1944, chid s-au
rescu iscalea prin pseudonimul Claymoor" pu- explorat o serie de centre din chiar cuprinsul ora-
blicate intre 1879 si 1903; o parte a lor, privind sului la Alihai-Vocla, Radu-Voda, Curtea Veche,
anii 1882-1883, au fost reunite chiar in volum. Curtea Arsä, Sf. Gheorghe-Nou, Sf. Nicolac-Selari,
O cronica zilnica a Bucurestilor in timpul ocupatiei strada Apolodor, malul Dimbovitei in p-cijrna podului
germane din 1916-1918 a dat Virgil Draghiceanu Altha:-Vodä, locul blocului turn de lingä Tcatrul de
in 1920, intitulind-o, scmnificativ, 707 zile subt trit- opereta', Thimaroaia, Gitilestiprecum si din vecinii-
ium pumnuhri german. tatea imediata sau mai dcpartata a lui la Fundcnii-
Culegcri dc documente bucurestene au fost publi- Doamnei, Dudesti, Popestii-Novaci. Rezultatele aces-
cate de Ion Ionascu si de fratii Virtosu. Volumul tor sapäturi, efectuate dc o echipa dc spccialisti in
cclui dintii, avind chiar ;west titlu, a aparut in 1941 fruntc cu V. Zirra, Gh. Cantacuzino, S. Morintz,
si cuprindc actc din intervalul 1577-1897, privind Panait I. Panait, precurn si a cercetarilor istorice
proprietatile mänästirii Coltea. Emil Virtosu a dat aferente s-au publicat in volumele Bucurefli, aparut
la ivealä actcle in legatura cu proprietatea uncle se In 1954, Bucurc,rlii de odinioard, in 1958, si Cerceldri
inalçà astazi Palatul Republicii ; impreuni cu fratele arbenkice in Bircure,rli, in 1963.
co 1 loria Oprescu, a tiparit in 1936 volurnul Datelc statisticc constituid o insemnatä categoric
ineepulml edilitare 1830-1832, I. Documenle perdru de documente cu privire la dezvoltarea orasului.
isloria Bucureftilor, cuprinzind o importantä catagrafie in afaril de cele mai vcchi, cuprinse in diferitele
a ncgustorilor i mcseriasilor din vremea Regula- catagrafii" sau recensiminturi publicate (vezi mai
mentului Organic. Un mänunchi de documente sus) si in periodicele de specialitate, mentionam
bucurcstene" a publicat si N. Iorga in Bulelinul in mod deosebit .4nuarul statistic al orapilui Bucurefli,
volumul XI (1932). Implinirca a
Comisiei islorice, apärut in 1959, continincl date referitoare mai ales
cinci sute de ani de la prima mentiunc istoricä a la rastimpul 1955 1958, si Ducurettii la a .VA'-a
Bucurestilor ca rcsedintä domneascil 20 scptembric aniversare a eliberdrii palriei, apärut in 1964 si cuprin-
1459, sub Vlad Tepes a determinat aparitia unci zind un vast material statistic referitor in special la
serii de publicatii documentare. Sint mai intii cele perioada 1958-1963.
doui1 culegeri de documente inedite: una, amplä, 0 categoric foarte importanta de izvoare, dind
cuprinzind 613 acre, a lui George Potra, cu titlul stiri din cele mai rare si mai insemnate asupra ora-
Documente privitoare la isloria orairului Bucure,rti sului de altadata, sine relaçiib. calatorilor straini.
(1594-1821), editata de Academia Republicii Socia- O adunare i comentare a pasajelor respective, de

11

www.dacoromanica.ro
la cele mai vcchi, din veacul al XVI-la, pina la capitalc de astäzi" i adauga o scama dc notatii in
rizboiul independentei, a intreprins Peal Cernovo- forma pregnanta specified marelui nostru poet. Ulti-
deanu : lucrarea, in trei volume, in manuscris, e mul album infati;ind Bucure;tii a aparut in 1964;
depusa la biblioteca Muzcului de istorie a ora;ului, tcxtul ce-1 insote;te se datoreaza lui Ion Marin
unde poatc fi consultata. Sadoveanu.
Dintre studiile in legitura cu härtile i planurile Sint foarte multe periodicele, nu numai in roma-
privind Bucurc;tii, locul intii il ocupa, Bra indoiala, ne;te, dar si in limbi straine, care prin titlul lor, de
accla al lui Gheorghe D. Florcscu, intitulat Din la Journal de Bucarest din 1849-1850 pini la coti-
vechittl Bucurefti. Biserici, curti boierefli ,ri banuri F,,/re dianul Informatia Bucurefliuluii de astazi, se refera
and 1790-1791 (hod don1 plan/in i inedite (1935) ; e la Bucure,ti. Aici nit vom lua in considerare decit
vorba de planurile ofiterilor austricci Purcel si Ernst, pe acclea care, programatic, s-au ocupat, in cxclusi-
alcatuite in timpul ocupatiei militare din 1789-1791. vitate sau in parte, cu trecutul ora;ului. Desigur,
Un plan al baltii Ci;migiului din 1844, la inceputul in frunte trcbuie citata Gazeta municipal de sub
luctirilor dc asanarc, a publicat loan Bacili in 1935, conducerca lui M. Dragomircscu, gazeta care, in
un plan al unui sector al ora,ului din 1847, L. Moga, cei 16 ani de aparitie regulata, a publicat sute dc
in 1937, iar un plan al vcchii curti clomne;ti, Ion articole privind Bucure;tii de altadata ; exemplul i-a
Iona;cu, in 1943. Tot Iona,cu a dat la iveala in 1959 fost urmat de Informatia... sus-citatä. Societatea
un plan rusesc din 1770 al intregului ora;, cel Bucure;tii-Vechi" trebuia sa ADA un anuar al ci,
mai vcchi plan cunoscut al Bucure;tilor. In sfir;it, cuprinzind studiilc i comunicarile mcmbrilor ; din
in 1964 a aparut un studiu al lui Florian Gcorgescu lipsa de fonduri, n-a putut apärea dccit un singur
asupra planului ccl mare al Bucure;tilor, ridicat in volum, pe anii 1930-1934. Acela0 motiv explica
1844-1846 de catre maiorul Borroczyn. se pare i sistarca, dupä numai trei ani (1935
'rot printre publicatiile documentare socotim 1937), a publicatiei Bucureflii, organul Aluzeului
albumele infilti,ind aspecte vcchi si noi ale capi- pinacotccii municipiului. Incepind din 1964, apar,
talci. Primul pe carc-1 cunowem este albumul de sub forma' de anuar, Alateriale de istorie ,ri muzeo-
fotografii al lui Carol Pop dc Szatmary, alcatuit sub grafie, cuprinzind mai ales contributiile cercetato-
Cuza-voda un exemplar e inchinat doamnci Elena rilor ;tiintitici de la Muzeid dc istorie al ornului
iajuns azi o raritatc bibliograficà. Dintre albu- Bucurc0i.
mcic mai noi, scmnalam pc accla al lui Gcorge
Olszcwski, aparut in 1929 si precedat de o introdu-
cere istorica. In 1935, Comisia monumentelor isto-
rice a cditat albumul lui Victor Bratulescu Vecbi
rederi bucureflene, infatiOnd mai ales monumente
religioasc. In legatura cu cea de-a doua Luna a EVOLUTIA ISTORIOGRAFIEI
Bucure;tilor" (9 mai 9 iunic 1936), ale carei festi- PRIVIND BUCURESTII
vitati s-au dcsfa;urat pe terenul Parcului National
azi Parcul de cultura i odihnä Herasträu Pri-
maria Municipiului a publicat frumosul album al lui Aruncind o privirc retrospectiva asupra numcroa-
Adrian Corbu, intitulat Bucureflii-Vecbi. Documente selor publicatii in legatura co trecutul Bucure;tilor,
iconografice, cuprinzind reproducen i si in culori constatam ea' de au urmat, cantitativ i calitativ, o
dupa stampele, gravurilc i tablourile cc infati;eaza curba ascendent.% maximum fiind atins in ace;ti
locuri, monumente i scene din capitala secolelor ultimi ani. La inceput, lucrarile au avut un caractcr
XVIIXIX. In ultimul dcceniu ;i jumatate, de intimplator, detcrminat de interesul cite unui cer-
rcconstructie socialised a orawlui, au aparut trci cetator izolat ca Pclimon sau colonclul Pappasoglu,
albume. Primul, tiparit in 1952 cu titlul Eyxapecn, sau de afectiunea purtati orwilui de vreunul din
§i dcstinat vizitatorilor sovietici, e precedat de o locuitorii luminati ai lui, ca Ionescu-Gion. Intemeic-
introduccrc istorica in care se arata momentele mai rea Aluzeului municipal in 1929 a dat un oarecare
inscmnate dc viaçà bucure;tcana de la 1848 pina la impuls cercetiírilor in legatura cu trecutul capitalci.
23 August 1944. Cel de-al doilea album, Bucurefti. Primul director in ordine cronologica al acestei
(1956), se datorcazi arhitec-
°rapt/ ,ri monumentele sale institutii, dr. G. Severeanu, autorul citorva mici
tului profesor Grigore Ioncscu ; dupa o scurta intro- contributii scrise, a (limit ora;ului bogata sa colcctie
duccre de caracter istoric se infatiFaza cititorului, de antichitati, din care uncle se refera la aria bucure;-
cu explicatii substantiale, principalele clàdiri, civile teana. Colaboratorii sai, Ghcorghe D. Florcscu
rcligioase, ale capitalei, din cele mai vcchi timpuri Dinu V. Rosetti, conducatori ci in00, mai tirziu,
pini in zilele noastrc. Cel de-al treilca album, Bucurefti, ai muzeului, au dat la iveala mai multe studii: primul
de Aurel Baith (1957), se remarca printr-o excep- in legaturl cu Bucure;tii veacurilor XVIIXIX,
tionala prezentarc grafica ; prcfata lui, iscalita dc cel dc-al doilea cu trccutul cel mai indepartat. Insti-
Tudor Arghczi, caractcrizcazil fcricit accst album
clrcpt o imagine variatii i bogatil a monumentalei Corm: Informa//a Bucureftilor.
12
www.dacoromanica.ro
tuirea Lunci Bucurestilor" prima manifestare de la care a luat parte, sub diferite forme, nu numai
acest fel a avut loe in 1935 a prilejuit i ca uncle intreaga suflare bucuresteana, dar intregul popor
publicatii, cum a fost Istorialor de N. Iorga, romanesc in frunte cu cirmuitorii lui precum
editata de Municipiu in 1939. Dar un avint dcosebit multi oaspeti din orascle de scama ale lumii, a deter-
au luat cercetarile in legaturil Cu istoria capitalei minat aparitia unei scrii intregi dc lucrari, incepind cu
numai in ultimul deceniu si jumatate. Pe dc o parte, culegerile documentare si ispravind cu opercle de
Muzcul municipal a fost rcorganizat, devenind Mu- sintez5. Academia Republicii Socialistc Romania,
zeul de istorie a orasului Bucurcsti, i punindu-i-sc Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Societatea
la dispozitie fonclurile necesare pcntru o intensa pcntru raspindirea stiintei si culturii, Socictatea de
campanie de s5p5turi, urmarita staruitor an de an, stiintc istorice i filologice, diferitele edituri
pentru publica= rezultatelor respective. Pc de ritelc publicatii periodicc de caracter istoric s-au
alta parte, s-a dat muzeului un sediu corespunzator, intrccut in a da la iveal5 lucrari privind orasul de
Palatul Sutu, renovat cu grija, dispunind dc spatiul ieri si de astazi. O alta serie de asemenca lucrari
nccesar pcntru expuncrea obicctclor i marturiilor au aparut co prilejul implinirii a doua decenii de
privind trccutul orasului, pcntru biblioteca i pentru la momcntul crucial al istoriei noastrc contemporanc,
tinerca unor cicluri de conferinte in legdturä cu accst care a fost 23 August 1944. Ceca cc deoscbcste insä
trccut. In acelasi an, 1959, in care muzcul se instala aceste dou5 serii de lucr5ri de cele anterioare este
In noul sediu fcricit asezat chiar in inima tirgului", in primul rind faptul eli ele au fost alcatuite pc temciul
la intretaicrea cclor douii mari bulevarde care strabat conceptiei materialismului istoric, ca s-a acordat o
orasul, se s5rbitorea implinirca a cinci sute de ani atentie precumpanitoare factorului cconomico-social,
de la prima mentiune documentara sigurä a Bucures- cá s-a pus in lumina lupta pcntru o viati mai huna
tilor ca resedinta domneasci. Accast5 särbitorire, a celor s5raci si multi.

BIB LIOGRAFIE

1.Sinteze dezvollate tau restrinse. strdzi, Bucuresti (1943), 298 p. in 8°; 20. N. Vita-
1. D. Bcrindei, Bucurescii, strain istoric, in Revista manu, Lt.-col. Pappasoglu, primal istoriograf al Bum-
romdnd pentru htere ,ri arte, I (1861), 317-360 restilor, Bucurcsti, 1943, 16 p. in 8°; 21. George
si 611 638 ; 2. Ion P. Licherdopol, Bucurestii, Bucu- Costescu, Bucurestii vechiului regal, Bucuresti, 1944,
resti, 1889, 191 p. si o hartä ; 3. Lt.-colonel D. Pa- 397 + XIV p. in 8°, cu ilustratii ; 22. Victor Bilciu-
ppasoglu, Istoria fonddrei orasului Bucuresti, capita/a rescu, Bncuresti bucuresteni de ieri de astdzi, Bucu-
regatului romiin de la anal 1330 pinii la 1850 cu- resti, 1945, 369 p. in 8°, cu ilustratii ; 23. Ioachim
leash dupd mai multi scrillori meld, Bucuresti, 1891, Botez, Prin Bucuresti, odinioard astdzi, Bucurcsti,
220 p. in 8° ; 4. G. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucu- 1956, 77 p. in 8°; 24. Tudor Arghczi, Cu baslona
rescilor, Bucuresti, 1899, 818 p. in 4°, cu ilustratii prin Bucuresti, Bucuresti, 1961, 159 p. in 8°; 25. Ste-
5. Frederic Dame, Bucarest en 1906, Bucuresti, 1907, fan Ionescu, Podul Mogo,roaiei. Ca/ea Victoriei, Bucu-
IV + 640 p. in 8°; 6. Enache Ionescu, Bucurestii resti, 1962, 141 P. in 16°.
in M. Pintea, Nod plan ,ri gbid al orasului Bucuresti, III. Lucrari pentrit informarea
fa., p. IXXLVII ; 7. C. Moisil, Bucurestii vechi, nilor. Gbiduri. 26. Ulysse de Marsillac, Guide
in Boabe de gnu, III (1932), p. 385-424; 8. N. Iorga, du voyageur Bucarest, Bucuresti, 1872, VIII + 219 p.
Istoria Bucurestilor, editia municipiului Bucuresti, in 8° ; 27. Bucarest, in Les capitales da monde, Paris, 1892
Bucuresti, 1939, 399 p. in 8°, Cu ilustratii ; 9. Bucu- (a doua editie in 1910, p. 313-340) ; 28. J. Loverdo,
resti. Scurt istoric, Bucuresti, 1960, 160 p. in 8° Bucarest,Paris, 1897, 14 p. in 8°; 29. Const. Etienne
10. Ion Ionascu, Aron Petric, Pompiliu Caraioan, Bilciuresco, Guide de Bucarest el les environs. Ghidul
Bucuresti. Pagini de istorie, Bucuresti, 1961, 211 p. Bucurestiului cu imprejurimile (enviroanele) sale, Buell-
in 8°; 11. Paul Cernovodcanu si Florian Georgescu, resti, 1897, 205 p. in 8°; 30. Dr. Hans Kraus si
Scurf in Bucuresti-Gbid, Bucuresti, 1962,
istoric, L. Bachelin, Bucarest el la Roumanie, Bucurcsti, 1902,
p. 18-50; 12. Dan Berindei, °rasa Bucuresti, rep- IV + 192 p. in 8°; 31. Harry de Windt, Turkey
dinkl CaPlidd a Tdrii Romiinesti (1459-1862), and /he Balkan states, Ncw York, 1908, XII -I- 336 p.
Bucuresti, 1963, 301 p. in 8°, co ilustratii si o harta. in 8° ; 32. A. Costin (N. Pctrascu), Orasul Bucuresti.
II. Epoch,. i. 13. H. Stahl, Bucurestii ce se due, La ville de Bucarest, in Literaturd arid ronilind, XIII
Bucuresti, 1910, 215 p. in 8° (a doua editic in (1909), p. 3-41 ; 33. Ffibrer durcb Bukarest, herausge-
1935, 319 p. in 8°) ; 14. Neagu R5dulescu, In Bncu- geben von dcr Druck- und B tichercistelle der M.V.R.,
restii lui 33, in Gazeta municipald, 11 (1933), nr. 89 Bucurcsti, 1918, 60 p. in 16°; 34. Florence Farm-
15. G. M., Bucurestiul... pitoresc! Stradlind cl/eta borough, Bucharest, Romania's capital, a city of
cartiere marginase, in Gazeta municipald, III (1934), delight", in Countries of the IVor/d, 1924, p. 1055 1068 ;
nr. 122 ; 16. Domenico Caselli, Cum au fort Bucurestii 35. G. Vcrgez Tricom si R. Ficheux, Bucarest, Paris,
odinioard, Bucuresti, 1935, 80 p. + VIII pl. in 4°; 1927, 18 p. in 8°; 36. Ethel Greening Pantazzi
17. Col. Popescu-Lumin5, Bucm-estii din 'recut ,ri de Juliette Teodorini, Strolls in old corners of Bucharest,
Bucurcsti, 1935, 704 p. in 8°; 18. Radu Ro-
astrIzi, Bucuresti, 1926, 78 p. si 10 planse ; 37. Olga Gre-
setti, Bucuresti, 1942, 271 p. in 8°; ceano, Bucarest et ses environs, Bucurcsti, 1928, 240 p.
19. Gh. Crutzescu, Podul lifogosoaiei. Povestea unei in 16°, cu 2 härti si 12 planuri ; 38. Vintil5 Mihailescu,

13

www.dacoromanica.ro
L'évolution d'une vide: Bucarest, Varsovic, 1927, 10 p. arbeolo,gice, VII (1961), p. 657-680; 60. S. Morintz,
in 8° (in Compies rendus du Congrès international de P. Roman, Dina Rosetti, Panait I. Panait i Gh. Can-
,géographie, Varsovie, 1934, t. III, p. 230-239) ; 39. Gri- tacuzino, Sapciturile arbeologice din Buctiretti, in Mate-
gore 'oneself, Bucuretti.Gbid ;stork- ti artistic, Bucuresti, ride fi cercetdri arheologiee, VIII (1962), p. 761-794;
1938, 421 p. in 8", ca 157 ilustratii si 5 planuri 61. Cercetdri arheologice in 13neuretti, Bucuresti, 1963,
40. Bueuretti. Mic indreptar, Bucuresti, 1960, 54 p. 388 p. in 8".
in 16° si o hartä ; 41. Bucuretti-Gbid, Bucuresti, 62. Anuarul statistic al oratidui Bururetii, Bucuresti,
1962, 390 p. in 8' si 5 Flirt'. 1959, 175 p. in 16" ; 63. Bucureili la a XX-a aniver-
IV. Publican documentare. Perio- tare a eliberdrii patriei. Cifre fi imagini, Bucuresti,
d i c e. 42. N. Iorga, Inscriptii din bisericile Ronidniei,
1964, 293 p. in 8".
fitsc. Ili, Bueuresti, 1905-1907, 374 p. in 8". 64. Gheorghe D. Florescii, Din vechiul Bucuretti.
42 bis. Alexandra Lilian, Constantin Man, Haralam- Biserici, curl; boieretli hanuri intre and 1790-1791
bie Chirck Olimpia Diaconescu, Inscriptiile mettevale dupa cloud planuri medite, Bucuresti, 1935, 186 p. in 4",
ale Romdniei. °raid Bucuretti, vol. 1 (1395-1800), ea 5 planuri ; 65. loan C. Mali, Plana baltii
Bucuresti, 1965, 935 p. in 4°. migia, in Bucurettii-Vechi, IV (1931 1935),
43. Claymoor, La vie à Bucarest 1882-1883, Bucu- p. 47-49; 65. L. Moga, Un plan inedit de la 1847
rest', 477 p. in 8°; 44. Const. Bacalbasa, Bucurettii al mud sector din crap/ Bucuretti, in Bul. Co,;,. mon.
de altadala, 4 volume, Bucuresti, 1927-1932, 335 + isi., XXX (1937), p. 179 --184 ; 67. I. Ionascu, Un
320 + 258 + 206 p. in 8° (a doua editie in 1935 plan inedit al Curtii Vecbi din 1799, in Rev, is:. rom.,
1936) ; 45. Virgil DrAghiceanu, 707 zile sub/ cultura XIII (1943), p. 55-77 ; 68. I. Ionascu, Plana carlo-
pumnului german, Bucuresti, 1920, 367 p. in 8' grafie inedit al oratului Bucuretti din anal 1770, in
46. Ilie Corfus, insemnarile Andronettilor, Bucuresti, Simla, XII (1959), 5, p. 113-131.
1947, 143 p. in 8°; 47. "lie Corfus, O cronica a Buell- 69. G. Olszewski, Bucuretti (Bucarest), Note isla-
rettilor (1802-1830), scrisa de un mettetugar, 161 p. rice fi stampe, Bucuresti,- 1929, 15 p. si 12 planse ;
(ms.). 70. Victor BrAtulescu, Vecbi veden i bucurettene, Bucu-
48. Al. Lapedatu, Catagrafia bisericilor bucureflene resti, 1935, 6 p. + 32 planse, in 4°; 71. Albumid
la 1810, Bucuresti, 1907, 59 p. in 8°; 49. Emil Vir- Lunei Bucuretti, 9 mai 9 limit 1936, Bucuresti, 1936,
tow, Ion Virtosu i Horia Oprescu, Inceputuri edili- 199 p. in 8°, cu ilustratii si planar ; 72. Adrian Corbu,
tare 1830-1832, I. Documente pentru istoria Bucciret- Bucurettii-Vecbi, Documente iconografice, Bucuresti,
tilor, Bucurcsti, 1936, XV + 223 p. in 4°; 50. Em. 1936, 18 p. + LX X XIV planse si un plan, in 4°;
Virtosu, Palatal regal cum a fort in trecta, de /a Nicoke Eyxapectn, Bucuresti, 1952, nepaginat, in 4°;
Grdmaticul la boierul Dinicu Golescu. Documente pre- Teodor Enescu, Un album de folografii a/ lui Carol
zentate de..., Bucuresti, 1937, XXXI + 61 p. si 5 pl. Pop de Szatbmary ca veden i din Bucuretti, in Studii fi
51. I. Ionascu, Documente bucurettene privitoare la cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 291 299 ; 75. Gri-
proprietatile Manastirii Col/ea, Bucuresti, 1941, 445 p. gore Ionescu, Bucciretli, orapd monumentek sale,
in 8', cu reproducen; 52. Fl. Georgescu, Paul Cer- Bucuresti, 1956, 309 p. in 8°, ca ilustratii si un pian;
novodeanu, loana Cristache Panait, Documente privind Bucuretti. Fotografii Aurel Bad), Bucuresti, 1957.
istoria oratuhri Bucuretti, Bucuresti, 1960, VIII + 341 p. Cu o prefatil de Tudor Arghczi, 4 + 101 file, in 4°;
in 8° ; 53. George Potra, Documente priviioare la Bticuretti, text de Ion Mari Sadoveann, Bucuresti,
istoria orapilui Bucuretti (1594-1821), Bucuresti, 1964 (nenumerotat).
1961, 819 p. in 8" ; 54. N. Stoicescu, Repertorild Gaza,' municipald, 1932-1947, saptaminal, in-
bibliografic al monumentelor feudak din Bucuretti, Baca- folio ; 79. Bncureitii-Vechi, Buletinul Societáçii isto-
rcsti, 1961, 363 p. in 4°, Cu ilustratii ; 55. Br/curet-1d rico-arheologice Bucurestii-Vechi", I V (1931
in literatura. Tcxte alcse i adnotate, cu un cuvint 1935), 180 p. in 4°; 80. Bucuretti, Le vista Muzeului
inainte de Radu Albala, Bucuresti, 1962, XXXVI + municipiului Bucuresti, IIII (1935-1937), 356+
747 p. in 8". 152+217 p. in 8".
56. Bucureili. Rezullakle sapaturilor arbeologice ti 81. N. Stoicescu si Tr. Udrea, Muzeul de istorie
ale cercelarilor istorice din and 1953, Bucuresti, 1954, a oratidui Bucureiti, in Studii, XII (1959), 5, p. 235
263 p. in 80, ca ilustratii i planuri ; 57. Bucurettii 241 ; 82. Fl. Georgescu si Paul Cernovodcanu, Aluzeill
de odinioard, Bucuresti, 1959, 239 p. in 40; 58. I. Io- de istorie a °rat:dui Bucuretti, 1960, 128 p. in 16"
nascu, VI. Zirra, S. Morintz, Gh. Cantacuzino 83. I. si P. Panait, .Sedinta festiva de comunicari
Dinu Rosetti,,Vantiertd arbeologic Bucuretti, In Materiale inchinald sarbatoririi orattilui Bucuretti, in Studii,
,ri cercetdri arbeologice, VI (1959), p. 757 788 ; 59. I. lo- XII (1959), 5, p. 241 -- 246 ; 84. Muzeul de ism,*
nascu, S. Morintz, Gh. Cantacuzino i Dina Rosetti, a orapilui Bucurefti. Materiale de istorie fi muzeografie,
.Yantierul arheologic Bucuretti, in Materiale cerceldri Bucuresti, 1964, 410 p. in 80.

www.dacoromanica.ro
CADRUL GEOGRAFIC

,Dimbovitd, apd dulce,


Cin'te
' bea nu se mai duce."
(Zicala pcpulvi pemru
India 03ta in 175S)

Povestirea istoriei unui oras ca si a unui po- 200) -- dupa meridianul de la Greenwich i la
por incepe de obicei prin descrierea pamininhei pe 44°24'49" latitudine nordica, aceste coordonate refe-
care s-a desfasurat viata lui ; se cerceteaza asezarea rindu-se la punctul de la Observatorul astronomic
acestuia, aspectul sau fizic, apele ce-I strabat, clima Filaret, unde e instalata luneta meridiana mare (cercul
si bogatia lui intr-un cuvint, intregul cadru geo- meridian). Sau, cu alte cuvinte, Bucurcstii se Misa
grafic. Aceasta nu din deprindere didactica sau din la aproape jumätate distança tare ecuator si pol
rutina, ci dintr-o necesitate organica, stiintifica, din (paralela de 450 trece putin la nord de Ploiesti I),
faptul ca viata omului e strins legata in bine si in plinä zona temperata, si in partea de sud-est a
In fati de pämintul pe care s-a asezat. Mai ales Europei. Cam pe aceeasi latitudine se allá Yalta,
in vremea veche aceasta legatura a fost puternicä. in sudul Crimeii, i Genova, marele port italian de
Pe m'asura' ce sporeste civilizatia, pe m'Asura ce se pe coasta Mediteranei ; dar cita diferenta, in cc pri-
inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se veste clima, intre aceste doua asezari i Bucuresti I
poate supune sau modifica mediul fizic, insemnatatea In timp ce ele beneficiazi de adipostul muntilor
lui scade. Ea nu va disparea insa niciodata. E necesar si vecinatatea mAni, orasul nostru e aproape de
asado- sa cunoastem acest mediu fizic, sii-i cunoastem sfirsitul intinsei cimpii care, incepind, pe de o parte,
caracteristic i le. la nord-estul Milrii Caspice (sudul NIuntilor Urali),
pe de alta parte, la tarmul rusesc al Oceanului Inghetat
de Nord, se ispraveste tocmai la Dunärea olteana.
Crivatul nu intilneste un obstacol apreciabil pe tot
acest uria$ ses.
Daca privim asezarea Bucurestilor numai in
ASEZAREA BUCURESTILOR legaturá Cu tara noasträ, constatam ea el ocupa o
pozitie excentrica, fiind foarte aproape de granita
de sud si la marc departarc de cea de nord. Ii despart
Ccl dintii care a incercat sa precizeze prin indi- de Dunare, in linie dreaptä, vreo cincizcci de kilo-
carea longitudinii si latitudinii asezarea orasului metri, in timp ce pina in Muntii Maramuresului
nostru a fost clericul Hrisant Notara, grec de neam, sint, in acceasi linie dreapta, patru sute cinci. Aceasta
profesorul fiilor lui Constantin Brincoveanu si viito- mare diferentä scadc considerabil daca avem in
rul mitropolit al Ierusalimului. In lucrarea sa Intro- vcdere numai Muntenia sau Tara Romaneasca, adica
aparutl in grecestc la Paris, in
ducere in geografie, teritoriul initial a carui capitalä au fost, incepincl
1716, el da pentru Bucuresti, capitala Valahiei", dc la jumatatea secolului al XV-lea, Bucurestii.
coordonatele 47°,0 si 45°,0. Pcntru mijloacele de care In raport cu accst teritoriu, ale carui botare sint
dispunea atunci, grescala, in ce priveste latitudinea, in linii mari Carpatii, Dunfirea, Sirctul inferior
nu e mare. In realitate, orasul nostru se afta la 26°5'48" si Milcovul, orasul nostru ocupa o pozitie mult mai
longitudine estici (sau 1 orä, 44 minute, 23 secunde, putin excentrica, fiind situat in jumitatea de est a
15

www.dacoromanica.ro
lui. Iar daca limitäm si mai mult zisul tcritoriu, luind intr-altul, calätori de tot felul, negustori i ostasi,
in considerare numai Muntenia propriu-zisa, märgi- Bucurcstii au fost un popas, un punct de oprirc.
nita dc Carpati, Olt, Durare, Siretul inferior si Mil- A trcia constatare este tot in legatura cu Dunärea.
coy, atunci constatäm ca Bucurestii sint intr-un De la Bucuresti, asczat in mijlocul cimpiei muntenc,
punct cvasi central, in mijlocul cimpici muntenc, se putea observa si supraveghea, cu relativa usurinta,
avind o asczarc similarii accicia a Craiovci fatil dc tot curso! fluviului, intre gura Sirctului i accea a
teritoriul oltcan. Oltului, dupii cum de la Craiova se facca acceasi
Examinind mai de aproape asezarea Bucurcstilor operatiune pcntru portiunca cuprinsa intre Portilc-
in raport cu Tara Romancasca, se impun trei consta- de-Fier si gura Oltului. Accst aspect al aseziirii ora-
tad. In primul rind ca el se afla in larga zota Mil- sului a avut greutatea lui in hotarirea domnilor
roas4, care, coborind din regiunea muntilor si dea- Tarii Romanesti de a fixa si mentine aici scaunul
lurilor, desparte cele douä stepe: Baraganul si Bur- de domnie, intr-o epoca de lupta cu turcii, dupii
nazul. S-a sustinut dc unii ccrcetätori ca Bucurcstii cum apropierea dc Dunärc a Bucurestilor a fost
ar fi situati chiar pe marginea pädurii" sau pc unja un argumcnt puternic, dar in scris contrar, pentru
dc dcmarcatic intrc padure i stepa". Realitatea este otomanii care voiau sa tina in fritt Muntenia, consti-
ca el se aflil in interior/II zonei pildnroase, a carei limita tuind, in acest scop, raialc pc tarmul sting, la Turno,
estica, deci sprc Barägan, coincide, in partca de Giurgiu si Bráila, prccum i pcntru domnii nostri
miazazi, cu linia Alostistei, iar sprc nord-est o depa- care se bizuiau pe sprijinul otoman.
seste chiar. Astazi inca, dupa atitca stcole de dcfrisarc In rezumat, atit sub raportul economic, al posibi-
a pädurilor, intilnim masivc importante la nord-est, litatilor de trai si de schimb, cit si sub raportul
est si sud-est de Bucuresti. Cu cit ne ducem in de lupa i supravegherc
politic, al posibilitatilor
trecut, cu atit aceste masive sint mai mari si cuprind reciproca, asezarea Bucurestilor, in mijlocul cimpiei
din toate pärtile orasul. In arnanuntita harta rusa muntcne, in cuprinsul zonei päduroase cc desparte
a Principatelor, ridicati si redactatä intre 1828-1832, cele doua stcpe zona strabätuta de o retea de
se pot observa insemnate paduri care merg de la ape si la o relativa apropicre de Dunire, se jus-
Pantelimon, din marginen Bucurestilor, pina la Mos- tifica, ii gaseste o explicatie satisfaciltoare.
tistea circa 35 de kilomctri in linie dreapti
trecind i dincolo de accasta apa i, inaintind, spre
nord-est, sub forma de petece resturi ale codrului
inchciat de altädata pina la Ialomita, pc carc o
ating in regiunea Alexcni-Vadu Pietros. Aceeasi
harta arad un masiv pacimos mare si doua mici INFATISAREA SI CONSTITUTIA SOLULUI
la est de Mosiifiea, intre accasta vale si satul ileana.
La nord-est de Bucuresti ea inseamnä pädurile de
la rasarit de Stefänestii-de-Jos, de Afumati i de Orasul nostru s-a dezvoltat pe un ses intins, cu
Sindrilita, iar la sud-est de oras, padurile de pe cele panta link de la nord-vest spre sud-cst, si sträbätut
dota maluri ale Dimbovitei: in regiunca Pitaghei- de dota' cursuri de apa: Dimbovita si Colentina.
Ocheasca-Popesti, in dreapta apei, iar in regiunea Punctul cel mai inalt de pe teritoriul Bucurcstilor,
Vasilati-Aprozi, in stinga ei. Mai departe, spre sud-est, teritoriu luat in intelesul administrativ actual, adica
este masivul important de la Ciornuleasa, orientat pina pz..ste linia de centurä a forturilor, este la Chiajna :
spre extrcmitatea de nord a lacului Mostistea, spre 95 metri deasupra nivelului madi; cel mai ¡os, in
satul Curatesti. Ar fi, socotim, fastidios sä insistäm valea Colentinci, in dreptul amintitei linii de centura :
mai mult asupra accstui aspect ; dovada e ficuta : 55 de metri ; asadar, o diferenta de 40 de metri.
Bucurestii s-au aflat, in epoca intemeierii lor, in Aceasta diferenta scade daca Itarn in considerare
cuprinsul zonei paduroase care despartea cele dota orasul propriu-zis. Astfcl, pe malul drept al Dimbo-
stcpc ale cimpiei muntene. Accasta zona, strabatuta vitei, la nord de punctul trigonometric Moara Ciurcl,
de un fascicul dc riuri avind acceasi directie, riuri gäsim altitudinca 91,43 metri, in timp ce la iesirca
clintrc care pentru asezarea Bucurestilor a fost hota- din oras, din ¡os de Abator, tot pe malul drept,
ritoare Dimbovita, presarata apoi cu lacuri bogatc inregistram 63,10 mctri: difercnta este de 28,33 mctri.
in peste i cu poieni burle pentru agriculturii, oferea Contrastele cele mai mari si mai izbitoarc se inregis-
conditii optime traiului omencsc. treazil acolo unde scsul coboara repede in lunca
A doua constatare cu privire la asezarea Bucures- Dimbovitei: la Calca Piscului, undc diferenta intre
tilor in raport cu teritoriul Tarii Romanesti este ca punctul cel mai inalt (83,37 m) i cheiul Dimbovitei
el se aflä pe calca cea mai salda care lea& Dunarea (65 m) este de 18,37 metri, apoi la Arsenalul Armatei,
cu Transilvania, si anume, la punctul de intretaicre unde aceeasi diferenta intre punctul cel mai inalt
a celor dota' drumuri ce, venind de la stravechile (87,50 m) i chei (71,60 m) este de 15,90 metri ; de
vaduri ale Giurgiului i Oltenitei, se indreapta spre asemenea la Dcalul Patriarhiei un rest mai rezistent
trecatorile Carpatilor. Pc aceasta cale, pe care, din din sesul originar ros de apele Dimbovitei unde
timpuri imemoriale, s-au perindat, intr-un sens diferenta este de 15,16 metri (86,86 m ata de

16

www.dacoromanica.ro
71,70 m). In lcgatura cu accst deal, e intercsant Filaret (mai tirziu fintina Cantacuzino) din Parcul
dc obscrvat cá punctul unde, in vcchime, se masura Libertätii, sau izvorul dc linga podul Cotroccni, pe
defectuos, ce-i drept altitudinca, era pragul uvii malul drept al Dimbovitei. Din loess sau lut s-au
bisericii metropolitane. Planul Bucurevtilor intocmit facut tot soiul de oale i vase, inccpind cu cele de
de ingincrul Borroczyn i tiparit in 1852 arc urma- acum citeva mii de ani, descoperite la Bucurevtii-
toarea insemnare in coltul din drcapta, jos, al uneia Noi, la Tci, la Fundcni vi in atitea alte 01.0 de pe
din cele patru planve: Inaltimea peste surfata aria bucurevtcanii i pinä la produscle olarilor", a
MAni Negre, pragul de piatra al Lisa de intrare in caror mahala era, in vcacul al XVIII-lea, in jurul
biscrica sfintei Mitropolii este = 32,85 stinjeni bisericii cu acelavi numc. lar din lut amestccat cu
Serban-voda...". ccva nisip s-au facut caramizile ; un document din
Apa Dimbovitei vi-a taiat in intinsul ves al Bucu- 1668 amintevte, in sud-estul Bucurcvtilor, pe malul
revtilor o Iona, mai larga sau mai sterna, dupa drept al Dimbovitei, locul drept Caramizii" pe
rezistenta pe care a intimpinat-o in rocilc solului. unde sint Carämidarii-de-Jos de astazi ; majoritatea
Liirgimea cca mai mare o constatam in partea de caramidariilor, ca vi a gropilor de nisip i pictriv,
sud-est a oravului, i anume, la sud-est-est de Väca- au fost insa pe malul sting al Dimbovitei, unde gro-
revti, unde ea atinge 2.960 de metri, deci aproapc simea stratului de loess e mai mica i dcci nisipul
trei kilometri, vi din jos de Dealul Piscului, Linde vi pietrivul mai aproape, i anume, in partca de nord
e de 2.190 de mctri. Cca mai mica largime se con- nord-vcst a oravului ; aici, in nord-vest, se afla
statä in dreptul pintenului" de la Mihai-vociä, Linde cartierul Caramidarii-de-Sus. Bucurevtenii au avut
distanta intre baza dealului pe care se ridica Arhi- la indemina avadar matcriale de constructic ; le-a
vele Statului i inceputul pantei sprc strada Riureanu lipsit numai piaira pe care au trebuit s-o aduci fie
este de circa 270 de mad. de la munte calcarul de Albevti, de pildii fie de
Actiunea de eroziune a apei nu s-a exercitat uni- peste Dunare calcarul de Rusciuk, de buna calitate.
form pe tot intinsul luncii. In uncle locuri, din
cauza rocii mai dure, au ramas portiuni mai putin
roase, mai inaltc, constituind adevarate popine" sau
gradivti". In afara de Dealul Patriarhici, eel mai
putin ros, inaltimea lui maxima fiind la nivelul vcsului
de la marginca luncii i constituind deci un martor" APELE
al vcchii altitudini, dud Dimbovita a inceput sa-vi
sape albia, in afara de el, mai este movila de la
Radu-vocla, i movila mult mai tevita, numita de Aria bucurevteana n-a dus lipsa de apa. Dimbovita,
bucurevteni gorganul" nume dat de obicei movi- cu aflucntii ei, pe dreapta vi pe stinga, a strilbatut-o,
lelor artificiale, acoperind mormintc stravechi vi Colentina, cu meandrele ci, a inarginit-o spre miaza-
pe care se inalta biscrica Sf. Inc. A cxistat vi un noapte i rasärit ; lacuri i balti au fost in multe

gorganel" amintit, simultan cu gorganul", intr-o parti, nu numai jos, in luncii, dar vi dcasupra, pe
insemnare oficialä din 1724, iulic 20; el se afla in cimpie.
mahalaua Mitropoliei" i avea cladita pe el tot o Cine vede astazi Dimbovita curgind supusa in
bisericá,§i anume, tot cu hramul Sf. fundul unci tranvei adinci, cu undele murdarite de
In cc privevtc malorik luncii sau, cum i se mai rcziduuri de petrol vi de tot soiul de dejectiuni, cu
spune, cu un termcn tehnic, a albiei majore, consta- greu îi poatc inchipui cum arà'ta aceasti apl in
tam ca, in general, cel sting coboara mai lin decit vremca veche. Era un riu cu mers vcrpuitor, Cu
cel drcpt. meandre care au fost täiate in urma canalizarii, cu
Constitutia solului bucurevtean este azi bine cunos- insule sau ostroave care au dispärut, cu aflucnti
cuta gratie numeroaselor sondaje facute in difcritele pe dreapta vi pe stinga, afluenti care au sccat, i cu
parti ale oravului, vi dintre care cel mai adinc este o sumä de balti vi lacuri pe tot intinsul luncii. Pc
acela de la Filarct (1.008 m), executat in 1906. Sub malurile ei crevteau salcii i arini ; insprc apus, la
un strat subtirc 0,50 m de pamint ncgru sau Grozavevti, Cotroceni vi Sf. Elefterie, se intindea
pamint de padurc, format din putrezirea frunzclor, codrul ; stejari falnici, biltrini de sute de ani, se
se atlas un strat de loess sau lut, amcstecat in uncle mai putcau vcdca inca in acca parte in prima jumii-
locuri cu argilá, strat de grosime variabila dc la : tate a vcacului trecut. Cind venca marc, cartiere
1 mctru, pe malul Colentinci, la Floreases, pina la intregi Grozavevti, Gorganul, Izvorul crau inun-
12 mctri, pe malul drept al Dimbovitei, in Dealul date (vezi fig. 2); umblai cu luntrca de la casa
Spirii, la Filaret etc. Sub loess dam de nisip, iar la casa; lar dupi ce se trageau apele, prindcai ¡woe
sub nisip, de pietriv. Mai jos, e un strat de argila, prin batik rilmase i, citcodata, chiar prin pivnite.
la nivelul canna se stringe apa freatici sau de infil- 0 mare parte din oravcni beau apa Dimbovitei.
tratie, intrucit argila n-o lasa sa trcaca prin ea, spre O carau sacagiii cu sacalelc (vezi fig. 3), strigind
paturile inferioarc. La acest nivel sint izvoarcle de apa de vinzare, aaap", sau numai aaap", i, mai
api rece, buna de bait, cum c izvorul fintinii lui sonor, 000p", vi o limpezcau gospodarii cu piatra-
17

www.dacoromanica.ro
,

Fig. 2 Inundatia din I3ucurc§ti provocatil de Dimbovita In vara anului iastc in apa Dimbovitei, din josul m5nistirii, in .ida
1864, in timpul lui Cura-voda. Accsta din mink insotit dc doi aghiotanti,
cerceteaz3 carticrul inundat. Stampi contemporan1 (M.I.B.)
cea noao", vad &alit ei tot de Alexandru-voievod
cel Batrin. i mai sus, din sus de vechca resedintä
sau Curte domneasc5, Dimbovita avuscse alt curs.
aced; mai tirziu, cci mai avuti o filtrau prin filtre Ne-o spune un act din 1775; el amintestc de o moari
de piatr5 poroas5. Ii tnerscse vestea ca are gust bun, Cu douà roti pe care o stäpinise biserica domneasci
ea' c usoari i s5nitoas5", cum spunc Del Chiaro, din Bucuresti inainte de 1673, in apa Dimbovitei,
secretarul italian al lui Brincovcanu, ca c dulce" din sus de Curtea domneasc5, impotriva vdei celei
la &kit. Bucurestcnii ziceau Dimborild, apd dulce, vechi", adic5 a vcchiului curs. In sfirsit, un alt docu-
cin'le bat nu se mai duce", §i accastà zicalä a fost inrc- ment, inedit, din 1707, iunie 2, referitor la mosia
gistratil de multi dintre strainii care au trecut prin satului Dudesti, lingà Bucuresti, pomeneste in dou5
orasul nostru. Cel dintii care o noteaza c armeanul rinduri matca Dimbovitei cca vcache", prccizind
Hugas Ingigian, calkor la noi prin anii 1780-1785.
De fa, zicala avea si un intcles figurat: traiul bun
Fig. 3 Doty I": negustor ambulant de ara de baut ; unitatca dc mlisur3
din Bucuresti sub toatc raporturilc, atit al belsugului era cola. (81.I.B.)
si icftinàtáçii, cit si al libert5tii (fatil de regimul din
Imperiul otoman), ospitalitatca si firca dcschis5 a
bucurcstenilor fäccau pe toti cci care träiserá un timp
aici sa doreasc5 a se stabili definitiv in orasul bucu-
rici", sau, cel putin, aduca amintc intotdeauna
cu pläcerc de cl.
Matca Dimbovitei n-a fost mcrcu nee*. In
drcptul mànàstirii Radu-voda ea curgca prin alt5
parte. In 1649, Mad Basarab, intirind m5nastirii
mosia sau ocina ci din Bucuresti, din jurul licasului,
precizeaza: ...ocin5 aici in oras... imprejurul sfintci
m5n5stiri, de la mow ceo recite a Dimboritei imprejur
pre semne (dc hotar l)... pinä iarAsi la cursul vechi
al Dimbovitci i cu cinci roti dc moara, cit a fost
dat si a fost miluit de Alexandru-voevocl si de Radu-
vocvod". lar cu trci ani mai inaintc, la 25 septem-
brie 1646, intiírind printr-un act incdit, acelciasi
män5stiri, un vad de moar5, Matei precizeaz5: Cc
18

www.dacoromanica.ro
cbiar : ...ce iastc pre suptu malul Vacarestilor" si o medico-legal. Bucurestioara eamintita pentru india
data Dimbovita cca noao". datä la inceputul vcacului al -XVII-lea, intr-un act
Cunoastcm cinci insule sau ostroave pe care le din 1608; numeroase altc acte din accst vcac, uncle
forma riul. Cca dintii era la Sf. Elefterie. Prima inedite cum c, de pilda, cartea lui Dragoti jude-
biserica purtind acest nume biscrica Sf. Elefterie- tul si a celor 12 pirgari, din 1670, mai 15 pome-
Vechi, astäzi la o distantä apreciabill de Dimbo- nesc de piriul" cc se chiamii Bucurestioarr. Nlaha-
vita Sc afla, potrivit planului lui Sulzer, din 1780, lagiii ii mai spuncau si altfel : Cacaina, nume care se
chiar in insula, intr-un loc frumos, inconjurat de &Idea adeseori apelor mici din marginca tirgurilor
copaci bätrini, unde veneau adesea bucurestenii sa si satelor noastrc, cu malurile murdarite de dejec-
se plimbe. A doua insula, de mici proportii, era tiuni si tot fclul de necuraçcnii. O asemenca apa era
in 1852 in dreptul Gradinii cu cai", unde se ter- si la Iai o pomeneste atit Miron Costin, eft si
mina actuaba stradä Vasile Pirvan. A treia se afla, Neculcc o alta la Focsani. Porecla Bucurestioarei
potrivit planului rus din .1770, cit i aceluiasi plan carc uncori apare intr-o forma chiar mai accen-
al lui Sulzer, intre Mitropolie i Curtea domneasca. tuati rezulta limpcdc din douà acte ineditc, co
Accasta trebuie sa fie insula sau ostrovul de care datele 1725, mai 4 si mai 28, cuprinzind o hotarnica
vorbeste documentul lui Matei Basarab cind intareste a unui loc a logofätului Staico, din mahalaoa Scau-
biscricii domnesti un vad de moara despre baic si nelor". Acest afluent al Dimbovitei a subzistat
despre oslrov". A patra insula si cea mai mare era in veacul al XVIII-lea; un act incdit din 1764,
la sud-cst de Radu-Voda ; in planul din 1791 al ofi- februarie 3, vorbeste chiar de puntile" de peste el.
terului Purcel, ca are o lungime considerabila peste Cu vremca, insa, balta Icoanei, de uncle izvora, s-a
doi kilometri ; e im partita in doua de un curs mic potmolit, a secat in cea mai mare parte; a secat
de apa un prival are case, mai ales in partea Bucurestioara ; pc vremca Regulamentului Organic,
de miaza noaptc, vii i livezi ; drumuri mici o strabat aceasta din urma se transformase intr-un sant" sau
in lung si in lat. Am intirea acestei insule, dispirute canal" de scurgere ; in planul manuscris al lui Bor-
co prile jul canalizärii figurcaza dcci incä in planul roczyn balta de altädata e redusä la un tercn mlastinos,
Pappasoglu (1871) (vczi fig. 4), precum i intr-un iar piriul a disparut.
plan al Bucurcstilor, alcatuit in intervalul 1872-1878 Tot pe partea stingä a mai fost, in prima jumatate
se pastreazi pina astäzi in numelc strazii intre a veacului al XVII-lea, un piriu al carui nume nu-I
Girle din cartierul Brosteni, strada ce amintestc cele cunoastem si a cärui apä era folosita de tabaci"
cloud brate ale girlei care inchideau insula. In sfirsit, sau tabacari pentru lucratul pieilor. Se afla in regiu-
ultima insula Sc afla, in 1852, la iesirea din oras, in nea de la vale de Sarindar-ZIatari, pe linga Vado!
dreptul zalhanalci" sau Abatorului (vezi harta nr. 1). Cailor, i provenea, probabil, dintr-unul sau mai
Dimbovita a avut, in cuprinsul Bucurestilor, mai multe izvoare din coasta de deasupra luncii. Sc pare
multi afluenti. Cel mai dc seami a fost Bucure,rtioara, cä era totuna cu firul de apil care scurgea prisosul
pe partea stinga. Izvora din balta Icoanci pe locul baltii Cismigiului pe atunci lacul lui Dura negu-
Gradinii Icoanei de azi bala' adinca, in care, dupa tatorul" ; acest fir de apa se vede inca pe Plano!
spusele bätrinilor de altädata, te putcai ineca, cu cal capimlei Romaniei, BicureIi, alcatuit in intervalul
cu tot, si marginitä de trestii ; sträbiltea mahalaua 1872-1878; el nu mai figureaza insi in planul
Säpunarilor sau Scaunelor un document inedit din Orascu din 1893.
1734, februarie 22, referitor la case si locuri din Pc partea dreapta au fost cel putin trei afluenti,
mahalaua Sapunari, zice: Uncle da Bucurcstioara in trei girlite, dintre care cca mai cunoscuta se numea
ulita Scaunclor" apoi pescäria veche si forma, in Dimbovicioara. Ea izvora, dupil cit se pare, din
spatele Spitalului Coltca, o balta numita bala de versantul de est al Dealului Spirii, i anume, aproape
la carvasara" (adica dc la vamä 1) ; i se mai spunea de extremitatea lui sudica, trecca prin mahalalele
lacul Sutului", dupa proprietatca Sutu din apro- Sfintii Apostoli i Antim, se unca cu piriul numit
piere. De aici se impartea in doua brate : unul, cel Girlita, traversa Podul Calicilor actualmente Calca
mai dinsprc apus, apuca prin Tirgul Cucului, de la Rahovei in dreptul grädinii din lata strazii SI. Ilie
sud de SI. Gheorghe coborind spre Baratic, apoi, si apoi, pe linga fostul Hotel Avram" si pe linga
pe linga zidurile Curtii domnesti Curtea Vechc crucea de la poalcle Dcalului Patriarhici, se viirsa
de mai tirziu se varsa in Dimboyita, in dreptul in Dimbovita pe locul actualei Picte a Unirii. Lun-
stradclei numitä Bazaca azi desfiintata adica in gimea ci era, potrivit Regulamcntului Organic, de 795
dreptul halci de carne din Piata Unirii. Bratul cela- stinjeni, adici 1.563 de metri. Dupa o alta parere, ex-
lalt, dinspre risärit, taia Podul Tirgului de Mara primata recent, Dimbovicioara nu ar fi fost un aflucnt
actuala Cale a Mosilor apuca prin strada Radu al Dimbovitei, ci bratul ei care ocolea pe la miazazi
Calomfirescu, taia Podul Vergului calea Calarasi ostrovul" din faça Curtii domncsti si care, in actele
de azi i apoi prin depresiunca unde sint strazile secolului al XVII-lea, e cunoscuta sub numcle de
Udricani, Olteni i Labirint se värsa in Dimbovita, matca vcche". Chestiunca nu e inca definitiv lamurita.
mai sus de jitnita domneasca", adica de magaziilc Afluentul Dimbovicioarei numit Girlita izvora
de grine, cam in dreptul Morgii sau Institutului el tot din versantul dc est al Dcalului Spirii, in dreptu I

19

www.dacoromanica.ro
1111"-- \\
to
4
,
a
t5 ' ;.
Ai
,,,./......40.,..__
- 't
i7.--,k,. j . r . .:*".77-

www.dacoromanica.ro
._ . ..
4e077
[1:-/1/4,''$
i1 , .;' 0},#
......!../. 4,... ..ta:..... r____,,,
i
/.,:i.1
*ii.. ... . %. ., E -
4, - '
,en
r. ,.,,.
L''.. .-,i7;-- -.
s
,
&,.;,,-.:,..-¡,...,,
,r ,tylr .0
..).
4
)A,..?.;:er
...,
'...t.-- ,
' A
:,,:::,,,.1. - _21..,=4,/ 1 V,-;
' - 77:41',.:
. -.....2.,,,-- ,
,. .
A 2 .:..
- LA.6..
. li. 1"
V'W
'3 7
2
II
'.;/!

% '%
' '

--'
It 4fr 4
4
-
.
- '- ?: ..*:;'1.1 e.
;
g-
pt,
e
,
i,'.. . ,
a -
_
.....
20
limitei dintrc Arsenal si Cazarma Alexandria, tra- Izvor. Alte izvoarc au fost in coasta Filarctului,
versa strada Batcriilor, forma o mici balti sau bil- alimentind lacul de jos. Un izvor bogat era in piclu-
ter lingi Biserica Albi din Postivari i pornca rea Cotroccnilor ; fiind descoperit de copiii voicvo-
apoi pe fosta stradi a Girlitci, care in planul din dului Alexandru Nforuzi i captat, a cipitat numele
1911 se numestc Lupca Girlita, iar astizi se chcami de Fintina beizadelelor". In Plana Cipnigiului,
Petre Locusteanu. Numelc vcchi al acestei strizi ridicat in mai 1844 de ingincrul K.N. Rimniccanu,
la care ar trebui si se revini e revelator: el sint indicate, pe partea dinsprc strada $tirbei-Vodi,
arati trascul de odinioari al Girlitei, dupi cum, nu mai putin de cinci fintini", adici cinci izvoarc,
in mahalaua Brosteni, strada !rare Girle pistreazi din fiecare curgind un fir de api sprc bald"; amin-
amintirca vechiului brat al Dimbovitei, astizi dis- tirea li se pistreazi in numelc strizii $ipotul Finti-
pirut. Din strada Girlitei, aflucntul se indrepta spre nilor, dintre piateta de uncle incepc strada Brezoianu
sud-est-est, faia actuala stradi Antim i mergca de Cismigiu. Un alt izvor sau fintini a fost in dreptul
se virsa in Dimbovicioara. bisericii Popa Tatu, care in vcchime a si purtat,
Pappasoglu, in lucrarca sa ultimi asupra fondirii impreuni cu mahalaua respectivi, numcle de Fintina
Bucurestilor, afirmi cl Dimbovicioara forma lacul Boului (vczi mai departe, la capitolul Mabalale).
Dudescului i cl un brat al ei unea diferitelc bilti In primivara anului 1871, sipindu-se pentru a
din lunca Dimbovitci, inccpind cu balta Arhiman- Sc pune temeliile unui pod peste Dimbovita, la
dritului i isprivind cu accea a lui Tircá. Accastà intretiierea Cu Calca Viciresti, a icsit la iveali un
afirmatic nu se poate dovedi insá documentar ; obser- izvor fcruginos, carc a ficut vilvi in Bucuresti
vám apoi i faptul arati ci entuziastul Pappasoglu citiva ani de zile; venea multi lume s5-si faci aici
incepusc, sprc bitrinetc, sa incurcc lucrurile balta cura ; se infiintase si un tramcar special: Plata
li Tired' era situati pe main/ sling al Dimbovitei, nu Sf. Gheorghe Viciresti ; de la accst izvor, care a
pe cel drept, unde curgca afluentul de care nc sccat cu prilejul canalizirii Dimbovitci, a rimas
ocupim. Ditnbovicioara mai exista incä in 1804, numele strizii Apele Minerale din partca locului.
cind un document din 5 iulie o aminteste, arátind Dar dad 5 in cc priveste izvorul feruginos, siparea
ci in ea urma si se scurgà apa unui sant din maha- transeii Dimbovitei a insemnat disparitia lui, ea a dat
laua Sf. Me. In prima jumitate a secolului al XIX-Ica la iveali, in schimb, un alt izvor, bogat, cu api
a sccat, s-a potmolit, ca i Bucurcstioara. O jalbi buni si rece, dar nu mincrali, din sus de podul
din 10 martie 1830 a locuitorilor din patru maha- Cotroceni, pc malul drcpt. El existá i astral, captat
lalc Dudescu, Sf. Apostoli, Antim i Sf. Ilic prin trei tcvi ; alituri, un panou al I.C.A.B.-ului ves-
arat5 Dimbovici oara e astupafi" i 6, din aceasti teste pe cetitcni: Apä de ',kit. Din izvor natural."
pricini, apele care vin dinspre Curtea Arsi, pe fosta Numcroasc au fost, din vechime i pini in prima
girlitä", devenitä acum sant", ca i Bucurcstioara, jumitate a veacului al XIX-lea, Wide §i lacier& de
Sc revarsi in amintitelc mahalale, producind pagube. pe aria actuali a Bucurcstilor. Ele se datorau, pe
Si in textul Regulamentului Organic (1831), la capi- de o parte, celor doui cursuri de api, Dimbovita
tolul Pentru scurgerea tuturor mocirlelor din orapd Colentina, care, in divagirile lor in luncile res-
Bocure,rtilor se arati ci Dimbovicioara... fiind astu- pective, formau asemenca oglinzi de api, pe de alti
pack acum se curiti", sprc a primi apa tuturor parte, izvoarelor. $i anume, nu numai izvoarclor
lacurilor ce vor fi prinprejur". care proveneau din coastcle cclor doui lunci, dar
Un alt afluent al Dimbovitci pe partea dreaptà era si unor izvoare care se aflau dc asupra, pc ses. Cca
girlita care se scurgca din lacul de la Filaret. Ea mai vechc mentiune documentará privestc Lacul
mergea de-a lungul actualei strizi a Liniriei ; in apa Adinc, pomcnit intr-un act din 1571, mai 20; cl
girlitei spälau femeile lina oilor, uscind-o apoi in se afla in dreapta Dimbovitci, in p rcajma m5nistirii
silciile de pe margine. 0 asemenea sälcioari" era postelnicului Gheorma si a jupinesei lui, Caplea, flea'
la coltul Càii erban-voclä cu strada Lînáriei. Girlita si putem determina mai precis asczarea lui ; ceca
existi i astázi, numai cl nu se mai vede, fiind cana- ce stim este cl intre acest lac si Dimbovita se intin-
lizati, curgind adici printr-un canal subteran, de-a deau livezi si vie pc care in anii 1571-1585 le stä-
lungul stràzii Liniriei. Al treilea aflucnt era privalul pinea zisa ministire.
Cociocului, adici girlita prin care se scurgca prisosul In veacul al XVII-Ica, pe vremea lui Matei Basa-
de spa' al MO dintre Cirimidarii-de-Jos i dealul rab, c amintit lacul lui Dura nevi/Nora", care se
uncle sint astizi Cimitirul Bello si Crematoriul. Fri- jntindea pe locul unde e astäzi lacul Cismigiului.
valul se mentinc i acum, dar cu un debit mai mic I se zicca asa dupi nu mele unui ncgustor din veci-
Cociocul se tot micsorcazi prin gunoaiele ce se nitate ; se prindca peste in acest lac, dupi cum se
depoziteazi de citre municipalitate ; el se varsi in prindea si in Dimbovita si in helesteiele orasului.
Dimbovita, lîngà Abator. Ni s-a pistrat contractul, inedit, din I august 1855,
Dirnbovita i aflue ntii ei de pe dreapta si de pe prin care e concesionat pe trci ani pescuitul in lacul
stinga primeau i apa diferitelor izvoare care izvorau Cismigiului pentru suma de 9.500 lei vechi. lar in
din coastele sau pantele ce scoborau spre tuna. narturile, adici preturile maximalc din vremea fana-
Un asemenca izvor a dat numele mahalalei si strizii riotilor, este trecut i pretul la pestele viu de Dimbo-

21

www.dacoromanica.ro
vita pc carc-1 aduc cu copäilc" la piatà cci ce-I prind. prinse chiar in raza orasului ; asanatc, avind pe
In afara dc I.acul Adinc mai crau, pe drcapta maluri parcuri ingrijite, instalatii sportive si stran-
Dimbovitei, in lunca, o serie intrcaga dc balti i lacuri dud, ele constituie o podoaba a capitalci si un perma-
Inccpind dc la Grozivcsti si pina la Caramidarii-dc-Jos, nent punct de atractic.
cic se succcdau in accastä ordinc : 1. lacul dintrc Enumcrarca oglinzilor dc apä n-ar fi completa
Grozavesti i Cotroceni, cam in dreptul Cazarmii daci n-am pomeni i trci bele,rieie sau iazuri de peste,
Malmaison ; cl se gasea in 1844, potrivit planului adica lacuri artificiale formate prin intcrventia miinii
Borroczyn, pc proprietatea Sofiica" ; 2. lacul de la omenesti, prin ridicarca unui zagaz sau iczaturi.
Sf. Elefterie, la cst de biserica, intr-un cadru roman- Ccl dintii amintit intr-un documcnt din 3 martie
tic, inconjurat dc paclure ; 3. lacul Dudcscului, situat, 1632, apoi in altc douä din 4 iunic 1668 si 4 ianuaric
potrivit unui document din 1804, aprilic 3, impotriva 1672 este acela al lui $erban-voda, adica al lui
luminatei curti gospod (viitoarca Curte Arsä) linga Radu $erban (1602-1611) ; cl se afla, dupa toatc
zidul grädinii dumncalui caminarului Dudescului" ; probabilitatile, pe locul actualului Parc al Libertatii ;
lacul Antim, linga manastirea cu acclasi nume ; se utilizasera izvoarele coastclor vecinc. Cel de-al
balta dc linga ligdnia Mitropolici, la poalelc dea- doilea era pc malul sting al Dimbovitei, in lunca,
lului" ; 6. balta cca mare a Brostcnilor, din jos dc in partca de sud-cst a orasului, lingä biscrica lui
Radu-Vodi ; 7. lacul Filaretului, pe locul cclui de Tirca ; el poarta chiar, la 1852, numcle de hclestcul
azi din Parcul Libertatii ; 8. Cociocul dintrc Cara- biscricii lui Tirci". Cel de-al trcilca helcsteu sc afla
midarii-dc- Jos si Dcalul Bellului. Sus, pe ves, den- la Julcsti (Giulcstii de azi) si sc alimenta cu apa
supra luncii, tot pe malul drept, dar in afara orasului, din Dimbovita printr-un santulct. La 25 aprilic 1785,
planul lui Purcel din 1791 aratä trci lacuri, tustrcic voda dadca ordin stapinului respectiv sa la masurile
fara numc : unul se allá la sud-vcst-vcst de lacul cuvenitc ca nu cumva, la vrco viitura marc a Dimbo-
Filarctului si la nord-vcst dc intretaierca drumului vitei, sa Sc umplc prea mult hclesteul i, rupindu-i-se
sprc Copaceni cu accla sprc Beresti ; al doilca vine zagazul", sa sc intimple vreo inticcatura mahala-
la sud-vcst-vcst dc Dcalul Patriarhici ; al treilca, lelor din Bucuresti".
de forma lunguiata i cel mai marc din tustrelc, Dcsigur, toatc aceste lacuri, balti si hcicsteic da-
c la nord dc preccdcntul. deau o nota deosebitä, pitorcasca orasului ; ele poto-
Pc malul sting, in lunca, in afari de lacul lui Dura lcau in oarecarc masura arsita vcrii i contribuiau,
ncgutatorul (Cismigiul dc mai tirziu), mai crau doua pe dc alti parte, la aprovizionarca cu pestc. Prc-
lacuri in rcgiunca din No Cotrocenilor, i anumc, zentau insa si mari inconvenientc : crau adevarate
pc locul cazärmii din 1852, avind i doua insule, focare de paludism ; tintarii roiau pretutindcni. Apoi,
pe cea d espre miazäzi ridicindu-sc o movila ; =Malt, in timpul caldurilor, apa in multe din ele scadca,
pe proprictatea Procopic (cimpul Procopoaiei de nu se mai putea primcni i, prin dcscompunerea
mai tirziu), legat de Dimbovita printr-o girliti materiilor organicc, incepea sa miroase. O suma dintre
avind i cl, in mijloc, o insulä. In prcajma gorga- calatorii straini releva accst inconvenient, adäugind ca
nului", asadar intrc Cismigiu i Dimbovita, era lacul din cauza biltilor, acrul, in timpul verii, e ncsanatos.
sau balta dc la gorgan. Astazi cele mai multe din bältilc, lacurile i helcs-
Dcasupra, pc ses, pc lingi lacul Icoanci i accla teiele legate dc lunca Dimbovitei, ca i cele dc dca-
de la carvasara sau al Sutului, amintitc mai inaintc, supra, de pe ses, au disparut. Uncic au inccput sa
mai crau lacuri sau bälti : 1. in capul Podului Mogosoa- se impotmoleascä sprc sfirsitul cpocii fanariote ; altelc
ici, imcdiat la nord de actuala Piatä a Victoriei ; au sccat in urma masurilor edilitarc de asanarc luate
2. in rcgiunea colii primarc de pc fosta strada a in perioada Regulamentului Organic ; in sfirsit, cana-
Clementei, azi C.A. Rosctti ; amintirca salciilor cc lizarca Dimbovitci, adincirea albici ci i, dcci, impo-
inconjurau accasta balta s-a pästrat multi vrcmc in sibilitatca de a mai alimcnta, la viituri i prin infil-
numcle sträzii Salciilor, azi Julius Fail( ; 3. inaintea tratii, lacurilc si bältilc din lunca, lc-a dat lovitura
biscricii... Pantclimon", in partca dc cst a orasului ; finalä. S-au marit, asanat i infrumusctat, in schimb,
indicatia o aflam intr-un act din iulic 1752, de la iacurile Colentinci, iar cele timasc in lunca Dimbo-
Grigorc Ghica. vitei au fost si ele asanatc. Facind suma, sintcm
In afara dc complexul de lacuri si bälti legate dc in cistig.
Dimbovita i de accica de deasupra luncii, dc pe
scsul ambclor maluri, trebuic amintita apoi salba
de lacuri formatà de Colentina, si care ocolea orasul
in partca dc nord si est. Era mai intii lacul Mogo-
soaici, pc marginca caruia se afla splcndidul palat al CLIMA
lui Brincovcanu, apoi lacul Bineasa, acela al Heels-
triului, lacul Florcasca, lacul Tei, accla de la Fun-
deni si, mai departc, sprc sud-cst, lacul Ccrnica, Asezarca Bucurestilor aproape de sfirsitul marii
stiut bucurcstcnilor mai ales prin mäniistirca lui. cimpii curasiaticc, fara adapostul muntclui si departe
Astazi, cu cxceptia ultimului, accstc lacuri sint cu- dc o mare caldä i chiar de Marca Neagra, a dat
11

www.dacoromanica.ro
climatului sit, un caracter confinen/al, co vcri, in crcste sau poate crcste si la Bucurcsti. Foioase de
general, foarte cilduroase i cu ierni friguroasc. tot fclul, pomi i vita-de-vie, legumc dc once soi,
Temperatura, in luna lui cuptor, poate trece de 400; flori nenumarate, toate reusesc si se dczvolti frumos
in schimb, ¡ama s-au inregistrat si 30° sub zero. in solul de padure pe care c claditä capitala. Copacii
In intervalul 1881-1900 au fost diferente maxime daca sint lasati ajung la dimensiuni i virste
anualc de 71°,1. Primavara e scurta; tranzitia se facc impresionante: stcjarul de la Ghcrgani, in nord-vestul
repede de la frigul icrnii la caldura veril, iar vcgetatia Bucurestilor, avca 800 (opt sute) de ani cind a cazut,
izbucncste dintr-o data, crestc vazind cu ochii". doborit de o furtunä naprasnick in vara lui 1956.
Toamna, in schimb, e lunga i cu zilc i nopti minu- Dudul secular de linga biserica Batistci acopera co
nate. Temperatura modcrata, frumusetea cerului, coroana lui mai toata latimea strazii, iar cci doi aluni
luminozitatca lui speciali, coloritul atit de variat al din fata Casei gradinilor, lingä Liccul Lazar, au ajuns
vegetatiei, de la rosul circsilor pini la galbenul adevarati copaci cu trunchiul gros. In Cismigiu, la
nucilor i aramiul stcjarilor, bogitia si frumusctea $oscaua Kisselef, pe chciurile Dimbovitei si in multe
fructelor i lcgumelor de tot soiul fac din toamna altc locuri din oras poti admira frasini, ulmi, stcjari,
bucuresteana si, in general, din toamna romincasca platani batrini cu coroane bogatc. Pe Strada Berzei,
cel mai frumos anotimp al anului. devalc, intrc strada Cobalcescu si Calca Plcvnei,
Media precipitatiunilor anualc este de 500-600 coroanelc platanilor de pe cele dota parti Sc uncsc
milimetri ; in mod obisnuit, Bucurcstii primcsc formind, in timpul vcrii, un adcvarat tuncl umbros,
o cantitatc de ploaic subnormald; dc accca, plan- plin de räcoarc. La fcl, pe Bulevardul Dr. Petru
tatiile, gradinile au nevoic sii tic udate in timpul Groza (fost al Ardealului), sprc Facultatca de mcdi-
veril. cinii, la fe! pe Principatcic Unitc, pc strada Vasclor,
Vintul dominant, stand in toate anotimpurile, in Parcul Filipcscu si in atitca altc locuri sträzi
este ccl dc nord-cst (Criratul). El aduce, in timpul si parcuri din Bucurcsti.
icrnii, frigul cc' marc, virtcjurile dc zapada, viforelc ; O mentiune speciala mcrita vechilc paduri i viilc
in rcstul anului face sA scada temperatura. Alte intinsc de odinioara. Dupa cum am aratat si mai
vinturi sint cel de sud-vcst, Austrul, vint cald si inainte (p. 16), Bucurcstii s-au aflat in plina zona
uscat, de seceta, i vintul de sud-cst, Bid/di-011, care paduroasa ; codrul vcnca in uncle locuri pink' in
aducc ploaie. marginca orasului. In 1632, Paul Strassburgh, tri-
Climatul bucurcstean este i poatc ti si mai mult misul regelui Suediei, in drum spre Constantinopol,
influentat dc prezenta suprafetelor de apii si a liege- c primit de Lcon-voda i insotit pink' la Vacaresti.
tatici. Carticrcle de nord ale orasului, din apropierea La popasul de aici, cu ospát i cu excrcitii i intreceri
lacurilor si a parcurilor, au in timpul verii o tem- cavaleresti, trimbitcic i cornurilc rasunau in padu-
peratura mai scazuta cu citeva grade. Cind te apropii, rile de aproape si-n codrul vecin", povesteste Stras-
intr-o zi de arsita, mai ales sprc seara, de Cismigiu sburgh. Iar douil sute de ani mai tirziu, in 1821,
si de Soscaua kisselef, simti o uncla de racoarc bine- un contcmporan al lui Tudor Vladimircscu =ti
facatoare. Inmultirca spatiilor verzi si a oglinzilor cà putin sprc rasarit de mahalaua Oltcni d'ideal in
de apä este nadar de recomandat si sub raportul padure. Codrii Grozavcstilor, Cotroccnilor i Lupes-
climatului. In totului tot, acest climat nu e prca tilor, pomcniti in documentele sccolului al XVII-Ica,
favorabil, variatiilc considerabile de temperatura avind vcneau pina-n Dimbovita. Nu numai manistirea
tot fclul de rcpercusiuni atit asupra sanatatii, cit si Cotroceni, dar si biserica Sf. Elcfteric-Vechi au fost
asupra ritmului de muna. Vara, in special, pe timpul ridicate in poicni ale accstor codri. Cringul Proco-
caldurilor mari, i iarna, cind e gcrul näprasnic, se poaici exista inca in a doua jumatate a secolului
poate vcdca cit c dc influentat randamcntul accstci al XIX-Ica ; cl se intindca pe malul sting al girlci,
munci. De accca, gcograful Vintila Mihailescu a intre Calca Plevnci i chci, pina inspre Facultatca
putut spune, pc l'una dreptatc: Clima... ccl mai de drcpt.
mace dusman al Bucurcstilor". O scama din aceste paduri de la marginca orasului
alcatuiau branifti, aclica locuri pazite cu
in care nu se putcau taia lemne, nici cosi fin. La
1646, mai 30, Matci Basarab, intarind minastirii
Radu-voda ocina ci de la Ciumcrnicu, intrc Dudcsti,
Vacaresti i Popcstii-Conduratu, dA ordin si nu se
VEGETATIA atinga nimcni de ca, macar cc om va fi". Iar prc
cinc vor prinde calcind i cosind mosia manastirii
si taind padurca continua documentul inedit
Orasul nostru e asezat nu numai in mijlocul re- si fic volnici (calugarii) s5-i ia carul cu boi i sacurea
giunii celci mai bogatc si mai populatc a tarii, dar si sa-i faca marc certare", dupa cum era legea"
si al aceleia cu vcgetatia cea mai variata. Tot cc branistci. Ba inca, adauga Vocla: unul ca acela bine
creste pc intinsul pämintului romanesc, dc la tarmul sa stic ca de mare prada va fi si bataie" si din parten
mirii i Lunca Dunärii pina la plaiurilc muntilor, domniei. Aceste sanctiuni severe lovcau, in primul

23

www.dacoromanica.ro
rind, in tirgovetii sraci, care, in iernile atit de cipind asupra capitolului special destinat viilor bucu-
aspre ale Bucurestilor, ar fi indriznit si taie vrcun restene, aritim de pe acum ca ele au constituit o
lemn din pidurea ministirii latifundiare. nota specifici a vechii noastre capitalc si au contribuit
Ville alcitulau o adevärati cununä a orasului puternic la viata economici a ei si chiar la stilul ei
pitrundeau in multe locuri si in interiorul lui. Anti- dc viati.

BIBLIOGRAFIE

Afezarea Bucureitilor. 1. G. Vilsan, neFti despre romiini.Valabia ,ri Moldova, vi/ale/ele guver-
Bucure,rtii din panel de vedere geografic. Teme/la Buen- nate de principii strdini, de par. Hagas Ingigian (1758
Bucuresti, 1910, 56 p. in 8°, cu 6 planse
re,rtilor, 1843), in Alear. sect. ist. Acad. Rom. s. 3, t. IX
si 3 hirti ; 2. Vintili Mitailescu, Bacureflii din panel (1928-1929), p. 255-316; 15. D. Caselli, Balta
de vedere antropogeografic ,ri etnografic, in Anuar de de la Gorgani. Pita ande se Intindea ea In veacul al
geografie ,ri antropogeografie 1914-1915, Bucurcsti, 1915, XIX-lea, in Gazeta manicipald, III (1934), nr. 127;
p. 145-225 si o harta; 3. Vintili Mihàilcscu, Vldsia 16. H. Stahl, Dimbovita, in BucureFtii-Vecbi, IV
Mostiflea. Evolutia geografica a dona regiuni din cimpia (1931-1935), p. 29---33; 17. loan C. Bkilà, Plana'
romiind, in Buletinul societatii... de geografie, XLIII bdIlii Cimigittl, in Bucureflii-Vechi, IV (1931
(1924), p. 1-200, cu fotografii si hirti ; 4. S. Mehe- 1935), p. 47-49; 18. G. Nicolaiasa, Trei acte baca-
dinti, O privire asupra capitalei, in Albumul Lunei reí/ene din veacul al XVII-lea, in BucureFlii-Vechi,
Bucure,rtilor 9 mai 9 iunie 1936, Bucuresti, 1936, IV (1931-1935), p. 103-106; 19. D. Caselli,
p. 17-24; 5. P. P. Panaitcscu, Cum au ajan: Buen- DImbovicioara de la Sf. Apostoli, in Gazeta municipald,
ro-111 capitala (dril?, in Interpretan i romdne,rti. Studii V (1936), nr. 248; 20. G. Cantacuzino, Cerceldri
de istorie economicd sociald, Bucurcsti, 1947, p. 219 arbeologice pe dealul Mibai-vodd fi imprejurimi, in Baca-
230 ; 6. BucureFti. Rezultatele sdpdturilor arbeologice ,ri re,rtii de odinioar4, Bucuresti, 1958, p. 93-127; 21. P.
ale cercetdrilor istorice din anal 1953, I, Bucuresti, Cernovodeanu si N. Vitilmanu, Contributfi la vecbea
1954, 263 p. in 8°, cu fotografii si hirti. topografie a Bucure¡tilor: ostroval Dhnbovitei (sec.
InfdtiFarea ,ri constitutia sola- XVIXVII), in Studii, XII (1959), 6, p. 115-132;
! u i. 7. C. Sfintescu, Zonificarea urbanisticd a muni- 22. Const. C. Giurcscu, Istoria pescuitalui fi pisci-
cipittlui BucureFti, in Pentru Bucurefti. Noi studii urba- culturil In Romdnia, Bucuresti, 1964, 389 p. in 8°.
nislice, Bucuresti (1922), p. 1-60, cu planse ; 8. E. Li- V. si nr. 5.
teanu, Geologia zonei oraFului BucureFti, Bucuresti, Clim a. 23. St. C. Hepites, Climatologia baca-
1952, 83 p. cu 7 planse si 7 tabele ; 9. Proiect Baca- resciand anal 1898 s/n., in Anuarul slatisiic al oral-alai
re,rti, Schita planulai de sistematizare 1956 (manuscris) Bucurefli pe anfi 1898 ,ri 1899, Bucuresti, 1901, p.9-41
10. Dinu C. Giurescu, Anateftertd. Condica de porunci si III XXXI ; 24. Constantin loan, Contributiuni la
a vistieriei lui Constan/in Brincoveann, in Studii Fi mate- clima ora,rultti Bucw-efti, Bucuresti, 1933, 160 p. in 8°.
dale de istorie medie, V (1962), p. 353-503 ; 11. Const. si nr. 3.
C. Giurescu, Biserica bucureFteand de la Gorgdnel, in V. Flor a. 25. Zach. C. Pantu, Contributiuni la
Gima Bisericii, XXI (1962), 7-8, p. 727; 12. P. Co- flora Bucure{tilor ,ri a imprejurimilor sale, IIV, Bucu-
tet, Unele date privind geomorfologia zonei ora,rului resti, 1908-1912, 96 + 96+95+164 p. in 4°;
Bucure,rti, in Probleme de geografie, nr. 10, 1963, 26. Zach. C. Pantu, Contributiuni nona la flora Batir-
p. 69-92. reftilor ,ri a imprejurimilor, Bucuresti, 1931, 15 p.
V. si nr. I. In 8° ; 27. D. Caselli, CrIngul Procopoaiei, in Gazeta
Apele. 13. Dr. C. Pencscu, Memoria asupra municipald, IV (1935), nr. 201 ; 26. G. Potra, Stejarul
apelor minerale feraginoase de la Vdcdre,rti, Bucuresti, de la Gbergani, in Flacdra din 1 aprilie 1957.
1873, 46 p. in 8°; 14. H. Dj. Siruni, Mdrturii arme- V. si nr. 1.

421

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C GIURESCU : ISTORIABLIGURESTILOR Marta nr. -1
a Q. a a Q. a. a a a a cIL:-., a a a- o a
a :T'W.Q (Binesso)O A a a. a a
1...
a o
CADRUL FIZIC a a. a. a.
p
cL7.1 CL. 0 O-

a a. Q. a a CL 0. o. Q. a i: O. a Q. a- o. a
SI AEZARILE OMENETI DIN a a. ...
-:,
a a Q. a Q. a Q. n. n. ff a. a a Q. a a-
a 'd, ,,, 0.,, .. .1,-
: COCIII a al Q :::: 0. o. Q a_
Q.

ARIA BUCURESTEANA O.
:- Okras a). ta C. Q.0Q. CL a 0- o. a a ao 4.
V
ii
-o

PiNA LA 1300 . a a o ...,1*


a a cl a. a aa 0
0 Pro,:
A Seleol,Pc a Q. 1% n. aaaQ Q. Q.
01.
II Fier
V Nee:, tic a a. a%
Tenure monetsv greceri
0. .' : 4 EX
a 6i ,s41 t ri .
a.
: i Colencsiinsill) a. Q.

pet:Ny(1n, a
X Fersure mallets,* deck. a
. ."
c: ca: o. a.
0 i pvee Ninon,
0. a ' .,...
C

Q0_
a Ct a ii. ,,1 o a 68ffor (7:tc()Piaem:11.9li
o
Tenure monster, rumens
S Pe,,Oada co, /:,.,,,, .:. else, s, s a O. Q. o 0 a Q. a. io.: o. CL o O. O. a
simIiir, aces !ore Q. O.
Q.
O o.
0
a0.-n Qa.cF- , iti c' ,WITx
-13 a, Q. 7(17% a 0. Q. G. CL O
T Warne penosdi a msraraor 110-e.sco)
O. a a0 Q. a
Cl
Q. Q' '
M 0- o a o- 0- 0
Q. Q a a. 0. Q. o. o o an o n. a- 0 O o CI. Q. 41- Ca o a. a o.
a a a
Q. e'', Q. ...... .- .- D V
a
(Oiullt)
go Q a o Q. O. CL

o.a
a. Q Q Q. Q Q. G. ,,,,,,,.. ......... ,, Q. a Q

' ...
a 0
, F41
, i G. , a o a a 0
0
o a Q a a o. a
a o.

p
CI-
0.41_00 aa Q. a Q. an a a. Q. a 0 Q. a a oa
... o
. Q Funden,)
a ora
_
--(Cringap.11aa.ia a 0. Q Q. a a o. a a Q. o. a no 0-:a.Q.,0 : ...... ' '
CL o0 0.
o. a O. Q aa0 .1. Q
a 0 O. Q. a Q a Ct
- - - -- r°:,is a, P. G.
ab..
a. a o aa Ct V ,C4,.. Pae..)0,,
aa a a Q. a. a Q. a.
Q. II
a-a(A,,,.;.,,,v 13.

. .. -. i '''' '''' CL cL a o a M 'lao 0a Q. O. o. a a a0 a a. ° a a. 0-


aa
.?...9 a CL 0 Q Q. O Q. Q. a. Q a. a a a. a 0-
JhI4CL
1 ......-,
All....
....
_7.....7... hp.. ....It a : o G
Ct
qciao.lc;
0- eaa a a. o. Q. 0. O. a CL a- a Ch. a Q.
. ..
't 0
0. Q.
l
El/C/41110 a a k, etlitt"ltril °' Ci a o
a o. -21. ...ao
CL Q La?. 0.. G. CI.
a a QQ a
O. o a Q a.''....
a a i' o - q Q O. o. Q. 0 : Q 0'"..4.1
. a Q. G. r.
° Qa O\tGitnic,lto rim )
° a a n a 0- a. 0
- bkatitaMt
Q.
a'
a_O 0 91 .... ....., Q.:
,,, t Cir
a
Q

a.
Q. Q. r
'..,
-
e c,16,021.11,9,e.,:c,
Q. '''::.1.Ti..a bel.il
., ,nenf o. a a
,,,..b.
O.
a men)
a
a a
Q.

a
,,,. 0.
a.
Q.
a a a
Q.

ga,
...- a i. W, ,....n.....,..Q4e,
'L:r .4....:;;na,.s..,:;".......:..11'. "autIt.."
.(C :0!mit..,:noligai
0 CL c

fit a a a w,e'.
--%
. - 411 Q Q "CI .at q _x
o % o ..: a . a .-4 %.4,801--KOowl . a. cl. Q. 0- a a o.
la a
Q. Q

a
ca CL Q. 0, r Q'CI . O.
W 0[1.000,ti.
Q0. 9.0.QQ0.047.0.,, k&..wtrwt.<2
CL 4, 0
-aae
,,,,o,. 0." ....'" n renecirikr)
rwa,sr)
li:(2utvlu. S011 0 a. 0
la Canners) CL
Q. 0 o a.
a
o
a
O. a
ao.
a.
a
c.

Q. a CodrilCotrocendiri'",°...0 !if,Y117/ .r..i.,,, rinCel CI. O.


, ....,m,ar, ,, y .fA., Air Few+, a Q a
NI, . E r lase ceon I, o r.c,x4c....4e;
a-
CL
, , , , a a-
..
0-
Q. Q.
a
Q.
a

0 o 0 Q ' a , , Aid., ileatioarnt., 1^.: .._..,,,n4, ,,,,z j = (Curl.* V4PC/V) et a ci. 0. Q. a a. a. Q. 0 a


a a a O.
CL 0 . ''''''
a a o Q 0a CL4e)t' Militate 0 , 4

CI. ale
...

\
2 a'010 0
Q- (Bit:7)0,w...
'a. 'a I. (At tii,w1 Iva id4...-.3.":54.::;1;;):
,0',,,,,:c Q
i ) 4.; 'S tr Avon)
1 o
o
a a ci
0 o. a
a ° a
a
: a aa a a a a a a a
n
°-
O.
AqEZARILE OMCNESTI DIN s, Q.
Qa(°Codi14111r:oresSPKALtilor; a _-_-.041"- 0'';,,, 1
iMPREJURIMILE EUCURE;;ITILOR \ OT(Sis Doefercaa' a a acL,..0. Q o. a a Q. a
Pisi LA 1300 ,..
C C. '.. lia.°-0.5.',8.-1;4:1!)-7'it-:,;:, n',.......):11.
a - o.. a ,,,,. .!: 'Mr"! IC) 0. Q. Q %. T(Ce l'icx&p ,) aao:ao o 0- a
Y.:9 (Airy o 0. Q. cl,:. o. 0 Q 0
47) 1,...1 a. , ''' ,.. a a
(C4441 , SAV r.P.Iff
a a. a 0 Q. 0
I
Q Q. ..,..,1 t... .. a..
(t. a a a
0 CL Q. .7-VElei!eu,tu. T i re i......) Q-
(Buroeft,,,v
.-1,.'

: ....... ., ,,,,,,/
(N.linn,s -., . O 0- 13' ( Flat. 1inprbalr40%) ',,,. Q. o a Cl.
D. o
CL
a ,..( F, I aret i.".::::.4". ---- ,,,,, a. OQ
,'D,,,,bey'te) Reducer,* % ...".>
e
"Op, -r;;;&o.- ' I\ ,Aostorl
*nit \VG/reline Iv-
q.,.
O.
o_ a. a o_ a ..."
- Ogturv:c fee';;;Xil'' '-' a a_ G. o. Q.. o
t Ou4s,3,1,)
.." .1...
417-;')'''''-jelFsr"..4
a a o aa ..
'4, ,...)--- Q- Q. Q Q. 0- CL ,..( Bello') T . T :,"
a Cups
0 (Papyon ri. LeoroW0
Q. 0_ O. Q. O. 4).gtiCaiii ..""',.. -
7..-- °I ") ' -.
(s o. o. a. Q. a o a- 0. 0 -"',... a 0 CL-_-- - OV it
44.¡Lu ,Wtt
O O. s'14 C' O. O. a o- a a 6!,,F,S Q 0 Q ....
-.....
G.. a a. a a 0- a a- e ,
a.,.......,0- Q G o Q. O-

0. 0. a o. Q. a CI 0. 0. 0a O. CI Q 0 1 2 km
a O. 0 Q. a- 0- o. a. a a o Q. a Q.
0 2
cL o a. o- 0- aa a. a. o- a 0 a O. 0 0. Q Q.
P. POLO«
A n O n n n

www.dacoromanica.ro
PERIOADA COMUNEI PRIMITIVE.
PRIMELE A$EZARI OMENESTI
PE TERITORIUL ACTUAL
AL BUCURE$TILOR

Aria bucureoleand a foil locnihl incd din


paleolitic. De peste o sutd de milenii viola
continud &toro-upa pe meleagarite cap-
talci.

Zona de padure cuprinsa intrc lalomita i Dunare populatiei stravechi pe aria bucuresteana. Dc-a lungul
pc dc o parte, stepcle Baraganului i Burnazului pe Colentinei s-au constatat ascmcnca amad la Chitila,
de alta, zona strabatuti de un fascicul de riuri Mogosoaia, Bordei, Hcrastrau, lacul Tci, Plumbuita,
presarati cu lacuri i poieni, a oferit din capul locului Colentina, Fundeni, Ziduri-intre-Vii, halta Bolinti-
conditii optime traiului omenesc. Solul de padurc neanu, Marcuta, Catclu. De-a lungul Dimbovitei,
era cxcelent pentru agricultura i cresterea vitclor, la Rosu-Militati, Ciurel, Cotroceni, Mihai-Voda,
apa o aveau la indernini ; lemn, atit pentru ficutul Dcalul Spirii (Arsenal), Radu-Vocia, Biserica lui
bordeielor i caselor, cit i pentru nevoile gospodarici Bucur, Duclesti, Dcalul Piscului, GIMa. Alte asezari,
§i pcntru ars, Sc gasea din belsug ; padurea oferea in interiorul liniei de centura a forturilor, s-au gasit
apoi un adaos de hrana prin vinatul, fructele si se- la Bucurestii-Noi, Straulesti, Damároaia, Giule§ti,
mintele sale, iar, la vreme de primejdie, adapost. Popcsti-Lcordeni. In zona cxterioari din imediata
Nu e de mirare nadar ca intilnim in aceasta zona, apropicre a liniei de centura s-au constatat stravechi
de la o margine la cealalti a ei, i in special de-a asczari la. Jilava, Magurele, Ciorogida, Arcuda, Buf-
ungid apclor, un numar imprcsionant de asezari tea, Caciulati. lar intr-o zona si mai larga, de jur
omcnesti. De la Crisani pe Ialomita pina' in Lunca imprejurul capitalei, sint acelea de la Branesti, dc
Dunarii si din valea Mostistei pina la Butimanul la Vidra, vestitc prin descoperirile importante facute
si Tartasesti e plin locul de asczarilc oamenilor de aici, de la Popcsti, pe malul Argesului, de la Tigänesti
acum citeva milcnii. si de la Snagov, a c.arui insula muta o viata neintre-
rupta timp de mii de ani.
Cit sint de vcchi accste asezari? In care din impar-
tirile clasice ale lungii perioade ale comunei primi-
tivc paleolitic, neolitic, bronz i her pot fi ele
asczate? In sapiturilc din 1953 de la Mihai-Vodk
PRIMELE ASEZARI OMENESTI pe Dealul Arhivelor, printre resturile ncolitice s-a
gisit si o aschie de silex din epoca palcolitica, adica
a pictrei cioplite, avind o vechime considcrabila : peste
Aria bucuresteanä hind situad in mijlocul acestei o suta de mii de ani inaintea erci noastre. Sc poatc
zone, e natural ca sà fi fost bine populata inca de ca accasta aschie sil nu fi fost de acolo, ci adus5 din
la inceput. \ralea Colentinei si a Dimbovitei au atras vecinatate ; in once caz, descoperirea altor urmc
in mod deosebit ; aici si gäsim numarul cel mal mare paleolitice, atit in cuprinsul Bucurestilor la capsitul
de asezäri. O explorare sistematica, sapaturi facute strAzii Ziduri-intre-Vii, la caricra dc nisip dc la
in cadrul unui plan dc mari proportii, asa cum se lieristräu, pe dealul bisericii Radu-Voda, la BucureS-
practica de citiva ani incoace, vor spori, sintem siguri, tui-Noi cit i in preajma orasului intr-o cadera
numarul accstor asczari. Dar si atitea cite se cunosc de pietris din dreptul satului Pantclimon, pe malul
astizi, ele sint de ajuns ca sa dovedeasca densitatea drept al Colentinei dovedeste prezenta omului in

www.dacoromanica.ro 25
toata epoca palcolitica din palcoliticul inferior pina tit accasta epoca in douä civilizatii sau culturi mate-
in cel superior pc teritoriul actual al capitalei riale : una, mai veche, numita Glina III Schnecken-
noastre: c concluzia cc sc dcsprindc din sapaturile berg, caractcrizatii adica prin descoperirilc fäcute in
arheologice intrcprinsc in ultimii ani. In acea inde- cel de-al treilca strat, cel de dcasupra, al a§czarii de
¡Arcata vrcmc, in care perioadele reci glaciarc Glina §i, in Transilvania, prin descoperirile dc la
au altcrnat cu cele caldc, ingaduind pe aria bucurc§- Schneckenberg (Muntele Melcilor), linga Brasov.
wand traiul unor animale ca mamutul §i rinoccrul Accstci faze mai vechi ii apartin o serie intreaga de
sibcrian cu blanä in perioadcle rcci, si clefantul si a§czari de pe malurile Colentinei, ca, de pildä, a§e-
rinoccrul in cele caldc, pe lingi bouri, ccrbi, boi zarile de la Straule§ti, Bucurestii-Noi, Bincasa, lacul
si lupi, omul a trait din cc putca culege fructc, Tei (vezi fig. 5 si 6), Fundeni, Pantclimon ; de pe
seminrc, radacini si din vinat si pcscuit. S-au malurile Dimbovitei, cum sint asezarile de la Giule§ti,
descoperit oase de elefanti si cerbi la capatul strazii Ciurel, de pe dcalurile de la Opler si N1ihai-Voda,
Ziduri-intrc-Vii §i linga mlastina din acel loc a de pe colina de la Radu-Vodi si biscrica Bucur,
Colentinci ; dc ascmenca, oasc de mamut in cariera de la Dudcsti si Popc§ti-Leordeni, in sfirsit a§ezirilc
de nisip dc la Herastrau. de la $trandul 1zvor, de pe Dcalul Piscului si de pc
Din neolilic, adica din epoca pietrei lustruite, epoca dealul din fata Penitenciarului Vacaresti. A doua
al card inccput cadc la noi in mileniul al §asclea, lar civilizatic, mai noua si care deriva sau isi are rada-
sfirsitul pc la 1800 inaintc de era noasträ, avern urme emite in prccedenta, se numeste Tei-Bnearefli,
mult mai numcroase. Pc tcmciul accstor urmc, arheo- deoarcce se caractcrizcazii prin descoperirile dc la
logii dcoscbcsc, in cuprinsul cpocii neolitice, mai lacul Tei si Bucurestii-Noi. Accstci faze mai noi
multe fazc sau civilizatii" Sc intrebuinteaza si apartinc o alta serie dc a§czari tot pe malurile cclor
tcrmcnul dc cultura materiale numite dupa loca- dotiä ape. 0 scami dintre etc coincid Cu a§czarile
litätilc uncle s-au facut descoperirile caractcrizind re fazci precedente, pc care le continua dc altfel ; asa
ficcare din ele. Cca mai vechc este civilizaria tip sint a§ezirile de la Straulesti, Bucure§tii-Noi, lacul
Dudefii, dupä descoperirile facute in 1954 si 1956, Tei, Pantclimon, Dcalul Piscului, ccl din fata Pcni-
in partca dc sud-est a orasului, pc marginca terasei tenciarului Vacaresti etc. In afara de acestca, semna-
Dimbovitei, la locul numit NIalul Rosu. Urmcazil läm asezärile de la Därnaroaia, de la Pipera pc
apoi, derivind din precedenta, civilizatia tip Bolin/i- teritoriul Gospodäriei Ferma Rosie" de pe dcalul
neann, caracterizata prin descoperirea facutä in apro- unde este Academia Militara, de pe locul fostului
piece dc halta cu accst nume, de la marginea lacului Azil Elena Doamna, de la Cätelu etc.
Tel. O asezare asernankoarc s-a gäsit §i in apropiere In sfirsit, din epoca fiera/ni, cind se descopera
de satul Catelu. A trcia civilizatie, tip Bolan dupa me§te§ugul prin topirca mincreului de a °brine
descoperirea din insula lacului numit astfcl, la sud-est fierul si a-1 lucra, epoca ce tine de pe la 800 i.c.n. pin5
dc satul Manastirea (raionul Oltenita) e reprezen- la finele primului secol al erei noastrc, si care se
tata, pc aria bucuresteank de descoperirea de la Imparte de catre arheologii europeni in douä perioade,
Giule§ti, la marginea de nord-vest a ora§ului ; ea Hallstatt i La Tine, numitc astfel dupa localitatilc
reprezinta faza cea mai vcchc a acestei eivilizatii ; uncle s-au facut descoperirilc caracterizind ficcarc
fazele mai noi apar in a§ezarile de linga satcle Vidra, din accste perioade, cunoa§tcm dc asemenca o serie
la sud, si Glino, la est de Bucurcsti. Acestc trei civi- dc asezari omenesti pc aria bucuresteana. Este mai
lizatii Dudesti, Bolintincanu §i Boian tin pina intii importanta a§ezare de la Bordei-Herastrau, care
pe la 2500 inaintc de era noastra. Intrc circa 2500 a dat numele sáu civilizatici din prima pzrioadil a
si circa 1800 ten., este, in sfir§it, civilizatia tip accstci cpoci (Hallstatt); ca corespunde civilizatici
Gumelnita, caracterizata prin descoperirile facute pe de acclasi caracter din Oltenia, numitc tip Plopsor-
colina cu acest nume, sprc est de Oltenita ruralä si Virtop. Sint apoi asczarile de la Damaroaia, lacul
reprezentata, in imprejurimile Bucurestilor, de stra- Tei, Pipera, Colcntina, Fundcni, apoi Ciurcl, Radu-
turi mai noi in acelea§i asczari dc la Vidra si Glina. Vod5, Biserica lui Bucur, Dealul Piscului, Pope§ti-
Accstci civilizatii ii apartine si asezarea de la Strati- Leordeni. O deosebita mentiune meritä asezarea de
le§ti, dincolo dc Bucurcstii-Noi. De o deosebitä la Arhivele Statului si aceea, intinsa, de la Popestii-
importantä pentru 1ntreg neoliticul este asczarea de Novaci de pe Arge§; ele sint reprezentative pcntru cea
pe Dealul Arhivelor sau, cum i se mai spune, de la de-a doua perioada a cpocii ficrului, pentru felul de
Mihai-Voda, in mijlocul orasului insu§i. Urmcle viatá al inaintasilor nostri, dacii sau getii (vczi fig. 7).
descoperite aici indreptatesc concluzia cá acest bot Si pcntru epoca bronzului si pentru accea a fie-
dc deal carc inainteaza in lunca Dimbovitci a fost rului, prezenta armclor si a uneltelor fabricate din
locuit chiar de la inceputul ncoliticului. accste metale e dcstul de rara pe teritoriul capitalci
Din epoca urmatoare, a bronzdui, in care oamcnii si al imprejurimilor ei imcdiate. Faptul se explica
descopera me§te§ugul de a turna bronzul si a face insä prin imprejurarca ca aceste metate nu se puteau
arme si unclte din el, cpocii cc tine de pe la 1800 produce pe loe lipsind minercurile asa incit
pini la circa 800 inaintca erci noastre, sint urmc si elc trebuiau adusc din altc rcgiuni, cum c accea a
mai numcroasc. Pe tcmciul lor, spcciali§tii au impar- vestului Oltenici, a Banatului sau a Transilvanici.

26

www.dacoromanica.ro
Cercetind numelc difcritelor asezari omenesti din Indepartatii strämosi ai bucurcstcnilor locuiau in
epoca paleoliticä, neolitici, a bronzului si a fierului, bordeic mai mult sau mai putin ingropatc in pamint
o constatare se impune : intr-o scama din aceste bordeic, de felul carora se mai puteau vedea inca
asezari viata a continuat de-a lungul difcritelor cpoci, atitca in plin vcac al XIX-lea la marginca orasului
timp de multe milcnii. Straturile de rcsturi din aceste si chiar in oras ; locuiau, de asemenca, in colibe si
epoci se suprapun. Tipice sint, sub accst raport, in case cu pereti dc nuiele implctitc i muruitc sau
asezirile de la Radu-Vocla i Arhivelc Statului, apoi lipite. La Dudesti s-au descoperit urmele unor ase-
acelea de la lacul Tei, Fundeni, Ciurcl, Glina. menea colibe ; ele au o forma ovalä ; dimcnsiunilc
uneia din ele: 3 x 1,50 metri ; adincimea in pamint,
40 de centimetri. Bordeicle ncoliticc de la Giulesti
sint cam tot atit de mari: 3 x 2 metri, dar adincimea
in pamint e de 1 mctru. In faza Boian a ncoliticului
Sc construiesc, la suprafata solului, case dc forma
INDELETNICIRI SI APARTENENTA ETNICA patrata ; in faza Gumclnita, accstc case au citcodatii
chiar dotia incaperi, dupa cum ne aratii miniaturile de
lut ars descoperitc in asezarile de la Glina i Vidra.
Locuitorii accstor stravechi asezäri au avut ca Antecesorii, din epoca neolitica, ai bucurestenilor
indcletniciri de capetenie agricultura, crcsterca vite- stiau sA faca din locssul sau lutul carc se gäsca prctu-
lor, vinatul si pcscuitul. Cea dintii nc c documentata tindcni, la mica adincime, tot fclul de vase. Daca
prin boabele de gnu si mei ale cäror urmc, impreuna acelea din faza mai vcche, de la Dudcsti, nu impre-
cu pleava si paie, s-au gasit in asczarea ncolitica dc sioncaza in mod dcoscbit, in schimb vascic din faza
la Giulesti, prin fragmcntele de risnite descoperite sau civilizatia Boian atrag numaidecit atentia, atit
la Dudcsti, la Glina si in altc asczari din neolitic. prin forma lor, cit mai ales prin ornamentcle cc Ic im-
Crcdcm ca si forma superioara de agricultura care podobesc. Aceste ornamente constau adescori din de-
c viticultura, cresterea vitei-de-vie, a fost cunoscuta senuri geometrice ; motivele respective frecvent
accstor indepärtati strämosi inca din epoca bronzului. revin cirligele mcandrice" au fost Opte in peretii
Panta repcde sprc luncä i favorabil expusa a scsului inca umczi ai vasclor i umplute cu o substanta albi-
de la miazäzi de Dimbovita i pantele dcalurilor de cioasa ; dupa arderea vaselor, contrastul intrc aceastii
la Patriarhie i Radu-Vodä au indemnat de foarte substanta i fondul negru sau ccnusiu este remarcabil.
timpuriu pe localnici si cultive fructul scump lui In faza Gumclnita gasim si vase pictatc cu o vopsca
Bacchus. Tracii, din marca familie a atora au facut rosiatica i cu alb ; asa este, de pildä, capacul de vas,
parte dacii, erau doar vestiti pentru accastä indclet- in forma de cap de idol, gasit la Vidra in 1932.
nicire inca din vremea homerica. Din aceeasi faza sint i vasc pictate cu grafit, ceca
Dcsprc cresterea vitelor sint marturie cantitätile ce le da un aspect lucios. O deosebita importantä
mari de oase de bovine descoperite tot in asezarca prezinta ccramica epocii bronzului, in special accca
de la Giulcsti. Iar locuitorii asezarilor de tip Gumel- a fazci a doua, care poarta numcle de Tei-Bucuresti.
nita aveau, pe litiga casete lor, i oi, capre i porci. Vasele de lut ars ale acestci cpoci oale, ccsti sau
Ciincle fusese domesticit de la inceputul neoliticului ; cani, strachini (vezi fig. 5 si 6) si n t de culoarc
calul e constatat in epoca bronzului ; el se intrcbuinta neagra, ccnusic sau galben-portocalic ; ele au perctii
la cälärie, dovada zabalele care s-au gäsit in asezarilc impodobiti Cu ornamente alcatuite din sirttri de puncte
din faza Tei-Bucurcsti. sau unii, umplutc, ca si in faza Boian a neoliticului,
E foarte probabil ca, inca din epoca bronzului, cu o substanta alba, ornamente carc amintcsc in mod
si fi cxistat si prisaci, prin.poienile padurii sau prin izbitor pe acelca ale scoartelor românesti de mai
finete. Herodot, care serie la jumatatca sccolului tirziu, ale oualor incondciate i ale crestaturilor
al V-lea inaintea crci noastrc, releva multimca albi- in lcmn.
nelor de pe malul sting al Dunärii ; sint atit de multe, Acesti indepartati stramosi cunostcau metalele
inscamna el, incit impiedica oamcnii sa treaca fluviul. de la o vreme, le lucrau chiar pe loc. Inca in ncolitic
E, evident, o mare exagerare, o naivitate chiar ; nu s-au descoperit obiecte de arma" si de aur ; in faza
mai putin semnificativa insa pentru dezvoltarea api- Boian ele sint, ce-i drept, foarte rare, aproapc dispa-
culturii indeletnicirc caracteristica tinuturilor noas- rcntc ; in faza Gumclnita, insà, numarul lor se marcste.
trc inca de pe atunci. Cit dcspre vinat, in intinsele S-au descoperit in asezarca de la Straulesti sulc de
paduri ce acopereau altadata teritoriul bucurestcan, aramä, avind minere din os dc pasare. lar la Vidra,
si desprc pcscuit, in cursurile de apä si in salba de pe lingä unelte casnice si un topor de lupti, toste
lacuri si bälti, ele erau indcletniciri obisnuite ale din aramä, s-a gásit, pe picptul zeitci" adica al
omului de pretutinde ni in accasta indepartata vremc. vasului antropomorf dcscoperit in 1934 si un
E de obscrvat cO. undita i harpuna, sau harponul, pandantiv" de aur, in forma de ccrc prevazut cu
sint printre cele mai vechi linche ale omului ; accasta doua mici gauri prin carc trccca firul cc-1 sustinca.
din urma, lucratä la inceput din os, se crcde cA ar Din epoca bronzului sita numeroase uneltele
data inca din palcolitic. armcic lucratc din accst metal. Pc aria bucurestcanä

www.dacoromanica.ro 27
s-au descoperit, in ascziírile din acca vreme, tot soiul ars infatisind schcmatic un trup fcmcicsc. Astfcl
de ascmcnea unelte si arme, de la seccri, cutite, dc figurine de lut, dar si de os se inmultesc
undrele, ace dc cusut, fibule sau ace dc prins vcsmin- in asezarile neolitice din faza Gumelnita ; ele sint
tele pina la topoarc, virfuri de suliti si virfuri de impodobite cu ornamente in linii si cercuri, infati-
sageti. S-au gasit la lacul Tei i apare pcntru sind, poate, vcsminte sau chiar tatuaje. Merita sa fie
turnatul unor asemenea unelte, ceca ce inscamni relevatä, sub accst raport, figurina, inaltä de 43 de
ca respcctivii mcstcri îi aduccau materia prima de centimetri, gasiti in 1934 la Vidra i cunoscuta sub
aiurca, in cimpia munteani negäsindu-se mine de numele de zcita de la Vidra" (v. si mai sus, p. 27).
aramä i cositor ; se foloscau poatc si de obiecte vcchi, Este un vas antropomorf, adica un vas in forma dc
stricatc, pe care le topcau i le turnau din nou. trup omcnesc in spetä, un trup de femeic, lat

Fig. 5 (Vezi legcnda la l'ag. 29)

In epoca fierului, pe lingá acest metal, intrebuintat in solduri i avind miinile adusc pe piept. Capacul
atit pcntru unclte s-au descoperit seceri si foarfcci vasului trebuia sà infatisczc capul acestui trup ; cl
cit i pentru arme, se constata o utilizare din cc n-a fost gasit. In schimb, cunoastem, tot de la Vidra,
in ce mai marc a argintului, din care se fac podoabe, un alt capac de vas antropomorf, reprezentind schc-
dar mai ales monede (vezi P. 33). matic capul omcnesc ; el e pictat cu alb si rosu.
Fcmeile accstor stravechi locuitori stiau si toarci Se pare ca aceste figurine rcprezentau divinitatca
si sa teasi, in special cincpa, mestesug pe care Hero- feminina, simbolul fecunditatii, al vietii.
dot in sccolul al V-lea inaintca crei noastre Mortii si-i ingropau chirciti, cu genunchii la gura ;
amintcste cu mari laude. Creste aceasta planta serie se pare ca era pozitia rituala, a ritului lor funerar.
istoricul grec si singura si semanata, i dintr-insa Asa a aparut scheletul, culcat pe stinga, cu capul
ii fac haine tracii, foarte ascrnanatoare cu cele ficutc indreptat spre sud-vcst i picioarcle spre nord-cst,
din in, asa ea cine nu cunoaste cinepa cu de-amanun- in mormintul dat la iveali la extremitatea strazii
tul nici nu poate deosebi daca-s de cinepa ori de in ; Ziduri-intre-Vii, intr-o avezare din epoca de bronz.
iar cine n-a väzut cinepi vreodatii arc sa creada ca-s Ascmcnea morminte se gäsesc si in alte parti ale
de in". pamintului romanesc ; ele apartin i epocii neolitice,
Inasezarea neoliticii de la Catelu faza Bolinti- faza Gumelnita. Mai exista o a doua categorie de
neanu s-a gasit un fragment de figurina de lut morminte, care apar spre sfirsitul epocii neolitice

28

www.dacoromanica.ro
inceputul aceleia a bronzului: sint asa-zlsele mor- tula, epoca dc carc grecii homcrici ii mai aduceau
minte cu ocru", in care trupurilc raposatilor erau aminte numai din legencla i cu mirare. Antropologul
vopsite cu pämintel rosu. Sc crcde ca acestc morminte franccz Eugène Pittard crcdc si el ea nimic nu ne
ar apartine nu autohtonilor, ci triburilor de pästori impiedica sa presupuncm ca locuitorii care au inaltat
nomazi veniti din Räsärit: e o simpla ipotcza. Mai colibele funerare in epoca pietrci lustruite sint aceia
tirziu, in epoca fierului, inmormintarea se face de care mai tirziu au primit de la istoricii vechi numelc
obicei prin incinerare. Cenusa rezultata era pastrata de daci sau gcti". Dintre invatatii romani, rcgrctatul
fie intr-o urna sau amfora funerara" cazul mormin- Ion Andriesescu impartasca acecasi parcrc. Prin
tului descoperit la Damaroaia sau al aceluia de la urmare, potrivit acestor trei invätati, creatorii civi-
lacul Tei fie in simple gropi rotunde. Astfcl de lizatiei neolitice tirzii din regiunilc noastrc ar fi chiar

e
,;

Fig. 5 Fragmente de vase de pirnint din epoca bronzului gasite la Lacul


Tei. lingii Ducuresti, in 1929-1930. Omamentele ce linpodobesc 2CCSIC
V2SC Sc g3sesc in arta noastr3 popular3 pe °Mi incondeiatc, crestaturi in lenin.
scoarle. Circa 1600-1400 len. M.I.B.)

morminte de incinerare, din faza Bordei-Herastrau, stramosii nostri, dacii. Pata dc aceasta opinie exista
s-au gasit la Ciurel si pe Dealul Piscului, aproape insä o alta, sustinuta si ea de invätati cu autoritate,
de Bellu. De asemenca, la Popesti-Leordeni: acestea care cred, dimpotriva, cá locuitorii care au dat nas-
din urma sint din faza a doua a cpocii fierului. Precis tere remarcabilci civilizatii dc la finele ncoliticului
datat e mormintul de incinerare de la Snagov : in sint altii decit creatorii civilizatiei bronzului. Potrivit
el s-au aflat patru dinari de argint ai Republicii accstci ultime opinii impartasiti la noi si dc Vasilc
Romanc, din anii 69-42 i.e.n. Pirvan si Constantin Daicoviciu ar fi avut loe
Carui ncam au apartinut acesti stravechi locuitori in regiunile noastre suprapuneri de popoarc, in urma
ai ariei bucurestene? Un raspuns au inccrcat sa dea, unor lupte grele, noii-veniti distrugind civilizatia
in ce privcste perioada finará a ncoliticului, caracte- predecesorilor. Asa s-ar fi intimplat cu namenii cpocii
rizat prin civilizatia ceramicii pictate, i caruia, in de bronz, care au distrus civilizatia antcrioara ncoli-
aria amintitä, Ii corespundc civilizatia tip Gumelnita, ; asa au pätit apoi accstia, la rindul Ion, din partea
atit invätatii sträini, cit si romani. Carl Schuchardt, oamenilor cpocii de fier, care au vcnit unii din regiu-
inviitatul german care s-a ocupat de vechca populatie nea Alpilor, coborind sprc sud-est si sud, altii cu-
a Europei, atribuie hotarit accasta civilizatic pe noscuti sub numele de sciti din cstul asiatic sprc
care o caracterizcaza drcpt superioara" tracilor, Rusia de miazazi. Dacii, clement al marii masc tra-
si o considera ca o epoca stralucita a neamului aces- cice, ar fi, In conceptia accstor învàçaçi, tocmai popu-
www.dacoromanica.ro
dad i la sfirsitui Xecolului al VI-lea inaintea era
noastre, mai exact la 514, cu prilcjul expeditiei lui
Darius, rcgele persilor, care in acel an a trecut, cu
uriasa sa armata, prin Dobrogca ca sa faca razboi
scitilor de la nordul Mari Negrc. Acesti sciti
intinseserl dominatia i asupra teritoriului dacic,
deci si asupra cimpiei muntcne. De la ei provine
asa-zisul pieptenc de bronz" de fapt o podoaba
de harnasament gasit intr-una din carierele de
nisip de la marginca Bucurestilor i aflator acum
la Muzeul national de antichitati. El infatiseaza pc
un calaret scit adapindu-si calul la o fintina. Tot
scitilor li se datorcaza se pare virfurile
triunghiularc de sagcti din bronz dcscoperite la lacul
Fig. 6 Ceramici tip Bucure§ti din epoca bronzului glsitA pe aria hucure,- Tei si la Bucurestii-Noi, precum i pe o aric mai
ware (Lacul Tei etc.), circa 1600-1400 len. (61.1.11.)
largä in jurul capitalci armele i podoabele de
la Gurbanesti (raionul Lchliu) si de la Ploiesti-
latia peste carc au niivalit oamcnii cpocii de ficr. Triaj.
Potrivit acestei ultime ipoteze, se admite deci ca Asadar, prima stire istorica asupra dacilor sau
dacii sau getii crau in tinuturilc noastre de pc la getilor se refera la anul 514 len. E foarte probabil
anul 1800 inaintea era noastre si ca ci sint creatorii ca, la aceastii data, un trib al lor sa fi locuit i tärmul
civilizatiei bronzului. Accentuam asupra termenului sting al Dunarii, in regiunea de padure cuprinsa intre
de ipotezd, deoarcce i accasta ultima opinie i cea cele dota stepe, deci regiunea bucuresteana. De
anterioara nu sint dccit niste constructii conjecturale. altfel, Baraganului i se si spune mai tirziu pustiul
Sigur c numai ca Hcrodot ii aminteste pe geti sau in realitate stepa getilor".

BIBLIOGRAFIE

I. Primele aFezdri omeneFti. 1.Reallexi- Bucuresti, 1934, p. 6-9 ; 11. I. Berciu, Prime consi-
kon der Vorgeschichle linter Mitwirkung zahlreicher deratiuni asupra neoliticului din va/ea Dundrii inferioare
Fachgelehrter, berausgegeben von Max Ebert, Berlin, in legiitura cu descoperirile din judeml Vla,rca, in Bide-
1924-1932, 15 vol. in 8'; 2. Ion Nestor, Der Stand /inn! Muzeului judeFuliti Vlairca Teohari Antonescu",
der Vorgeschichtsforsch sing in Rumdnien, Sonderabdruck 11 (1937), p. 31-105; 12. I. Nestor, Probleme noi in
aus dem 22. Bericht der ramisch-germanischen Kommis- legatura ca neoliticul din R. P. R. in St. ,ri cerc, ist. :'e-
sion, 1933, 170 p. in 8° ; 3. Bucurefli. Rezullatele che, 1(1950), 2, p. 208-219; 13. E. Coma, Rezullatele
sapdturilor arbeologice id ale cerceldrilor istorice din (mid sondajelor de la DudeFti unele probleme ale neoliticului
1953, Bucurcsti, 1954, 263 p. in 80 ; 4. Bucure,riii de la sud de Carpa/i, in St. Fi cert. ;sr. ¡'eche, VII,
de odinioard. Bucure,rtii in lumina cercetdrilor arheologice p. 41 49.
(articolc dc Gh. Cantacuzino, I. Ionascu, Sebastian 14. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Ume de noi aFezdri
Morintz, Dinu V. Rosctti si Vlad Zirra), Bucuresti, preistorice in preajma BucureFtilor, in Cronica mauls-
1959, 239 p. in 4°. maticd ,ri arbeologicd, 11 (1922), p. 51-55; 15. I. An-
5. Dinu V. Rosetti, I. Descoperiri paleolitice in driesescu, Nouvelles contributions sur l' eke de bronze en
preajma Bucure,rtilor ; II Sapaturile de /a Vidra. Rapant Roumanie. Le dépôi de bronzes de Drajna-de-Jos et Pipit
preliminar ; Bucurcsti, 1934, 60 p. in 8' si 5 pl. de Buchan, in Dacia, 11 (1925), p. 345-384; 16. Dinu
6. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Le paléolithique en Romanic, Rosetti, Sapdturile arbeologice de la Snagor, I, in
in Dacia, V VI (1935-1936), p. 41-107; 7. Sebas- Rev, ist. rom., III (1933), p. 217-226; 17. Dinu
tian Morintz i Dinu V. Rosetti, Din cele mai rechi Rosctti, Din preistoria BucureFtilor, I. Civilizatia tip
timpuri Fi pina la formarea Bucure,rtilor, in BucureFlii Bucure,rti.
Bucuresti, 1959, p. 147-165; 8. Vladimir
de odinioard, Die Bukarester Kuhur, Bucuresti, 1936, 30 p. in 4°
Dumitrcscu, Fouilles de Gumelnila, in Dacia, II (1925), 18. Sebastian Morintz, Sap& urile de pe dealul Ciurel,
p. 29-103; 9. VI. Dumitrcscu, Le plastique anthro- in Materiale ,ri cercelari arheologice, VII (1961),
pomorphe en argile de la civilisation énéolilbique balcano- p. 658-663.
danubienne de type Gumelnila, in fella-blab fiir prdhisto- 19. Dinu Rosati, Asupra tipologiei Fi lebnicei citorra
rische und et hnographische Kunst, 1932-1933, p. 49 72 ; aFezdri ,ri loccrinte pre- Fi pro/aislante din preajma Bucu-
10. Dinu Rosetti, Sapaturile de la Vidra; raporl pre- re,ridor, in Urbanismul, XI (1932), p. 96-102 si
liminar, in Ptiblicaliik Municipiulni BucureFti, nr. 1, 176-188.

30
www.dacoromanica.ro
II. indeletniciri ,ri aparienen/4 el- van, Dada. Civilizan& stravechi din regiunile earpalo-
n i e d. 20. I. Andriescscu, Contributie la Dada fnainte danubione, Bucurcsti, 1937, 218 p. in 80 (o noui cditie
de romani, Iasi, 19/2,/24 p. in 8°; 21. V. Pirvan, in 1957, ingrijiti de R. Vulpc); 24. C. Daicoviciu,
Gelica. O pro/oil/oda a Dadei, in Aten,. seg. fas/. Atad. Daker und Ramanen, in Siebenbiirgen, I, Bucurcsti,
Rom., seria 3, t. III (1926), p. 113-851; 22. Carl 1943, p. 175-186; 25. Const. C. Giurcscu, hloria
Schuchardt, Altenropa. Kulturen. Rassen. Vaker, cd. 3. romdnilor, I, editia a V-a, Bucurcsti, 1946:p. 15-30;
26. Isioria Romdniei, I, Bucurcsti, 1960, p. 3-212
Berlin si Leipzig, 1935, XI, 355 p. in 8°; 23. V. Pir- (Orinduirea comunei primitive).

www.dacoromanica.ro
IN VREMEA DACILOR
ST DACO -ROMAN ILOR

Pe sub deal, kind in drionul Giurgiului,


la stilpul de plait-4 al al./near:trial, in capul
troianului, lingd belefteul lui .Yerban-
vodd..."
(Hoiamiel privind Bucureltii, in documental]
din 4 tunic 1668)

Matcrialul documentar de care dispunem pentru mita, de la Tinosul pc Prahova, de la Minastirea,


aria bucuretteand in epoca daca si daco-romana este Piscul-Coconi i Odaia-Vladichii, pe Mostistea
tot de caracter arheologic: ceca cc a iesit la ivealä rioara' i salba de asezari de la Dunarc, intre Gura
prin satiaturi sistematicc sau prin descoperiri intim- Mostistei i Giurgiu.
platoare. Nici o stirc scrisd care sa se referc la accasta Locuitorii acestor aseziri ii continua strävechile
arie, nici o inscriptie, greaca sau romana doar indeletniciri ; agricultura, in toate formele ei, i cres-
citcva litcre nici o mentiune in cronicile sau scrie- terca vitelor au locul de frunte. Generalul i scrii-
rile dc alta natura, contemporane. Spre a ne putca da tonil antic Ptolemeu al lui Lagos, care a insotit
seama deci de fclul cum s-a desfisurat viata pe pe Alexandru Machedon in incursiunea pc care
aceastä aric in zisa epoca, va trebui sa ne folosim acesta a facut-o, in anul 335, impotriva gctilor, pe
dc marturiile arheologice i sa le interpretam tinind malul sting al Dunirii, in regiunea, se pare, a gurii
scama si de stirile pe care ni le dau izvoarele serse Argesului, ne spune ca soldatii falangei au trecut
pentru regiunca tarmului sting al Dunarii. prin lanuri inaltc de gnu" i ea, spre a putca inainta,
au culcat acest gnu cu sulitels aplccatc". Tot de la
el Aim de un oras al gctilor, aproapc de Dunk.;
bine popular, dar eau intarit", oras pe care Alcsandru
l-a darimat din temelii", dupa cc mai intii ostasii
sal II pradasera. CA crau multe asemenea orase in
PE VREMEA DACILOR tara getilor sau dacilor este in afarä de once indoiall ;

Un fapt este sigur din capul locului, i anume,


teritoriul orasului i imprejurimile lui au continuat
sa fie bine populate si in aceastä vreme. Intr-o serie
intreaga de asezäri, ca, de pilda, acelea de la Mihai-
Voda i Radu-Vodi, viata s-a desfasurat fârà intre-
rupere din epoca bronzului pinä la sfirsitul epocii
fierului, deci pini la finele primului secol al erei
noastre. Asezäri de ale dacilor s-au constatat si la
Arsenal, in Dealul Spirii, la Biserica lui Bucur, la
lacul Tci, la Pipera, Militari etc. In imprejurimile
Bucurestilor a fost descoperiti, prin sapaturile din
ultimii ani, o mare asezare dacica la Popestii-Novaci,
lingà Arges ; sint bine cunoscute, de asemenea, Fig. 7 - Fibula de argint dacice din epoca fierului, perioada h Vale, gatite
asezarile ceva mai depirtate, de la Crisani pe Jalo- la Popcatt-Novaci. (81.1.13.)

32

www.dacoromanica.ro
centura, s-a dcscoperit, in octombric 1953, cu prilcjul
puncrii unci borne, un vas dc pimint cu 299 de
moncdc dc argint, tot imitatii dacicc, dar, de data
asta, dupa tetradrahmelc lui Lysimach, rcgcic Tra-
ciei (323-281 i.e.n.). Accst fcl de imitatii au, pc avers,
capul lui Alcxandru Machedon, iar pe revers un
ciläret. E n tip de moneda daca foarte rispindita :
cxemplarc s-au gasit pe toata fata pámintului roma-
1'1!
nesc ; in citnpia muntcanä le constatiim la Pitcsti
sau in apropicrea acestui oral, la Zimnicca, la Comana,
la Piscul-Cräsani, iar in aria bucurcskank la Pipera
(vezi fig. 8). Tezaurul dcscoperit in accst din urmi
loc cuprindea dc asemenca imitatii dupa un tip
inrudit cu cel de mai sus. Semnalam, apoi, tczaurul
cu monede dacice, imitatii dupa cele grecesti, gasit
Fig. 8 Monede dacice, Unkind pc cele macedonenc, glsite in preajma Huai- in 1931 la Fundcni, i tczaurul dc la Popcsti-Lcordeni,
rcstilor. (NLI.B.) continind imitaçii dupi tetradrahmele lui Filip al
II-lea. Cind s-a canalizat Dimbovita au fost gasite
tot un Ptokmeu, geograful Claudius, care utilizeaza monedc dace dc argint in apropicrc dc podul erban-
izvoare de dinainte de cucerirca romanä, anti in Vocia. In sfirsit, imitatii dace impreuna cu moncdc
Dacia nu mai putin de 44 (patruzeci i patru) de
asczari urbane, dintrc care o serie intrcaga purtind
terminatia specifica -dava (Sucidava, Utidava, Arci-
dava etc.). Fost-a oare una din aceste asezari pc
locul Bucurcstilor? N-o putem afirma, in stadiul
actual al cercetarilor ; dar faptul nu c imposibil.
S-au gasit, pc aria bucuresteank mai multc tczaure
cuprinzind fie monede grecesti, fie imitatii dacice
ale accstora, fie vase si obiecte de podoabi din metal
pretios. Citam, in primul rind, tczaurul de la Heels-
träu, dcscoperit intimplätor in 1938, si datind din
sccolul al II-Ica inaintca crei noastre. El era alcatuit
din paftalc i 131106 de argint, un vas de ascrnenea
de argint si 58 de monede din acelasi metal, imitatii
dupa infatisatoarck tetradrahmc din Thassos. In
alta margine a Bucurcstilor, la Colcntina, s-a gäsit, Fig. 10 Imicajii de cupe deliene gSsite pe aria bucure1tean1. (MIS.)
tot intimplätor, un tczaur cuprinzind iarài imitatii
ale acclorasi moncdc greccsti. Pc de alta parte, la
hotarul comunelor Bragadiru i Virtcju, la aproxi- grecesti autentice, din orascle Tomis i Dyrrachium
mativ un kilometru i jumitate la nord de linia de (Durrazzo sau Durres) s-au dcscoperit in asezirile
de la lacul Tei, Colentina i Herästräu.
Vasul care cuprindea tezaurul de la Fundcni era
el insusi o imitatie dupa vascle greccsti zisc dcliene
sau din Delos, care se caractcrizeaza prin ornamente
in relief acoperind peretii in intregime (vezi fig. 9).
0 alta imitatic de vas delian, impodobit cu repro-
ducen i de monede dacice, imitind staterii lui Filip
al II-lea, regcle Macedoniei, a fost gasit la Snagov,
cu prilejul sapaturilor din 1933; mai inainte icsiscrä
la iveala vase &lime de fabricatie locala, la Cräsani.
Altc fragmente de asemcnca vasc s-au dcscoperit la
Dämäroaia, la Pantelimon, la lacul Tci (vczi fig. 10),
Cu prilejul siipaturilor din 1953, in asczarca daci de
la Arhivele Statului ; in numär mai mare s-au giisit,
in sfirsit, in importanta asczarc dacica dc la Popestii-
Novaci pe Arm, asezare care ar fi totuna, dupi
Fig. 9 ImitaPi dacke de vase gteccstl, rise dclicne I. Gish i Fundcni,
lIngl Bucurctti. 1931 ; diametru 12,5 cm. Un altul, ascminator, tot la Fundaii,
ultimcle cercctäri, Cu Argcdava lui Bucrebista si
era plin cu nmnede dada. II. Gisit la Snagov In 1933. Ambcic vase din sec. undc a iesit la iveali o mary clädire, un adevärat
I 1.411. (M.LI3.) palat al stäpinitorului local. Intercsant e faptul

www.dacoromanica.ro 33
intr-o scami. de asemenea asezäri dace s-au aflat, Ptolemeu, çi anume, Sorntan, in acceasi Muntenic
alituri de imitatiile dc vase detiene, i liparek locale de sud-vest, çi Tiasum, in ccntrul Munteniei.
carc serviseri la fabricarea lor, lar o cercetare rccenti, Pentru o asczare romanä pe locul capitalei noastre
in curs de publicare, a prccizat ca nu este vorba ar pleda totusi douä faptc : mai intii imprejurarca
dc imitatii servile ale modelelor grecesti, ci de pre- ea pe aici trccea drumul care, plecind de la Dunäre,
lucräri Cu motive ornamentale originale, cum e, de fie din dreptul Rusciukului (Sexanta Prista), fie din
pildä, spicul de gnu. dreptul Turtucaici (Transmarisca) noi credem de
Faptul ca s-au descoperit in cimpia munteadi in la ambele vaduri, intilnindu-se, ca si mai tirziu,
general si pe aria bucuresteanä in special atitca tezaurc chiar la Bucuresti ducea sprc Transilvania. Acest
cuprinzind monede, vase si podoabe de argint aratä drum din care s-a descoperit recent la Tirgsorul-
un nivel dc viati mai ridicat al populatici respective. Vechi o portiune cu infrastructura de bolovani legati
Dacii nu se mai multumcau acum cu moneda greaci cu mortar bine pistratä, precum si o c.irimicri Cu
pc care o putcau obtinc pcntru produscle lor, ci stampila legiunii a XI-a Claudia era päzit, in
fabricau ci inii monedi de argint dupil modclul vremea dominatiei romane, de castrcle de la Mäläiesti
acesteia. Imitau de asemenca, dupi cum am aritat, si de la Drajna-dc-Sus, ambele pc apa Teleajenului.
vase grecesti ; importau apoi pcntru uzul päturii Normal era ca, in afara de acestc doui castre, din
superioare a nobililor i a curtii regelui stofe regiunea deluroasä, si fi fost si uncle in partea de
pretioase, tesäturi fine, ba chiar i produsc alimentare ses a drumului mentionat, ap cum intilnim o serie
sudice, vin i untdelemn ; resturi din amforele res- intreagi de-a lungul drumului celuilalt, din vcstul
pective, provenind din Thassos, Rhodos si Cnidos Munteniei, care, plecind tot de la Dunäre çi trecind
sau din cetätile pontice, ni s-au pästrat in multc din prin Putinci, Gresia, Filfani, Jidova, ajungea, prin
asczärile cimpiei muntene, la Crisani, Coconi, Mini- pasul Branului, la Risnov çi apoi in Valca Oltului.
stirea, Zimnicca, Tinosul etc. Si nu uitim, de aide', Poate ca un asemenea castru a fost la Bucurcsti sau
cá dacii ajung sub Buerebista, in secolul I inaintca In zona bucuresteanä. In sensul accsta ar plcda desco-
erei noastre, la o marc putere, ca statul lor se inunde perirea ficuti la Giulesti (vezi mai jos p. 35). Pe
pe o suprafati considerabili, ca armata ion atingc de aid parte çi acesta e al doilea fapt care mili-
o cifra impresionantä : 200.000 de oameni, dupä teazil pcntru o asezare militará romani la Bucuresti
mirturia geografului i etnografului antic Strabo. traditia mai pistra, in secolul al XVII-lea, amintirea
lar in secolul I al crei noastrc apare ccalalti mare unui val roman sau a unui troian", in partea de
personalitate a dacilor, Deccbal, sub care statul lor sud-cst a orasului. Aceastä traditic e consetnnati in
cunoaste o ultima mnàlçarc, çi, indati dupä aceca, documentul din 4 iunie 1668, confirmat la 4 ianuaric
präbusirea. 1672, referitor la proprietatca sau mosia din Bucuresti
a Mitropolici. Arätindu-se hotarul accstei propric-
titi, se dau, in actul din 1668, urmitoarele puncte
de reper, foarte pretioasc si pentru aspectul de
data al orasului: Din jos, din piatra de lingi coltul
gardului mánástirii lui Pana... pini in piatra de la
PE VREMEA STAPINIRII ROMANE capul Podului Turcului, si de acolo pe uliti in sus
pinii in piatra db ulita drcpt Mitropolia. i de acolo,
pe lingi crucca doamnei Mirceoaia, pe cale in sus,
Intemciat-au oare romanii vrco asezarc mai insem- pini in piatra drcpt Calicii... si... pc lingä Putul
nati pe locul actualilor Bucuresti? Elvetianul Sulzer, Calicilor, in jos, pe lingä lac, pc sub deal, pini in
secretarul lui Alcxandru-vodi Ipsilanti si primul drumul Giurgiului, la stilpul de piatri al armea-
dint= cercetatori care di indicatii asupra trecutului nului, In capul troianului, lingá helesteul lui Serban-
accstui oral, credc ca" aici, pe locul capitalei, sau in vocli, si dc acolo, pe drum, in jos, spre oras, pini
apropiere de ea a fost vechea localitate Pima, men- in piatra drept Cárimizii çi pini in piatra drept
tionati dc Ptolemeu sub forma Pinon cuprinsul crucea pirintelui domniei-mele Leon-vodi...". Ter-
Dacici Romane. Pe ce-si intemeiazii pärerea, Sulzer menul de troian", a cirui etimologie duce la numelc
nu ne spune ; probabil, pe felul cum situeazi geograful impiratului Traian, se &Idea de citre inaintasii nostri
antic aceastä localitatc in sud-vestal Niuntenici. unui val roman si, prin extensiune, çi unui val din
N-avem nici un argument hotäritor in sprijinul alte vremuri. Cind, in 1407, Mircea cel Bitrin däruieste
acestei identificki ; ca rimine o simplä prcsupunere ; Ministirii Cozia satul Hinitestii din judetul Vilcca,
Vas& Pirvan, in incercarca ce face, in Cairn, de el aratä ca hotarul este pinä la troian çi Oda la
a localiza orascic Dacici indicate dc Ptolerneu, crede apa Rimnicului": e vorba de vcchiul val roman,
ci ar putca fi vorba de o asezare cu numcle Ad care mergca de-a lungul Oltului. Dcsigur, nu este
Pinum si nu aminteste nimic de o identificare cu cxclus ca troianul" amintit in accasti parte de sud-est
Bucurcstii. Tot asa de bine s-ar fi putut lua in a Bucurestilor, in documental din 1668 troian care
considerare, ba poate cu mai multi sorti de proba- azi nu mai poate fi urmärit pc teten sa fi fost
bilitate, altc douil orase ale Dacici mentionate de din alti epoci &eh accca a dotninatiei romane.

34

www.dacoromanica.ro
Dar iarasi se poatc foartc bine sa avern dc-a lace cu Foarte interesanta c i descoperirca 'care
carc s-a facut
una din fortificatiile ridicate pcntru a apara acest in asezarea dc la Giulcti. Aici s-au gäsit o serie dc
punct de straja a drumului care clucea de la Dunare obiectc o sabic, un topor, o andrea apoi o
in Transilvania. placa de bronz Cu un foartc mic fragment dc inscriptic
Siipaturile arheologicc intreprinsc in ultimul timp citcva litcre , o a doua placa dc bronz si moncde
au dat la iveala pc aria bucuresteanä citeva urme romanc: totul se pare di forma inventarul unui
din timpul dominatiei rornane. In marca asczare dc mormint dc militar roman, poatc al unui calaret
la lacul Tei, unde se constata' o viata neintrerupta sarmat care slujea in armata imperiala. Cea dintii
In tot accst timp, s-au gisit statuete romane, din placa provine, probabil, dintr-o armura sau dintr-un
bronz, infatisind zeitatile Venus si Apollo (vezi scut ; cea de-a doua, de la harnasamentul unui cal.
fig. 11). Ele pot sa provina din schimburile comer- De factura, evident, romana, ca arc in partea supe-
ciale ale populatiei autohtone, dacicc, de asemenea rioara doui capete de fcmcie, Eta in fatil, la mijloc
doi delfini, iar in partea inferioari simbolul originii
Romci: lupoaica aliiptind pc Romulus si pe Rcmus.
Este evident, prin urmarc, ca aici, la Giulesti, in
latura de nord-vcst a Bucurestilor, a fost o asczare
romanii, poate villa" sau mosia unui fost ostas,
poate chiar o asezare militara.
In afara de accste urme, s-au mai descoperit, in
diferite punctc de pe aria bucuresteana, monede din
timpul dorninatici romane. Ele sint de douil feluri :
monede de ale oraselor din provinciile vccine si
monede de ale imparatilor romani. Din prima cate-
gorie fac parte monede din Tomis (Constanta),
Odessos (Varna), Deultum (Burgas), Pautalia (Kiis-
tendil), Nicopolis ad Istrum (Nicopol), Marciano-
polis (aproape de Provadia), Serdica (Sofia), Traia-
nopolis (Orikhova, pe Marita), Adrianopolis (Edirne,
tot pe Marita), Mesembria (Nesseber), pe coasta
Marii Negre, la nord-cst de Burgas, si Viminacium
(Costolac, pc Dunarca sirbeasca). Ele dovcdesc rclatii
comercialc cu tarmul drept al Dunarii i cu tarmul
Mara Ncgre, ba chiar i cu °rase mai indepartate
din interiorul Peninsulci Balcanicc. Din a doua cate-
gorie fac parte monedele imparatilor Marcus Aurelius,
Scptimius Severus, Geta, Caracalla, Macrinus, Dia-
dumenianus, Filip Arabul, Dccius i Gallicnus, deci
Fig. 11 Statuca de broil., Infati§ind pe Apollo. Viet de stindard sau de din intervalul 161-268 e.n. ; de asemcnca monede
baldachin, tot de bro., in formà de cap dc aceili, gAsite atnindoul la I.acul
ale imparätesclor Faustina senior, sotia lui Antoninus
Tel. Sec. III e.n. (M.1.B.)
Pius si Julia Domna, sotia lui Septimius Severus.
Credem cá sapaturi sistematice intreprinse pe aria
din expeditiile de prada ale acelciasi populatii pe bucuresteana, in genul celor din ultimul deceniu,
malul drept al Dunarii, dar nu mai putin din stabi- vor da la iveala i alte urme din timpul dominatici
lirea unor elemente romane provinciale in aceasta romane. Cele descoperite pini acum sint suficiente
asezarc. Tot la lacul Tei a icsit la iveala un mormint totusi ca sa dovedeascl existenta unor asczäri pe
de inhumatie datind din vremea ocupatiei romane. aceastii arie, in sccolele al II-lea si al III-lea, sa arate
Schelctul, aflat sub un bordei, avca la git un colicr conlinuitatea victii omenesti in stravechile centre de
alcatuit din verigi dc bronz, separate prin margele la lacul Tei, de la Giulesti i dcsigur si din altc puncte
de sticla alba, rotunde. dc pe intinsul capitalei noastre.

BIBLIOGRAFIE

I. Pe vremea dacilor. 1. I. Andricsescu, ittorie a Daciei, in Mem. sect. is/. Acad. Rom., seria 3,
Piscul-Cri1sani. Descoperirile arbeologice din vara nnulni t. III (1926), p. 113-851 ; 3. Alihail Gr. Romascanu,
1923, in Afem. sect. ist. Atad. Rom., seria 3, t. III Consideratiuni generale asupra originei monad. Conlri-
(1926), p. 1-111; 2. V. Pirvan, Getica, 0 prom- buliuni la cunoasterea circulaliei monelare din Dacia.

www.dacoromanica.ro 35
Tezaurul de la Colentina, Bucurcsti, 1932, 29 p. in ; II. Pe vremea stdpinirii romane.14.Gr.
Em. Panaitcscu, Numdrul gelilor p al clacslor. Co- Tocilcscu, Fouilles el rechercbes archéologiques en Ron-
mentar dupd Drab°, Bucuresti, 1934, 16 p. in 8°; manic, Bucarest, 1900, 243 p. in 4°; 15. V. Pirvan,
C. Daicoviciu, Problema numdrului geto-dacilor. inceputurile vietii romane la gurile Dun Jrii, Bucurcsti,
Consideraiii asupra unei lucran i recente, Cluj, 1934, 1923, 247 p. in 8°; 16. V. Christescu, Istoria militara
12 p. in 8°; 6. * * *, Ce cuprinde comoara gdsita a Daciei 1?omane, Bucurcsti, 1937, X, 269 p. in 8°;
la Herds1rdu, in Gaz. mun., VII (1938), nr. 317; 17. Colonclul C. Zagoritz, Castrul roman de la Mildefti,
7. * * *, Ned descoperiri arbeologice din jura capilalei, Ploiesti, 1940, 22 p. in 8; 18. C. Daicoviciu, Daker
in Gaz. mun., VII (1938), nr. 339; 8. C. Moisil, und Rumänen, in SiebeNbiirgen, Bucurcsti, 1943,
Les letradracbmes de "[bassos el de la Macédoine l-ère p. 175-186; 19. D. Tudor, 1?dscoale atacuri bar-
el leur circula/ion en Dacie, in Balcania, VII (1944), bare" in Dacia Romand, Bucuresti, 1957, 99 p. in 8°;
p. 3 22 ; 9. Const. C. Giurescu, Isioria romdnilor, 20. Dinu V. Rosctti, Din cele mai vecbi timpuri ,ri
1, editia a V-a, Bucuresti, 1946, p. 31-116; 10. Bucur kind la fortnarea Bucure,rti/or, in Bucurestii de odinioara,
Mitrca, Un tezaur cu monete dacice descoperit la Bucu- Bucurcsti, 1958, p.147-165; 21. Radu Vulpc,.,Vantierul
retti de o ecbipd de muncitori a intreprinderilor Sfatului arbeologic Popefti, in Materiale cerceldri arheologice,
Popular, in Bucurefli. Rezultatele sdpaturilor, Bucuresti, III (1957), p. 227-246; V (1958), p. 337-350, VI
1954, p. 13-25; 11. Sebastian Morintz, Gh. Canta- (1959), p. 307-324; VII (1961), p. 321-338; VIII
cuzino, Sdpdturile arbeologice din seclorul Mihai-Vork, (1962), p. 457-462; 22. Radu Vulpe, Muntenia fi
in Bucure,rti. Rezultatele siipdturilor, Bucurcsti, 1954, Moldova in epoca romand, in Istoria Roniliniei, I, Bucti-
p. 45-132; 12. I. Ioncscu, Vlad Zirra, D. Berciu, resti, 1960, p. 517-530; 23. M. Zgibea, Fibule din
Margareta Tudor, Sdpaturile arbeologice din set-torn! sec. III ,ri VI e. n. descoperite in slipa-turile arbeologice
Radie-Voda, in Bucurefti. Rezultatele rapaturilor, Bucu- de la Militari, in Cercetari arbeologice in Bucurefti,
resti, 1954, p. 132-183; 13. Irina Casan-Franga, Bucuresti, 1963, p. 373 384; 24. V. Leahu, 1?aport
Stadia cunoftinjelor noastre despre cupele deliene" in asupra sdpdturilor arbeologice efectuate in 1960 la Ca/du-
general, cu privire speciald asupra cupelor deliene" Non, in Cercetari arbeologice In Bucurefli, Bucuresti,
getice (manuscris). 1963, p. 15-47.

www.dacoromanica.ro
PERIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM
SI FEUDALISMUL TIMPURIU

hi antra ariei bucureslene,la Cítrica 1/eche,


viala omeneascd s-a desfaturai necontenii, din
veacul al IV-lea paw in al XIII-lea.

EPOCA PR1MELOR MIGRATII: NEAMURILE fostci biscrici Sirindar, uncle e azi Casa Centrali a
GERMANICE Armatci si pc fostul maidan Duca, undc se inaltä
acum palatul Sfatului Popular al Capitalci. La lacul
Tei s-au gäsit moncde de la impiratul Valens
O datä cu rctragcrea legiunilor si a administratici (364-378) ; la Mogosoaia, tot de la Valens, dar
romane din Dacia', in 271-275, au plecat si bogä- si de la Iulian Apostatul (361-363) si Valcntinian I
tasii marii negustori, proprietari de domenii, ex- (364-375). De la acesta din urma s-au gäsit moncdc
ploatatorii de mine intr-un cuvint, cci care, Cu si la Cringasi. Pe temciul explorärilor i sipiturilor
banii lor, putcau teal oriunde in imperiu. Grosul fäcutc s-au constatat afeziiri omene,rii din seco/ti al
populatiei daco-romane insä, täranii, mcstesugarii, IV-lea in urmätoarele punctc din cuprinsul Bucu-
oräsenii säraci, au limas pc loc i i-au continuat restilor : la Curtca Vcchc, si anume, in Piata dc
viata sub noua stäpinire, a gotilor. De altfcl, accstia Flori, in strada Soarclui si in Pasajul Franccz, la
din urmä ocupaserä tinutul carpato-duniircan in biscrica Sf. Dumitru dc linga Postä, la Mihai-Vodi,
calitate de fcderati", adicA pe tcmciul unci intc- in dealul Arhivelor Statului, la Radu-Vocli i biscrica
legcri. Rclatiile cu tärmul drcpt al Dunärii nu s-au Bucur, la biscrica Dobrotcasa (Calca VAcarcsti), in
intrcrupt ; negustorii au continuat sii trcacii peste strada Pitagora si la lacul Tel. Marca asczarc din
fluviu, intr-un scns i in altul, cu märfurilc ion, accst din urmi loe este chiar un caz tipic de conti-
moneda a continuat sa circule. Cu atit mai mult cu nuitatc a populatici dupä paräsirea Dacici, dcoarccc
cit anumitc punctc intäritc dc pe malul sting, in rcsturilc arheologicc descoperitc aici dovcdcsc pre-
special in rcgiunca olteanä, au continuat sI rämini zcnta continuà a populatiei in sccolcic al JI-lea, al
In stapinirea romani i dupä Aurelian. Sub Constan- III-lea si al IV-lea ale crei noastre. Tot din sccolul
tin ccl Mare, in anii 328-332, are loe chiar o recu- al 1V-lea s-au idcntificat asezäri la Cringasi, undc
cerire a cimpiei muntene i oltene pcntru aproape sipaturile au dat la ivcalà un cuptor de ars oalc,
trci dcccnii. Nu e de mirare deci cl s-au dcscoperit la Chitila, Mogosoaia, Pima, Fundcnii-Doamnci
pe aria bucurestcanä, intr-o sumi de locuri, moncdc pc o aric mai largi in jurul capitalci la Siru-
romanc din secolul al 1V-lea. Monedc de ale lui lesti, la Ileana (raionul Lchliu), undc s-a dcscoperit
Constantin ccl Mare (306-337) s-au aflat pc locul iar un cuptor dc ars oale, si la Spantov.
De la ncamurilc gcrmanice care au ocupat Dacia
Prin Dacia intelegcm nu nurnai provincia romanii, nu s-au gäsit urmc pe aria bucurestcani, ci in regiuni
dar si partca din teritoriul muntean, dcci si teritoriul
viitorilor Bucuresti, care, taxi sä fi facia parte admi- mai depärtate. Aceasta nu inscamni insä el nu e
nistrativ din provincie, a fost supusä totusi romanizirii. posibil ca descoperiri viitoare sI ateste prezenta
Accasta parte era inconjuratii aproapc complet de golilor i in zona dc pädure in mijlocul cäreia se
provincii roman; era incadratà de un numiir de aflä Bucurestii. Dupii cum se poatc ca ele sä ateste
castrc romane i sträbiitutä de drumuri pe care
mcrgcau ncgustorii romani, plecind de la vadurile prezenta sarmatilor, neamul iranian, inrudit cu scitii
Dunärii. si cu alanii de mai tirziu, ncam pe care izvoarcle
www.dacoromanica.ro
scrise ale vcacului al 1V-lea Il amintesc in cimpia Dar daca in privinta numelor de ape riuri,
munteana. S-a formulat chiar ipotcza ca uncle mor- piriuri, lacuri constatam in aria bucuresteani si
mintc din sccolul al III-Ica, dcscoperite la Giulesti, in regiunca inconjuratoare o bogata mostenire de
ar putca apartine eventual acestui ncam, care fusesc la slay! si lucrul nu-i de mirare data fiind predi-
aliat cu dacii, pe vremca lui Dccebal, in luptcic lcctia pcntru viata legati de ap5 a acelora care ve-
impotriva romanilor. neau din tara nenumäratelor 13510, lacuri si riuri
Deocamdata famine bine constatat ca in aceasti lucrul se schimba cind e vorba de numele asezarilor
zon5 de padure populatia daco-romanil a continuat omenesti. Acestea, in marea lor majoritate, poarta
sa locuiasca, in numar inscmnat, in asezari dese, nume rominesti. Fie nume terminate In -csti si
dup5 parasirea Dacici. -eni care arata descendenta din intemeietorul sau
primul proprictar al asczarii si care sint in numar
preponderent: Bucuresti, Vacarcsti, Dudesti, Giulcsti,
Grozavesti, Birzesti, Dobroesti, Popesti etc., sau
Cotroceni, Fundeni, Otopeni, Copaceni, Cozieni etc.,
fic nume aritind o apartenenta, o localizare sau o
PERIOADA CONLOCUIRII CU SLAVII porecla Baneasa, Mogosoaia, Lupcasca, Marcuta,
SI A ASIMILARII ACESTORA Cringasi, Afumati, Caciulati, Broscari, Rosu, Buftca
etc., fie, in sfirsit, nume in Icgatura cu originca
ctnica a locuitorilor respectivi Sirbii, Tigania,
Aici au gäsit-o clavil, ale c.aror triburi ocupa teri- Grccii etc. sau cu diferite imprcjurari locale dc
toriul tarii noastre in sccolul al VI-Ica. Ala Sc explicà caracter cconomic sau de alta natura: Moara-Saracii,
numele de Vlaica, pc care acesti noi ocupanti 1-au licrastrau, Postavari, Catelu etc. Ca sa nu mai vor-
dat regiunii paduroase de les: el insearnna tara bim de numele legate de un aspect al terenului,
vlahilor", adicii a populatiei romanice, si s-a pistrat prccum Magurele, Cimpurclu, Movila etc. Fatä dc
pina In zilele noastre in lcgàrurá cu fostul judet dc aceasta marc multime dc numc romanesti, numelc
la vest si sud-vest dc Bucuresti. Tot in legatura de origine slava date asczarilor omenesti stilt foarte
Cu regiunea paduroasi, dar de la nord de Bucurcsti, putine, am putea spune chiar disparente. Citarn
sta numelc de Varia, purtat si de o apä care std.- citeva din ele: Colentina, care vine Irma de la numele
bate zisa regiunc. Cei mai mulo dintre cercetatori apci, Glina, Bolintin, Tintava, Gradiste, iar mai
au vazut in acest de-al doilea nume tot un ecou al departe de Bucuresti, Crivina (tot de la numele
prezentei populatiei romanice: Vlasia ar insemna apci), Oltenita, Gumelnita, Spantov.
acelasi lucru ca si Vlasca. Cum se explica num5rul mic de numiri slave de
Slavii s-au asezat in toad aceasta regiune de sate, in raport cu numarul insemnat de nume dc
Failure locuita de stramosii nostri si au dat nume noi, ape? Pricina credcm cif stä mai intii in imprejurarea
slavicc, la o seam5 din cursurile de va ce o str5- cil noii-veniti au fost, fat5 de daco-romani, inferiori
bateau. Nu au schimbat numele Dunarii si al Argc- numericeste, deoarece o mare parte a lor au trecut
sului erau nume strivechi, mostenite de la dad i mai departe, peste Dunare, in Peninsula Balcanica.
dar au botczat din nou, cu nume de ale Ion, celelaltc Deci, din capul locului, numirul satelor in care
cursuri de apa. I-au zis apci ce strabatea intinsele s-au asezat slavii si carora le-au dat nume de ale
paduri de stejai ale cimpiei muntene DImbovita, de lor a fost mai mic deck acela al satelor unde locuiau
la damb, stejar ; celeilalte apc, care strabitea stepa autohtonii. S-a adaugat apoi faptul ca multe sate
necultivati a Baraganului, i-au zis Ialovnita de la s-au format cu timpul, in perioada cind slavii erau
ialov, sterp, pustiu ; din aceasta veche forma, atestata asimilati de catre populatia romanica peste Du-
in documentele veacurilor XIVXVI, a rezultat 'fire, in Peninsula Balcanica, fenomenul a fost in-
accca de astazi: Ialomita. Tot asa, au botczat cu nume vers si mai ales dup aceasta asimilare. Toatc satele
slave Mostiflea de la most, pod Prabova de la din accasta ultima categoric au capatat, evident,
prah, pral, deci riu cu maluri prafoase apoi Cri- nume românesti. In al trcilca rind, semnalam impre-
vina,ClIniftea, Majlovd, S nagovtd, CiorogIrla, Coknfina. jurarea ca o seami din vechile sate s-au risipit, din
Etimologia popular5 care s-a dat de unii diletanti, in cauza vicisitudinilor istorice, intemeindu-se apoi altelc
veacul trecut, acestui ultitn nume, explicat prin noi, citeodati chiar in acelasi loc, alteori in vecini-
romanescul colea-n tina", n-are nici un temci ; tate; cu prilejul acestor schimbari s-au schimbat,
in rcalitate, i aceasta de a doua aria bucuresteani, adesea, si numele respective. 2n sfirsit, notim si
ca i Dimbovita, poarti tot un nume slay. Si cursul faptul ca o surni de nume vcchi, date de slavi, n-au
de apa de la care s-a numit apoi judetul Ilfovul mai avut, dupa asimilarea acestora, un inteles pentru
'poarta de asemenea un nume slay. Caci Elhov generatiile urmatoare ; locuitorii satelor n-au mai
aceista e forma veche a numelui, in actele din seco- stiut ce inseamn5 vechiul nume. Ala !nett, atunci and
lele XVXVII vine din elha, care inseamni arin oficialitatea sau proprietarul satului; sau, in uncle
sau anin. Aladar, Elhov, Ilhov, Ilfov e apa care cazuri, satenii insisi au vrut sa-i schimbe numele,
curgca printrc arini, prin arinis. faptul s-a putut pctrcce foartc usor, far5 rezistent5

.38
www.dacoromanica.ro
sau impotrivirc. Toatc aceste faptc explic numarul conducatorilor sciti, sarmati si, mai tirziu, pecenegi
mic actual al numelor slave de sate in comparatic cumani. Un astfcl dc gorgan dar carc nu-i
cu cele románesti. Numcle dc ape au fost mai rezis- movili artificialä a fost si in cuprinsul Bucurcstilor,
tente, ele s-au mentinut, deoarcce aici n-au mai in lunai Dimbovitei ; dc la el si-au luat numelc
intervenit schimbäri, fluctuatii sau cread de unititi mahalaua din jur i biscrica ziditi deasupra. Tot
noi. Micile modificad formale din accst domeniu In cuprinsul Bucurestilor, e amintit documentar, in
lalomita in loc de Ialovnita, Ilfov in loc de Elhov anul 1724, si un gorginel", iaräi cu o biserica
se explici prin tendinta la pronuntarea cea mai pe el. Mult mai multe sint, in cuprinsul Ilfovului,
wadi, care e o caracteristica a limbajului. numcle rimase de la ditari ; cic nu se explica' printr-o
S'apiturile arhcologice au scos la iveali urme din conlocuire, ci prin imprcsia puternica pc care a
accasti perioadi a conlocuirii cu slavii pe intreaga fäcut-o nivälirea cea mare din 1241, navalirile ultc-
aric bucuresteana. La Curtea Veche s-a gisit ccramici rioare i stäpinirca dura exercitata de accst ncam
din veacul al VI-lea, perfect databiLi printr-o monedi asiatic. Poporul le atribuie multe din gorganele sau
a lui Justinian (527-565). La fel in piatcta SE Nicolae- movilele Ilfovului, cum sint acelea dc pe main'
Selari, unde s-au gasit de asemenea ceramici si o Colciaculni sau Colceagului numele accsta insusi e
monedi de bronz de la acelasi impärat bizantin ; tot titaresc sau pecenego-cuman i de pc teritoriul

asa in dreptul Teatrului Casei Centrale a Sindicatelor. comunclor Biliceanca, Dragoesti si Strainii-Dobreni.
In strada Soarclui, ca si in Pasajul Franc= din cu- Si in perioada accasta ultima a migratiilor, ca si
prinsul amintitci Curti Vcchi, aceeasi ceramica pre- in cea dintii si in perioada intermediara', a conlocuirii
feudalä" din veacul al VI-lea. La Radu-Vodi s-a romino-slave, Icgaturile cu malul drcpt al Dunarii
gisit chiar ceramici de facturi slavà, lucrati Cu mina ; n-au incetat ; traficul de marfuri nu s-a intrerupt,
ca dateaza din vcacul al VII-lea inceputul vcacului lar moneda bizantina a continuat sa circule in cimpia
al VIII-lca. La Cringasi s-a descoperit un bordei din munteana. S-au gasit asemenea monedc in mai multe
veacurile VIVII, de forma dreptunghiuladi, si o locuri. Pappasoglu, in lucrarca sa asupra fundirii
sägeati dc fier, care, prin forma ci, poate fi atribuiti Bucurestilor, afirmi ca adesea s-au gisit i se gascsc
aceleiasi epoci, dar se intilneste si mai tirziu, chiar acum, in suburbia Dobrotesei, la diferitc sapaturi,
dupa sccolul al X-lea. La Damaroaia a iesit la ivcalä moncte vechi romane si bizantinc". Un fapt sigur
un bordei aseminitor aceluia de la Cringasi i cera- este ca' la Snagov, cu prilejul sapiturilor intreprinse
mica databila printr-o !none& din anul 539, de la in 1933, s-a descoperit o mom& de la imparatul
Justinian. Asezari din secolele VIVII s-au desco- loan I. Zimisccs (969-976). Alte monede bizantine
pent si la Colentina unde s-a gasit o moneda de s-au gisit lingi biserica Floreasca ; ele provin de
bronz de la Justinian, tot din anul 539 si la la imparatii din dinastia Comncnilor: Alcxe
Mogosoaia. In sfirsit, la Ciurel, sipiturile din ultimii (1081-1118) si loan al II-lea (1118-1143). Tot
am au scos la lumina zilei resturi de bordeie din din vremea Comnenilor sint i moncdele bizantine
secolele VIVIII. de bronz, gasitc in 1920, cu prilejul sapiturilor unui
loe de pe strada general Eremia Grigorcscu (fosti
Armasului); la Ciurel s-au a flat moncde similare de
la finele secolului al XII-lea, lar pe vechiul Pod al
Calicilor (Calca Rahovei), un perper" bizantin
moneda de aur din secolul al XIII-lea. Dar
ULTIMA PERIOADA A MIGRATIUNILOR: n-au fost relatii numai cu sudul Duniirii ; ele s-au
PECENEGII, CUMANII SI TATARII mentinut si ca Transilvania, atit inainte, cit si dupa
cucerirea ungureasci. In cartierul Dobroteasa-Vad-
resti s-au gasit, prin 1932 sau inainte de accasti
Perioada finala a cpocii migratiilor priveste nca- data, trci moncde unguresti, dintrc carc doui dc la
murile vcchi turcesti pecenegii i cumanii i pe regele 5tefan cel Sfint inscriptia e Stephanus
ditari ; ea cuprinde intervalul de la finek secolului Rex" si una de la regele Salomon I, dcci inter-
al IX-lea pinä la fincic sccolului al XIII-lea. Cu cei valul 1000-1074. Pe de alta parte, pe locul fostci
dintii, in special cu cumanii, a avut loe o conlo- carimidirii Popovici, intre lacurile Tci i Floreasca,
cuire, care a läsat urme atit in toponimie, cit si in s-a gasit mormintul unui ciliret, cu parte din inven-
onomastici si in lexic. In toponimia ariei bucures- tarul säu funerar: o soira de sa, zabali, sable, subtire
tcne, influenta pecenegi i cumanä nu se face prca si incovoiati, asiatica, pinteni si o francisci" sau
simtita ; ca apare evidenta mai ales in regiunea o securioe; ele apartin, dupa pircrca arhcologilor,
Tcleormanului, a sudului Olteniei, in' estul Bariga- asa-zisului ,,tip maghiar" si au fost datate seco-
nului si in uncle parti ale Moldovei. De la aceste lul X", poatc din vrerrica luptclor intre maghiari
neamuri vcchi turcesti se pare ca ne-a rimas ter- si bulgari. N-ar fi exc.lus, insä, si apartina i vcchilor
menul gorgan" , care se da, in genere, movilelor bulgari, care, in veacul al IX-ka, si-au intins influenta
artificiale dispindite de-a lungul cimpiei, in special asupra cimpiei muntenc. Un alt mormInt dc calker
in stet* si din care multe reprczinei monninte ale s-a descoperit la Jilava ; judccind dupi inventarul
www.dacoromanica.ro
ramas un virf de lance, o zabalä dc ficr arhco- Mihai-Vodä, uncle ccramica descoperiti este din cele
logii sint de Once ca a fost, poate, al unui pcccncg mai interesante, la Dcalul Piscului, la Ciurcl, undc,
si-1 dateaza in vcacul al XI-lea; o zabalä similarä intr-un bordei, s-a gäsit un bulgare dc chihlimbar
s-a gasit in 1956 la Tangiru (raionul Giurgiu), spre buzoian, la Bellu, la Cringasi, la Sträulesti, la Fundenii-
sud dc Bucuresti. Doamnei, la Damaroaia. In accst din urma loc,
Dupa cc sasii vin in Transilvania si contribuic la sapaturile ingaduic, prin ccramica si ccicIaltc urmc
dezvoltarca vietii urbane, negotul cu rcgiunilc de date la ivcala, sa se precizeze trci faze succesive:
dincoacc dc Carpati capita un nou avint. Tot mai prima din secolcic VI VII ; cca dc-a doua din seco-
des strabat negustorii din Transilvania spre vadurilc Me IXXI, ultima din sccolul al XIV-lea. Cu sigu-
de la Dunare ; tot mai des caräusii cu carcle de peste rantä, viitoarcic säpaturi nc vor aduce stiri noi,
de la balta sau cu mart-a scumpa, rasaritcani, adusä care ne vor permite sa cunoastcm mai bine, in detalii,
dc peste marc, se indreapta spre trccitorile muntilor viata de pc aria bucuresteanä in perioada cuprinsä
spre a ajunge la strävechiul Brasov, dcvenit acum intre Dacia Romana si intemeicrea Tarii Românesti.
Kronstadt sau la Hermannstadt (Sibiu). Pentru cci De pe acum se poate rasa' afirma cu toatä ccrtitudinca
care se duccau spre vadurilc de la Giurgiu-Rusciuc cl accasta viati nu s-a intrerupt, ca ea a continuat
sau Oltenita-Turtucaia, prccum i pcntru aceia care In tot rastimpul milcniului intunccat al migratiilor,
vencau de la cherhanalcle de la gura Mostistei sau in numcroascic asezari ale ariei amintite. Locuitorii
de la Greaca, un popas obisnuit era pe locul undc accstor asezäri au continuat sa practice agricultura
se inalta azi Bucurcstii. Aici, pe accst loe, viata s-a In difcritcic ci forme ccreale, legume, pomiculturä
desfasurat necontenit, in toati perioada migratiilor. si, foarte probabil, i viticultura sci crease-a vile
Asezarca de la Curtca Vcchc, Aka' din inima insäsi mari, cal, turme de oi si de porci, prccurn si pasari,
a tirgului, foartc intinsa i intcns locuiti" intre- Sa pescuiascd in Dimbovita, Colentina si in lacurile
buintam chiar cxprcsia arheologilor in veacul al arici bucurestene si vIneze in intinselc paduri carc
VI-lea, a continuat smi fie locuita si in veacurilc urmi- o inconjurau. Sub raportul social, a avut loc o
toare. S-au gäsit aici urme din veacurile VIIIX, difcrcnticrc ; stäpinii feudali amintiti in Oltenia
precum si din veacurilc XXIII. Sc poatc afirma la 1247, in diploma Ioanitilor, sub numelc dc
aladar cmi, pc locul insusi uncle avea sa-si stabileasca maiores terrae" adicä mai-marii pamintului", lar
resedinta cirmuitorul judctului Ilfov si, dupa el, in sudul Moldovci sub calificativul potentes illarum
domnul Tärii Românesti, viata n-a incetat nici o partium", adica puternicii acclor parti", au existat
clipa. De jur imprejurul acestci asezari central°, cu sigurantä si in regiunca intermediara dintrc
constatam, in acccasi perioada a feudalismului tim- Olt si Milcov, dcci si in partile Ilfovidui si
puriu, adica in veacurde X XIII, altc asezari ; BueureOlor,

BIBLIOGRA FIE

Prima perioadd: neamurile germa- rcsti, 1946, p. 246-279 (Slavii) ; 9. Const. C. Giu-
n i c e. C. Daicoviciu, Problema continuildlii in
1. rcscu, Principal& RomiThe la inceputul secolulni XIX.
Dacia. Clem observe:Ill fi preciz4ri de ordin istorico- Constatdri istorice, geogra fice, economice fi statistice pe te-
arbeologic, Cluj, 1940, 72 P. in 8° si 2 planse ; 2. D. Tu- mend barlii rase din 1835, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8°;
dor, StdpInirea romand In suda Daciei, de la Aurelian 10. Maria Chisvasi-Comsa, Slavii pe teritoriul R.P.R. in
la Constan/in cel Mare, in Rev. ist. rom., X (1940), sec. VIIX, in lamina cercetdrilor arbeologice, in Shall
p. 216-225; 3. D. Tudor, Constan/in cel Mare fi ,ri cercetari de lam* ream, X, 1, 1959, p. 65-80; 11.
recucerirea Daciei Traiane, in Rey. is/. rom., XIXII Ion Nestor si Eug. Zaharia, Sclpiiturile de la Dridu, in
(1941-1942), p. 134-148; 4. C. Daicoviciu, La Materiale fi cercetdri arbeologice, VI (1959), p. 593-601
Transylranie dans l'antiquité, Bucuresti, 1945, 269 p. si VII (1961), p. 561-569; 12. Sebastian Morintz, Sd-
in 8°; 5. D. Tudor, Arderea Sucidara, in Rev. pa/wile de pe dealul Ciurel, in Materiale fi cercetari ar-
is/. ram., XV (1945), p. 149-155; 6. I. I. Russu, heologice, VIII (1962), p. 761-767; 13. Iorgu Iordan,
Constan/in cel Mare ca Dacicus, in Anuar. ici. Cluj, Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, 581 p. in 8°.
XI (1946-1947), p. 413. IH. Ultima perioadd: pecenegii, ca-
Perioada conlocuirii ca slavij ma nii ,ri ar i. 14. Lazar Siincanu, Inf Tanta
fi a asimilarii acestora. 7. G. \Weigand, orientald asupra limbii ,ri cult urii romiine, I-II, Bucuresti,
Die Namen der rum dnischen Judge im Altreich, in 1900, CCCXXXV 407 + 279 p. in 8°; 15. G. \Vci-
Balkan Archly, IV (1928), p. 168-177; 8. Const. gand, Unsprung der siidkarpathischen Flussnamen in
C. Giurcscu, Isloria rot/kW/or, I, editia a V-a, Bucu- Rum dnien, in XXVIXXIX Jahresb., Leipzig,
40
www.dacoromanica.ro
1921, p. 70 103 ; 16. N. Iorga, Imperial cumanilor Bucure,rtilor, in Bucal-Oil de odinioarj, Bucurcsti, 1958,
domnia liii Bdsdrabd.Un capitol din colaboras ja romeino- p. 147 165 ; 19. Octavian Ilicscu, Despre un
barbard in evul media, in Afem. secf. ist. Atad. Rom., tezaur de monede bizantine din vremea Comnenilor, gdsit
seria 3, t. VIII (1927 1928), p. 97 103 ; 17. Em. In Bucurefti, in Studii ,ri cercel4ri de numismatica, IU,
Condurachi, Les trésors monétaires de la région carpatho- 1960, p. 493-495.
danabienne et leur importante pour l'histoire des roamains, Pentru bale perioadele: 20. Const. C. Giurcscu,
in Balcania, VII, 1 (1944), p. 23 44 ; 18. Dinu V. Isloria romdni/or, I, cditia a V-a, Bucurcsti, 1946;
Rosctti, Din cele mai veda' timpuri ,ri pindla formarea 21. Ir/aria Rominiei, I, Bucurcsti, 1960.

www.dacoromanica.ro
INCEPUTURILE ORASULUI
BUCURE$T1

Negru-vodd a intemeiat °rapt/ Cimpulung


Ti a /rat diem intdrituri de cdrdmidd la
Bucurepi, Tirgovifle, Floci ,ri Buzdu."
(Itagunnul Luccari In 1605)

TRADITIA INTEMEIERII BUCURE$TILOR. sau al Muntcni?.i. Traditia despre Bucur este con-
NUMELE ORA$ULUI. semnata' in scris la inccputul veacului al XIX-Ica
de cätre sträinii care au stat in Bucurcsti. Consulul
cnglez Wilkinson, in lucrarca sa asupra Principatclor,
Cit este de vcchi orasul Bucuresti? De cind dateaza aparutä la Londra in 1820, spunc despre orasul nostru
asezarca urbana sau tirgul accsta? Si unde era situata ca cu aproape 400 de ani In urmä nu era decit
prima vatrà a lui, nucleul in jurul cäruia s-a dez- un sat intins apartinind unui om numit Bucur, de
voltat? Sint intrebari la care raspunsurilc difera. la care i se trage numelc, pe care-1 pastreaza i astazi".
In general, se admite CA orasul exista in vcacul al Asadar, Bucur era stapinul satului. Elvetianul Fran-
XIV-lea; multi dintre cercetatori, intre care si çois Recordon, secretarul lui vodi Caragea, in
Ioncscu-G ion si N. Iorga, cred ca Cetatea Dimbovitei" Le/tres sur la Valachie, tiparita la Paris in 1821, crcde
al card pircalab Dragomir a sfarimat in 1368 o oastc ca Bucur intemeietorul era pescar sau cioban".
ungureasc5, e totuna cu Bucurestii, in timp cc altii, Un alt cnglcz, Walsh, in relatia sa de calätorie apa-
ca Al. Vasilcscu, autorul unui studiu special asupra ruta la Londra in 1828, afirma ca in vremurile vechi
problemci, socot ca zisa cetate era in rcgiunca Bucurestii au fost un sat asezat intr-o rcgiune mlas-
dcluroasä, pe cursul mijlociu al Dimbovitei, iar tinoasä, proprietatca unui !vier Bucur, de undc
nu pe locul actualci capitale. Divergenta sub- vine numcle". Francczul Raoul Perrin, in lucrarca
zista si in cc privcste nucleul originar al orasului : sa asupra Principatelor (Paris, 1839), face din Bucur
o parte dintre cercetätori, incepind cu D. Pappaso- un negustor bogat; in sfirsit, gcrmanul J. Ncigebaucr,
glu i ispravind cu N. Iorga, se pronunta pentru un prieten al poporului nostru, caruia i-a consacrat
colina dc la Radu-VodA, in timp cc alta parte o serie de studii, serie intr-unul din ele, aparut la
ere& ca el a fost pe malul sting al Dimbovitei, Leipzig in 1848: legenda popularii... prctinde ca
anumc, in jurul curtii domncsti de mai tirziu primul locuitor a fost un anume Bucur, care a si
(Piata de Flori). zidit prima biserica... la poalele povirnisului biscricii
Spre a putca làmuri aceste controvcrse si a ajungc Radu-Vodä".
la un r5spuns intemciat, e necesar sa cxaminam Alaturi de straini, i ai nostri, bineintcles, au
atit tradilia in legatura cu intemeicrea Bucurestilor, consemnat in scris traditia despre Bucur. Profesorul
cit si primele documente de care dispuncm. Este nece- Iosif Genilie de la Sf. Saya, in a sa Geogra fie istorica,
sar, de asemcnea, sa cercetam comlifüle generale sau astronomicl, naturald ,ri dyad a continentelor in general
imprejurdrile care au promovat intemeierea orasului si a Romdniei in parte, aparutä in 1835, area ca
;i apoi inceputurile dezvoltärii lui. Bucurestii sa zice ca s-au numit de la stapinul
in ce priveste traditia, sintem in fata unei dublc accstui loe, anume Bucur, a carui Inca se arati o
mostcniri. Pe dc o parte, se aminteste ca intcmcietor mica biserici pe un delut kit= Radul-Vodä si Dim-
faimosul Bucur, pe de alta parte nu mai putin fai- bovita". Aproape un sfcrt de veac mai tirziu, in
mosul Negru-voda, intemeietorul Tärii Românesti 1858, A. Pclimon, in romantica sa inccrcarc asupra
42
www.dacoromanica.ro
rig. 12 -- Biscrica zisli a lui
Bucur. (C.C.G.)

inceputurilor orasului, scric urmätoarelc: Multc s-a ginea Dimbovitci, lingä Mänästirea Radu-Vodi (vezi
zis si se zice pin popor ca Bucur, intiiul fundator fig. 12).
al Bucurestilor, era un cioban ce-si pästia oile pe Pap de aceasti concluzie, este evident ca pirerea
tärmii Dimbovitii, aproape pe uncle se aflä astäzi unora dintre cercetitorii rccenti, care crcd cà numai
Mänästirea Radu-Vodä". Dupä accsti doi, sint nume- dupi 1858, cind sc publica romanul lui Pclimon,
rosi autorii romani care fac pomenire despre legen- inccpc si apati in documente sub in flucnta accstci
darul intemeietor al orasului. romantäri denumirea «biscrica lui Bucun> sau
Din cele de mai sus rezultä ca traditia despre «Biscrica Bucure nu se mai poate sustine. Poporul
Bucur, consemnatà in scris, in prima jumätate a vea- din Bucure§ti numca astfcl rusticul Picas fnainte de
cului al XIX-lea, atit de sträini, cit i de ai nostri, aparitia incereirii lui Pelimon, care n-a ficut dc altfcl,
vedea ca intemeictor al asezärii pe primul stäpin al In aceastä privintä, a numclui biscricii, dccit si
locului, care ar fi fost, dupà unii, cioban sau cioban consemncze traditia popularä. Adäugam desi mar-
si pescar, dupà altii negustor bogat sau boier. Lui turiile striine si rominesti insirate mai sus sint
i s-ar datora bisericuta zisa "a lui Bucur", din mar- peremptorii ch' in planul Bucurcstilor aleituit de
www.dacoromanica.ro
Borroczyn in 1844-1846 deci cu atitia ani Inainte capitula de astizi. Sate cu acest numc intilnim multe,
de aparitia cärÇii lui Pclimon Sc citcvte ciar bis. vinu numai in Tara Romancasca sau in Muntenia,
Bucur", din jos dc bis. Radu-Vodr. dar vi in Moldova vi in Transilvania. La 1407, Mircca
Dar tot traditia, i anumc, traditia consemnatä co ccl Bätrin intarcvte Manastirii Cozia, intrc altelc,
mult mai inainte, inca' in vcacul al XVI-lca, pune in satul Bucurcvti, pc Luncavat, in judctul Vilcii, deci
legatura cu inccputurile oravului pc Ncgru-voda'. Ra- In Oltcnia. Un alt sat cu accst nume constatärn in
guzanul Luccari, care a zabovit in Tara Romancasca Telcorman, in actc din 1533 vi 1591. Satul Caragica,
pc vrcmca lui Mihai Vitcazul i carc in cronica sa, din fostul judct al Brailei, se cherna in vcchimc
aparutil in italicncvte la 1605, da' o suma de vtiri Bucurevti. In Moldova, Bogdan ccl Chior, fiul lui
desprc trccutul nostru, spunc ca Negru-voda a Stcfan ccl Marc, diruievte manastirii Voronct un
intcmciat oravul Cimpulung vi a tras citeva inta- sat Bucurcvtii, pc apa Moldovei. Tot cu acest numc
rituri dc caramidä la Bucurcvti, Tirgovivte, Floci a fost vi este Inca un sat al comunei Pochidia din
loravul dc la gura Ialomiteij vi Buzau". Sc pare ca raionul Tecuci, in rcgiunca Galati. Frunzescu, in
Luccari n-a avut la indemina o cronica' a Tárii Roma- Dictionartd silt din 1872, nota sub Bucurevti o avezare
nevti, ava cum a avut una a Moldovci, ci vi-a luat izolata tinind de comuna Salageni, in fostul judet al
informatia de mai sus din traditic. De altfcl, traditia Falciului. Iar actualul ora v Buhuvi s-a numit in
dcspre Negru-voda era vic in sccolul al XVI-Ica ; vcchimc Bucurevti. In sfirvit, in Transilvania intil-
poporul atribuia accstui intemeictor dc tara tot cc nim un sat vi o comunä cu accst nume din raionul
era mai vcchi : coati cum c cctatca dc pc cursul Brad, rcgiunca Huncdoara. Avadar, pe intreaga fata
superior al Dimbovitei, notata cu accst numc de a patnintului nostru au fost i sint avezari cu accst
calatorul franccz Bongars la 1585 schituri i ma- mime. E un mime general ramiinesc fi, adeingilm Indatd,
niistiri ca accica de la Caltalui, la Dunare i Baltcni, vccbi ,ri caracteristic ronanesc. Din acecavi raclacinii
in mijlocul codrului, arnbcle in fostul judct al Ilfo- vin vi numele avczarilor Bucura in Oltcnia, Mun-
vului in sfirvit, oravc, cum sint cele dc cam amin- tenia vi Transilvania Bucureasa in raionul Tirgu-
tcvte Luccari. In Icgatura cu marturia accstuia, tre- Jralui Bucuroaia, in raioancle Titu, in Muntcnia
buie sa sublinicm insi faptul cà el nu vorbcvtc dc vi Oradea, in Transilvania, Bucurduti §i Bucurova
Intemeierm Bucurevtilor de catre Negru-vocli, ci aratä (Bucurovo). Unii filologi au afirmat ci Bucur este
numai ca' in accst ora, ca vi in acelca de la Tirgovivte, de origine albaneza" i 1-au apropiat de cuvintul
Buzau vi Floci, legendarul voievod a facut intarituri bukurc" din accasta' limba, care inscamnii frumos".
sau ziduri de aparare. Avadar, potrivit traditiei inre- Ultimcle ccrcetari socot 'rasa cu mai multi dreptatc
gistrate de Luccari, Bucurevtii cxistau ca tirg mai cá sintem in lata unei stravechi movteniri dacice,
fnainte de Intemeierea Tarii Române,rti, concluzie admi- din fondul autohton al limbii, intre bimba tracilor,
sibilä tinind scama de faptul ca in fiecare din viitoarele din care au facut parte dacii, vi limba ilirilor, ai caror
judete a trebuit sa existe un centru mai de seamä descendenti slut albanezii, fiind o strinsa inrudire.
undc Sà Sc faca' schimbul produsclor. Rat-nine, bine- Pentru originea autohtona pledeaza rdspindirea accstui
inteles, ca noi descoperiri, arheologicc vi documentare, numc de persoanä vi a derivatclor lui pe intrcaga fatii
sa intarcasca accasta concluzie. a piimintului romancsc, de o parte vi de alta a
!Flue cele douil traditii analizatc mai sus nu este Carpatilor, apoi frecvenfa i vecbimea lui, apirind dc
o ncpotrivirc sau contraziccrc. Cca dintii, a lui Bucur, la cele dintii documente cunoscutc. Capitala
se refera la intcmcietorul avezarii, la cel care, primul, noastrc are deci, sub toate raporturile, un nume
a batut parul", ava cum plastic se spunc intr-un reprezentatir.
document inedit din 7 iunic 1766 refcritor la ridi-
carca unci case pc un loc stcrp" din mahalaua
Antimului. Accasta traditie explic5, just, numele ora-
vului, care intr-adcvar vine dc la un stravechi Bucur,
lar nu dc la bucurie, cum au crczut unii dintrc ccr-
cetatori, atit straini, cit i români. Traditia face CUM AU AJUNS BUCURESTII ORAS.
totodata apropierea intrc intemcietor i biscricuta de LOCUL VECHII VETRE
aspect simplu, rustic, deci in concordanti co mijloa-
ccic unui cioban sau pescar, de lingi Radu-Vociä.
Sc vtic insä azi ca accasta biscricuta dateaz1 din prima Examinarca cadrului fizic in carc au luat navtcrc
jurairitate a vcacului al XVIII-Ica, se pare din 1743; Bucurcvtii nc-a aratat cà crau intrunitc aici conditii
se poatc ca inaintca ci sa fi fost alta, tot de lemn, foarte favorabile traiului omencsc. Sol de padure,
ava cum c cazul la foarte multe din bisericile bucu- deci excellent pentru agricultura i crevterea vitclor,
revtene. Dar vi dc-a fost i dc n-a fost, accasta nu apii din belvug, atit prin Dimbovita i Colentina, cit
nc impiedica sa admitcm existenta unui stramov vi prin lacurile vi baltile lor, adapostul codrului
intcmcictor ca numcle de Bucur, stiipinul locului vccin, cu vinatul i cu roadcic" sale, dcpartarc nu
de pc malurile Dimbovitci uncle s-a infiintat la ince- prca mare de Dunilre, cu pevtcle ei, vi de dcalurile
put said Bucurevti. Caci sat a fost, la intcrneicre, de podgorie, toate accstea crcau premiselc unei dez-

44
www.dacoromanica.ro
voltári favorabile. De obicci, satcic sc asczau in prcajma astäzi. Aict a fost tirgul din liluntru", cel dintii
apci. Sc tincau lant, inca dc acum citcva mii dc ani, ccntru comercial al orasului, aici pravaliile sau dughe-
asezärile dc pc malurilc Colcntinci si ale Dimbovitei. nilc ncgustorilor, aici ulitele cele mai vcchi.
Pc malul Dimbovitci, intr-un loe potrivit, s-a asczat Formarca tirgului Bucuresti, ca si a cclorlaltc
deci i Bucur intemcictorul. In care loe anumc, pc tirguri din Tara Româneascä, se leag5 de procesul
movila de la Radu-Vocla sau pc malul sting, in drep- cristalizarii i dezvoltärii continue a fortclor de pro-
tul vadului de la Curtca Veche? Pcntru a putea ductie si a rclatiilor de productie feudalc in sccolcic
räspunde la intrebare, trebuic sá faccm apel la citcva X XIII. Pe tcritoriul cuprins intrc Carpatii mcridio-
acte mai tirzii, dar care nc ingaduic sa tragem o nali i Dunäre, diploma data Ioanitilor in 1247 arata
concluzic si pcntru timpurile antcrioare. Este vorba o dezvoltare economica remarcabili i totodata exis-
anumc de documentele date mänastirii Sf. Troita tenta unci societati fcudalc statornicitc in clementcle
sau, cum i s-a zis ulterior, Radu-Voda de citrc sale constitutivc fundamcntale. Amintita diploma
fundatorul ci i urma.sii accstuia. In cel dintii din atesta practicarea intensa a agriculturii, cresterii vite-
accste documente, cu data 1577, iunie 15, Alexandru- lor, pescuitului i moraritului ; apoi o circulatie
voievod, porcclit de cronicä Oaie-Seacr, däruieste monetaril aducatoare de vcnituri ; dupa accca, difc-
accstei sfintc, mari, dumnezeesti mitropolii din jos renticrea sociala intre stapinii de pilmint, feudalii
de Bucurefti, hramul sfintei si de viata incepatoarei numiti maiores terrae" §i tatinimea dependent"' ; in
Troite" vama dc la ocnele de sare Ghitioara, pe riul sfirsit, existcnta rentci fcudale in natura', in munca
Teleajen si Telega, de lingä Hut Dohtcana (Doftana). si in bani, trecutä in text sub forma foloaselor, sluj-
In alt act, din 1579, noiembric 28, urmasul la tron bclor i vcniturilor, de care bcncficiau in primul rind
fiul lui Alexandru, Mihnca, zis mai tirziu Tur- boierii romini i, evident, si suzcranul. Accastä
citul, daruicste i cl manastirii ce sa numeste Sfinta situatie se regäseste si in stinga Oltului, in Muntenia
Troità din jos de Bucurefti" satul Chisalctul din Ilfov. propriu-zisil, numitil, la accasta data, Cumania ; do-
Exprcsia prin care se situa sau localiza manastirea, vada, prevederea diplomci prin care se conceda
din jos de Bucuresti", se intilneste in alte docu- Ioanitilor pc 25 dc ani toate vcniturile, foloasele
mente, cum sint accica din 1580, februarie 20 si slujbele ce vor aduna din amintita Cumanic, urmind
mai 14, sub forma care este linga orasul Bucuresti". insa ca, dupá accst interval, beneficiile enumerate
Intr-o forma sau alta, ea revine apoi in numeroase sa fie evaluate din 5 in 5 ani i impartite intre regele
actc Odd' in vremea lui Matei Basarab. Dar daca Ungarici i ordinul calugäresc.
manastirca Radu-Vodä era din jos de Bucurcsti" In cadrul accstui proces amplu de cristalizare a
sau lingä Bucuresti" , deci in afara orafului, accasta societitii feudale romancsti arc loe i dezvoltarca
inseamnä ca vatra cca dintii sau nucicul originar al tirgurilor ; semnificativ este faptul ea, in secolul al
capitalei n-a fost in jurul colinei pe care era clädita XIV-lea, dupa unificarca politica a Tara Romancsti
manastirca. Caci de ar fi fost asa, normal era ca sub Basarab I, cele mai multe din orasele conscmnate
orasul sa continue a se dczvolta in jurul accstei In actele de mai tirziu crau gata constituite, iar uncle
colinc, care ar fi trcbuit sa reprezinte inima tirgului". din ele Cimpulung i Argcs, de pH& atestate
In loe de accasta, constatam ca la mai bine de un documentar inch' de la inceputul vcacului, deci
veac dupà prima mentiunc documentará a Bucures- antcrioarc statului feudal independent. Acclasi feno-
tilor ca rescdinta domncasca, colina este In afara men, chiar mai bine ilustrat de izvoarc, se constatä
orapilni, din jos de el; abia pc vremea lui Matei Basa- si in Moldova.
rab ca ajungc sa fie inclusä in oras, reprezentind La baza formarii tirgurilor a stat proccsul de sepa-
rnarginea dinsprc sud-cst a lui. Concluzia accstci rare a mcstesugurilor de argicultura. Mescria a
argumentari este ca vatra originará a Bucurcstilor jnscmnat asa cum subliniaza analiza facuti dc
n-a fost in jurul colinci dc la Radu-Voda, asa cum V.I. Lenin productie dc articole la comanda con-
s-a crczut de unii dintre cercetätori ; ea s-a aflat sumatorului" ; trcptat, s-a format o plata localä,
in alta parte, anumc, in jurtd Vechi, a vechii mcstesugarul producind pentru locuitorii zonci invc-
rcscdinte domncsti, pc malul sting al Dimbovitei. cinate. Fenomenul accsta, pus in lumina' de clasicii
Acest loe era In prcajma unui vcchi vad, a vadului marxismului, se adevereste de timpuriu i pe tcrito-
prin care trecca drumul cc vcnea de la Dunare. riul tarilor románcsti. Chiar in prima faza a econo-
Dacä ar fi sa delimitilm, in orasul dc astäzi, vatra mici mcdievale, cind marca majoritatc a produsclor
originara a lui, ea ar corcspunde aproximativ cu alimentare, de imbra'cäminte, de incaltaminte si de
suprafata ce inconjura vcchca Curte domncascA. Iar uz casnic crau obtinutc pe loe, in cuprinsul satului,
hotarele curtii se cunosc : ele crau formate din vcchiul de catre gospodari, cxista totusi un numar dc arti-
curs al apci, carc venca ccva mai la stinga celui dc cole cc trebuiau procuratc dinafara, din anumite
azi, de ulitelc corcspunziltoare actualclor strizi $clari centre spccializatc, adicä din tirguri. In domeniul
Gabroveni si de o linic care mergea paralel cu alimentar, de pilda, sarca era un articol dc prima
actuala stradi lcpcari, la vrco 15 mctri sprc cst. neccsitate, pe care sätenii trebuiau sá si-1 procure
Accasta e par/ea cea ntai ,'eche a Bucure.rtilor, simburcle fie mcrgind, cci din apropiere, dircct la ocnc asa
din care a crescut, in cursul veacurilor, capitala de In valca Trotusului sau in apropiere dc Olt, uncle

www.dacoromanica.ro 45
s-au intemciat, in vccinitate, tirgul Trotusului, res- La productia mestesugareasca s-a adaugat negro!.
pectiv Rimnicul-Vilcii, sau la malurile de sarc, in La inceput, mestesugarii erau i negustori, isi desfä-
Vrancca, Rimnicul-Sarat, Buziu fie aprovizionin- ccau singuri maría. Dovada numcle insusi de tirg,
du-sc, cci aflad la distante mai mari, din depozitele dc asczarc undc se fama un schimb dc produsc:
facute in anumitc centre de stapirdi locali. Acclasi termenul, foarte vcchi, datcaza inca din perioada
lucru cu pietrele de moarä, care se confcctionau conlocuirii romino-slave ; el ilustreaza pregnant pro-
din roca tare, tot in anume tirguri, cum a fost, foarte cesul desfacerii unor mestesuguri de agricultura, avind
probabil, Hirläul in Moldova (Diploma Ioanitilor" drept consecind tocmai vinzarca produselor specialc,
mentioneaza atit morile in fiind, cit si pc cele ce a märfuridor aparute in urma acestei diviziuni a
se_vor face). O deosebita cäutare avcau articolele muncii sociale si care erau cauta= atit de säteni, cit
de ficrarie: seceri, coase, amnarc, scoabe, belciuge, si de mai-marii locului. Pina tirziu, in sccolele al
!acate si chei, potcoave si cuic de potcovit, incs dc XVII-lea, al XVIII-Ica si al XIX-lea, fcluriti meste-
roti pcntru carde cc transportau la distante mai mari; sugari bucurcsteni isi dcsfac marfurile direct consu-
se adaugau la acestea armcle dc tot felul, inclusiv matordor, in dughene proprii. La acestia s-au adau-
topoarele. lar pentru acci majares /erras", o ceramica gat dc tirnpuriu ind i negutatorii propriu-zisi, atit
mai fina si anumc podoabe, luc.ratc tot in centre pcntru vinzarea mirfurilor locale, cit si pcntru a celor
specializate. Caracterul predominant al mestesuga- sträine, destina= mai ales stapinilor feudali i ora-
rilor in tirgurile romancsti apare si in märturiile senilor bogati. Traficul remarcabil dc la Dunarea-
serse: din documentele de pinä la mijlocul secolului de-Jos, constatat documentar inca in secolul al X-Ica,
al XV-Ica, Ostra= in numar redus i rcflectind o ilustrat apoi la 1281 prin actelc notarilor genovezi
imagine oricum inferioara rcalitatii, se cunosc 40 de din Pera privind cunoscuta asezare de la Vicina, era
categorii de mestesugari, din care 20 sint mentionate destinat unui hinterland intins, cuprinzind cel putin
la °rase, 11 la sate si 9 pe domcniile fcudale ; pc Moldova si o mare parte a Tärii Rominesti. Cind
m'asura cc actele devin mai numeroase, situatia aceasta monedelc bizantine din secolcle XXIII se deseo-
se desemneaza tot mai complexa ; pentru a doua juma- pera necontenit nu numai pe lima Dunärii, pe malul
tate a veacului al XV-lea, mes tesugurile in tirguri sting, dc la Turnu-Severin i pina la värsare, dar
sporesc de la 20 la 38. si in interior, pina la Carpati, ba chiar si in Transil-
Bucurestii au urmat aceeasi evolutic ; este adevarat vania, cind, pe aceeasi arie, in cartierul Dobroteasa,
ca pentru inceputurile sale nu dispunem de vreo s-au gasit monede unguresti din secolul al XI-lea,
dovadi scrisa, iar säpaturile arheologice nu pot da nu avem motive a ne indoi de circulatia unor marfuri
decit rezultate limitate ; vechea \rated' a tirgului n-a de import, aduse dc negustori si in zona Bucurestilor
fost explorad decit in citeva locuri, din cauza clä- si destinate, fireste, feudalilor locali.
dirilor care o acopera, asa incit stim prea putin O contributie insemnati la formarca tirgului a avut
desprc asezarea din secolele XIIIXIV. Chiar factorul politic. Sc stie cil inainte de intemeicrea
asa, insä, dispunem de clemente care atesta prezenta Tarii Romänesti, in veacul al XIII-lea, existau intre
foarte timpuric a mestesugurilor in aria bucurcs- C.arpati si Dunare formatiuni politice mai mici,
teana. Bucatile dc mincrcu, lupele i zgura de fier cnczate i voievodate. Patru ascmenca formatiuni nc
descoperite, intrc alte locuri, la Buftca si la Ciurcl, sint cunoscute prin Diploma Ioanitilor" din 1247:
datind din secolele X XI, arad ca, in apropierea doid cnezate, ale lui loan si Farcas, situate, dupa
viitorului tirg, se practica, inca dc la inceputurilc cit se pare, in partite Romanatilor i ale Vilcii,
cpocii feudale, operatia de reduccrc a mincreului. dota voievodate: al lui Litovoi, pc Valea Jiului,
Ceca ce apare schitat in fcudalismul timpuriu se trccind si peste munti in Han, si al lui Seneslau,
precizcaza net in epoca urmatoare, o data, de altfel, in sthlga Oltului. Este insi foarte putin probabil
cu prima mentiune documentará sigura a Bucu- ca in intrcg teritoriul din stinga Oltului, adica intre
restilor ; in aceasta epoca, atit rezultatele unor sapa- Carpati, Olt, Dunare, cursul inferior al Siretului
turi arheologicc vezi, de pilda, cuptoarcle de redus Milcov, sa fi fost numai aceastä formatie a lui Senes-
rninereul de fier din sccolele XV si XVII, descoperite lau. Av= indicii, ca si nu spunem probe, ci in
chiar la Curtca Vcche, la biserica Razvan si la Sf. räsaritul acestui teritoriu, in partile Buzaului, a existat
Ghcorghe-Vcchi, deci in vatra originara a tirgului o alta formatie politica. O asemenea formatie, un
si in jurul ei cum si actele scrise, mai ales din cnezat sau un voievodat, e probaba sa fi fost
secolele al XVI-lea si al XVII-lea, atesta o serie in regiunca de padure, dens populata inca din evul
de mestesuguri legate de mctalurgie, prclucrarea mediu timpuriu, a Ilfovului çi Vlascii, intre Ialomita
lcmnului si a pietrei, a pieilor, de tesatorie, de ali- Duniire, Barigan çi Burnaz. lar accasta formatie
mentatie, cu diferitele ci ramuri de la brutari pina politica e de presupus ca a avut un ccntru admi-
la rachieri de arta metalelor pretioasc, de facerea nistrativ, un loc in ea= sedea in mod obisnuit enea-
canimizilor si a obiectelor casnice, de prestare de zul sau voievodul, undc se stringcau (larde i uncle
scrvicii (lautari, báici, barbicri) etc., meirelagaril se aflau dregitorii çi ostasii Cu ajutorul carora Sc
alrdluind talegoria trenliald ,ri earatlerislicd a pop nIaliei administra tinutul supus autoridtii lui. Nimic nu
basare/lene. ne impiedica sa admitem ca accst centru a fost la
46

www.dacoromanica.ro
Bucurcsti, situat intr-o pozitie favorabili, cam in dc marginile judetului, si anume, chiar pe locul
mijlocul accstei regiuni dc pildurc, si la un vad unde va fi viitoarca Curte domneascl Domnii care
undc se uneau drumurile care, plccind dc la Dunirc, au inceput a sta aici mai mult dupi pircrca noasträ
duccau sprc Transilvania. un Mircca ccl 135trin, un Vlad Dracul si apoi, in mod
Dar chiar de nu va fi fost aici rcsedinta unui voie- sigur, un .Vtad Tepes in mod normal vor fi tras
vod sau a unui cneaz, tot trebuic si fi fost un tirg", la resedinta pircàlabului, care, probabil intariti, ofcrca
un loc de schimb al produselor pentru tiranii regiunii. adäpostul ccl mai sigur. Chiar daci n-ar fi altc argu-
Asemcnea tirguri este cert cO au cxistat pe intreaga mente care si pledczc pentru existcnta unui tirg al
suprafatä dintre Dunire i Carp*, Inainte de Ink- Bucurestilor in prima jumitatc a veacului al XIV-les
meierea Tdrii RomdneIi. Cuvintul insusi e de origine de fapt, dupi Ore= noastrO, cl este anterior
slavi ; el dateazi din vremea conlocuirii populatiei intemcierii Tärii RomOncsti impOrtirca tara in
romanice a Daciei cu slavii si a asimilirii accstora judete, cirmuitc dc pîrciilabi, InquIrtire rare a Irebuit
din urtnä. Uncle din acestc tirguri, ajutate de impre- alba Ioe sub Bararab,§i faptul cO pirciílabul Ilfovului
juriri favorabile, cconomice i politice, s-au dczvoltat a trebuit si aibä o rcscdintii este totusi un argument.
si au ajuns, dupä intemcierca domniei, dupä 1300, El n-a fost luat in considcrarc pin5 acum dc ccrce-
centre infloritoare; altelc au continuat si alba' o tätorii care s-au ocupat cu inceputurile Bucurcstilor ;
viatii mai modesta. Un excmplu dc ascmcnca tirguri, ni se pare insi ca arc grcutatc, cum au, in general,
anterioare intemeicrii, a fost Tirgul-Dcalului de ling5 argumcntcle de bun-simt.
Pitesti, care si-a pastrat numcle pini tirziu, in plin
veac al X1X-Ica. Tot un astfel de tirg, pentru scsul
acoperit de piduri, c probaba sii fi fost, inainte dc
1300, Bucurestii. Sc poate ca transformarea satului
lui Bucur in loc de schimb pentru taranii regiunii
si se fi pctrccut cu mult inaintc de intemeiere ; noi DE LA VLAICU-VODR LA VLAD TEPES
credem ca ea era fapt implinit sprc finele veacului
al XIII-lea, cind ncgustorii oraselor Transilvanici
stribat Tara RomAncascA sprc a ajungc la porturile Din vremai urmasului la tron al lui Basarab intc-
de la Dunare, uncle intilneau ncgustori räskiteni, mcictorul, din vremca adicä a lui Nicolae Alcxandru
Cu marfA adusi de peste mare" (mirodenii, coloniale, (1352-1364), n-avem nici o stire, interni sau externa,
fructe i vinuri sudice) i unde putcau incirca pcstele care si se refcre, dircct sau indircct, la Bucurcsti.
biltilor. Carde cu mortin, crap si somri soiurile Recunoasterca Mitropolici tärii, in 1359, dc catre
care se exportau in mod obisnuit in Transilvania Patriarhia de Constantinopol nu privestc orasul
plccau nu numai dc la Briila i dc la gura Ialomitei, nostru ; noul ierarh ii stabileste rcscdinta la Curtca-
dar si din regiunca marilor bälti de la gura Mostistei, de-Arges, pc locul undc mai tirziu Ncagoc va ridica
unde se va dezvolta in veacul al XVI-lea orasul splendida sa catedrali ; dupi accca se va muta la
Cornitel i unde intilnim drumul pcstelui", si de la noua Curte domneaset din Tirgovistc. Sub urmasul
Greaca i dinsprc Giurgiu. De la accste din urm5 lui Nicolac Alexandru 'rasa, sub Vladislav I sau,
trci locuri dc incircare, drumurile convergeau sprc asa cum ii spunca poporul, sub Vlaicu-vodi (1364
Bucuresti, pentru ca de aici inainte, dc la accst popas, c. 1377), sine douà stiri care au fost puse in Icgaturfi
si tina acelasi sleau spre valca Telcajenului si a Cu Bucurestii. Una de caractcr extern, din cronica
Prahovei. Din moment cc traditia pästrad in cronica lui loan de Kükülö (de Tirnavc), secrctarul de taini
lui Luccari pomencste printre tirgurile unde Negru- al regclui ungar Ludovic ccl Marc cronica ter-
vodi a ridicat intirituri i Bucurestii, aceasta nc rninati intrc anii 1387-1395 se rcferä la Cctatca
ingiduie si presupunem cO asczarea de aici ajunsesc Dimbovitei" si la castclanul" acestcia, Dragomir,
la 1300 la o important:a comparabili cu aceca a celor- care zdrobcste oastca voicvodului Transilvanici ;
lalte centre mentionate de cronicarul raguzan. cealaltä, de caracter intern, intcmciatä pc traditie,
Dupi intemeierca Tärii Rominesti, pe vremea lui priveste biserica Sirindar din capitali, dirimati in
Basarab cel marc" , cind teritoriul a fost impirtit 1898, si care a purtat mai inaintc numcic de Biserica
in judete cirmuite dc pirciilabi (castelani", in actele Coconilor. Sii examinäm mai dc aproapc accste
latine ale veacului al XIV-lea), Bucurcstii e probabil doui
sà fi devenir resedinta pircOlabului de llfov. Chiar In toamna anului 1368, dupi 13 octombric, o
daci n-am admite cii fuseseri resedinta unui voicvod armata ungari trccca Carpatii prin partca de risiírit
sau cneaz anterior intemeierii, este sigur ca pirci- a Tirii Rominesti, in timp ce o a doua se con-
'abut care a cirmuit, dupl intemciere, judctul Ilfov, centra pc malul drcpt al Duniirii, in lata Scverinului.
adici judetul arinisului" acesta e intelesul nuruclui Vlaicu-vodii trimiiFse impotriva cclei dindi un corp
in limba slavi a trebuit si aibi o resedinti intr-un de oaste comandat arata cronica amintita de
punce al tcritoriului supus autoritritii sale. Convin- comitcic Dragomir rominul, castclanul adici
gent= noastril este ca accasti rcscdintil a fost la pirdlabut lui de Dimbovita". Armata ungarä,
Bucuresti, asezat intr-o pozitic aproapc centrali fatii sub conducerea voievodului Transilvaniei Nicolae,

47
www.dacoromanica.ro
ajunge la riul Ialomita, ocupa intariturilc facute aici 1368. N-avem un argument peremplorin in sprijinul
de ai nostri i, intr-o prima badil; sileste pc Dra- accstci idcntificari, dupa cum, repctim, nu exista
gomir si se rctraga. Insi dupi accca continua nici unul contra. Dar analiza imprejudrilor istoricc
cronica inaintind mai dcpartc fãrã grijä printrc considcratii de ordin logic pledeazi, dupi parerea
intärituri si paduri des; pe cind sc infundasc prin noastri, pcntru identificarca cetatii Dimbovita" din
niste trccatori foarte inguste", zisul voievod Nicolae 1368 si 1396 Cu Bucurcstii.
a fost atacat dc multimea rominilor din paduri Traditia atribuic veacului al XIV-lea pe vrcmca
din munti si a ramas mort impreuni cu vrednicul lui Vlaicu-vodi (1364c.1377), sau, cel mai tirziu,
birbat Petru, vice-voievodul sau", i cu o suma dc a lui Mircca ccl Bitrin (1386-1418) zidirca bisc-
alti ostasi de seama. Este evident ca accasti de a doua ricii Sarindar,care, la inceput, a purtat numcle de
lupti, decisiva, a avut loc intr-o regiunc accidentad, biserica Coconilor, adici a tinerilor fii (dc domn
muntoasii, la vest de riul Ialomita. Dar fapt care sau dc boier). Documente care si sprijine accastä
n-a fost relcvat pina acum indicarca locului luptei traditie nu avem primul cunoscut pomenind numelc
n-arc nici o Icgitura cu calitatca lui Dragomir, de de Sarindar este din 1615, februarie 26; un altul,
pircalab al cetitii Dimbovita, nici cu siluarea acesiti din 1622, amintestc vinzarca unui loc inaintca Sarin-
Dragomir a putut foarte bine si fie capetenia darului" dar nici documente sau argumente care
cctitii dc la Bucuresti si s'a dca lupta cum s-a s-o infirmc. Dimpotrivii, probabilititi sint pcntru
intimplat departe de aceasti cetate. Descrierca cxistenta chorva Girola nu a uncia singurc pe
luptci din toamna anului 1368 nu constituie un aria bucurcsteard din a doua jumatate a vcacului
argument impotriva identificarii cetitii Dimbovita" al XIV-Ica. Una din accste biserici se va fi aflat
cu Bucurestii, dupi cum nu constituie, e adevarat, la rescdinta pircalabului viitoarea Curte domneasci
nici unul pentru. Asa incit identificarca care s-a celelalte au putut fi la Sf. Ghcorghe-Vechi unde
propus de catre profesorul Alexandru Vasilescu, in sapiturile arhcologice arati cxistcnta unui Facas mult
1945, a accstei cet:iti cu cctatea de lingi satul Burla- anterior celui ars in 1847 si unde mai tirziu va fi
ncsti (comuna Voincsti, raionul Tirgoviste) de rescdinta Mitropoliei eventual la biscrica de
fapt un fort patrat, Cu latura interioari de 25 dc jurimint (Sf. Dumitru), la Sarindar si la Mihai-voda.
mctri, la mica distand de apa Dimbovitei rimine Nu avem nici o alti stire nici traditic, nici
si ea o simpli ipoted E probabil ca aici, pc cursul document despre Bucurcsti pini in vremca lui
superior al riului, si fi fost punclul de vamd amintit Mircea cel Batrin. Ce se va fi intimplat aici sub
in privilegiile comcrciale ale Brasovenilor din scco- Radu I si sub Dan I nu stim.
lul al XV-lea ; accasta nu inscamni ca tot aici, si nu O data cu sfirsitul vcacului al XIV-Ica, insemni-
pe cursul inferior, se afla cetatca comandati de pir- tatea orasului credem ca a crescut. El era in drumul
calabul Dragomir in 1368. lui Mircea, a carui preocupare principalä, in tot timpul
Un argument in sprijinul identificara acestei ultime. domniei, a fost apara= linici Dunarii, combaterea
cetati Cu Bucurestii s-ar putea scoate dintr-o imprc- turcilor. Acestia, in 1393, desfiintcazi statul Bulgariei
jurare ulterioari din iarna 1396-1397, cind voic- risiritene, iar in 1396, dupi biruinta de la Nicopole,
vodul Tira Romanesti, Vlad, adversarul lui Mircca incorporeaza i fragmentul apuscan, a carui capitala
ccl Bitrin i omul turcilor, este asediat in cctatca era Vidinul. Mircca trebuie sa poartc Cu noii stapini
Dimbovitei" de catre tibor, voievodul Transilva- ai Balcanilor lupte grelc si lungi. Atcntia sa c Indrep-
nici, i, dupa o rczistend dc vreo doui luni, luat tata continuo asupra hotarului dc miazazi ; el zidcstc
prizonier impreuni cu toati familia sa. Documentul la Giurgiu, la inceputul domnici, cu mare chcltuiala,
ungar din 8 ciccembric 1397, carc relatcazi faptul, o cctate de piaträ ; din Giurgiu da el documcntul
nc spune ca Stibor a inaintat cu oastca sa in pirtile din 1409 privind manistirea Strugalea. In drumurile
transalpine adica in Tara RomaneascI pina la lui spre Dunire, Mircca se va fi oprit adeseori la
cctatca Dimbovitei" (usque ad callrum Dombovicba Bucuresti: era un punct de unde se putea priveghea
vocalum"), in care se refugiase zisul voievod, a usor intregul botar intre Silistra, posesiunea lui
ascdiat accasta cetatc si a stiruit in ascdiu atit de transdanubiana, si Turnu, strivechea cetate romana
mult, pini cind Vlad s-a predat, impreuni cu sotia, bizantina. Nu-i dc mirare ca un izvor tirziu,
copiii i intreaga familie". Ni se pare putin probabil ce-i drept vecbii Dacii a lui Dionisie Fotino,
ca voicvodul si se fi refugiat cu top ai sai in fortul
de la Burlancsti, cum credc Alexandru Vasilescu, 1 Calificativul de cetate" dat locului fortificat in
si fi putut sustine, in aceasta foarte mica intaritura, care se afla, la inccput, resedinta pircalabului, iar
un ascdiu indclungat. Mai normal era ca si se fi mai tirziu, aceea a domnului, s-a pastrat pina tirziu,
in veacul al XVII-lea. Intr-un document inedit din
tras sprc miazazi, mai aproape de turci, protectorii 31 mai 1640, de la mitropolitul Teofil al Tárii Roma-
deci sprc Bucuresti, care acre.' si alte posibilitati nesti, se vorbeste de o privilic a bisericii doamnei
dc aprovizionarc i rezistenti. Convingcrea noastri Maria. Si acea biscrica citim in document
este ca Vlad s-a inchis in amaga cetatc a Dimbovitei fost-au inchinata metoh la biserica domncasca din
hramul Blagovesteniia..." (Bunavcstire) adica
cela/e,
de pe carral inferior al rInlui. Tot aici, crcdem noi, zicem noi la biscrica, existentä i azi, de la
a comandat si Dragomir pircilabul, biruitorul din Curtes Vechc.

48

www.dacoromanica.ro
dar care se intemeiaza pe altele mai vechi, atribuie adevar acest voicvod a intemciat prima curte dom-
lui Mircca cel Bätrin intemeierca Curtii Vcchi, adica neasca din Bucuresti, ridicind totodatä si o nouil
a celci dintii resedinte domnesti din Bucuresti. Data biscrica in locul celci vechi, carc slujise pinil attinci
indicatä de Fotino pcntru acest fapt 1383 nu pircälabilor si orasenilor.
corespunde cu domnia lui Mircea, al carci inceput S-a afirmat de unii dintre cercctatorii anteriori
cadc trei ani mai tirziu ; trebuic si tinem insa seama Grigore Tocilescu, Ioncscu-Gion, Alcxandru Al. Va-
de imprejurarea ca, nu numai la Fotino, dar si in silescu ca exista si un documcnt dc la Mircca dat
cronicile muntcne din vcacul al XVII-lea, cronologia in cctatea noastra Bucuresti" (,in arce nostra Buku-
primilor domni, pini spre mijlocul veacului al XV-lea, rest"), la 20 iulic (1400), si ea cl reprezintä cca mai
este cu totul gresitä. In sprijinul parerii ca Mircea veche mentiunc a orasului ca resedinta domneasca.
cel Batrin a cladit prima curte domneasci din Bucu- Faptul nu e sigur. Documentul in chestiune nu ni
resti se poate invoca faptul, consemnat atit in Istoria s-a pástrat in original, ci numai in dota* copii in
Tdrii Romdne¡ii a lui Mihail Cantacuzino, cit limba latina, dintre care una are drept loc al emisiunii
intr-unul din izvoarele utilizate de Gheorghe Sincai, Bucuresti, iar cealalta, Arges. Editorii din ultima
C a pe peretele ctitorilor bisericii domnesti de la vreme ai actelor noastre vechi au opinat pcntru vcr-
Curtea N'eche, se aflau zugraviti trei printi cu siunea Arges, considerind pe ccalalta drept o croare
numele Mircea". Unul din ei era desigur Mircea a autorului copiei. Pini nu se va gasi originalul docu-
Ciobanul ; al doilea infatisa probabil pe fiul säu, mentului, e preferabil sa facem abstractie de aceastii
intrucit infrumusetase" si zugrävise" ctitoria pä- mentiune din 1400, dei, in fond, ea este posibilä,
rinteascä. Cel de-al treilea credem cà reprezenta data fiind prezenta repetata a lui Mircca in partile
pe Mircea cel Batrin ; un alt domn cu numele Mircea Giurgiulu
n-a mai fost in istoria noastra (vezi si mai jos, p. 55). Aceleasi imprejurari dc lupa cu otomanii vor fi
Astazi, in urma repetatelor zugraviri, nu se mai fiicut din Bucuresti un popas al domnici si sub doninii
aflä, pe acel perete, decit chipul ciobanului" i acela urmatori pina la Vlad Tepes. Si Mihail, fiul lui Mircca
al lui Stefan Cantacuzino, de la care s-a pastrat cel Batrin, si Dan al II-lea, i Vlad Dracul vor fi
actuala pisanie. N-avem insa un temei serios ca stat aici, in cetatea de pe malul Dimbovitci, supra-
punem la indoiall afirmatia izvoarelor citate mai veghind linia Dunarii. N-avern documente care s-o
sus. Impresia noasträ, intemeiata si pe examinarea ateste, dar situatia pe care o constatam in vremea
imprejurärilor generale ale domniei lui Mircea, domi- lui Vlad Tepes ne duce cu necesitate la aceasta
nate de conflictul cu puterea otomana, este cá intr- concluzie.

BIBLIOGRAFIE

I. Tradilia intemeierliBucure,rtilor. lui secolului XIX, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8°;


Numele oraiultii. 1. I. Popescu-Bajenaru, 12. Const. C. Giurcscu, Un vecbi oras al Tdrii Romd-
Schibil Bellteni din codrul Vlâsiei, Bucuresti, 1912, ne¡ii : Corndtelul, in Sludd ¡i articole de istorie, II,
IV + 108 p. in 4°; 2. I. Conea, Despre numele ora- Bucuresti, 1957, p. 95-130; 13. St. Olteanu, Alefie-
raid Bucure¡ti, in Sludii insemndri geografice, Bucu- pigurile din Bucure,rti in seco/ele XVI ,ri XVII, in
resti, 1936, P. 30-31 ; 3. G. Bezviconi, Caldtori Studii, XII (1959), 5, p. 71-112; 14. Const. C. Giu-
rail in Moldova ,ri Muntenia, Bucuresti, 1947, 463 p. rescu, Tirguri san orine ,ri ceteni moldorene din secohil X
in 8° ; 4. Al. Grecu, Relaride Toni Romdne,rti ale pina la mijlocul secolului XVI, ms., 1961, 547 p. ;
Moldovei ca Ragua (sec. XVXVIII), in Studii, 15. St. Pascu, Cristalizarea relatiilor Isloria
1949, 4, p. 105-124; 5. Colectivul I. Ionascu, Rorndniei, II, Bucurcsti, 1962, P. 15-42; 16. St. 01-
Sdpdturile arbeologice din sectortd Radu-Vodd, in teanu, Produclia mettepesdreascd din Moldova ,ri Tara
Buctire¡ii. Revine:tul sdpdturilor arbeologice ,ri ale cerce- Romdneasc4 in sec. X XVII (Probleme de bazd in
tdrilor istorice din and 1953, I, Bucuresti, 1955, lumina cercetdrilor recen/e), in Studii, XV (1962), 4,
p. 132-183; 6. Colectivul L. Lazarescu-Ionescu, p. 869-896.
Sdpilturile arbeologice din sectorul Curlea-Veche, in
Bucure¡ti. Reza/a/ele silpdturilor arbeologice..., I, Bu-
De la Vlaicu-vorld la Vlad Tepe,r.
17. P. P. Panaitescu, Al ircea cel Bdtrin, Bucurcsti, 1944,
curesti, 1955, p. 184-261 ; 7. 1. I. Russu, Limba 365 p. in 8' ; 18. Al. Vasilescu, Ce/atea Dimborna,
tracodacilor, Bucuresti, 1959, 158 P. in 8°; 8. Iorgu in Bu!. Com. mon. ist., XXXVIII (1945), p. 25-53;
Iordan, Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, 582 19. Dan Berindei, Orad Bucure¡li In veacurile XIV,
p. in 8°. XV ,ri XVI, in Comunicári ¡i articok de istorie, Bucu-
Cum an ajuns Bucure,rtii ora,r. resti, 1955, p. 5-16; 20. Bucurelti. Scurt istoric,
9. Gheorghe D. Florcscu, Din vecbiul Bucurepi, Bucuresti, 1960, p. 18-22; 21. Ion Ionascu, Aron
Bucuresti, 1925, XVI + 186 p. in 4°; 10. P. P. Pa- Petric, Pompiliu Caraioan, Bucurelli. Pagini de ittorie,
naitescu, Comunele medievale in Principatele Romeine, Bucuresti, 1961, P. 16-21 ; 22. P. S. Nasturel,
in Inierpretdri romdne,rti, Bucurcsti, 1947, p. 161 218 ; Ceta/ea Bucure¡ti in veacul al XV-lea, in Materiale
II. Const. C. Giurcscu, Principatele Romdne la incepu- de istorie ¡i mitzeisficd, Bucurcsti, 1964, p. 141-157.
www.dacoromanica.ro
BUCURETII,
RESEDINTA DOMNF,ASCA

La 20 septembrie 1459, V/ad Tepe f &idea


unbrisoo1n ceta/ea Bucuretti":
s-au implinit deci in 1959 cinci stile de
ani de la prima mentittne sigura a oratului
Ca retedintd domneasa

BUCURESTIL RESED1NTA DOMNEASCA Tepes intAreste slugilor" sale Bite si Godca satul
SUB VI AD TEPES Godenii: actul e dat tot in cetatea Bucuresti".
Intre aceste dou5 mentiuni se situeaza acelea mai
putin precise, din 4 iunie si 10 august 1460, care
Domnia lui Vlad Tepe (1456-1462) (vezi fig. 13), au formula: din cetatea riului Dimbovita" (,,ex
asemenea domniei lui Mircca cel Batrin, a fost domi- castro fluvii Domboricha").
natA de conflictul cu turcii. Obligatia de a supra- Pc temeiul faptului ca in actul din 13 iunie 1458
veghea continuu si de a apAra hotarul dc la miazazi, Sc spune cursul apci Dimbovita", in timp ce
Dunarea, 1-a ficut pe acest nepot de fiu al luptito- in acela din 20 septembric 1459 se vorbeste de
rului de la Rovine sa stea adcseori in cetatea de pe cetatea Bucuresti", s-a emis recent ipoteza ea' Vlad
malurilc Dimbovitei. 'net* la 13 iunie 1458 dA el Tepes este eel care a ridicat aceast5 cetatc sau forti-
un act in latineste, linga cursul apei Dimbovita" ficatie, si anume, in intervalul dintrc cele dou5
( iuxia fhwitun awe Domboriche"), expresie care se date indicate mai sus. Este probabil cà acest
refer5, dupä toate probabilitatile, la Bucuresti. lar voievod a facut lucrari la cetatca din Bucuresti,
in anul urmator, 1459, la 20 septembrie, avem prima a consolidat-o, poate a marit-o. Noi credem ins5
mentiune precisA a cetAtii" de aici. Voievodul intA- ca ea exist5 mai dinainte, si anume, chiar din vre-
reste la accast5 data, lui Andrei cu flu sal, lui Iova, mea intemeietorului tarii, asa cum afirm5 Luccari,
lui Drag si unui al patrulea, al c5ru i nume nu se mai scriitorul raguzan (vezi mai sus, p. 44); in aceastA
poate citi, proprietatea lor, scutind u-i totodata de cetate a Dimbovitci a fost asediat dup5 pArerea
dari i slujbe", adica prestatiuni de munc5 (vezi noastra Vlad in 1396, timp de douii luni, si
fig. 14). Documentul, scris in limba slava si numit silit, in cele din tirmA, si se predea impreund cu
!wispy, este dat in cetatea Bucuresti" (tm rims, familia sa.
liviwntata"). Acest dlcum2nt- e important nu numai In patru din eel sase ani ai domniei sale il vedem,
prin faptul c5 atestil in mod precis ti sigur cxistenta asadar, pc Vlad Tepes stind in Bucuresti, de unde
cetatii mentiunile din 1368 si 1392 am %but ca cancelaria sa emite hrisoave de proprietate. Este
nu au un asemenca caracter, de aceea au si dat nas- evident ca voievodul a arkat, in intervalul 1458-1462,
ten: la discutii, la interpretäri diferitc dar si prin preferintA acestui oras, si nu Tirgovistei, reseclinta
accea ea' arata, iarAsi in mod precis si sigur, Bucurestii anterioaril, din care da o serie de acte, ciar toate de
ca resedintA domneasca. Sintcm convinsi am afir- la inceputul domniei, din anii 1456--1457. Aceasta
mat-o in paginile anterioare ca si inainte de aceasta preferinta, justificatA nu numai din considerente stra-
data. voievozii TArii Romanesti au stat, au trebuit tegice, dar si prin posibilititile economice ale asczArii,
si stea, in orasul de pe malurile Dimbovitei. N-avem a avut la rindu-i tirmAri din cele mai favorabile
ins5 dovezi documentare, categorice, precise. Prima asupra dezvoltarii Bucurestilor. Domnul era insotit
de acest fel este actul din 1459, septembrie 20. 0 a de familia sa, de curtca sa, asadar de marii dregAtori
doua este hrisovul din 1461, fcbruarie 10, prin care si subalternii imcdiati ai acestora si de corpul de

50
www.dacoromanica.ro
oastc carc asigura paza persoanci domncsti, a curiii
si a orasului dc resedint5. Dar prczcnta tuturor
accstor dpetenii si a rnultimii de oamcni cc-i insotca,
cu neccsitatilc lor, mai mari dccit acelca ale oameni-
lor dc rind, sub raportul locuintei, hranci,
mintii, deplas5rii, inscmna pcntru mcstesugarii
negustorii orasului, si chiar pcntru o zonii intreag:i
rurali inconjuriltoare,, un spor de afaccri sau, cum
s-a zis mai tirziu, dc devcr", deci un spot. dc
Atrasi de acest cistig, i alti negustori i mcseriasi,
romini i straini, vin S Sc aseze in orasul Linde
stau Voievodul i curtea sa. Populatia trestc, se ridica
locuintc noi, orasul se intinde, îi m:ircste supra-
fata. Crcdem deci a nu gresi socotind pe Vlad Tcpcs
ca pe unul dintrc ctitorii Bucurestilor, i anume,
cel dintii constatat in mod sigur, documentar. Accst
fapt va fi, poate, o surpriz5 pcntru bucurestcni,
dupa cum o surprizii este, pentru multi, i ipostaza
de ctitor bisericcsc a lui Tepes. El a ridicit, in 1461,
o bisericii in Tirsor, iar traditia ii atribuic rosturi
ctitoriccsti si in Icgätur5 cu miniistirea Snagov, ale
cärci inceputuri sint insà mult mai timpurii, primul
document rcferitor la accst líca fiind din vrcmca
lui Nfircca cel Batt-in.
Dupà Vlad Tcpcs, fratelc si dusmanul siiu, Radu
ccl Frumos, omul prea plccat al turcilor, stri de
preferint5 in Bucuresti. Din cele 25 dc documente
avind indicatia prccisi a locului emiterii, nu mai
putin de 18 sint date de aici, 3 din Ghcrghita, 4 din
diferitc altc locuri si niel unul din Tirgovistc. Dar
pc cind Tcpcs stitca in Bucurcsti ca sà poati prive-
Oca mai bine linia Dunirii, in vedcrca räzboiului
Cu turcii (vezi fig. 14), Radu ce! Frumos alcge acccasi

Fig. 13 Vhd Tepcs. GraVtlri dintr-o


ritura germani din see. X\ . (B. A.)

" ro t's o

.114
,

I I .tt
Is

Fig. 14 Partcrt ,nperiorr t primului docu-


mcm in., din 2) scptembric 1.159, promcnini
cc.. Bueuresii. (B.A.)

www.dacoromanica.ro 51
rescdinta pentru un motiv diametral opus: ca de scaun Bucuresti", precizeaza deci intelesul ter-
fie mai aproape de turd, de accia prin a caror armati mcnului cetatca noua" a actclor din 1476. Adäugam
ocupase tronul si care se aflau, in cetatea de la apoi faptul ci in timp cc scrisoarea in latineste catre
Giurgiu, la numai citeva ccasuri de mcrs calare de brasovcni, din 9 mai 1476, este data ex novo castro",
Bucuresti. Scopuri diferite, dar care duc la acelasi un act intern o porunca" domncasca in slava,
rezultat : crcsterca orasului, dezvoltarca lui sub toate din 8 mai 1476 anterior deci numai Cu o zi este
raporturilc. Apropierea de turci nu poate impiedica dat in cetatea Bucuresti". E greu de admis ca
insi, in 1473, pe Radu cel Frumos ca sa-si piarda domnul cu intrcaga curte i cancclaria s-a dcplasat
nu numai domnia, dar si familia si toate bogatiile. In 24 de ore pina la Gherghita si a si scris imediat
In toamna acestui an, in noiembrie, Stefan cel Marc scrisoarea amintiti. Mai normal este sa presupunem
intrcprinde o expeditie spre a inlocui pe acest supus ca si aceasta scrisoare e data tot din Bucurcsti, de
al sultanului printr-un om al sill, Basarab cel Batrin, unde pleca spre Brasov potrivit textului scriso-
zis i Laiota, fiul lui Dan al II-lea. Lupta are loe rii socrul lui Laiotä Basarab, boierul Sinadin al
pe Vodniu, un afluent al Prahovei, i durcaza trei Cipitanului. In sfirsit, aducem si argumentul cá de
zile (18-20 noiembrie), isprivindu-se prin retra- cite ori se emite un act in latineste sau in slava.
gerea precipitatä a domnului muntean. Nici in cetatea din Gherghita, numele localitätii este scris 'impede:
sa de scaun, in Bucuresti, Radu n-a putut rezista, Gherghita, Girgiche, iar nu in alt mod, peri-
si a trebuit si fuga lasind tot ce avea, familic, averi, frastic. Pentru toate aceste considerente socotim ca
steaguri, in mina invingitorului. In 24 ale aceleiasi termenul castrum novum", cetatea nouä, se refera la
luni povesteste letopisetul moldovean intr-o Bucurcsti.
miercuri, lua Stefan-vodä cctatea si intra intr-insa In cazul acesta, cunoastem i numele unui negustor
lua pe doamna lui Radu-voievod si pe fiica lui, bucurestean din vremca lui Laiota Basarab, cel
unica lui flick i toate comorile lui, i toate hainele negustor al capitalei de care amintesc documentele. La
lui, i toatc steagurile lui ; si pctrecu acolo trei zile 14 iunie 1476, voicvodul serie in latincstc brasove-
In veselie." O prima incercare a lui Radu de a-si nilor ca doi oameni si concetateni ai nostri din
relua tronul, in ziva de 28 noiembrie, se termini cetatea nouà a noastra, anume Dumitru i cu tova-
dezastruos pentru armata turci ce-1 insotea : ea este rasul salt" (bomines el concives nostri in Castro
literalmente distrusä, iar 2.300 dc prizonieri sint nos/ro Novo existentes videlicet Demetrius cum socio
trasi in teapa. 0 a doua incercare, dupä plecarea suo"), i s-au plins cum ca brasovenii le-au oprit
lui Stefan, reuses tc insä. Radu ii reja, pentru pe nedrept Iucrurile i bunurilc" (res el bona"),
citva timp, stapinirea, ca si fie insä, la inceputul adica márfurile lor ; sa faca deci bine sa le dea
anului 1475, dupa lupta de la Vaslui, definitiv indärät ; altfel, va lua el dublu de la negustorii
inlätu rat. brasoveni.
Din vremea lui, i anume din 1469, noiembrie 15, In acelasi an 1476, la sfirsitul toamnei, Vlad Tepes,
avem primul act pe care-I da un dregätor domnesc insotit de o armata a lui Mateias Corvinul i avind
din Bucuresti: este scrisoarea, in latineste, pe care sprijinul lui -Stefan cel Mare, care intrase cu oastea
Neagul, marele vornic, o trimite sibienilor, aratind sa in Tara Romaneasci, izbutestc si ocupe tronul.
ca a judecat pricina dintrc un brasovean i patru O scrisoare a lui Stefan Báthory, comandantul armatci
greci, negustori de piper, pricina in care era ameste- ungarc, este scrisa in apropiere dc Bucuresti", la
cat si un italian" dupa nume, Gaspar, mai curind 11 noiembrie ; peste cinci zile, la 16 noicmbrie,
un dalmat si ca a dat dreptate celui dintii. Scri- cu tot contingentul important turcesc venit in aju-
soarea e interesanta si prin faptul ca aratä existenta torul lui Laiota, orasul cade in miinile aliatilor ;
a numerosi ncgustori sträini pe tcritoriul Tärii prada e bogata: ea cuprindea potrivit unci mar-
Romanesti, la Tirgoviste si la Bucuresti, cele doui turii contemporane cai frumosi, turcesti, multe
capitalc. camile, arme si munitii din belsug i citeva steaguri
Din vremca lui Laiota Basarab, urmasul lui Radu rcmarcabile. Cu acest prilej, Bucurestii sint calificati
cel Frumos, ni s-au pastrat mai multe acte in latineste de catre regele Mateias Corvinul, in scrisoarca pe
date in 1476 in cetatea flour (novum castrum"). care o adreseazi papel Sixt al IV-lea, drcpt cctatea
Unii dintre cercetitori au identificat aceastä cetate cea mai puternica a tarii, intánità i prin lucriri dc
cu Gherghita, probabil pcntru faptul ca voievodul arti si de la natura". lar intr-o a doua scrisoare,
emite de aici, in acelasi an, la 16 ianuarie, la 25 februa- din 4 decembrie 1476, ii spune din nou: cetatea
rie si la 4 iulie, scrisori. Noi credem insa ca cetatea cea mai puternicä a acelei tan". Din nefericire, Tepes
nouä" e aceea de la Bucuresti ; ne intemeietn aceasta nu poatc pastra tronul ; abia plecaseri Stefan cel
parere pe urmiitoarele argumente : la Gherghita nu Mare si Báthory, cind Laiota, insotit de turci, se
se constatä, nici documentar, nici pe teren, vreo inapoie i, intr-o lupta data, se pare, chiar linga
cctatc, in timp ce la Bucuresti ca este atestati in Bucuresti, in decembrie, invinse pe Tepes, care
acea vreme de o serie intreagä de izvoare istorice. cazu pe cimpul de bätaie. Din garda personala
Pisarul unui document intern, din 1480, ianuarie de 200 de oamcni läsati de Stefan abia 10 scaparil
19, intrebuinteaza chiar expresia in cetatea notia Cu viata'.

52
www.dacoromanica.ro
!NITRE BUCURESTI I TIRGOVISTE cu viata faptul de a se fi opus putetnicilor feudal
de la Craiova. I-au tiiat pasa capul supt un Or
in Bucuresti", povesteste cronica tirii. Asa si-a
Basarab cel Tinir, poreclit Tepelu§ (1477-1482), inceput domnia cvlaviosul Ncagoc Basarab: prin
si Vlad Cllugirul (1482-1495) stau mai mult la cxecutarca unui tinir cam nu implinisc optsprczecc
Bucuresti decit la Tirgoviste ; marca majoritatc a ani. II va fi mustrat cugctul dup5 accmt ; c o intrc-
documcntclor cmcclarici sint cmisc in capitala cea bare insi dad i m5nistirilc pc carc le-a ridicatintrc
noui, dc la les, a írii. Ea creste nccontenit, popu- ele frumoasa catedrall din Curtca-de-Argcs, ziditi
latia sporcste, tot mai multi ncgustori si mcstcsugari de mcsterul Manolc si milostcniile pe cue le-a
sc asazi aici. Din vremea lui V lad Cälugirul, din facut in tot Oricntul crcstin si mai ales la NIuntelc
anul 1494, este primul diiltor striin sasul Michacl Athos i-au putut aduce alinarca.
pixenmcister", deci constructorul de cetiti sau arhi- Din unul din satcle dc lingi Bucuresti, din Afu-
tectul militar pe care izvoarele istorice il mentio- mati, este vitcazul voicvod Radu, care urmcazi lui
neazi la Bucurcsti; el venise spre a trata cu domnul Ncagoc ; cl trebuie si clea un sir intreg dc
tirii construirea unui fort la Tirgoviste. Din neferi- cu turcii si cu ccilal compctitori pini si-si asigurc
cite, accst cilitor nu ne-a lisat vreo descriere a scaunul. Pe piatra sa de mormint dc la Curtea-de-
orasului dc pe malurilc Dimbovitei, impresii asupra Arges, unde sculptorul I-a infitisat cälarc, cu buzdu-
lui, asa cum vor face altii, in vcacul al XVI-lea. ganul in mini si cu mantia fluturind, sc arati pe
Urmasul lui Vlad Ciilugirul, Radu cel Marc nume toate accste bitilii ; una dintrc ele s-a dat
(1495-1508), va sta mai mult in vechea capitalä la cetatea Bucurcsti", alta iar la Bucurcsti" ; o a
de la Tirgoviste; de aici sint emise majoritatea treia, din nou, la cetatea Bucurcsti, cu Vladislav
actelor cancelariei lui. Nu lipsesc insi nici acte cruise voievod".
din Bucurcsti ; intr-unul din cle, din 1506, august 20, Dintre domnii urtnitori, o deoscbiti preferinti
diacul sau logofitul mentioncazi cl 1-a scris in a aritat Bucurcstilor Vlad, zis Inccatul, fiul lui Vlidut
minunat scaunul Bucurestilor". Accst calificativ (1530-1532); marca majoritatc a actclor lui sint
apare si in altc actc din acecasi cpoci, de pildá, in date dc aici. In prcajma orasului si-a gisit cl i moar-
accla din 1516, ianuaric 11, scris in minunata.cetatc tea, prin accidcnt: in septembrie 1532, mergind si
dc scaun Bucurcsti". Asemenca adjective nu trcbuic se plimbe la satul Popcsti den jos dc Bucuresti",
luate stricto sensu; ele reflecti un obicei al cance- zicc cronica s-a inccat in Dimbovita cu cal cu tot.
lariei bizantinc, care obisnuia si dca capitalei impe- Se pare daca' c si admitem explicatia data de un
riului, Constantinopolului, tot soiul de calificativc izvor transilvincan ch domnul era dupi un chef
sttilucite. Asa se cxplici si calificativul rninunata prclungit.
Curtc-de-Arges" al documentului din 26 iunie 1515,
sau rainunata cetate de scaun Tirgoviste" al aceluia
din 8 mai 1514. Mai aproape de rcalitate ni se pare
expresia in vechiul oras al Bucurestilor", pe care
o intilnim intr-unul din actcle lui Neagoc Basarab ;
ea trcbuic pusi alituri de cxprcsia similari a altui MIRCEA CIOBANUL SI BUCURESTII
document de la acelasi voicvod, document pc care
diacul sau logofitul Florca arati ci I-a scris in
scaunul vechilor domni, in Curtea-dc-Arges". Si in vrcmca lui Vlad Vintili, fostul judct",
Urmasul la tron al lui Radu cel Mare, Mihnea adici primar, al Slatinci poreclit si Bragi-voic-
ccl Riu (1508-1510), :WI mai mult la Bucurcsti ; vod" (1532-1535) si in accca a lui Radu Paisic
majoritatea documentelor lui slut date din acest oras. (1535-1545), sint foarte numeroasc documcntcic
In cc priveste pc Vlad ccl Thar sau Vlidut (1510 emisc in Bucuresti. Lupta intrc cele doui rcsedinte,
1512), succesorul lui Mihnca, el isi imparte timpul cca de la poalcle dealurilor, citind sprc munte, sprc
intre cele doui capitale ; adesca ziboveste insi si Transilvania, si cca din tnijlocul pidurii, de la scs,
prin satele din jurul Bucurcstilor si din Ilfov ; cu- privind spre Dunire, lupti comportind difcrite fazc
noastem o serie dc actc cmisc dc cancelarla lui in in functic de imprejuririle politice si cconomicc,
Migurelc, in Popesti poate cei din sud-estul ora- incepc a se dcscna tot mai limpcde in favoarca ccici
sului si in Dridih sau Dridul. Vlidut si-a terminat din urmi. Tot mai numcrosi sint domnii un
domnia si viata in imprejurki tragicc chiar in Bucu- Mircea Ciobanul, un Petru cel Tinir, un Alcxandru
rcsti. Ajungind in conflict cu puternica familic boic- Oaic-Seaci care stau aici, pe malurilc Dimbovitci,
rcasci a Craiovestilor, accasta ridicá impotriva lui la citcva ccasuri distant5 de mers intins calare de
pc unul dintre ei, pe Neagoc, care-si va zice, in cetatea turccasci a Giurgiului, de undc poate sosi,
domnie, Basarab. Avind si sprijinul lui Mehmet, la nevoie, ajutorul militar ncccsar. Tot mai multi
bcgul turc de la Duniire acesta vine cu oastea sint si boierii, negustorii, mestesugarii care-si fac
sa Craiovestii lovesc pc domn in marginca orasului, case in prcajma Curtii domnesti. Afacerilc sporesc ;
la Viciresti. Invins i ficut prizonicr, Vliclut plitcstc valoarca privilfilor, a locuintelor si a locurilor pe

www.dacoromanica.ro 53
care Sc poatc cladi crestc si ca. Vechiul hotar al ora- dc-a curtnezisul, prinsc dc ziscic trunchiuri prin cuic
sului, din vrcmca lui Tcpcs, este depasit ; iau nastere lungi si groasc dc !can". Rostul accstci ingradituri
tnahalale sau carticrc noi. Jumatatca vcacului al era clublu: pe dc o parte, s5 dclimitczc orasul propritt-
XVI-lea este un moment important in dezvoltarca zis, tcritoriul pc care se aflau caselc si pravaliile, pe
orasului ; cl coincide cu prima domnic a lui Mircca dc alta parte, sa permita controlul intrarilor i icsi-
Ciobanul (1545-1554), care a aratat o deoscbit5 rilor, accstca putindu-se face numai pe la locurilz
grija cctatii sale dc scaun. lasate libere, prin portilc" ingraditurii. Dc o apa-
°liar la inccputul stapinirii sale cronicarul sas rare propriu-zisa, in caz de razboi, impotriva unci
I licronim Ostcrmayer d5 anul 1545 accst voicvod armatc care ar fi atacat orasul, nu putea fi vorba
a poruncit ca Bucurcstii sa fie ingraditi cu lemnc timp indclungat: trunchiurilc dc copaci nu avcau
mad (adica trunchiuri) dc stcjar" (Bukarest mil rotten rczistenta zidurilor si crau si susccptibilc de a fi
eytbenen likern bat mnstbrdnken lassen"). Detalii inccndiatc. Asa incit ingraditura lui Mircca Ciobanul
astipra accstci ingradituri aflam, peste aproapc dou5 nu arc atit caractcrul unci fortificatii propriu-zisc,
dcccnii, dc la c.515torul parizian Pierre Lescalopier, cit mai mult al unei noi delimitan i a orasului. In
care, in drumul sat de intoarcerc de la Constantino- afara insä de aceista delimitare a suprafctei claditc,
pol sprc tara, ajungc in Bucuresti, venind de la Giurgiu, Mircca Ciobanul a facia si o delimitare a motiei
de unde plccase in zori, in scam zilei de 17 iunie ord,renllor, adica a locului domncsc dc care se foloscau
1574. El spunc: Zidurile (les murs) accstui oras locuitorii Bucurcstilor, facind pe el scmanaturi si
sint trunchiuri groasc de copaci, infiptc in pamint gradini dc zarzax at, plantind vii .si livczi, instalindu-si
until ling5 ccIalalt si lcgatc impreuna prin grinzi mori si prisaci. Accasni de-a doua delimitare s-a

Fig. 15 Biscrin de la %Mica curte donincasci din Bucuresti. aitoria lui Fig. 16 Va dc intrare si pisania la bistrin dc la Curt. Vcche, adausa ma¡
Nlirrea Ciolranul (1545-1554 si 1558-1559) si cel mai ccebi Ilcas din cite tiniu sub Stefan C.antacurino (1715). Forincarl un tot armonios si clegant
se rastrcar, in capitala (Aril. Sc rid urnicle adausurilor indcpartate co pri- bine proportional.. (P.B.)
!chi! rcstaurtrii. (C.C.G.)

4 4,

111

ra-a_crl f. L

54

www.dacoromanica.ro
efectuat prin puncrca de pietre de-a lungul bota- in a doua domnic a lui Mircca, deci in intervaiul
rului, in diferitc locuri, asa cum era obicciul din tanuaric 1558-21 septembric 1559. E pacat ca nu
bätrini. Afläm stiri asupra operatiunii dintr-un docu- ni s-a pästrat nici vechea picturii, din timpul lui
ment ulterior, al lui Matci Basarab, i antime, din Petru cel Tinär, picturii desprc care un izvor utilizat
porunca accstuia, din 6 septembrie 1636, datä tuturor de Ghcorghe Sincai atirmä cà infiitisa trei chipuri
orosanilor, marilor i mici din orasul domnii-mcale cu numelc de Mircea. Unid era Ciobanul", ctitorul
din Bucuresti, ca sit lc fie lor de stäpinirc, aib5 biscricii, celfilalt era lit!' ski, care, impreuni cu Petru
a tinea ocinele i mosiile i viile i livezile pre botara ccl Tinär infrumusetascrii" i zugraviserà ctitoria
N'Irgue ,ri semne ce aft foil puse de rdposatul Alircea- pärinteasd ; cel de-al treilea crcdcm ca rcprezenta
oevod despre Vdcdreiti mai denainte vreme". Oräsenii PC Mircca ccl Bätrin (vczi si mai sus, p. 49).
stäpinised nctulburat, cu bunä pace", accstc locuri, E foartc prohabil ca domnul sa fi ridicat si un nou
pinä cind un Saya, fcciorul lui Negre din Vidresti, palat domnesc sau mficar s5-I rcparat pe cel exis-
hotarnicindu-si ocina lui fatii dc aceea a mänästirii tent. Dalmatinul Anton Veranciti, ajuns primat al
Sfinta Troitii sau Radu-Vodä, indicase mosia ora- Ungariei, citead in lucrarea sa asupra 'Fransilvaniei,
sului. Dcci apoi Saya citim in porunca lui Matei Moldovci si Muntenici, apärutä in 1538, castelul"
Basarab n-au tras ocina din hotarile cele batrine din Bucuresti printrc cele trei cetäti dc piatri (arces
din sus, de undc au fost piatra cea din tufe si din lapideae") ale tOrii; celelalte douil crau la Tirgovistc
piatra cca dintrc viile mänästirii Sfintci Troiti si si la Poienari, pe valca Argesului. Prin accst caster
din viilc orasului, care pie/re au foil puse de Afircea- trebuie sä intelegem insäsi curtea domnuliti, cu pala-
voerod, ci au cAutat prin niste dirti ale Savei ficutc tul si biserica ei. Sapiturile arheologicc intreprinse
mincinoasc dc au luat hotarul ccl din luncä, de au rcccnt in cuprinsul curtii arati d Mircea Ciobanul
tnutat piatra in sus sprc dealul orasuliii. Care lucru a ridicat clädirilc sale palatal si biscrica pe
vazindu-1 prcotii i bätrinii orasului, mari i mici... ruincic unci constructii mai vcchi". Ele au dat la
vcnit-au... inaintea domnii mcale la divan de s-au ivealii si un remarcabil sistcm de alimentare cu apa,
jäluit dc Saya cum au mutat hotarul cel din lund aceasta fiind adusii de la izvoarcic din vecinkate
si lc-au impresurat Saya mosiilc. Intr-accia domniia- poatc izvoarele din preajma bisericii ZIAtari
mea continua vodii singur am incalecat domniia- prin apeductc sau urloaie" din olane de pAmint
mea in zioa sfintului Simcon Stil[p]nicu... septembrie si strinsii intr-o visticric a apelor" azi i-am zicc
1, la leat 7145 [1636] si am mersu domniia-mea cu un castel dc apil situatä chiar in ¡mediata veci-
top boicrii si Cu preotii si cu toti orosanii mari si Mitate a biscricii domnesti.
mid si cu dlugärii de la Santa Troitä... la hotarul Aproapc de ctitoria lui Mircca Ciobanul, dar in
ccl din lund, dc uncle au fost scos Saya piatra de afara curtii, si anumc, pc locul crucii din curtca
au mutat hotarul. Deci de acolca, din luna, am suit interioad a actualei Piete dc Flori, se afia, in vcacul
domniia-mca in sus la deal la piatra cca dintre vii al XVI-Ica, o altil biscrid, nuiniti in documente in
si la piatra cca de supra din tufc, care botard ti pie/re doug fcluri: biscrica doamnci Maria" sau a doamnci
au foil puse de Afircea-voevod. Pc temeiul celor Stanii si a doamnei Maria"; cea rnai vechc ~titule
constatate, Matci Basarab dà cìtig dc cauzi °Ose- este in actul din 1629, august 20, de la Alexandru
nilor si Ic intärcste mosia in accastä parte, insprc
Vádresti, potrivit hotärnicici facitte de Mircea Cio- Fig. 17 Biserica Gredlor; azi nu nui exista. Dese,, din 1837 de Raffet.
banul. (N1.1.11.)
In sfirsit, tot lui Mircca Ciobanul se datorcad
i

zidirca bisericii domncsti, de la Curtca Vechc, bise-


rica pästratä pini astäzi (lingä Plata de Flori) i carc
este ce/ mai vecbi Iiica,r in Nata, in forma /id originara,
din Bucureiti. Si mai inainte fusesc o biscrid in cu-
prinsul Curtii domnesti ; cu vremca, insä, ea se
subrczisc, se stricasc, si atunci Mircca a ridicat, in
locul celei vcchi, una nouä, in stilul caractcristic al
vcacului al XVI-lea (vezi fig. 15 si 16). Ea era
acoperitä cu olanc smältuite dc culoare verde. Nu
ni s-a pästrat pisania pusä de domn o avcm numai
pe accca din 1715, a lui Stefan Cantacuzino, care a iC
reinnoit pictura, adinigind i frumosul chcnar de
piaträ sculptata cc di ocol usii de intrare. Din noua
pisanic rczultä ca Mircea Ciobanul n-a apucat sä
infrumusetcze" si sil zugräveasd" ctitoria sa, 1

aceasta fäcindu-se de flu' si urmasul sil.' la tron,


Petru cel Tinär, impreunä cu fratii lui, Mircea si 1)'
RAIL Ceca cc ar insernna cà biscrica a fost ridicatii

www.dacoromanica.ro 55
Credem ti aceastA biserica, a direi origine a
dat nastere la discutii, a fost ridicatà de cele douä ,. ,
I....., ffli: 7 ...me,.
...
, ), r
t...... .........0 0,1 :14/ ,,II ;.......f
. . ..

' :''
fiicc ale lui Mircea Ciobanul: Maria, numitä uneori
nrt" " - " ' " " ',..:,:. r .". j " : r--,!....--t:-....., ..,.-il:_gi,,.
si Marina, s-a cAsAtorit cu fratele lui Mihail Canta-
cuzino Seitanoglu ; Stana viitoarea sotic a marclui
.....
,...... ry,.i 4) \
I1:......,M'C. ...-_. 1. '. .1 -
.,17..er . 0.1
.I... 7.4...,
,--,--7 4_
..... .

---
.,17:9::;,.1 -"vt -..., ....:-...e:.4. i l,,..i 1,,- -,
, J--1... ,.,
.
logofit Ivan Norocea: stirca ne-o dA un document ...... ,. . L..._ ,
...t., s nt I...i. ...-,2,,.t., -,....,(Af .., .A---4-,....?,,z,,,f,
....._
din 11 itinie 1634 dc la Matci Basarab e infAtisatA,
impreunA cu fratcle ei Pctru, viitorul domn, i Cu ..I, 2,; 1' " ,-,-
--:11 ---1.1-1. ./.::',<---:
pärintii ci, pe una din scoartcle evangheliarului dAruit
s.:,--1-6-rit ,/,:,..i ,.......t ¿F.1.1./(2,......; »..,7->,.(2._-.:t7 ..,(4,.(i..7,.....-
mAnAstirii Dionisiu dc la Muntele Athos. Douà
documente posterioare, de la voievozii Alcxandru , - 1,1 'gr...:-.TI - ,
J1-.,-.-........-._-:.---, ' i:
Ir
---;- ' '-i" -.7-

i Matei Basarab, ne informeazA cà accastA


or 7..:..-;,::,..
..., ';-::: ,.i,- "ir. --,r,r,..,,, (1
4(I. .61 1, . Zi A., I.
Ilia
biscricä a fost distrusA cu desilvirsire de au ramas ..,,,,,,,_/
' - .10.
;',
.-
r -
numai pAmint pustiiu" in 1595, la retragerea lui J.1...,... .4-.
Sinan-pasa din Bucurcsti, cind orasul, in general, " "
a avut foartc mult de sufcrit (vezi mai jos, P. 65).
Pc locul ci s-a ridicat, in 1753, o alta, cu hramul
SI. Anton, distrusA la rindu-i de incendiul cel marc
din 1847. De la acest dc al doilea làca a rAmas
,

cc.
"- .

r
r.4,4
numcle de Sf. Anton, care se dà uneori, si astazi,
prin inadvertentA sau de ncstiutori, bisericii ridicate
de Mircca Ciobanul. In rcalitate, hramul acesteia
din urrret a fost dc la inceput si este si acum
Bunavestire.
Si in altc pärti ale orasului Sc constatk la sfirsitul
ccici dc-a doua domnii a lui Mircea Ciobanul, lAca- .... '-+ . (21:' ir'
suri rcligioasc noi. Astfcl este, pc tArmul drept al
Dimbovitei, la poalele dealului Arhivelor Statului,
)!. ,.; ..
,
-

miinästirea SI. Niculae, ctitoria lui Ghcorma postel-


%
,;4
nicul carc o inchinfi ca metoh mAnästirii Simopetra
Fig. 18 Cartc dati dc Nccula a he Bobanca, judetul Bucurcstilor, i dc cci
de la Muntele Athos si a sotiei sale Caplca, care doisprcaccc pirgari, atcstind vinmrca unci pr3vilii si avind data 13 mai 1563
o inzestreazA bogat si e si inmormintati in cuprinsul (AS.)
biscricii ; de accca hicasul astAzi dispArut a fost
cunoscut mai ales sub numele de mAnAstirea jupine-
sci Caplca. Este probabil ca pe locul biscricii Rikvan, Bucurestilor i co cci 12 pingar ai sái adicii, am
situatil la o mica distantä spre risArit de Sf. Gheorghe- zice azi, presedintele sfatului popular si membrii
Nou si ridicatä pe vremea lui Matei Basarab de comitetului executiv intAresc lui Ghergoman Gre-
ciipitanul care i-a dat numele, sA fi fost alta mai cul i fiilor accstuia o prävälie cc este lingA biserica
vcchc. SiipAturile arheologice intreprinse in 1956 au domncascä, din pazar ((i. .34p)", cumpäratA de
scos la ivealá mormintc si fragmente de ceramici de cl dc la PanA sin (fiul lui) Stanciul co 4.500 de aspri,
la inccputul secolului al XVI-lca, ba chiar i ccramic5 nesocotindu-sc aldAmasul (vezi fig. 18). PanA a vindut
dc la finele secolului precedent. de bunAvoia lui si co stirea tuturor ncgustorilor".
De pc la 1560 se crede ea' datcazil si män5stirea Printrc martorii care adevercsc vinzarca sint o serie
lui Ghcorma banul, constatatA documentar in 1567, dc oräseni: Grozav i Fera i Marin i Badiul si
si arda i se va spune mai tirziu a Grecilor (vezi Ncnciul, fiii lui Bacea, i Frango", apoi trei preoti
fig. 17). Ea era situatà pc locul cuprins astAzi si un diacon, un Serban croitor" i, in sfirsit, ne-
intre strada Lipscani i biscrica Stavropoleos gustorii din pazar, anume: Franta i Anghcl
nu se confunda co biserica lui Gheorma banul din Gheorghe al Simci si Boga si Ilie al lui Calabcte
vecinAtate; un act inedit din vremea lui Matei si Matraca si Cirstea, fiul lui Paracsotc i Rusta
Basarab data exacti e 5 aprilic 1635 arati Sima al Licai si Isar Panaiote i Ghine, fratele lui
in mod limpcde cxistenta simulland a accstor &m'A Ghcrghc si Costandin si Ocsotc Pascaleasi si Sima
läcasuri. al lui Ghcrghc". Desigur eà numcle nu constituie
In vrcmca lui Mircea Ciobanul viata cconomicA intotdcauna o dovadA de originca ctnicil a cuiva,
era in plinA dezvoltare. Tirgul sau pazarul" cum el putindu-se explica si prin molí sau altc impre-
ii spune, co un termen turccsc, cartea" orAseneasca jurAri ; este totusi un indicio. DacA dintrc martorii
din 1563, mai 13 se afla in vccinitatea Curtii de mai sus, Grozav, Suban croitorul si Sima al
domnesti cuprindea numerosi negustori strifini,
i Lidii par a fi, dupà toatc probabilitätile, romAni,
pe ling5 cci romäni. Prin (locumentul amintit, scris in schimb Frango, Franta, Matraca, Paracsotc, Isar
in limba slavà, Nccula al lui Bobanca, judetul Panaiotc i Ocsotc Pascaleasä trcbuic considcrati

56

www.dacoromanica.ro
mai degrabi sträini, i anume, greci. De altfel, dacä n-a fost insä inlocuitä printr-o constructic din lemn
Ghergoman, cumpädtorul, era, intr-adevär, grec, cum afirmä unii cercctitori, ci printr-una tot dc
cum ii spunc documcntul, atunci nimic mai normal piatel i zid. intr-adevär, cAlätorul franccz Lcscalo-
ca sä ti cerut i märturia conationalilor sIi, ncgustori pier, amintit mai inaintc, care vede Bucurcstii dupä
ai pazarului". Negustorii din Bucuresti intrctin douäzeci dc ani de la aceste cycnimentc si cam nc
rclatii nu numai cu ccntrcic din Balcani i cu cele spunc ca palatul" domncsc era din !Dime tcncuitc
din sudul Transilvanici, dar si cu Liovul, marelc Cu un amcstec de pimint si iarbä", adici paic tocatc,
centru galitian, i chiar cu indcpartata Moscovii. nu se refcrà , dupä pärerea noasträ, /a aceartcl curie,
Remarcabilä c cresterca numärului cclor cc duc si ci la cladirea pc care Alcxandru-voievod o va ridica
aduc matiä de la Brasov: de la 10 ncgustori bucu- lingá ctitoria sa dc pe colina Radu-Voda.
rcsteni care efectueazi 15 transporturi in 1503, sint Ranile orasului se inchid sub Pätrascu ccl Bun
inregistrati 38 de ncgustori si 120 dc transporturi (1554-1557), urmasul lui Niircca. Dar dupi moartca
in 1550. Totusi, sensul dominant al comertului accstuia, vcnind iaräsi in scaun Ciobanul", Bucurcstii
bucurcstcan, date fiind conditiilc politice si livririle sint din nou tcatrul unei sccnc singeroase. De data
pc care le facem Porta, este sprc sudul Dunärii. accasta ind ca nu c provocad de sträinii turci, ci
(Pcntru altc dctalii asupra victii economice a orasului dc insusi domnul çirii. Pcntru a-si rizbuna asupra
in aceastä epoci si asupra organizärii lui administra- acelora care, prin pirile i intrigde lor, contribuiscrl,
tive, vezi mai jos, partea a doua.) se vede, la mazilirca din 1554, avind, poatc, si altc
Dar asupra accstei vieti, in plinä dczvoltare, a pricini dc rifuialá, Mircea convoacii la Curte, in
orasului se abate, la sfirsitul primei domnii a lui fcbruaric 1558, vrco doul sutc dc fruntasi laici
Nlircea Ciobanul, o nenorocire, una din multcle de biscriccsti mari boicri, inalti icrarhi si o scamii
care e plinä istoria Bucurcstilor. Pcntru motive pe de cgumcni cu ajutorul gärzii sale inarmatc,
care nu le cunoastcm bine, voicvodul ajungc in ii ucide pc toti. Sala ces mare a palatului trcbuic sii
dizgratia Portii ; cl e mazilit la 28 fcbruaric 1554; fi prczcntat un aspect groaznic, cu lesurile eizutc
in martie, inaintc de 12 ale lunii, porneste sprc prctutindeni i cu singcic curgind piraic. O sccni
Constantinopol, i de acolo, in surghiun, tocmai in similari se va petrece peste putin timp la curtes lui
Etiopia, avcrca fiindu-i in prcalabil confiscati. Dacii Alexandru Läpusncanu, in Moldova ; multe altcic
ar fi fost numai atit, faptul n-ar fi prczentat cinc stic la fcl avcau loe, in acest crud veac al XVI-les, in
cc gravitate; mai fuseserä doar i vor mai fi, si dupä toad Europa, de la Parisul noptii Sfintului Barto-
accca, atitea altc maziliri! Dar se vede ca se intimplasc lomcu pinä la Nfoscova tarului Ivan ccl Groaznic.
ccva deosebit, deoarece, la ridicarea lui din scaun, Lupta pcntru dominatia politici dintrc marii
turcii ucid pe curtenii lui Mircea, atit romäni, cit feudali si autoritatca centralä in stat se imbina cu
greci, jefuiesc orasul i apoi ii dau foc: nc-o lupta religioasä tot asa de cumplid claca nu mai
spunc limpcdc un act contemporan, intcmeiat pc cumplitä decit cca dintii. La noi, e adeviirat, n-au
afirmatia unui martor ocular, om dc al brasovenilor. fost ascmcnca luptc religioasc, dar pasiunca
Vor fi participat, poate, la accastil prada i unii dintrc era de ajuns pcntru a provoca sccncic singcroasc
turcii stabiliti in Bucuresti ca ncgustori, cum este, de natura acelcia care a cutrcmurat Bucurcstii la
de pildä, icniccrul &spiv care nc informcazii docu- inceputul lui 1558.
mentul din 1561, noiembrie 14, ienicer care se cia- In scptcmbric a anului urmätor, Mircca Ciobanul
torisc cu viduva unui Ivan bilrbicrul si puscse mina, îi inchcia viata. Trupul i-a fost inmormintit in
cu accst prilej, si pe cele trci dughene" sau prävälii biscrica domneascii, in ctitoria sa, pc carc nu apucasc
ale räposatului. Curtca domneascl a avut dcsigur s-o zugräveasci si undc piatra sa funerari nu mai
si sufere si ca de pc urma focului si a pfázii; ca cxistä.

BIBLIOGRAFIE

1.Bucurtelii reeedintd domneased Idrii ?, in Inter/velar; romeingli, Bucurcsti, 1947,


sub Vlad Tepee. 1. Const. C. Giurcscu, O P. 210-230; 5. Dan Berindci, Orapd Brecureeti ln
bisericd a led V/ad Tepe, la Thor, in Bed. Com. ,,ion. veacurde XIV, XV ei XVI, in Comunicdri ,ri arlicole
¡si., XVII (1924), p. 74-75; 2. St. Nicolacscu, de istorie, Bucurcsti, 1955, p. 5-16; 6. I. Ionascu
him-iced oraptlui Bucureeti. Clnd au ajuns Bucureetii si Vlad Zirra, M4ndstirea Radu-Vodd fi biserica Bucter,
¡cana de domnie al Tarii Romdneeti, 1939, 21 p. in 8°; in Bucureeiii de odinioard, Bucuresti, 1959, p. 49-89;
Alcxandru A. Vasilcscu, Cendea Dimbovieei, in 7. C. Stoide, Legdtura din/re Moldova ei Tara Romd-
Bed. Co,,,. ,non. ¡si., XXXVIII (1945), P. 25-53; neasc4 In a dona jumdtate a seconded al XV-lea, In
P. P. Panaitescu, Cum an ajuar Bucureetii capita/a Duda cercetdri sidedifice. Islorie (Iasi), VII, 1956,

www.dacoromanica.ro 57
I, p. 59- 73 ; 8. P. P. Panaitcscu, Pefiln cel Marc V. Rosetti, Cuivea- I eche, in Bucureilii de odinioard,
,ri oraful Bucuref/i, in Sindii, XII (1959), 5, p. 7--23. Bucurcsti, 1959, p. 147-170 ; 11. R. Alanolcscu,
II. illircea Ciobanul fi Bucureftii. Aspeele din istoria llego/II/ni bueltreflean in secolul al
9. L. Lazircscu-Ioncscu, Dinu V. Rosetti, Gh. Io- XVI-lea, in Sludii, XII (1959), 5, p. 25-69; 12. Paul
ncscu, Gh. Astang5i, H. Tcodoru,Sapinurile arbeolo- Ccrnovodcanu, Caritoria lui Pierre Lescalopier in Tara
Rice din seclorul Cm-lea-Ved/e, in Bucurefli. Reza/ale/e Romdneasc4 fi Transilvania la 1574, in .Vhidii i mairriede
My-ami/0r, Bucorcsti, 1954, p. 184-261 ; 10. Dinu de islorie medie, IV (1960), p. 433-463.

www.dacoromanica.ro
UN SECOL ZBUCIUMAT
DIN ISTORIA BUCURESTILOR

rim disirus _visa forlificatie [palanca de


/a Radn-14d1] fi am dal pradd foca/ni
,ri Ildcdrilor Mate case/e, bisericile, 0db:de
si asezdrile lar boieresli."
(Saisoarea lui SInn.p. cure NI,angi-pa,a)

Scena jefuirii i ardcrii Bucurcstilor dc c:itrc continuu. Si fiindci ele asigur5 un vcnit bun st5pi-
turcii veniti s5 scoati din scaun pc Mircca Ciobanul, nilor respectivi, m5n5stirilc i boicrimca indrcapiii
precuin si sccna ucidcrii boicrilor de c5trc accsta, cu prcdilectic atcntia asupra Ion, achizitioninclu-lc
la inccputul noii sale domnii, sc vor rcpcta, sub difc- in numar inscmnat (vczi mai jos, p. 128-129).
rite forme, in sccolul cc urincaz5. E un sccol zbu-
ciumat, in carc lupta pcntru putcrc, manifcstati atit
prin ciocnirca dintrc domn si marii boicri, cit si
prin miscarilc accstora din urm5 impotriva concurcn-
tilor grcci la ocuparca dregAtoriilor, alterncaz5 cu
lupta impotriva turcilor, lupta care inscamn5 toatc BUCURESTII IN A DOUA JUMATATE
ororilc r5zboiului, si cu rcycndicarile armatci: ale A SECOLULUI AL X VI-Ica
c515rasilor si rosilor dc o parte, ale scimenilor
d5r5banilcir Icfcgii, de alta, cirora li se adaug5
multimea cclor siraci. Un singur rilstimp de relativa' Inca lui Mircca Ciobanul, Pctru-vod5 ccl Tirt5r,
Uniste: domnia lui Matci Basarab, pin5 aproapc dc avca numai doisprczccc ani la moartca tatalui san;
sfirsitul ei, cind fr5mint5rilc reinccp. Dar Cu toate a domnit dcci sub tutela mamci sale Chiajna, fiica
incerc5rile prin carc trec, cu toatc distrugcrile prin lui Petru Rares, carcia contcmporanii ii mai spu-
foc si jaf la carc sint supusi, Bucurestii continua ncau i Mirccoaia". Dupli cc izbutestc, prin boicrii
sa se dczvolte, continu5 sa crcasc,i atit sub raportul din partida ci, sa infringil pc compctitori, in luptelc
victii economice, cit i al intinderii si al populatiei. de la Scrp5tc5ti i Boian, ea asigur5 scaunul fiului
Conditiile care au f5cut din el capitala çánii, prccum timp dc aproapc nota ani de zile, pinä in iunic 1568.
si bogitia pilmintului sint mai putcrnicc dccit toatc Poatc in amintirea uncia din accstc lupte ridic5
incercarile. La sfirsitul acestui secol zbuciumat, in Chiajna crucea din Bucuresti, cunoscuti in vcacul
preajma perioadci brincovenesti, orasul este ccl dintii urmator asa, dc pilciA, in documcntul din 1668,
din tari, a intrccut cu mult pe toate cclelalte si a iunic 4, privitor la dclimitarca mosiei Mitropolici
.ajuns ccntrul ccl mai insemnat, sub toate raporturilc, sub numelc de crucca doamnci Mirccoaia"; ca
din sud-cstul european ; intre Buda ungar5, acum se afla, dup5 toate probabilitAtilc, pe locul undc se
rescdinta unui pas5 turccsc, si Constantinopol, nici inalt5 astìizi spitalul Brincovencsc. Ascmcnca cruci,
un alt oras nu-I depAseste, nici ca numir de locuitori, in amintirca unci victorii, vor ridica in Bucurcsti,
nici ca bogatic. Trebuie relevatä, in primul rind, in vcacul urm5tor, Lcon-vod5, dupi biruinta impo-
inmultirea inestesugarilor-ncgustori si a ncgustorilor triva boicrilor, la inceputul anului 1632, si Matei
propriu-zisi. Sporestc num5rul ncgustorilor strAini Basarab, dup5 ce infringe pc Radu Ilias, in octombrie
in special grcci si turci ca urmarc a faptului acclasi an ; prima din aceste dou5 cruel, reficuti
cl rclatiilc economice cu Imperiul otoman sint acum de (ml lui Leon, de Radu Leon, se af15 si azi in
predominante. Valoarea pr5v5Iiilor bucurestene creste curten biscricii Slobozia ; a doua, inlocuit5 in 1925

www.dacoromanica.ro 59
printr-una nouä, era pc malul lacului Fundeni, la si impresioneze pe competitorii la tron, sa-i faci
circa 1.200 de metri sprc rásàrit dc Gara dc Est. si renunte la incerciirile lor, dar care, in realitatc,
In timpul domniei, Petru ccl 'Finar, impreunä cu nu impicdica pe altii sa rcinccapii. Stryjkowski vizi-
Mirccoaia", malta manastirca de la podul Colcn- teazi i incaperile palatului ; in iatacul dommilui cl
tinci", circia, din cauza invelisului, din tabla de afirma ca a vazut portretul lui Stefan cel Marc, co
plumb, a biscricii respective, bucurcstenii i-au zis coroani pe cap si Cu sccptru in mina. in privinta
Pill/I/billIa. Rcstauratii Cu grip in zilele noastre, avind, acestei ultime informatii, s-au cxprimat indoieli de
in cuprinsul ei, i runic domnesti ridicatc dc Matci unii dintrc cercetatori, care crcd ca ar fi vorba dc
Basarab, accasta mänästire este unul din monumen- o confuzic ; pare ciudata intr-adevar, la prima vedcre,
tele cele mai vechi si mai evocatoarc ale capitalei. prezenta accstui portrct in rcsedinta Tarii Roma-
Tot celor doi li se datoreaza i biscrica cca nouä ncsti ; nu trcbuic si se uite insa faptul cà cele doua
a manastirii Snagov, singura care a rimas din tot dinastii crau inrudite i cá inrudirca devenise si mai
complexul de odinioara de pe insula 1 acului. Unul strinsi in urma casitoriei lui Stefan cu Maria, fiica
din sfetnicii constanti ai lui Petru, marele vornic lui Radu cel Frumos ; asa incit prezenta unui portret
Ncdcicu, tidied, la rindu-i, un licas la Sf. Ghcorghe- al marclui domn in palatul d in Bucuresti n-ar fi
Vechi, dcsigur in locul altuia, mai vcchi ; se admite chiar asa de surprinzatoarc. Informatiile lui Lcscalo-
ca data a ctitoriei lui 1562; accca indicati de actuala pier sint printre cele mai pretioase. Am arätat mai
pisanie: 7000 de la zidirca lumii", deci 1492 sau inaintc (p. 54) cc spunc cl desprc imprejmuirca, din
1491, e gresiti. Biscrica vornicului Ncdelcu, refäcutil trunchiuri de copaci, a Bucurcstilor. Iatd acum cele-
In 1724 si arsä in focul ccl mate din 1847, a fost lake stiri ale lui despre ora i despre palatul lui

inlocuiti printr-una noua', cca de azi, in stil neo- Alcxandru, care nu era la Curtca Veche, ci pe colina
clasic. de la Radu-Voda, linga nou a sa ctitorie. Acest palat
Din vremca lui Petru ccl Tinar este si prima men- povesteste Lescalopier este inchis ca i orasul"
tiunc dcsprc conducerea orasului printr-un cirmuitor adica printr-o imprejmuire din trunchiuri de copad.
ales de oriseni: la 13 mai 1563, judetul" Necula Pcretii sint din birne de lcmn, i, tare ele, chirpici.
al lui Bobanca i cu cci 12 pirgari" intarcsc cum- Am fost dusi sa vorbim Cu domnul intr-o sali
pärarca unci pravälii de lingil biserica domncascii marc acoperitä cu covoare turccsti, avind de jur
(vezi mai jos capitolul special Administralia ora- imprejur o parte mai ridicata, inalta de vrco trei
pihri). picioarc, ca la caravanscraiuri." Voicvodul stä pe
Sub Alcxandru al II-lea (1568--1577), porcclit scaunul sau, pe accasta parte mai ridicatä, la extrc-
dc popor Oaie-Seaca" din pricina unci dari noi mitatea opusi usii de intrare ; alaturi, un copil de
pe care o pusese asupra oilor stcrpe pentru cele- casa care ia scrisoarca lui Lcscalopicr si o inmincazi
lalte se plätea oicritul avem o serie de stiri inte- domnului. Talmacirea ci era scrisa in latincste
resante asupra Bucurestilor. Sint mai intii §tirile se face de un tälmaci, gasit co greu ; voda raspuncle
pe carc ni le dau trei calatori straini: negustorul in putine cuvintc. Frantuzului i s-a dat gazda intr-o
grcc din Hios .si totodatä emisarul turccsc Iacob casa burgheza", adici de orascan, unde i s-a trimis
Palcologul, carc trece prin oras, in drum spre Mol- si un bucatar domncsc care i-a pregatit un ()spit
dova, la sfirsitul lui iulic 1573, apoi calatorul polon bogat. La accst ()spit, la care au participat, clupa
Martin Stryjkowski, care stribate Bucurcstii in 1574, cum rezulta din povestire, si altii gazda i, proba-
In sfirsit, parizianul Pierre Lcscalopier, care po- bil, boicri localnici s-att inaltat paharc: primul
poscste pentru citcva zilc in acelai an cu polonul zice Lcscalopicr in sanitatea Domnului-Dum-
Tustrci sint primiti de domn. Palcologul spunc cii nezcu, al doilea in sanatatea voievodului, al trcilca
i s-au trimis de la curte alimentelc i furajul neccsar In sanatatca sultanului, al patrulea in sinatatea tuturor
Mi-a trimis dimincata si scara povesteste el bunilor crcstini, intrc care nu ne cuprind si pe noi
gäini, carnuri, luminäri, piinc, vinuri, ora, fin, paie"; adici pe catolici al cincilca pcntru pace i dc
sotia voicvodului, inteligenta si culta levantina Eca- la al saselea incep Cu cci de fatii, facind multe uriri...
tcrina Salvarcsso, compatrioatä a calatorului, ii facc de mintuire, sätfatate, drum bun si bun intors, impli-
chiar si un dar in bani. Stryjkowski ajunge in Bucurc.sti nirea tuturor dorintclor i asa mai departe. Indem-
dupä dramaticelc imprejuriri din vara anului 1574, nind astfcl cu bautura, se ridica in picioare, tinind
cind Vintilá, fiul lui Pätrascu cel Bun, instalat domo sus paharul, beau... färä si se ascze, i te pretuiesc
Cu ajutorul lui loan-vodi ccl Viteaz" al Moldovei mult daca faci ca dinsii. Am aflat continua Lesca-
caruia i s-a zis, din cauza urii boicrilor si caluga- lopier ca atunci cind voicvodul e si el de fatii,
rilor ccl Cumplit" este inliturat, dupa numai patru arc masa lui foartc sus, si linga diosa alta mult mai
zilc de stapinirc, i dccapitat din ordinul lui Alcxandru. jos, uncle slut asczati cei cc mänincil imprcunil co
Cilatorul polon vede tintuit de poarta curtii domncsti cl ; ii cid vrcunul vrca sa beie, merge intii si sarutc
capul nenorocosului Vintilà i, alaturi, capul protec- picioarcle voievodului. $i minima tot cu capul gol."
torului säu, loan-vocla, care piense ucis miseleste In ziva urmitoarc primirii de catre voievod, la
de turci, dupi Walla de la Cahul. Spectacol infio- 19 iunic, frantuzul viziteazi orasul. N-am vazut
rator, destinat, in mintea celor care-1 ordonasera, nici o chidire frumoasa, zicc cl ; douà biscrici, una
bC

www.dacoromanica.ro
greceasca, alta a lutcranilor interesanta menti- Tot accstui Alexandru i se c'stcrrr i inchinarca
onarea acesteia din urma crau de lcmn ; toatc manastirii de la podul Colentinci (Plumbuita) catre
acoperisurile grit de sigla, de sindrila sau de stuf." mäniistirea Xcropotam de la Muntelc Athos; e una
Sc vede ca n-a vizitat Biscrica Domneasca, nici aceea din cele dintii minastiri inchin ate, until din primii
de la St. Gheorghe-Vechi. Lescalopier stic si de pasi pe drumul care avea sa duc a la stapinirea dc
originca noastra romank de faptul ca oamenii tarii catre calugarii straini a unei insemnate parti din terito-
ii zic adevarati urmasi ai romanilor" .si vorbesc riul *floc noastre.
romaneste", limba lor fiind alcatuit5 din cuvinte Sub Alexandru c amintita i manastirea Sf. loan
pe jumatate italiene si pe jumatate latine, ameste- ctitoria lui Andrei vistierul si a fratelui salt Dumitru ;
cate cu greceste i Cu termeni de neinteles". Acestc se afla pe locul ocupat azi de sediul central al C.E.C.-
informatii le-a capatat, dupä toate probabilitätile, ului (fosta Casa' de depuncri).
chiar in Bucuresti, si ele arata nivelul cultural al Pretioasa este o altä ;tire, privind alimentarea cu
celor cu care venise in contact Lescalopien Parasirea aria a Bucurestilor in acea vremc. Am aratat mai
orasului i drumul spre Bran se face intr-o träsura inainte ea sipaturile arheologice din ultimii ani au
domneascä trasa de cai buni" si in tovarasia unui dat la iveala casa de ap5" sau, cum se spunca pe
secretar" al lui voda in realitate un timiras" atunci Cu un termen exprcsiv, vistieria apclor" din
al carui rol este sa asigure popasurile i mesele pe tot Curiea domneasca : un rezervor in care se vad, in
parcursul, pe socoteala domniei. partea superioark gaurile prin care venca, pe olanc,
Alte stiri asupra Bucurestilor in vrcmea lui Alexan- apa de izvor. Probabil aceasta instalatie data din
dru le datoram cronicilor interne si unor documente vremea lui Mircca Ciobanul, cel care cladise palatul
si inscriptii contemporane. Domnul ii facuse intra- si biscrica de la Curtca Vcchc. O inscriptie pastrata
rea in capitala la 3 iulie 1568, dupii cc Mirceoaia pina in zilele noastre arata pe Alcxandru punind sa
fusese chernata la Poarta, unde fiul ci Petru ce! capteze un izvor ; inscriptia, sapata pe o piatra avincl
Tiniir era arestat de a doua zi chiar dupa cc prcdase forma unui segment de cerc si prevazuta in panca
tributul. La nici douri luni dupil instalare, se for- inferioara cu doul gaud destinatc tcvilor de ap5,
meaza Lisa o conjuratie vcchea poveste pusii e in limba slava i poartii data 1571 (7080), noiembrie
probabil la cale de emisarii Chiajnci. Alexandru 15; ea are urmatorul cuprins: ...Io Alcxandru-
prinde de veste la timp i da pe mina calaului o voevod i domn, care am fost din tinerete in pri-
seama dintre boierii conjurati. Au picric atunci po- bcgie in tara atipeasca 20 de ani si in Halep 14 ani
vesteste cronica Radul logofatul de la Dragoesti, in surghiun, co multe lacrimi i suspine pini ce mi-a
si Mihnca de la Badeni, si Stan Udristea vistiaru, dat Domnul-Dumnezeu scaunul domniei mele.., am
si Tudor de la B ucov, si Vladul Caplii, i Pitrasco, dat domnia mea, dupi invatatura jupanului Dobromir,
Calotk si Stan fiul Draguletului, i Radul stolnicul marele ban de Craiova, sa se faca acest izvor (sipot
de la Boldesti, si Radul fiul lui Socol vornicul si sau fintina), ca sa fe de pomana domniei-mele si
altii, septernbric 1". lar in anul urmator, la 4 septem- parintilor domnici-mele in vcci". Termenul isto-
brie 1569, sint taiati alti trei boieri, fui lui Dragomir cinic" (m1.0411190 din inscriptie se poatc traduce
postelnicul, anume Barbul, Cracca i Radu ; pietrele si prin izvor i prin sipot sau fintina si, eventual,
lor de mormint, puse de nefericita mama, indurerata prin cismca. Intrebarea c data Alexandru a captat
pina la moarte", cum citim intr-una din inscriptii, until din izvoarele din cuprinsul orasului sau clack
se pot vcdea si azi in biserica de la Snagov. in legatura Cu apa adusa prin urloaie pcntru alimen-
Neagoe Basarab, care-si incepuse domnia taind tarea Curtii domnesti, a facut o cismea, linga accasta
pe Vladut, a ridicat manastirea de la Curtea-de- curte, pentru indestularea tirgovetilon Oricum, c
Arges ; Alexandru al II-lea, avind pe cugctul lui primul document scris in legatur5 cu alimentaren
pe Vintila si o adevarata hecatomba de boieri, face Cu apa a bucurestenilor.
un gest similar: ridica manastirea cu hramul Sfinta Tot din vrcmea lui Alcxandru este si prima men-
Troita pe colina de pe malul drept al Dimbovitei tiunc dcspre baile" din Bucurcsti. Un document
numita mai tirziu Radu-Voda din jos de Buell- ulterior, cu data 1585, octombrie 21, din timpul
resti". Licasul servea, spre sfirsitul domniei, drept domniei lui Mihnea, arata ca tatal accstuia, Alexandru,
:edit' metropolitan; el poarti titlul de sfinta, mare, au dat si au adaos i baia nook cea mare, cu toata
dumnezciasca mitropolic" in acto! din 15 iunie 1577 vama ci" mänästirii de la podul Colentinci. Intarind
prin care voicvodul Ii diruieste vama de la ocna donatia parintelui sat', Mihnea arata ca baia se afla
de sare numità Ghitioara, pc riul Teleajen, si alt5 linga orasul domniei mele". lar Radu Mihnca,
varna de la ocna Telega, de lingii riul Dohteana". nepotul lui Alexandru, precizcaza asezarca el: din
Sc pare ca pe locul acestei ctitorii fusesc alta mai sus de Curtea domneasca, linga aryl", dcci pe malul
vechc, poatc din vremea lui Mihnea cel Rau, bunicul Dimbovitei, si anumc, pe cel drept, in ostrov".
lui Alexandru ; asa s-ar explica fraza din documentul Din momcnt cc bilii stapinite de manastirea de la
ulterior, cu data de 31 decembrie 1616, in care se podul Colentinei i se dal.' calificativelc de nour
spune ca. manastirea a fost Innoild si zidita din teme- si cea mare", inscamni ca exista si o alta, vcche
lia ci de batrinul, raposatul Alexandru-voievod". si mai mica. Si aceasta era tot pc malul drcpt al
www.dacoromanica.ro
Dimbovitei, din ¡os de podul §erban-Vodit, linga domnesc: In toata tara zicc el nu existä
morilc satului Beresti. 5tim dc altfel ca, pe vremea de piatri deck bisericile i manastirile, cate sint
lui Alexandru, erau And hdi marl la sau lingil Bucu- frumoase, i catkin' din Bucureiti". Termenul piatra"
resti ; faptul rczultii dintr-un act ulterior, in care nu trcbuie luat slriclo sewn, in intelesul dc piatra
se spline limpcdc cil Nlanastirea Sf. Troita avca cioplitil; putca sa fic i72id de caramida salt amestec
ea o baie marc", care au fost factita... de raposa- de caramida si piatrit. in once caz, informatia dove-
tul... Alexandru-voievod". dcstc ca palatul lui Nlircea Ciobanul, in care Nlihnca
Dupil moartea lui Alcxandru al II-lea, intimplata 1-a primit pc Bongars, nu c totuna cu palatul din
in 1577, intrc 11 septcmbric si 15 octombrie, tronul lemn i chirpici in care Alexandru fusesc vizitat
Tarii Romanesti a fost ocupat de tinärul silu fiu dc Lescalopier. Acesta din urma fusese asadar primit
Mihnca avea vrco 13 ani carc a domnit sub la Radu-Vodä, in casa ridicata aláturi dc manastirea
tutela mamei sale Ecatcrina. Stäpinirea lui e intrc- Sf. Troita. Daca insä admitcm parerea unor cercc-
ruptä de accca a lui Pctru arcel, fiul lui Patrascu tätori cA fuscse primit tot la Curtea Veche, atunci
cel Bun. 'fink-, frumos, cult, talcntat, cunoscind trebuie sil admitcm si concluzia ca NIihnca refilcuse
scriind mai multe limbi a compus i vcrsuri italic- in piaträ asezarea antcrioara de lemn, ceca ce ni se
ncsti accst protcjat al regelui Frantci si-a facut pare putin probabil. Mai normal este sil credcm
intrarea in Bucuresti la 29 august 1583. Sccrctarul ceca ce rezultil din confruntarea accstor douri relatii
säu, genovezul Franco Sivori, nc da uncle informatii dc calatorie, anumc ca existau, in Bucurcsti, pe
dcsprc oras, ark ind ci cxistil multe pravälii bine vremca lui Oaic-Seacri 1i.a fiului säu Mihnea, doua
inzestrate cu marfuri", cil locuintcic, din lcmn muruit, resedinte: accca de zid Curtea Veche cu palatal
sint mici, dar comodc", cil palatul domnesc este ridicat de Ntircea Ciobanul, i accea dc lemn, dc pe
de o marime mijlocic" i ca manastirea SI. Troità colina de la Radu-Voda, ctitoria lui Alexandru
e infatisiltoare. Interesanta e scena inscaunarii lui al 11-1=.
Pctru Ccrccl, descrisa dc acelasi secretar: Sezind Din vremea cclei dc-a doua domnii a lui Mihnea
domnul in jetul sail, sub baldachin... marele spritar (1585-1591), ni s-a pastrat un act care ne arata
turc cc 1-a insotit tinu o mica cuvintarc boierilor ca, in afara grädinilor de pe linga resedintelc amintitc,
si poporului adunat in piata dinaintea palatului... domnii avcau, in cuprinsul orasului, si anume, pc
Dupri cc apoi, potrivit obicciului romänilor, ii puse malul drept al Dimbovitei, insprc Mihai-Vodä, in
pe cap, in forma de coroanä, o cucii dc brocard de drcptul Gorganului, un inceput de gradini zoologicil.
aur, lucrata cu pietre pretioasc, urmarä pe rind E vorba de cartea din 1587, februarie 6, data de jude-
prelatii i dregätorii de seama si ceilalti boieri ce tul Baciul i de cci 12 pirgari, prin care se intarestc
sc aflau la curte pentru a saruta picioarelc domnului, manastirii Sf. Troitä moara din sus de Bucurcsti,
in scmn de supuncre." Pctru Cercel n-a stat insa in &gel ciuldrie", moara facuta pe loe din orasul dom-
mod obisnuit in Bucurcsti, ci a preferat Tirgovistea, nesc" de catre Dobromir vel banul Craiovei i ras-
undc si-a construit din piatra un palat mic, dar cumparata apoi de cutre Alexandru al II-lea. Ciu-
frumos". Dupii nici doi ani dc domnie, c silit insil Oda" era un teten ingradit in care se tineau ciutc",
sa parilseasca tronul banii lui Ntihnea fuscsera mai asadar ccrboaice si cerbi. Mari vinatori care au fost
tari. Rcintors din mazilie, accsta din urma ii reja domnii din acele vremuri se stic ca voicvodul
rescdinta in Bucuresti. Putina vremc dupa accca, Vlad Vintila de la Slatina si-a gasit sfirsitul intr-un
la 27 iunic 1585, soseste in capitalä, venind din Apus, accident" aranjat la o vinatoare dc cerbi i altc
prin Transilvania, si indrcptindu-se spre Constan- vinaturi mai mari" din apropierea Craiovei isi
tinopol, francczul Jacob Bongars. El c primit de alciltuiscra deci, chiar in cupiinsul orasului, o ciu-
Nlihnea, la curtca caruia intilneste pe un compatriot, tarie": e indepiirtata anteccsoarc a .gradinilor zoolo-
marseiezul Berthelemy Bertrandy" ; scrisorile, in gice de mai tirziu. O gasim pomcnita, in acclasi loc,
latinestc, ii sint traduse vcl-postelnicul ncavind si pe vremea lui NIatei Basarab, intr-on act din 1649,
suficiente cunostinte de nobili raguzani": e vorba, fie cil ca continua sa existe, fie cil i se pästrase numai
dupa mate probabilitatile, dc negustorii din Raguza amintirca.
sau, cum ii spuncau sudslavii, Dubrovnik, care, De un deoscbit intcres pentru viata economica
asezati in Bucurcsti, faccau afaccri. E prima mentiunc a orasului i aratind totodata cistigul pe care-I avcau
&sine raguzani in capitala tarii ; din rindurilc lor marii boicri de pc urma acestei vieti, este actul din
va face parte, citiva ani mai tirziu, sub Nlihai Vitea- 12 martic 1580 prin care Mihnca intareste lui Dra-
zul, i faimosul Luccari, cronicarul, in opera caruia gomir biv-vel-vornic, sotici lui i fiului lor o serie
gasim stirca, analizatil anterior, desprc intariturile de proprietati, intrc cue 18 (optsprezcce) prävälii
ridicate de Negru-vocia. i Bongars a primit tain", In Bucuresti. Notia din accste privalii Sc aflau pe
adici alimente si furaje de la curtc. El paräsestc Bucu- ulita de caträ besearica Gheormei" ; fusesera facute
restii in seara zilei de 2 iulie, trecind Dimbovita dc Dragomir pe un loe daruit lui dc Alexandru al
pc un pod i, insotind carele domnesti" care se II-lea. Iar locul accla pre catete au fost ficute aceale
duceau la Stambul, ajunge la Dunare. Pretioasa este privälii continua actul au fost impresurat de
informatia pe care ne-o dä Bongars asupra palatului turci de mai denainte vreame. intru aceaia, raposatul

62
www.dacoromanica.ro
pärintelc domnici-meale 1-au scos de la acci turci... domn i au scäpat. Pentru care nevoe sciipind si

pentru cá .0 fost facind acei turd mare riotate si speriindu-sä, au fugit la Poartil...". Traditia este
multi curvie i spurcäciune prinprejurul aceii besea- insä, macar partial, infirmatá de un document con-
reci." Alte trei práválii fuseser5 flicuse de Dragomir temporan precis, anume cartea lui Ieremia al II-lea,
pc tin loc cumpiírat de la Nica grecul cu 2.700 de patriarhul de Constantinopol, clatatil octombrie 1591,
aspri ; lucrul lor il costase 10.000 de aspri. In sfirsit, in care se spline 'impede cá Mihai banul ridicasc
ultimele sase pravillii, o pivnitil de piatra si case la aceaskY dad, deci Inainle ea Alexandra eel &In
deasupra pivnitii" le filcuse acelasi Dragomir, cheltuind fi °cup& domnia, atilt biserica SI. Nicolae, cit
i chiliile
30.000 de aspri, pe un alt loe cumpArat de asemenea de primprejur. Asa incit ni se pare rnai verosimil ca
de la Nica grecul. Stäpinea deci acest fost mare drc- Mihai, asa cum o spune de altfel el singur in actul
gätor o avere considerabilä in Bucuresti, alcatuità din 1594, aflind de ceca cc i se pregatea, s-o ti luat
din prävälii si dintr-o pivnitä de piatri, toate aducä- inainte, pribegind in Ardeal i, de acolo, la Poartii
toare de venit bun. Nu-i de mirare dacä si mänästirile,
nu numai marii dregiitori, cäutau si aibA un numär
cit mai important dc prävälii in Bucuresti. Prin
donatii inscriind in schimb numele donatorului
in pomelnic si, uneori, ingropindu-i rämäsitele pi-
mintesti chiar in intcriorul bisericii respective , pre- BUCURE§TII SUB MIHAI VITEAZUL
cum si prin cumpäräturi, aceste mänästiri ajung si
posede foarte multe prävälii in capitalä. Mänästirea
lui Gheorma postelnicul si a sotiei lui, jupincasa In timpul domnici marelui voievod (vezi fig. 19),
Caplea, cumpäti °data sapte pràvàlii cu suma de Bucurestii sint teatrul unor scene extraordinare prin
27.600 de aspri, privälii pe care i le confirmä Mihnea- intensitatea, rapida succesiune i inexorabila lor duri-
voievod in 1585-1586. Cea mai mare proprietarä tate ; o sceni aduce sau provoaca pe cealaltä, intr-o
de acest fel va ti, cu timpul, chiar ctitoria lui Alexan- inläntuire fatalii. Este o epoca viforoasà, de sufe-
dru Oaie-Seack mänästirea Sf. Troj ji, däruitä bogat rinte, de inilltare si de cfidere, intocmai cum a fost
de fiul säu Mihnea i devenitä sub nepotul intreaga sedpinire a Viteazului", dominatä insii de
Radu Mihnea, care o reface in intregime, prima idcea de capetenie a acestuia: lupta impotriva tur-
mäntistire a Bucurestilor. Un numär mare de prd- cilor spoliatori i opresivi.
vilii va stäpini i Mitropolia. Drama a inceput la 13 noiembric 1594, in ziva
Sub predecesorul lui Ilihai Viteazul, sub Alexandru in care multimea creditorilor turci a fost chematä
cel Räu (1592--1593), capitala vede repetindu-se la vistierie spre a se face socotelilc. Mihai se impru-
scenele singeroase din vremea lui Mircea Ciobanul mutase cu sume mari pentru a obtine domnia ;
Alexandru Oaie-Seacä. Ele nu lipsiserä, nu-i vorbii, trebuisc sa recunoascä i datoria enorma a pre-
nici sub Petru Cercel, nici sub Mihnea, dar sub decesorului. Creditorii Il insotiserä in tad i aveau
Alexandru cel Räu calificativul nu-i lipsit de semni- o atitudine obraznica, provocatoare ; merseserà cu
licatie ele capita o deoscbiti amploare. O cronicä indrizneala pinä acolo inch atacasera insusi palatal
a sasilor, deci un izvor extern, neinfluentat de riva- domnesc. Mihai, care, in primul an al stäpinirii lui,
litätile interne, ne spune cá acest voievod a täiat inchciase aliançá atit cu principelc 'Fransilvaniei,
pe boieri ca pe vite si a domnit ca un tiran si un Sigismund Báthory, cit i cu domnul Moldovei,
ptigin". Chiar Mihai Viteazul, pe atunci mare ban Aron Tiranul, primind de la cel clintii i un corp
al Olteniei, era sA piará. Cáci domnul il acuzase de oaste de vrco douii mii de oameni, sub comanda
utnblä impreund co un grup de boieri sa-1 fás- ciipitanului de Fagäras, hotäri si inceapii lupta.
toarne i il implicase in procesul acelui grup. Se pare Avindu-si ostile strinse sosised i Buzestii din
cä Alihai a aflat la vreme de cc i se pregätea si a luat Oltenia, cu contingentul lor convoacil pe credi-
calea pribegiei. Intr-un hrisov din 1594 o spune torii turci. Cind accstia se adunará, incepu intr-a-
limpede: Cind s-au intimplat domniei-mcle pribegie devär socoteala, dar o socotealä singeroasä. Au pierit
de la Craiova...". Traditia, consemnatil in cronica atunci, nu numai in Bucuresti, dar si in celelalte
liii Radu Popescu, prezintä insá lucrurile altfel, orase si tirguri ale tärii, si nu numai in Aluntenia,
anume, ca Alexandru ar fi vrut sa-1 omoarc, deoa- dar si in Moldova, toti turcii intre ei i multi
rece ii iesise nume cum ca iaste fecior de domn". ieniceri i toti creditorii, indifercnt de twain ; o
Deci au trimis cu urgie i 1-au adus la Bucuresti. data cu ei au pierit i inscrisurile datoriei.
Si trecind pe ling5 Biserica Alba pe vremea liturghiei, Al doilea act a avut loe peste citeva zilc, cu prilejul
s-au rugat armasilor sa-1 lase si asculte svinta litur- sosirii in Bucuresti, venind din Ungaria, unde ocu-
ghie si, lasindu-1, au intrat in biserici i, rugindu-sä, pase ceratea Raab, a unui emir turc, insotit de un
s-au fag:lc-tuft lui Sfeti Nicolae, fiind hramul, cii, de-1 detasament de peste douà mii de oameni. Emirul
va mintui, sä-i facà mänästire in numele lui, precum träscse in caselc vistierului Dan, case solide, de
au si fäcut. C5, ducindu-1 la domn i tägacluind de piaträ, si incäpätoare, situate, dupil traditie, in por-
näpaste, au jurat Cu 12 bojari ca nu iaste fecior de tiunea din oras delimitati de Calea Cálárai, Bule-
www.dacoromanica.ro 63
rig. 19 Mihai N'imana]. Gravuri in arana
dupi portrctul executat la Praga in 1601 de
Acgidiu Sadeler. (C.C.G.)

444

'

,cum priul. S.Cx.K."

vardul Hristo Botev (fost al Domnitei) i strazile dei victorioasi, n-a putut impiedica inaintarea armatei
Stclea si Mina. Mihai ii avea resedinta in palatul turcesti, mult superioara numericeste. Dupä un popas
domncsc deia Radu-Vo da, lingä care se afla i tabara la Vacaresti si dupi cc orasul e pradat si ars de deta-
transilvanenilor. Emirul, ai carui ostasi facusera tot samentul ungurcsc si de lefegii, care spuncau ca c
felul de excese in oras, bätindu-si joc de fcmci si mai bine s'a ja ci bogatiile decit dusmanul, oastca
copii, incearca sa puna mina prin viclesug pe domn, lui Mihai se rctrage pe Dimbovita in sus, spre munti,
dar nu izbuteste ; accsta, in schimb, ataca prin sur- asteptind oastca lui Sigismund Báthory, in timp cc
prindere tabara turca i ii da foc in cinci locuri ; Bucurestii sint ocupati de armata lui Sinan-pasa.
cascle lui Dan visticrul sint bombardatc cu tunul, Acesta, voind sa-si asigure in capitala tarii un punct
si cmirul, impreuna cu intregul sau detasament, arc de sprijin putcrnic, fortifica' orasul. Cu trci mii de
soarta crcditorilor ; prada c barre bogata : saci dc mcsteri i aptezeci de mii de salahori sa nu fie
aur, giuvaeruri, vcsminte i odoare pretioase, multe exagerate cifrele izvorului contcmporan ? recru-
din ele luatc Cu prilejul campaniei in Ungaria. tati din satcle i tirgurile ocupate, inconjura el mai
Evident, accasta dubla provocare nu putca ramine intii Bucurestii cu o dubla aparare: un sant lat de
firà raspuns. El a fost dat prin expeditia de pedeapsa"
conclusa de Sinan-pasa, in vara anului urmator,
clupa ce doua inccrcari, a pasilor de la Dudare si a Amintim, sprc comparatie, ca stefan cel Marc a
ridicat cctatea de la Chilia-Noda, in vara anului 1479,
tatarilor, in lama 1594-1595, fusescrä sfarimatc cu 800 de mesteri zidari si 17.000 dc lucratori"
de Mihai i capitanii sal. Batalla de la Calugareni, (Cronica mido-germana).

64

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU ISTORIA BUCUREVILOR Harta or. 2
o.o 0
0.0
000
1/4

. 0.0
0
- oBariera
Bariera
DEZVOLTAREA BUCURESTILOR iNTRE 1300 si1831
Bariera 4Z,
Herásträu ° Bariera Mindritului
Bariera ==...
Mogo;oaei
o. Tirgo - S t e
vistei ). srab t/ or
2 Bar:era Tit:auk,' de Mare
Bariera
Podului de
ogirh.,
0 Cirnpul
PS:mint j- Q
L
Belvedere
o Dialsamon Mosilor
,
7, 3
P'rcuPe/n
Ilo/
3. A. k.
&
o
515 St Voierozi Ba 00orv/
(Cht.to Arista*
i.
A. A
o cia. Amara' warier
A ,
frienei ffruisru
AtarMarr Bartera
BrIcoene, 00orul Vechi' . lancului
t
8,, Sera. (8,4.1N
5
A
8,5 ON*,
3 55 Batqtet

54 Pope kw
1,

6 ..81PoN.sors
a a ea 56 50 Watseka,

Spre 801int117
QCI Cotrocem
. a. a
8,3 0e4.9141cie

II/////°
8rincovea Bariers
S IVergului
(Panteltmon)
Curte Kin.Sf
Irroni
Thrnic/orr Arai 27,

'MS

4:P
Aflti
rrorti
u. /nt valor ct;
ç. chea bariere Dudesti
Bariera Spire'
3
5.00orta

a Bariera
Dudesti

Aienr N0111)10
1 Carted Veche
mo""
2 Palatal Sutu .tn
Fcnsor
3 Casa Dinicu 6olescu Manea Cavell

4 Casa D/mitrie Chica Cb

5 Casa Rack Slat/per:mu oce


6 Academia Dumneasc,1
7 Palatal Brincoveanu N
8 Coast Dudescul
9 II Man. Brincoyeanu a
Zalhanaua
10 lid I111/ COMA:WM VOO'd s, Magi hloscu
122
11 » lui Serban Vodii o Dobrateasa
12 11 Co/pi
13 11 Pappasog/u Monte din
Bariera Beilic
Wan
14. » Grecilor (Serbs n Voclä)- 4.

15 Tirgul de Sus 27 Mah. Sf Vineri


16 Tirgu/ de dos 28 0/tenilor
17 Maha/aua Brosteni 29 » din Sirbi
18 Mah Tabac/ 30 Dobroteasa
19 Sarindar 31 » I/dricani Legenda
20 Brezoianu 32 » Mihai Vodi
21 Steiarul 33 Mitropoliei II1 WINN . I Hotarul in timpul lui Vlad Tepes, 1459 o 500m 1 km
fr-
22 » gis Doamnei 34 n Palm Ivascu
PI PI Mihai Viteazul , 1600
23 Bradu ,4rhimandrituki
24 Ole tari/or 36 » Postivarilor 1, PP PP C.Brincoveanu ,1700 MiirtVäciresti
25 Sépunarilor 37 Carte.? /Ira
26 MiCelarilor 38 Dealul Spirii
fixat de Regulamentul Organic , 1 iulie 1831
4,
P POLONIC

www.dacoromanica.ro
3 stinjcni si tot atita de adinc (circa 6 mctri), Dimbovitci, si-au refacut rcpcdc locuintele. Numai
iar la marginca dinauntrul santului, o intiritura uncle läcasuri biscricesti, cum a fost manästirea
alcatuita din dotia rinduri de trunchiuri mari de SI. Troita, manistirea Stelca, biscrica doamnei Maria
copad, spatiul dintrc ele fiind umplut cu painint. si doamnei Stana si uncle case boiercsti, de zid sau
Sc rccdita dcci, dar in mod mai complex si cu piatra, n-au putut fi refacute usor. Dar dc-abia isi
un caractcr militar pronuntat, ingraditura din incropiseril oamenii gospodariile chid, in toamna
vrcmca lui Mircea Ciobanul. Pe accastä intaritura anului urmator, in octombric 1596, se produsc, pe
circulara sint construitc nouä bastioanc sau basti", neastcptIte, un atac al titarilor. Bucurcstii aid arsi
tot din trunchiuri dc copaci i pamint, fiecarc din din nou Mihai era la Tirgovistc ; acceasi soarta
ele putind primi cincisprczccc tunuri. Deosebit, se avura si Buzau' si Gherghita. E adevarat ca hoardcle
fortifica, iarasi prin trunchiuri dc copaci i pamint se rctrascra in graba, nevrind sa primeasca lupta in
adäugindu-sc i cinci bastioanc complcxul de pc cimp deschis; dui insä fusese ficut Orasul i satele
colina de la Radu-Vocla, inclusiv cimitirul din drcptul inconjuratoare prczcntau un aspect dureros. Croni-
actualei biserici a lui Bucur, alcatuindu-se asa-zisa carul contcmporan Balthazar Walter, martor ocular
palanca" a lui Sinan-pasa, pomenita in mai multe al distrugerilor din cci doi ani consecutivi, serie:
rinduri in documcntele veacului al XVII-Ica ; ca putea Astazi de-abia se mai infitiscazi calatorului, ici si
cuprinde ca la zecc mii dc oameni. Biscrica mana- colo, cite o cask biscrici stricatc, ziduri in mina,
stirii de aici e transformata in moschee ; se parca In locul curtilor i cladirilor de a ciror privelistc
cJ tara insasi va ajungc un pasalic turcesc ; Tirgo- se bucura odinioarr. Pc dcasupra izbucni si molirna,
vistea fusese i ca fortifirata, ca si I3ucurestii, si tovaras obisnuit al razboiului; Sc adauga i foametea,
inzestrati cu O garnizoana puternici. Dar desfäsu- pcntru ca nenorocirca sa fic completa. Si totusi, cu o
rarea ulterioarii a razboiului dovedi ca toate accste staruinta, energie si increderc in viitor care explica
fortificatiuni crau inutile. Armata lui Mihai, unita rcfaccrea necontenita de-a lungul veacurilor a
cu accca a lui Sigismund Bithory, sili, printr-o orasului bintuit dc atitca nenorociri, Bucurestii re-
ofensiva victorioad, pe Sinan-pasa sa se retraga. nascura din ccnusa lor. Nu stntem de paterea lui
Nici nu se inccrcil macar, asa cum se intimplase la Gion, care crede ca orasul nu s-a mai ridicat bine
Tirgoviste, o aparare a Bucurestilor. lenicerii pe picioarc deck in timpul lui Matci Bzsarab", asadar
spahiii jefuira cc mai ramasese i &dud for orasului. abia peste aproape patru decenii. In realitatc, cu
Sinan insusi se lauda, intr-o scrisoarc adresata lui exceptia citorva läcasuri bisericcsti, a caror refacere
Nisangi-pasa, ca a dat prada focului i flacarilor a intirziat, incolo locuintele i pravaliilc s-au refacut
toate casete, bisericile, gradinile si vilele, adicä aseza- relativ repcdc. Rcpcziciunca accasta se explica, pe
rile boiercsti". Palanca" fu si ea distrusa, biserica de o parte, prin felul construqiilor majoritatca
fiind incendiad i azvirlitä in aer cu praf de pusca. din Ictnn i impletiturl muruid, cu acoperisuri de
Un document din 1614, fcbruaric 23, arati ca au sau stuf, o mica minoritatc fiind de zid i cu
stricat (Sinan) si au surpat... manastirea, insi mai acoperis de tigla sau olane pe de alta parte, prin
ales a ars de foc din ciubucilc de sus pinä la temelic, bogatia pamintului. Erau de ajuns doi-trci ani de
jos, si au ars pina la temelie si toatc par* dc prin- cu rccoltc bune si prasile de vitc, pentru ea
prejur, trapezaria si toate chiliile". Iar un alt docu- oamcnii sáji vada din nou gospodariilc inflorind.
ment, inedit, dc mai tirziu, din 1663, februarie 3, E adevarat cii dupa prapadul repctat din 1595-1596,
prccizcaza: Iar dupa accia, cind au fost in zililc Mihai sta mai mult in altc resedinte, la Inccput la
raposatului Mihai-Voda, stricat-au turcii manastirca Gherghita, apoi la Tirgoviste, dar Bucurestii nu
din tcmcliia ci, dc o au fost aprins cu iarba de pusca, sint complct dclasati. Din accst ora da voievodul
deci au perit atuncc bucatele manästirii i s-au rasi- actc atit in 1596, in august, cit si in 1597, in aprilie ;
pit si Actiunea de distrugcre a Bucures- apoi in 1599, in martic si in mai. Tirgovistca va fi
tilor de calm armata lui Sinan e dovedita de altfel prefcrata si dc Radu Serban; marca majoritate a
prin altc documente interne. Asa, de pildá, docu- actclor lui proNin din aceasta vcche resedinta a pill.
mcntul din 1632 refcritor la manastirea Stelea, spunc: Gasim totusi i documente date din Bucurcsti in
Deac-au venit Scnan-pasa cu multimc dc turci aici ultimii ani de domnic (1608-1610).
in Teara Rumancascii, de au robit si au stricat tcara Ultimul an al domniei lui Mihai Vitcazul a
si au ars toatc bcscaricile i manastirilc dc in toad' inscmnat o noua cumprina pentru Bucurcsti. In urma
tcara..., au ars si manastirea Stelea". Am aritat mai infringcrilor dc la Nacni i Bucov, voievodul trebuisc
inaintc (p. 55) actele privind biscrica doamnci Maria si pardscasci tara, indreptindu-sc spre Viena. Simion
doamnei Stana, biserica distrusa si ea dc armatcic Movila, hawk lui leremia, domnul Moldovei, ocupa
turccsti, de a ramas numai pamintul pustiu". Cind, scaunul; dar armata carc-1 ajutasc sä biruiasca,
dupa biruinta dc la Giurgiu, s-a intors Mihai-voda armata alcatuita din lcsi i moldoveni, ii spori
in orasul sau de scaun, aspectul acestuia era jalnic. singuri rasplata, jcfuind pretutindeni. O, saraca
Dar bucurcstcnii nu s-au läsat ; primind i ceva de tearä cc au pätit atuncca cxclama cronicarul
ajutoarc de la domnie, avind lcmn in pädurile de la ca au pradat si au jahuit toad tcara, i manastirile,
marginea orasului si stuf in baltile Colcntinei boiari, i sa'raci, pina ce au luat tot ce au gisit

www.dacoromanica.ro 65
la el'insii." Inacelasi timp, turcll praciau i ro.beau Tot Mibal Vitcazul a t acut §1 un poa peste Dimbo-
pc de alta parte. visa, podul riposatului Mihail-voievod", Cum
De la Mihai Viteazul a rimas in Bucuresti mina- spune un document din 1623; peste acest pod trecea
stirea cc-i poarta numcle ; ea a fost ridicata, asa cum drumul cc lega orasul cu ctitoria voievodali.
am arltat mai sus (p. 63), inca inainte dc a ajunge La sfirsitul veacului al XVI-lea, Bucurestii ocupau
la domnie. Mihai o inzestreazi bogat, cu patruspre- o suprafata apreciabilri si pe malul drept. Cerceta-
zece sate, dintre care treisprezece cumparate de el torii de pina acum ai trecutului orasului subesti-
insusi de la mosncni cu suma de 472.000 dc aspri meazi, in general, dezvoltarea de pe acest mal. Ceca
unul &wit de sopa sa, doamna Stanca. ce nu inseamni cii sintem de acord cu pirerea expri-
Restaurata cu grija in zilele noastre de catre Co- matà in 1889 de profesorul Lichiardopol, unul din
misia monumentelor istorice e o intrebare primii cercetitori temeinici ai ora§ului, care credea
daca au exfstat la inceput cele doui turle mici sau ca Bucurestii s-au dezvoltat, la inceput, mai ales pe
daca" au fost asa de apropiate, de inghesuite chiar, mala deep ; nu socotim insä nici cA trebuie asteptat
in turla cca mare, centralà avind de jur imprejur secolul al XVII-lea pentru a se constata mahalalele
chiliile ce adapostesc acum Arhivele Statului, pistrind intemeiate pe malul drept al Dimbovitei. Inca pe
incapatoarea pivnita cea mai veche din oras vremea lui Mihai Viteazul existau aici aglomerani
ctitoria lui Mihai Viteazul este unul din monumen- importante de populatie. Una a fost aceea a postava-
tele reprezentative ale Bucurestilor si o adevarata
podoabil a lui (vezi fig. 20). Fig.!20 Biserica Mihsi-Vodi; In fostele chilli reficute se afIlastilel Athivele
Standui (LCS.O.R.).

C.0

°
PIP t Ip_1;

r fiffr'LL

66

www.dacoromanica.ro
rdor, grupa ti in jurui _Biscricii Aibe, in aprojAcrea restilor, pina in hotarul Grecilor, §1 din Calca Vld-
versantului de est al Dealului Spirii. filpäturile intre- re§filor in jos, pini in Dirnbovita, si din palangi in
prinse la aceasti biserici in 1954 si 1956 au dovedit jos, pini iar in Dimbovitr. Pe acest loc se adunaseri
cxistenta unui prim läca§ din veacul al XVI-lea, oameni din toate pärtile, dc strinsurr, alcituind
avind aläturi un cimitir. Postävarii se indeletniceau o slobozie. In prima sa domnie, Radu Mihnea,
Cu tesutul postavurilor pe care le spälau in lacul sau nepotul de fiu al lui Alexandru, da o porunci, la
balta din mahalaua lor. Erau meseriasi de searni, 6 septembrie (1613), ca si fie in pace si slobodi
cunoscuti, impreuni cu colegii lor de prin judete mabalaoa ce este pre lingd pub:Mire de bit si de toate
ii constatim in Ilfov, in Dimbovita etc. sub dijdile si minciturile cite sint preste an in pelara
numele de postivari de tara". Marfa lor era infe- domniei-meale... numai sa fie de treaba si de lucrul
rioari celei produse in Ardeal, cu atit mai mult sfintei ministiri la ce va trebui". Dupi toate proba-
celei importate din apusul Europei, totusi, satisficea bilititile, mahalaua exista dinainte de Mihai Viteazul,
nevoile päturilor de jos oräsenesti, ale negustorilor din vremea lui Mihnea Turcitul, poate chiar din
si mestesugarilor rnirunti, precum si ale unor fruntasi vremca lui Alcxandru, intemeietorul ministirii.
ai satelor. (Pcntru alti mestesugari ai orasului, vezi, Credcm deci, in concluzie, ca la finele veacului
mai jos, capitolul rcspectiv.) O alti aglomeratie sau al XVI-lea, sub Mihai Viteazul, lunca de pe malul
mahala era aceea din jurul ministirii Tirnov, situati la drept al Dimbovitei era locuiti, pe o litime apre-
est de mahalaua postivarilor. Aceasti ministire, avind ciabili, incepind din dreptul podului Mihai-Vocli
la inceput o biserici de lemn, in locul cireia Matei Ba- pini dincolo de podul $erban-Vodi. Case izolate
sarab a ridicat una de zid, s-a numit mai tirziu Sfintii vor fi fost çi intre podul Mihai-Vodi çi podul de la
Apostoli. In mahalaua din jurul mänistirii si-a avut lzvor, unde, pc malul drept, la poalelc dealului, se
ocuinta, dupi pirerea n oastri, Andronic Cantacu- afla ministirea postelnicului Ghcorma si a jupinesii
zino, sfetnicul lui Mihai Viteazul ; aici gisim apoi lui, Caplea, in timp ce deasupra, pc botul dealului,
asezarea fiului siu, a postelnicului Constantin Canta- se inilta frumoasa ctitorie a Viteazului". Aceste
cuzino, a carui sotie, Elina, era fiica voievodului doui licasuri sint considerate, in actele de la finele
Radu Serban. Tot in aceasti mahala si-a avut, poate, veacului al XVI-lea si inceputul celui de al XVII-lea,
locuinta si unul din boierii de vazi ai lui Radu Mihnea, ca din sus" de oras. De asemenca, case izolate vor
Constantin Baptista, zis si Cilibiul". De la aceasti fi fost si de la vale de podul $erban-Vocli pinä in
porecli a lui Baptista altii cred ea de la aceeasi dreptul ministirii Sfinta Troiti, consideratä, in actele
porecli a lui Andronic sau Constantin Cantacuzino din acecai perioadà, ca din jos" de oras.
care vine din turcescul celebi çi insearnni nobil, Pe lingi aceste mahalale, mänästiri çi biserici erau
de neam bun", s-a numit ulita principali, poditi, apoi, tot pe malul drept, numeroase vii, livezi
a acestei mahalale podul Cilibiului" si uneori chiar gridini, intre altele livedea domneascä" çi ciu-
mahalaua insäsi. Trecind peste bordeiele si casele tiria" amintiti anterior. Livedca domneasci se in-
calicilor, de la vest si nord-vest de dealul" viitoarei tindea cam din dreptul gorganului" pinä in dreptul
Mitropolii, era, la est de acest deal, mahalaua din portii de sus a Curtii domnesti. Pentru multimea
jurul ministirii Sfinta Ecaterina, ministire pomeniel celorlalte livezi çi vii citim un singur document,
documentar pentru india data' la 5 iulie 1589, dar acela din c mai 1585iunie 1586 >, prin care
care exista inca din timpul lui Alexandru al II-lea Mihnea-voievod intäreste ministirii lui Ghcorma
(1568-1577) si era inchinati nfinästirii Cu acelasi postelnicul si a sotiei lui, jupineasa Caplca, stipinirca
nume de la Muntele Sinai. Aceasti mahala se intindea asupra unci scrii intregi de asemenea proprietäti,
de o parte si de alta a drumului care, plecind din anume: 1. 12 rozoare de viie 'raga livezia, cumpi-
dreptul Curtii domnesti si traversind Dimbovita, o rate de Alexandru-voievod cu 12.000 de aspri de la
lua spre Giurgiu. Este o mahala foarte vechc, datind, Costanclin Grecu si diruite de cl minästirii ; 2. mo-
credem noi, inca din primele timpuri ale orasului. sic in locul minästirii çi livczi lingà vii si cu pomet,
Cici acest strivechi vad al Dimbovitei din partea acolo la mänästire", &niki de Ghcorma postelnicul,
de jos a Curtii, ca si cel din partca de sus (in dreptul care o cumParase de la oriseni cu 24.000 de aspri ;
Cáii Rahovei de azi) au trebuit si aibi asezäri orne- 3. 4 rozoare de viie acuite tot de Gheorma, care
nesti si pe malul drept inca de la inceput ; vor fi le cumpirase de la popa Bogdan din Bucurcsti cu
stat aici paznici 'ai podului, care luau brudina" sau 4.000 de aspri" ; 4. o livadä la Lacul Adinc, pini
taxa de trecere, ostasi care privegheau, acoperind In apa Dimbovitii, diruitä mänistirii de Nccula,
accesul, resedintei.dinspre miazizi, agenti ai vistieriei feciorul Armei si al Mariei, In schimbul inscrierli
care cercetau carde cu madi ce intrau in oras. in pomelnic a lui si a pirintilor lui ; 5. o livadi
In sfirsit, o alta mahala se formase pe lingl minä- si Cu viie çi Cu locul, iar din Lacul Adinc pini iar
stirea Sf. Troiti. Alexandru al II-lea, Oaie-Seaci, in Dimbovitr, diruiti de Miho negutitorul in
ctitorul acestui licas, ii diruise, pe malul drept al schimbul inscrierii in pomelnic a patru suflete".
Ditnbovitei, o bucatä de loc ale cirei hotare le Dealul viitoarei mitropolii era acoperit de vii ; ele
cunoastem : De lingi crucea lui Istfan, din sus, se intindeau si pe povirnisul sesului spre luna, din
cit tine palanga (lui Sinad-pasa), in jos, pc Calca Vici- dreptul Dealului Spirii pini din jos de Viciresti.
www.dacoromanica.ro 67
PREFERINTA ARATATA TIRGOVISTII. obicei. Bucurcstii au fost pradati ; uncle lacasuri au
BUCURE$TI1 SUB URMA$11 LUI ars ; s-au comis i omoruri. Un document din 1613,
MIHAI VITEAZUL iunic 4, de la Radu Mihnca, nc spunc ca hrisoavelc
de proprictatc ale minastirii Sf. Ecaterina s-au
picrdut cind cu rautatilc, cind a vcnit Batir Ga-
In ultimii ani ai domnici sale, Mihai Vitcazul a bor craiul Cu ungurii aici in tara domniei-mcle
stat mai mult la Tirgoviste. Va fi contribuit la accasta si a luat atunci toatc averilc sfintei manastiri...
.i starca de ruina in care se giseau Bucurcstii dupa si a ars si manastirca si a diat si un calugär ;
cele doui pridaciuni i focuri din 1595 si 1596, apoi atunci le-au luat i hrisoavelc si eartile dc
dar se vor fi adaugat i altc considercntc. Tirgo- mostcnirc..."
vistea era mai aproapc de munti, mai putin cxpusa Rautati" de acestea mai cunoscuseri Bucurestii
unui atac prin surpriza, cum fusesc raidul-fulger si satelc de primprejur si in primul an al domniei
tataresc din octombric 1596. Pe de alta parte, era lui Radu $erban, cind tatarii incercasera sa insc.auneze
mai aproapc de Transilvania, spre care se vor din nou pe Simion Movili. Un ecou ni sa pastrat
indrcpta tot mai insistent privirile voievodului in actul din 1621, noiembric 9, prin care Turturea
care in 1597 incepusc tratativc cu impiratul Rudolf, paharnicul vindc lui lirizea vel-vistier ocina de la
iar in 1598, la 9 iunie, inchciase un tratat cu Ciumernicu, la sud-cst dc oras, din cimpu, si den
accsta. padure, si din apa Dimbovitii, ca vad de moad
Tot in Tirgoviste a stat cea mai mare parte a Cu livczilc" pc 7 000 de aspri gata; actcic de pro-
timpului si urmasul lui Mihai Viteazul, Radu $erban prietate nu i le poate da, caci au perit de dotati,
(1602-1611). El totusi se intcresead si de Bucuresti: and au !dial a/aril pre utabi mien Pdtru banal de Glina".
construieste un pod peste Dimbovita, podul $erban- Sc vede ca. un ccambul", adica un detasamcnt Vita-
Voda, cum Ii spunc un hrisov din 3 martie 1631; resc, facuse un raid in regiunea bucuresteana, in
pe aici trecca drumul sprc Giurgiu ; de la pod si-a timp cc grosul armatci se indrepta spre °grain,
luat mai tirziu numele drumul insusi care in por- uncle a avut loc prima batalie, nedecisä, Cu
tiunca din oras era podit cu birne transversale si Radu $crban.
chiar mahalaua vecinä. Tot lui Radu $erban i se Tirgovistea c preferati i dc domnii urmatori.
datoreaza i helesteul" din partea de sud a orasului, Marea majoritatc a actclor emise sub Radu Mihnca,
amintit intr-un document inedit din 3 martie 1632; in prima si cea dc-a doua domnie (1611-1616 si
el venca, dupi toate probabilitatlic, cam pe uncle 1620-1623), sub Alcxandru Bias (1616-1618), sub
este lacul din actualul Parc al Libertatii. Mai era Gavril Movila (1618-1620) si in prima parte a
un alt motiv, de ordin sentimental, carc-1 facea pe domniei lui Alexandru Coconut (1623-1627) provine
Radu $erban si vina din Tirgovistc in Bucuresti. de acolo, in timp ce actcle date din Bucuresti con-
Cunoscuse, insurat fiind, pe o vaduva, Elina, fata stituie o mica minoritate. Abia din mai 1625 Co-
popci Constandin din oras din Bucuresti", cum ne conut", nevirstnicul fiu al lui Radu Mihnea avu-
spune un document ulterior ; ca ii avea asezarea sese la suirea pc tron, in 1623, 12 ani ii stabileste
in satul Tintava, dincolo de Sabar, sprc vest de oras. statornic rescdinta in Bucurcsti. Asadar, timp de
Cu accasta vaduva a avut cl doi copii, nelegitimi, mai bine de un sfert dc sccol, Tirgovistca si-a reluat
din flori", pc Constan/in, care va ajunge in 1654, vechea calitatc de capitala a drii, fäcind o scrioad
dupi Matci Basarab, domn al Tarii Romanesti, si concurenta Bucurcstilor ; faptul a avut urmari asupra
pe Alexandra. ritmului dezvoltarii acestora. Totusi, nu se poatc
Pe vremea lui Radu $erban, c constatati do- spune ca in accst ristimp ei au fost total ignorati.
cumentar manästirea Ccrnica, la cst de Bucu- Dupi Radii $erban, i Radu Mihnea s-a intcresat
resti, numita i manistirca de la grädistea Flo- de orasul de pc malurilc Dimbovitei. El reface,
restilor", ctitoria lui Ccrnica, marelc vornic dc in 1615, ctitoria bunicului si pirintclui ski, con-
aci numelc de azi al läcasului si a sotici sale struind o noua biserici, impunatoarc, si chilii trainicc,
Chcajna. pe colina manastirii Sf. Troiti, colina care de atunci
La inccputul ultimului an al dornnici lui Radu $er- a si capatat, impreuna cu minastima însàli, numcic
ban, in ianuarie 1611, se produsc un atac prin sur- de Radu-Vodä (vezi fig. 21 si 22). li sporestc
prizi al principclui Transilvaniei, Gabriel Bithory, apoi considerabil averca, adiugindu-i satc, vii,
care, pc de o parte, se temca dc dommil muntcan valii ; aceasti minästire va ajungc, Cu vremea, cca
amintirea lui Mihai Viteazul era incri vie i, pe mai bogati nu numai din Bucurcsti, dar si din in-
de alta, voia sa fie el stapin al Miantenici. In miczul trcaga pica. Actcic ci de proprictatc sint in numar
iernii, pe cind toad lumca statm la adapost, soldatii de 8.342 (opt mii trci sute patruzcci i cloud), iar
ardcleni trecura muntii, pe neasteptate, ocupara Tir- rczumatcle, foarte sumare, ale accstor actc formcazi
govistea, de unde Radu trebui si sc rctraga preci- un volum de 543 de pagini.
pitat in Moldova, si cuprinsed apoi rcstul tarii. Radu Mihnca confirma, la 10 ianuarie 1623, si
S-au facut atunci mari excese dc catre soldatcsca, scutirile de care se bucurau mahalagiii din jurul
locuitorii ncputind fugi in paduri, dupa strävechiul manastirii, yeti cumin, veri grec, veri sirbu, veri

68

www.dacoromanica.ro
arbinas, yeti ce om ar fi", de toatc dirile i muncile acclasi motiv. Ei fuscseri insi inv insi dc catre boicrii
fatä de domnie. domnului la sat, la Minqti", adica la Batea de azi,
In noua biscrici, refic-uti radical in veadul al in nordul Bucurcstilor. De data accasta, sub Leon,
XIX-lea, a fost ingropat, la 5 fcbruaric 1626, cti- miscarca c mai puternici si obligi pc domn si ccdezc.
torul Radu Mihnea, mort la Hîrlàu, ca domn al Alai ales ti se adiuga i amenintarca grupului de
Moldovci. Piatra sa dc mormint s-a pistrat pina boicri pribegi, in fruntc cu Matci aga din Brinco-
astazi. veni, care, din Transilvania, se pregitea si coboare
Sub accst domn, care se inconjurasc dc o sum5 de peste munti. Dc accea domnul stringc la Bucurcsti
dregitori grcci, se produce prima reactiune impo- toati tara" in rcalitatc, numai boiari mari si
triva cicmcntului sträin: e accca a lui Bircan, fost mici i rosii i mazilii i toti slujitorii" si, vizind
marc stolnic al lui Radu $erban, si a unui grup dc toti atita siricic i pustiirc tire, cauLi si atle dc
cipitani i iuzbasi. Complotistii sint insi dcscoperiti unde cad acele ncvoi prc tara". Aflatu-s-au i s-au
si plitesc cu capul incercarea lor. O a doua rcactiunc, adevirat citim in asczimintul solemn pe care
mai puternici i care duce la indepirtarea domnului Lcon-vodi il da cu accst prilcj, la 23 iulie stil vcchi
si la uciderca dregitorilor sii greci, are loc sub 1631 cum toatc nevoile si siricia Viril se inccp
Alexandru iliai. cfit rniscirii sint, de data aceasta, dc la grccii striini, carii amestcci domniile si vind
Cirstea vornicul i Lupul paharnicul Mchedinteanul. tara fiel mili si o prccupesc prc capetc asuprite
Daci cel dintii piere tiiat, cel de-al doilea, avind (adici luind dobinzi mari), si dad vin aici in tara,

I . '
I
I I I.I it,
.
° G-s Ub \ Pie

Fig. 21 Stampl ,eche InfltisInd mInastirea Radu.V.13. In incinta for. Fig. 22 Starnpl din sec. XIX InflrisInd m2n3stirea Radu-Voda si, In stInga,
mad de cbilii se al là biseri. mlnIstirii. (?t1.1.13.) Dixrica lui Bucur; In Cali curse Dlinbovita (13.A.R.);

ajutor din Transilvania, izbutcste si ocupe Tirgo- ci nu socotcsc si umblc dupi obicciul tirii, ci strici
vistea si Bucurestii, in timp cc domnul fuge, mai toatc lucrurilc bunc ; i adaugi lcgi rcic si asupritc...
gol, fin i manta" cum spunc un cronicar contcm- si inca alte multe strciniri au aritat sprc oamenii
poran la Braila. Indati inccpu vinitoarea dupi tirii, nesocotind prc nici un om dc tara', instrcinind
greci, atit in Bucuresti, cit si in toati tara. Boieri, oamenii despre domnia mea cu pismc si cu nàpiti i
negustori, prelati intrc acestia si un arhicrcu avorind sdracii fdrel mild" (mai ales). De accea, domnul,
fuel ucisi, iar averile lor pridate; un cipitan de al imprcuni cu tot sfatul, facc lcgituri i jurimint
lui Lupu, anume Buzdugan, ariti, in accasti pri- marc, de am jurat domnia mea Viril pe sfinta Evan-
vinti, un deoscbit zel ; cl avca i sprijinul tirinimii, ghclic i marc afurisanic... in sfinta biscrici a dom-
carc se aliturase rnicànii, pridind o scami' de ase- nici-mcle din Bucurcsti ; i dupi jurimint, cu tot
ziri boicresti. Dar sub noul domn turcii, vizind sfatul tirii cilcat-am accle obiccc rcic si lc-am pus
miscarea, maziliscri pc Alcxandru 1lia i numiscri1 domnia-mca toatc jos, si am scos acci grcci strcini
PC Gavril Movili atit Lupu, cit i acolitii lui den tara afari ca prc nistc neprictcni tirii fiind si am
ajung in mina turcilor, a faimosului Skender, pasa tocmit domnia-mca i altc lucruri bunc care si tic
de Silistra, i sint trasi in tcapi in satul Ciocinesti, de lobos tirii". Astfcl, in cc privcstc pc rosii, se
lingi Dunire. A trcia miscare impotriva grccilor, hotiriste ca ei si fie in pace de dijmi i gorstini
sub Leon-vodi, se imbini Cu o miscare a rosilor", si de viniriciu si si dca bir domnici-melc intr-un an
adici a unci insemnate parti din armata de tara, dc doui ori, de un cal cite ughi jadia galbcni] 40,
nemultumiti de greutatea dirilor. Inca sub prede- la Sf. Dimitrie si la Sf. Gheorghe". i aa, impozitul
cesorul lui Leon, sub Alcxandru Coconul, fiul lui era foarte ridicat ; totusi, fati de rcduccrca consim-
Radu Alihnca, avuscsc loc o rcvolt5 a criltirafilor", titi si fati de misurile luatc contra grccilor, Lcon-
adici a unci altc pirti din armata dc tan, pcntru vodi izbutcstc si-si asigure concursul armatei si al

www.dacoromanica.ro 69
hoierilor si, Cu ajutorul acestora, si respingi pc la gazda noasträ." Invite a doua zi ia curte, el se
pribcgii care venised cu oaste din Transilvania. duce acolo Cu träsuri domnesti, insotit de un numär
Lupta a avut loc, la 2 septembrie 1631, in marginea de bOieri, dar si de vreo 200 de ostasi din garda
Bucurestilor, deasupra viilor, din jos de ministirea domneasci, mai bine inarmati si imbrOcati ca accia
lui Mihai-vodi", asa cum ne arati cronica. Perit-au din Transilvania". Toate sträzile si pietele orasului
multi oameni de tot felul citim mai departe relateazi Strassburgh erau pline cu m5rfuri dc
prins-au si pre Preda Brincoveanul, nepot lui Matei pret, pe care negustori italieni, greci, armeni si turci
aga, si pre Radul logofAtul de Desa i i-au ris- le expuseser5 spre vinzare. Multimea poporului era
cumpOrat viata cu bani de la Leon-vod5 ; diat-au atit de mare, inch se Orca cá toad romänimea se
si pre Adam banul acolo In tabärä aceasta fusese strinsese acolo. La curte, de asemenea, curtenii in
asczat5 «din jos de mänistirea lui Panä vistiariul numär foarte mare; ceremoniile lungi de tot ; luxul
adicA de minastirea Sf. Ecaterina lingi drumul In imbridmintea oamenilor si in harnasamcntul
Giurgiuluio si pc Preda Floricoiul din Greci cailor iarisi mare. Palatul insá c5dea in ruird din
au intepat pre Nusa armasul si au trimis la impOritie cauza vechimii si a deselor schimbari de domni."
40 de unguri". Fäcut-au Leon-vodi continua Vod5, purtind cu5m5, asteapti pe Strassburgh la
cronica si o movili mare IMO' drum" ; ea acoperea usa silii de audiend, inclinind capul si tinind miinile
trupurile celor cizuti ; peste movilä, care azi nu se la piept, dupà moda turceascr. Trimisul suede z
mai deosebeste insi de terenul inconjur5tor, a asezat ia loc pe un scaun alituri de domn ; in dreapta sint
o crucc de piatri, care se pistreazil ilia' in curtea dregkorii drii i ai curtii, imbricati in costum de
bisericii Slobozia ; inscriptia ei povesteste biruinta ceremonie, in stinga, citeva c5petenii turccsti. Cuvin-
repurtati asupra pribegilor": si citi au c5zut in tarea lui Strassburgh, ca si scrisoarea regelui Gustav
räzboi zac supt accasti movil5". Dar ceca cc nu Adolf sint tilmOcite in greceste si turceste de citre
izbutise prima dad va face Matei aga in anul urmitor. oratorul", aclici predicatorul curtii, preotul ortodox
Cind, in urma mazilirii lui Leon-vodi surveniti Benedict, de fel din Creta si care fäcuse studii dc
si din cauza accstor fr5mintiri fu numit Radu, tcologie timp de sapte ani la Wittemberg ; el stia
feciorul lui Alcxandru Bias, pribcgii se gribid si limba latinä, italianá si german5. Dup5 ceremonie
vin5 din nou din Transilvania, unde se refugiased are loc ospOtul. Inaintea principelui relateazä
dupl insucccs. De data aceasta Mad avea forte suedezul erau vase si farfurii de argint, la cei din
mai mari: Oltenia intreagä era cu el ; ii asigurase mijloc vase de pimint ars, frumoase, sm5Ituite,
si sprijinulputcrnicului pas5 de Rusciuk, Abaza. la cei din coada mesei talerc i blide de lemn.
Radu, la rindu-i, avea ajutor de la moldoveni, undc Cit tinu prinzul, bucatele nu se ridicad, ci se pused
tatäl su domnea, si de la t5tari. Lupta a avut loe uncle peste altele, pini cind, incetul cu incctul, se
tot lingi Bucuresti, dar in alta' laud, anume: din iniltari ca o grimadii. Vinurile erau alese i foarte
jos dc mAnistirea Plumbuitei". In ziva de 4 noiem- gencroasc". Cind domnul inchini, cu un pahar
brie 1632 se lovid sträjile, acelea ale lui Radu fiind foartc mare, in sOnátatea regelui Suediei, dau tunu-
infrinte ; a doua zi se dete bátá lia principalä, intre rile de arami si pustilc de se zguduie cl5direa si se
grosul ostilor. Ea fu crincen5 si dud toad ziva, ciocnesc pe mad farfuriile. Boierii drii inchina ir,
rätarii atachicl in mai multe rinduri. Spre seari, sOn5tatea domnului si beau apoi paharul, stind in
Matei repurti biruinta ; ear Radul-voda poves- genunchi. ,Ospitul tine ping seara tirziu. A doua zi,
tcste cronica au dat dosul, fugind Cu mare Leon-vodi, impreurd cu dregatorii sài i cu o
spaim5 i cu capul gol". O nouä movili se ridici escord de 1.000 de c5lAreti si 600 de pedestri,
peste trupurile odor pieriti si o nouä cruce, dc insoteste pc trimisul suedez cale dc un ceas.
piatd, vesti izbinda cclui cc avea sa-si zicl, in Boierii caliresc cal asiatici" si poard splendide
domnic, Matci Basarab. Aceasti crucc a fost inlo- vcsminte". Trimbitele si cornurile r5sunO in
cuiti in 1925 printr-alta nou5, care a disp5rut in p5durile de aproapc si in codrul vecin" (proximis
1952; ea se afla insä nu ling5 Plumbuita, ci pc in si/vis et vicino nemore"), iar linga domn,
malul lacului Fundeni, pird undc va fi ajuns des- tarii si un cor de cint5reti" cinta", cu glas tare,
f5surarea In romineste, cintecele strimosesti ale tarii (pa-
Pe cind domnca Leon-vocli, i anume, in martic Alaiul trece pe Rugg locul Medici
Irian, carmen").
1632, la citeva luni dup5 biruinta repurtati asupra recente cu pribegii", si Leon arad suedezului
pribcgilor", trece prin Bucuresti, in drum sprc mormintele celor ucisi si crucile ridicate in semn
Constantinopol, Paul Strassburgh, trirnisul regelui de biruintr. La popas, intr-o vale apropiad si
Suediei, Gustav Adolf ; insemnirile lui asupra orasului frumoad", au loc Intreceri cavaleresti, in minuirea
si Curtii domnesti ant din cele mai prctioase. Ajun- armelor, curse de cai, tragere la semn, domnul
gind in fata acestui intins si foarte mare oras «in con- dind cel dintii exemplu si risplätind cu dir-
specium vasti el ingentis oppidi» povesteste el ne-au nicie pe cei care se disting ; astfcl, unui nobil
intimpinat vreo sail' de boieri inarmati, venind sprc suedez, din insotitorii lui Strassburgh, li diiruieste
noi in fuga mare a cailor... i, desdilecind, ne salu- zece coti de stof5 de mOtasii, adusii numaidecit
tad in numele lui Lcon-vod5 apoi ne insotir5 din Bucuresti".
70

www.dacoromanica.ro
IN VREMEA LUI MATE! BASARAB domnia-mea cu ochii mei stilpii stoboarelor taiati
scosi din tarinä si am crezut domnia-mea si mai
virtos". Matei nu se 'Asa impresionat de faptul ca
Dupa atitea decenii de grele incercari ocupatii una din parti era vreo manastire vestita i bogatä,
straine, lupte interne, executii, jafuri i incendii, ca Radu-Voclä. In procesul pe care il avusese ea,
molimä i foamete urmeazi, in acest zbuciumat la 20 ianuarie 1636, cu Saya, vataful din Vacaresti,
secol, un rastimp de relativä liniste i de propasire : pentru 80 de stinjeni de mosie, domnul da dreptate
e domnia de douazeci i doi de ani a lui Matei Basarab. acestuia din urma. Iar in 1643, cind acecasi manastire
In toad aceasta domnie, nici turcii, nici tatarii nu Sc judecä pentru vadul de moara de la palanca"
ocupä Bucurestii ; nu au loc lupte interne pcntru lui Sinan-pasa cu un Dumitru, nepotul popii Radului,
domnie, cu represiunile inevitabile subsecvente ; cit ea pierde din nou. Desigur, faptul a produs impresie
despre incercarile pe care le face Vasile Lupu, domnul si a fost comentat defavorabil dc care clerici. In-
Moldovei, de a scoate din scaun pe vecinul &Au, tr-un act inedit din 28 mai 1643, mai multi calugäri
ele dau gres, iar luptele respective nu ating orasul, mireni batrini arata, referitor la acest caz, ca Matei-
purtindu-se destul de departe de hotarele lui. Doar vocla n-au vrut sa bage in seami nici cartile Radului-
spre sfirsitul domniei se produc tulburarile seime- vocia, nici marturisirea boierilor si a noastra, caci
nilor si d:iribantilor, dar nici acestea nu privesc au fost singur Deci ei dau aceasta marturie
Bucurestii. si se afle, ca noi sintem oameni batrini, cu un picior
Matei Basarab impartit timpul intre cele douä In groapä i Cu altul afarr ; iar Matei-voda au tinut
resedinte ; in prima parte a domniei a stat mai mult cu Dumitru si au fost singur piris".
la Bucuresti ; apoi a preferat Tirgovistea. 5i-a im- Lui Matei Basarab i se datoreaza refacerea Curtii
pärtit de asemcnea atentia si solicitudinea, construind domnesti din Bucuresti. In vara anului 1640, palatal
In ambele orase i avind grija de hotarele respective. se gisea Inca intr-o stare precara, asa cum aflarn
A promovat viata economica si culturala a tarii, din relatia calatorului Deodat Bogdan Baksié : acesta,
a gospodarit bine finantele aparind insa, se in- venind de la Dunare, zaboveste citcva zile pe malurile
telege, interesele clasci boieresti si a intretinut o Dimbovitei i da o interesanta descriere a orasului.
armatà de soldati platiti, care, alaturi de oastea de El mentioneaza mai intii movila i crucea ridicatä
tara, au impus respect turcilor si au respins atacurile de Matei dupä hiruinta asupra lui Radu 1lia ; spune
lui Vasile Lupu. apoi ca Bucurestii sint un oras Cara ziduri, asezat
Am arätat mai inainte (p. 55) felul cum a restabilit intr-o... regiune foarte bogata in grine i plinà de
el, in 1636 prin cercetarea personala la fata lo- vite de tot soiul, de vii si de fructe ; abunda in peste,
cului hotarele de sud-est ale mosiei orasului Bucu- Dunarea Iind aproape, la vreo 30 de mile, si multe
resti, incalcate de un proprietar din Vacaresti, hotare lacuri si mai aproape. Acest oras continua Baksié
ce fusesera precizate prin avezare de pietre pe vremea are pe toate pietile i strazile poduri de lemn, deoarecc,
lui Mircea Ciobanul. Referitor la acest caz, un docu- fiind in cimpie, pe vreme de ploaie se face mult
ment inedit, tot din 1636, arata ca, la reclamatia noroi, i caii, carutele i oamcnii umbla pe sträzi
oräsenilor, iar domnul nostru, el s-au sculat Cu piete pe poduri. Palatal domnesc este asezat pe
curte[a], cu boerii marii-sale ai tarii i cu orasanii malul riului ; chiar pc riu se aft' o parte a numitului
Cu toti si au cäutat semnele si au pus piiatra iar la palat, i trebuie si treci prin palat cind intri in gra'-
locu si au dat lunca orasului". Tot asa procedeaza dina, care este de cealaltä parte a riului. Palatal nu e
Matei, prin cercetare la fata locului, i intr-un proces de loc frumos, ci aproape clarapanat, i unde
pe care il are biserica lui Gheorma banul cu manastirea inainte erau ziduri de jur imprejur, acum este inchis
Mihai-vodà; se duce el insusi &Mare, la terenul in cu lemne, i casele in care sta domnul skit in proast:4
discutie, i acolo, dupä ce asculti partite si pe ofá- stare. Deasupra portii curtii se aflä un turn si stau
senii batrini care marturisesc adevärul, d hotärirea. mcreu soldati de gardä ; inchisoarea, in afara curtii,
La fel va face el si cu prilejul procesului dintrc e fäcuta din lemn." Baksie Ii incheie descrierea aratind
hiserica lui Gheorma banul, inchinata arhiepiscopiei ca in Bucuresti skit dupà cite se spune 100
din Pogoniana in tara greceasca" i minastirea de biserici", multe maniistiri" i 12.000 case de
Ghiormei hanului, care este linga vii", metoh al schismatici", adica de ortodocsi, ceca ce el echiva-
manastirii Mihai-vodä. Cele doua licasuri se judecau leaza, gresit, cu mai mult de 100.000 suflcte"
pentru un loc de linga biserica, cc apartinuse odi- in realitate aceasta inseamna, dupa calculul obisnuit,
nioara acesteia i fusesc ingradit cu stobori", adica numai 60.000. Prin urmare, in 1640, infatisarea Curtii
Cu gard fixat de stilpi. Documental inedit, din 5 apri- domnesti lisa de dorit. Sprc sfirsitul domniei lui
lie 1635, important prin faptul ca arata existenta Matei insi, atunci cind o viziteaza minutiosul si
In acelasi timp, sub Matei Basarab, a doua ctitorii precisul observator Paul de Alep, insotitorul patriar-
purtind numele lui Gheorma banul, are urmatorul hului Macarie al Antiohiei, situatia era cu total alta.
pasaj : ,,Si s-au intimplat de am mers pe acolo insasi lata insesi cuvintele acestui calator Ne duseram
:

domnia-mea Cu toti boierii mari i mici i cu toatä la curte, care e o ell:lire mare, inconjurati cu inta-
curtea, luni dupä Paste... la biscrica si am vazut riri de lemn. Mai inainte era foarte invechita, dar...
www.dacoromanica.ro 71
Matci-vodl a därimat-o si a rezidit-o cu totul din dateaza bisericile bucurcstcne urmätoare : I. Biserica
nou. Acest edificiu e uimitor de elegant, cu un aspect Sfintul Dumitru, zisä i biserica de juramint",
incintätor i mult mai frumos si mai \reset decit deoarecc aici jurau, inainte de judecatä, cci care
curtea din Tirgovistc." In afara orasului, Matei Ba- trcbuiau si depuni märturic. Situati indiratul
sarab a mai facut rase domnesti la manastirea Plum- Postei centrale, accasta biscrica a fost ridicatä pe
bulla, undc a isprävit de ridicat, la 10 aprilie 1647, la 1650 de Badea Balaceanu, reprezentant al unci
si o nouä bisericá, in locul celci vcchi. Rcstauratc foarte vechi familii boicresti bucurcstene, ale cärui
Cu grijä, ca i intrcg complexul acestci mänastiri, proprictäti se intindeau tocmai in accasta parte,
cascle servcsc astàzi drept atelier dc timplärie cAlu- spre vest de Curtca domneasca ; 2. Biserica
gärilor. Sc parc cä tot lui Matei i se datorcaza i alt Sf. Vineri, zidita in 1645 de aga Nita si de fiul sat'
rind de case domnesti, la Fundcni ; ruinelc tor Cälin spatartil. Inzestratä in veacul al XVIII-lea
cuprindeau incii, pini in anii din tirma, nistc rcfacuta la 1839 dc ncamul l\lasturel din Heristii
pivnitc vaste, elegant boltite. Am atitat cu alt Ilfovului, ncam caruia-i apartinea i sotia lui Mat& Ba-
prilej cà accst bätrin voievod de tara a fost ccl mai sarab, accastii biscrica, situata la intrctiierea Cali
mare ctitor dc lacasuri biscricesti al istoriei noastre Vacarcsti cu Calea Calarasi, poartä astäzi numcle de
In cuprinsul Bucurestilor, el face o biscrica nouà Sf. Vineri-Hercasca ; 3. Mänästirea Ritzvan ridicatä
la manästirca Tirnor, din capul podului Cilibiului", mai probabil de capitanul Razvan, pomenit docu-
mänastire numitä ulterior Sfintii Apostoli. Acest mentar in 1644.
läcas e constatat documentar in 1585-1586, cind Pentru un oras in plinä dezvoltare cum crau Bucu-
cumpara cu 400 de aspri o livada de la un oräsean restii lui Isdatei Basarab, o singura piata de desfacere
din Bucuresti. Stim faptul din actul inedit cu data a märfurilor, un singur tirg" sau cum se spunea
de 30 noiembric 1626, act care adaugä limurirca pe vremea lui Mircea Ciobanul un singur pazar"
toate cartile" de proprictate ale manastirii sint nu mai ajungea. Alaturi de cel vcchi, din ¡mediata
peste Dunäre, la Tirnova, din pricina riutatilor". vecinatatc a Curtii domnesti, si anume, din partea
Ceca cc aratä legituri mai strinsc cu istoricul centru dc cst si nord-cst a ci, constatam until nou, tirgul
din Balcani si explica i numcic ctitorici bucurestene. de sus", in panes de nord-vcst, pe unde sint astazi
Matci Basarab face de asemenca, in 1652, impreuna Banca Nationala, Conscrvatorul si biscrica Zlatari. El
cu bis -vel logofatul Radu Cocorascul, o biscrica apare in documental din 1657, martic 6 ceca cc
notia, la mänästirca Sdrindar. Situata pc locul actuate. inseamnä' ca exista cu siguranta si sub Matci i poatc
Case ccntrale a armatei, ca a fost darimatä in 1896. chiar mai inainte sub numele de pazarul de sus"
Probabil tot Nlatei Basarab a ridicat si prima bisericii (rcop n1a4p). In accst pazar si la data aratatä, Con-
dc zid a manastirii Z14/ari, daca e si admitcm tra- stantin Serban Basarab-voievod intarcste lui Costea
ditia, traditic potrivit carcia la inceput a fost un läcas cojocarul un loc de pravälie", cuprins intre aseza-
de lemn, inältat de brcasla zlatarilor, adicä a mesterilor rile lui Fota i Mazarachi. 5i daca traditia bucuresteana,
aurari si argintari, corespunzatori giuvaergiilor de mai care pune intemcierea tirgului Mosilor" in legaturi
tirziu. Semnificativ i aratind lärgimea de vedeni cu Matei Basarab si anume, in legaturä cu pomenirea
intr-o vrcmc cind in apusul Europei bintuiau raz- celor cazuti in lupta cu Radu 'has, corespundc rcali-
boaiele religioase, e faptul ca el contribuic la ridi- tatii, are un fond dc adevar, atunci tot in vremca
circa Bisericii cal/ice din Bucurcsti, in anul 1637. accstui voicvod trebuie sa admitem i inceputul
O scrisoare din 29 august acest an afirmi cá aceasta unui al trcilea tirg, Tirgul de Mara", care s-a tinut
biscrici pc locul Baratiei de azi era mult infi- mai intii in preajma actualci biscrici Oborul-Vcchi,
tisitoare" (molio ragguarderole"). Adaugam ea' tot mutindu-se apoi, dupa ce orasul s-a intins, pe locul
in timpul domniei lui, si anume, in 1638, traditia cuprins intre sfirsitul Cáii Mosilor I Halele Obor.
punc ridicarea primci biscrici a armenilor din Bucu- Acest Tirg de Afarä" apare in cronica lui Brinco-
resti ; läcasul era de lemn si se afla aproape de locul vcanu la anul 1693, ca loe al executiei boierului Staicu
unde se inaltä azi impunatoarea biserici de zid paharnicut Merisanul, care =blase dupil domnie.
a acestei comunitati. In jurut orasului, pe o Din cauza numclui dc Tirgul de Afarä" care se
nazi de 30-40 de kilomctri, a ridicat Matci Ba- &idea accstui de-al tram ring, cclui dintii i s-a zis,
sarab manastirile Cd/ddrusani (1638 intrc 14 iulie dc la o vreme, Tirgul Dinliiuntru". Asadar, in a
si 20 octombric), pe malt', lacului, doua jurnatate a vcacului al XVII-Ica, Bucurcstii
(1646) pe Dimbovita, prccum si biscricile de la au trci tirguri" sau centre speciale de desfaccre a
Plumbuita, amintita mai sus, si de la Calugiireni, la marfurilor. Numilrul pravaliilor crcste considerabil ;
pod". Sotia sa, doamna Elina, ridica, la rindu-i, o crcste de asemenca valoarca lor. In documental din
biscrici in satul Herdsli, mosia ci parintcasci 1649 prin carc Matei Basarab intärcste manastirii
uncle familia Nasturcl avca un splendid palat cu Radu-Voda poscsiunite ei, se arata cum un loe cu
trci nivele, lucrat in piatti cioplita si una la 4 pravalii cumpärat de Malcoci de la Pctre, fiul lui
Negoesii, pe Arges (1648). Dragomir vornicul, cu 67.000 de aspri dc argint,
Excmplul domnului indeamna si pe altii, boleti a fost revindut de Malcoci milniistirii cu 100.000 dc
si ostasi si inaltc lacasuri. Din accastä vreme, aspri ; deci o crestere dc 33.000 de aspri cinci-

72

www.dacoromanica.ro
zeci la sut5 intr-o vrane cind moneda e stabil5, care afirmi cl cca mai mare parte a tirii s a alipit
nu se depreciazi. (Pentru alte detalii asupra viejii seimenilor", sau un raport contemporan venetian
economice a orasului, vczi mai jos, capitolul Mellefu- relatind cl la r5scoal5 participau soldatii i poporul",
gari neguslori.) dar si din izvoarc interne. 124scoala a awn deci un
bold& caracler social, fiind indreptat5 impotriva pose-
dantilor.
Pentru potolirea ci a fost necesarl intervcntia
simultani a pasii de Silistra, a domnului Moldovci,
Gheorghe Stefan, si a principclui Transilvanici,
RASCOALA SEIMENILOR §1 DOROBANTILOR. Ghcorghc Rakoczy II. Armata acestuia din urm5
BUCUREST1, RESED1NTA STATORNICA zdrobi pc fasculati in lupta dc la Soplea, pc Tcicajcn
(26 iunie 1655). Dar o datà cu sfárimarea scimenilor
d5r5banilor si in urma sanctiunilor nccrutAtoarc ce
Dupil nistimpul de liniste i inflorirc care a fost urmani, disp5ru o !mina parte a armatci muntcnc.
domnia lui Mad Basarab, urrneazA iarisi, in istoria Calirasii, la rindul lor, se ridicarl, nici doui luni
Bucurcstilor, ani de grcle incerairi, in care viirsarea mai tirziu, rcpctind, probabil pcntru acccasi pricini
de singe, prada i pirjolul sint urmate de molimi i dc a apiskii fiscale, miscarea inaintasilor Ion din vrcmca
foamete. Aceasta alternanti periodic5 este de altfcl lui Alexandru Coconut (vczi mai sus, p. 69). Dar
am putea spune o caracteristic5 a vietii orasu- ei, in numär dc vrco doui mii, fur5 batuti in lupta
lui nostru timp dc secole. care avu loe la Cilug5reni. Rczultatul final al accstor
Urmasul in scam al lui Matei, anume Constan- misc5ri repetate a fost desfiimarea ostii pe cue se
tin erban Basarab, zis Cirnul", tinind scam5 de bizuia Matci Basarab ; domnii urm5tori nu-si mai
atitudinea protestatar5 avut5 la Tirgoviste de ostasii pot ingiclui o politicii de rczistentA, asa cum f5cuse
Icfegii in ultimul an dc domnic al prcdcccsorului b5trinul voievod. Dad 5 Brincovcanu ar fi avut armata
voi sa dizolvc corpul seimenilor urbi, care se dc la Finta, cl n-ar ti ispr5vit sub sabia c515ului, la
do. cdiser5 cci mai vchementi. Acestia izbutir5 ins5 Constantinopol.
sa solidarizcze cu ci pc dorobanfi si incepur5, la 27 fc- Lui Constantin $crban Basarab i sotici sale Bälasa
bruarie 1655, o niscoala cu un pronunjat caracter li se datoreaz5 ridicarea /11itropolici din Bucurcsti.
antifcudal. Sc porni mai trail o adevärata' vin5toare L5'casul, dominind din inAltimea colinci intrcgul oras,
dupä boieri, acuzati al au indcmnat la desfiinjarca nu era terminat complct in 1657. Paul de Alcp, care
scimenilor. Au picrit atunci Gheorma vel banul, il vizitcaz5 in accst an, ne spunc, intre altcle, cl aco-
Dr5ghici fiul Papei visticrul dc la Greci, descen- perisul, din plumb ca si la Plumbuita, ca si la mln5-
dent prin mama din Mihai Vitcazul, Gheorghc Carida stirea Putna din Moldova necesitase peste 40.000 de
vistierul, Papa Brincovcanu, tat5I viitorului domn, ocalc din accst metal, ceca ce reprezint5 mai mult de
Cristaa, fiul lui Socol clucerul Corniltcanul, Udrea cinci vagoanc. Biserica a fost tirnosit5, cu marc pompil,
sulgerul Doicescul, Prcda Beca de la Maia, Saya sub Mihnea al III-lea, urmasul lui Constantin Serban
sufarul Cusciurcanul, Dumitrascu Frejurcanul, Du- Basarab, in anul 1658, patriarhul dc Antiohia luind
mitru comisul, Mihai ciohodarul i patru cäpitani : parte la ceremonic. Incepind din 1661, in accastil
Gidea, B5ncili, Ivan si lancu de la alinesti. R5scu- män5stire se fixcazi sediul Mitropoliei ; confirmat
latii au pridat nu numai caselc boicresti, dar si pc solemn, in 1668, iunic 8, cl va riminc definitiv aici.
ale negustorilor ; nici biscricilc n-au fost crutate, E de obscrvat cl resedinta cclui mai inalt icrarh
vesmintele prcotcsti scrvind pcntru a face din ele al Tirii Rom5nesti a avut o cvolutie similar5 resedintci
concise, altite i c5ite, iar cirtile de slujbi si odoarcic domncsti. La inccput, in vcacul al XIV-les, a fost
hind vindute prin tirg. Si au jihuit povestcste la Curtea-de-Arges, i anume, in m5n5stirca de pc
cronica toat5 teara din cap pink' in cap, si crucis locul undc Neagoc va ridica splendida sa catedrali ;
curmezis ; mai pre scurt sI zicem, vecin pre vecin, s-a muta apoi la Tirgoviste, in noua rescdinji a
fin pe nas, slugi pc st5pin." Pe locul undc a cizut domnului ; in vcacul al XVI-lea a ajuns in sfirsit
Papa Brincovcanu, in drcptul casclor sale de la in Bucurcsti. In acest din urmil loe, primul scdiu a
poalele Dealului Mitropolici, ncpotul s5u, fiul vole- fost la m5nOstirea Sf. Gheorghc-Vechi, uncle era
vodului Constantin Brincoveanu, a ridicat in 1713, Scoala domnalsci dc slovcnie, care preg5tca diacii
iulic 20, o cruce dc piatr5 cu o inscriptie povcstind nccesari cancelarici. Intr-un act inedit din 10 dccembric
faptul: cind s-au nidicat d5r5bantii asupra dom- 1734 privind un loe din Bucurcsti, citim: care loe
nului si a boierilor t5rii, la leat 7163" (1655); accastO mai dcnaintc vreme au fost al sfintei Mitropolii,
crucc, inlocuind pe cea vcche, de lemn, pus5 dc tail fiind beserica SfIntului Gbeorgbie milropolie veache".
celui ucis, se afla i astizi in fiinj5. N-a fost ins5 numai Cind Alexandru Oaic-Seacii ridici m5nistirea SI. Troi-
o r5scoal5 a ostasilor. I s-au asociat si o 'Duna parte ti, pc colina de la Radu-Vod5 (vczi mai sus, P. 61),
din orisenii s5raci, prccum si din ruminii sau t5ranii cl hot5r5stc ca scdiul metropolitan si se mute acolo.
dcpcndenji. $tim accasta nu numai din izvoarc Asa sc cxplidi dcnumirca de sfinta, marc, dumnczc-
externe ca, dc pild5, cronicarul transilv5nam Kraus, iasca mitropolie" pe care o da' accstei m5nistiri docu-
www.dacoromanica.ro 73
mentul din 15 iunie 1577. Numai cA hotärirea lui opozanti, ia inceput, in 1658, un grup mal mic, bare
Alexandru a fost anulati de imprejurärile vitregc care vi Preda Brincoveanul, vel-banul Craiovei, ucis
care s-au abitut asupra läcavului la sfirvitul secolului. in cascle domnevti in Tirgovivte" Bucurevtii fiind
Revenit la Sf. Gbeorghe, sediul Mitropolici va ra- arvi, domnul stä in vechea capitalä apoi, in vara
mine aici, alternind msA Cu cel vechi din Tirgovivte, lui 1659, intre 25 iunie vi 25 iulie, un grup mai nu-
atunci cind domnii preferi oravul de la poalele dealu- meros treizeci de boieri tot de frunte", dupi
rilor. In sfirvit, prin läcavul ridicat de Constantin spusele cronicii cuprinzind pe vel-vornicul Radu
$erban Basarab, problema revedintei este dcfinitiv Cindescul, pe vel-spätarul Udrivte, pe vel-clucerul
rezolvatä. In noua i impunitoarea biserica din virful Diicul Buiccscul vi o sutra' altii. Urmeazi, dupi
colinei se vor unge dc acum inainte domnii tärii, pilda modelului siu, tuerca nu numai a creditorilor
asa cum ne spune cronica, arkind intronarca lui Con- turci, chemati spre a fi achitati, dar vi a tuturor musul-
stantin Brincoveanu ; aici se vor stringe, manifestind, manilor din intreaga tarä. Sint atacate i cetätile tur.
cei nemultumiti de mersul treburilor, asa cum se va cevti de la Dunäre, atit pe tirmul sting, cit vi pe cel
intimpla sub Radu Leon, in 1668, vi apoi, de mai multe drept ; la Fritevti, unde, pe vremea lui Mihai Viteazul,
ori, in veacul al XVIII-lea; in sfirvit, aici, IMO Mitro- fuseserä bätuti titarii, se repurteazI chiar o biruint.ä.
polie, îi va tine vedintele, incepind din 1831 vi Dar aliatul sAu Rikoczy fiind infrint de citre turci,
pinä astäzi, Adunarea Nationali a tärii. Colina sau iar dinspre Moldova amenintind oastea hanului, Mih-
dealur din lunca Dimbovitei va deveni locul repre- nea e nevoit si se retrag5, prin trecAtoarea Branului,
zentativ al capitalei. in Transilvania. In urrna lui, ocupa tronul Gheorghe
In afari de aceasti importantä ctitorie din Bucurevti, Ghica, transferat de la Iasi. Dar armata turco-titati
Constantin $erban Basarab a ridicat o bisericA vi la care-1 insotea pradi cumplit, din ordin, timp de trei
sud de ora', in satul Dobreni, uncle-0 avea o fru- zile i trei nopti, avind si rizbune pe cei chuti cu
moasá avezare, ale cärei inclperi erau impodobite, prilejul räscoalei prcdecesorului. Intäriturile Tkgo-
dupä mirturia !ill Paul de Alep, cu picturi infätivind vitii tot din ordin turcesc, därimate, lar domnul
scene de lupte" vi unde vi-a ascuns avcrea, in nivte îi stabilevte revedinta la Bucurevti. Se poate spune ca
poloboace bigate in fundul helevteului, atunci cind acum, dupi räscoala lui Mihnea, rolul vechii capitale
a trebuit sä päräseascä, grabnic, i domnia i tara. de la poalele dealurilor este incheiat ; domnii urmätori
Intr-adevär, in urma campaniei nenorocitc din Polonia vor trebui sA stea numai pe malurile Dimbovitei, in
la care, ca aliat al lui Gheorghe Rákoczy II, partici- apropicrea garnizoanei turcevti din Giurgiu. Bucurev-
pase i el printr-un corp de oaste, turcii Ii ordonä tii prezentau iarävi imagines dezastrului ; dupi focul
se prezintc la Constantinopol. $tiind ce-I avteapti din 1658, urmasc prada turco-tätati din anul urmNtor,
amintirea executärii lui Miron Barnowski al Moldovei insotitä i ca de incendii vi tot felul de blestemätii.
incä nu se vterscse Constantin $erban Basarab la In 1660 s-a adaugat din cauza secetei o foametc
in grabä calea spre Transilvania, in timp cenoul domn cumplità ; ajunsese o miertä, adicä o misurN de 110 oca-
Mihnea al III-lea, insotit de o oaste numeroasi de le de grine, 68 de galbeni, pret cu care cumpärai obis-
tätari, inträ in tarsi'. In acest moment, Bucurevtii au nuit o movie ; un document contemporan vorbevte
fost dati pradä focului de clue trupele din ariergara chiar de foametea cea mari, and minca om pe om".
ale fostului domn i potrivit ordinului acestuia. Credea In sfirvit, spre a pune virf nenorocirii, a izbucnit vi
cA astfel va face greutäti lui Mihnea. Ce e drept, ciuma, adusä, probabil, de ovtile turcevti ; ea a tinut,
acesta nu s-a putut aveza la Curtea domneascg, ci dupä spusa cronicii, trei ani, in timp ce foametca a
s-a instalat in cuprinsul mànástirii Radu-Vodä pc durat doi ani. Victimele au fost numeroase in special
care a fortificat-o ca doul palisade de lemn, ca odi- in Bucurevti i Tirgovivtc, facindu-se moarte ne-
nioari Sinan-pava, in timp ce boierii, ale ciiror case spusä", dupä afirmares aceleiavi cronici. Toate acestc
arseseri, locuiau prin altc mänästiri. Asa ne spunc calamitäti loveau in primul rind masa ces mare a tir-
Paul de Alep, care in acevti ani 1657-1658 a z5bovit govetilor ; lor li se risipeau avezärile, dughenile,
pe meleagurile noastrc i a vizut cu ochii lui se furau lucrurile i mirfurile ; un nurnir dintre ci
oravul ars. cädeau jertfä atacatorilor sau crau robiti. Fruntavii,
Mihnea al III-lea, una din figurilc cele mai curioasc boierimea, clerul Malt izbuteau, adesea, a se pune la
vi mai interesante ale istoriei noastre, asemänätor adipost, rear:grind dupä trecerea furtunii. Dar oravul
lui Despot-vocli al Moldovei, avind ca i acesta re- se refäcea in scurt interval. Un an, doi de recolte bune
marcabile insusiri era crudit, poet, poliglot cum a fost sub Grigore Ghica (1660-1664): vi
a vrut ti imite pe Mihai Viteazul ; a vi luat de altfel, s-au fäcut One i mierc i vin mult vi s-au deschis
incepind cu documentul din 13 jume 1658, numelc toati hrana säracilor" reluarea activitatii mevtevu-
de Io Mihail Radu-voievod". El ii propune sa Sc girevti i comerciale, reclädirea rapidä a caselor
räscoale impotriva turcilor i incheie, in acest scop, dädcau capitalei vechea infätivare. Prin activitatea celor
o aliantä secreta' ca Gheorghe Rikoczy ; impirtävind multi, a tirgovetilor de rind, Bucurevtii crevteau, in
planul säu boicrilor, constatä insä ca acevtia dau inclä- ciuda repetatclor calamitäti ce se abäteau asupra
rat, ternindu-se de uriniiri. E ncvoit deci si-si amine lui. De accca, i dupä evenimentele anilor 1658-1659
planul, dar intre timp suprimi pe o seami dintre refacerea oravului avu loe destul de repedc.
74
www.dacoromanica.ro
Un vestit cilitor turc, Evlia Mehmed 2ilib, cu- sau cinci pravilii ; se stia dimensiunca tip a privälici,
noscut indeobste sub numele de Evlia Celebi, a väzut litimea ella ulitä. Astfcl, de pildi, in actul din 1626,
orasul o data' in 1659 si a doua 'para. in 1666. Iati cum iulie 20, Alexandru Coconul intirestc negustorului
il descric cl, la citiva ani numai dupi tot sirul de neno- Sima, fiul lui lane Stati Sano, un loe dc douii prii-
rociri cc cizuse asupri-i Acest oras are in total vale (ad ARA npirkall4), dupi cum la 1638, mai 1,
12.000 de case... acoperite cu trestic si ; ma- mai multi bucuresteni, bätrinii tirgului", adeveresc ci
joritatca lor sint cu un cat... Case construitc din piaträ minästirea Radu-Vodä poscdi in oras un loc... de 11
sau caramida... sint putine la numir si nenorocoase, privilii" si un altul de 8". Priviliile crau intr-adevir,
deoarece stápînii lor ghiauri, la sapte-opt ani o data, cum apune Evlia Celebi, ficute din lcmn ; asa se
fac cite o riscoali, iar titarii i turcii dau atunci foc cxplicà termcnul lemnele" priviliei, care revine free-
orasului ; insi locuitorii, in acelafi an, refac casele lor vent in zapiscic contemporane. Astfel, in zapisul ine-
mici, cu un cat, dar sinitoase. Cu totul, existä vreo dit din 1698, octomvric 7, privitor la o privilic din
mie de dugheni, construite din scinduri. In toate aceste Bucuresti a lui Nica selarul, revendicatä de egumenul
dugheni stau fete frumoase care vind mirfurile... mänistirii Cernica, se arad ca mahalagiii au pretuit
Sub fiecare dugheanä e previzuti o pivniti, si acolo lemnele" privàliei drept talen i zece", bani pe care
se pistreazi fel de fel de vinuri, mied, rachiu i alte egumenul bi da Nicäi. Nici afirmarea lui Evlia cii sub
bäuturi." In total continua cilitorul turc sint fiecare privilie e cite o pivniti in care se vind biuturi
mph, banuri de negustori ; in prezent isi incheie el nu trebuie si surprincli. In realitatc, sub foarte multe
capitolul respectiv acest oras prosperä din zi in din aceste privilii existau pivnite, uneori construite
zi." Descrierea lui Evlia Celebi corespunde in general din piaträ, in care se desficea produsul nenumi-
realitätii ; numirul caselor coincide cu acela indicat de ratelor vii ce ocoleau orasul i, in multe locuri,
Baksie, pe vremea lui Matei Basarab, si evident pitrundeau in interiorul lui, ajungind pini in
turcul n-avca de unde si stic ce spusese predecesorul preajma centrului. Cit despre fade frumoasc care
sill. Si fi exagerat amindoi in mod identic? In once vind mirfurilc, era o vcche practici, aplicatil
caz, cifra de o mic de priívàlii nu c de loe exagerati ; in special la circiutni sau pivnite ; crismirita
in general aceste pràvàuii aveau dimensiuni mici ; frumoasi c amintiti i de alti cilitori, si nu
circa trei metri fatadä, de aceea, in documentele vremii, numai la Bucuresti, dar pretutindcni in Muntenia
se si apune in mod curent : un loc de douä sau trci si Moldova.

BIBLIOGRAFIE

I. Bucureftii in a dona jumdtate a material. de istorie medie, IV (1960), p. 433-463 ; 14.


se co lului XVI. 1. N. lorga,Fintina lui Alexandru- Dr. N. Vitimanu, Bdile din Bucurefli in veacurile al
rock Alircea, in Bul. Co,,,. mon. ist., XXVI (1933), p.32; XVI-leaal XVII-lea, in Igiena, 1960, 4, p. 357-364.
St. Nicolaescu, Istoricul Mdndstirii Sf. Treime ( Radul-
Vodd) din Bucurefti, Bucuresti, 1939, 50 p. in 8°;
Bucureftii sub Mibai Viteazul.
15. N. Iorga, Istoria lui Mibai Viteazul, vol. III,
loan Sachelarescu, Din istoria Bucure f tilor, Plumb nita, Bucuresti, 1935,299+226 p. in 8° ; 16. P. P. Panaitescu,
Bucuresti, 1944, 224 p. in 8°; 4. St. Pascu, Petra Cercel Mibai Vi/caza!, Bucuresti, 1936, 269 p. in 8°; 17.
,ri Tara Romcineascd la sfirsitul sec. XVI, Cluj, 1944, I. Ionascu, Vlad Zirra, D. Bcrciu, Margarcta Tudor,
313 p. in 8°; 5. N. Serbinescu,Istoria Aldndstirii Snagov, Sdpdturile arbeologice din sectorul Rada-Vodd, in Bucu-
Bucuresti, 1944, 221 P. in 8°; 6. L. Lizirescu-Ionescu, resti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti, 1954, p.132
Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gh. Astangii, Horia 183.
Teodoru, Sdpdturile arbeologice din sectortd Curtea-
Vet*, in Bucuresti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti, Pref erinfa ar d /aid Tirgovistei.
1954, p. 184-261 ; 7. Coniribufii la istoria inceputurilor Bucureftii sub urmafii lui Mibai
picturii românefti, in Studii cercetdri de istoria artei, Vit ea z u I. 18. Stoica Nicolacscu, Podul lui Serban-
1-2, 1954, p. 81 96 ; 8. Lia Lehr, Despre dezvoltarea Volk din Bucurefti, in Gaz. mun., VII (1938), nr.335 ;
economicc7 a oraselor din Tara Romiineascd in anii 1501 19. Hie Remus, Date necunoscute in legdturd Cu moartea
1650, in Studii ,ri reftrate privind istoria Romdniei, 1,1954, pabarnicultri Lupa Mebedinfeanul, in Rev. ist. rom.,
p. 663-684; 9. Constantin C. Giurescu, Suprafafa IX (1939), p. 274-280; 20. Ileana Leontc, Actele
moo-Nor mändstiresti secularizate la 1863, in Studii, XII regid bunuri publice Bucurefti, Aldnastirea Rada-Vodd,
(1959), 2, p. 149-157; 10. R. Manolescu, Aspecte Bucuresti, 1948, 543 p. in 8°; 21. Paul Cernovodeanu,
din istoria negofului bucurestean in secoltd al XVI-lea, Crucea lai Matei Basarab de la Fundeni (ms.).
in Studii, XII (1959), 5, p. 25-69 ; 11. St. Olteanu, Mes- IV. Bucureirtii in vremea lui Matei
tesugurile din Bucuresti in seco/ele XVI ,ri XVII, in Basar a b. 22. Sapte biserici ca averi proprii, Bucuresti,
Studii, XII (1959), 5, p.71-112; 12. Lia Lehr, Comer- 1904, 255 p. in 4°; 23. Pr. Marin Dumitrescu, hm-
/al Tdrii Românesti fi al Moldovei in a dona jumdtate a rica! a 40 de biserici din Romdnia, vol. I IV, Bucuresti,
sec. XVI si prima jumdtate a sec. XVII, in Studii 1899-1915, 212 + 175 + 114 + 132 p. in 8; 24.
materiale de istorie medie, IV (1960), p. 223-306 ; 13. I. C. Filitti, Biserid ,ri clilori, Bucuresti, 1932, 48 p.
Paul Cernovodeanu, Crildloria lui Pierre Lescalopier in in 8° ; 25. D. Caselli, Biserica, banal ,ri mabalatta Zhitari,
Tara Romdneascd si Transilvania la 1574, in Duda fi in Gaz. mun., II (1933), nr. 96, cf.nr.100 si V (1936)

75
www.dacoromanica.ro
nr. 249 ; 26. C. Moisil, Bucurefiii fi imprejurimile /a V. Reiscoala seimenilor si dorob an ti-
mijlocul veacului al XVII-lea, in Bucurestii-Vechi, I V lor. Bucuresti, resedinta statornicd.
(1930-1934), p. 7-28; 27. D. Casclli, De cine a lost 34. Ion D. Trajanescu, Mitropolia din BlICIlref ti, in
intemeiald Biserica ROzvan, in Gaz. mun., IV (1935), Bul.Com. mon. ist., V (1912), p.137-176; 35. N. C. Bi-
nr. 190; 28. Victor Brätulescu i Ilie Remus, Mdndstiri jcnaru, Rdscoala seimenilor (1655) ,ri stabilirea suprema-
,ri biserici din jade; sil Bucuresti, 1935, 80 p. in tiei politice a Mi Rákoczy asupra TOrii Romänefii, in
8°; 29. Stoica Nicolaescu, Sfinta Aldndsiire Sdrindar din Arbiva din Iasi, XXXII (1925), p.99-115; 36. N. C.
13ucurefli, in Gaz. mun., IX (1940), nr. 424 si 426; Bäjenaru, Domnia /ni Constan/in VoclO .Yerba,, de la
30. Constantin C. Giurescu, Matei Bararab, cel mai stabilirea suprematiei /ni Rdkoczy asupraTorii Românesti
mare &tor bisericesc al neamului nostril. noi despre kind /a mazilirea //ti, in Arbira din ¡as, XXXII (1925),
Idcasurile Itti, in Prinos inchinat inaltpreasjintitului p. 196-221 ; 37. Al. Cioränescu, Domnia /ni Alibnca
Nicodim, patriarbul R orndniei, Bucurcsti, 1946, p.167 -- III (Alibail Rada) 1658-1659, Bucurcsti, 1936, 181
176 ; 31. Lisio monumentelor de culturd de pe teriloriul p. in 8°; 38. Gh. I. Georgescu, Foametea din 1660 in
R.P.R., Bucurcsti, 1956, XV + 196 p. in 8°; 32. Tara Romdneascd, in Rev. ist. rom., XVI (1946),
Eugenia Greceanu, Casa de piaträ din Herdfii. Studiu p. 355-359; 39. Constantin C. Giurcscu, Un vecbi
arbilectonic, in Monumente "tutee, 1(1958), p.131- 148 oral al Tdrii Romcinesti:Corndleltd, Bucurcsti, 1957, 36p.
33. Dan Berindci, Ispravnicul san ispravnicii scaunului in 8° (Extras din Studii ,ri articole de istorie, II); 40.
Bucurestilor, in Studii cercetdri ftiinfifice. Istorie, Paul I. Ccrnovodcanu, Rdscoala seimenilor ,ri doroban-
Iasi, XIII (1962), 1, p. 129-138. tilor din Bucuresti la 1655, Bucuresti, 1962, 83 p. in 16°.

www.dacoromanica.ro
BUCURESTII, MARE, CENTRU ECONOMIC SI CULTURAL
iN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII-lea
51 iNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-lea

Bmwreolii, oral park mare foarie


bogal" (amplissimum el ditissimm").
(CAlitor ungur care a vAzut ora;u1 in 1678)

Dupa grelele imprcjurari ale anilor 1658-1660, romancasci. Accstei prime tipografii i se adauga, sub
cind jafului turco-tatar i s-au adaugat focul, molima Brincoveanu, o a doua, in vecinatate, in manastirea
foametea, a urmat un rastimp de aproape sase de- Snagovului, tiparind carti nu numai pcntru noi, dar
ccnii de dezvoltare pasnici, normalä. Pina in 1716, pentru toti crcstinii Rasaritului, de la slavii i grecii
Bucurestii n-au mai cunoscut nici ocupatie strainá, Pcninsulei Balcanice, pina la arabii, gcorgienii si
nici prada. N-au lipsit, e adevaratjuptele interne pentru turcii crcstini din Oricntul Apropiat. Acum se infiin-
putere cu intrigile, persecutiile si razbunarile lor, teaza scoala superioarä de la Sfintul Saya, asa-zisa
foartc adesea singeroase in prima perioada a acestu i Academic", care ajunge in scurtil vreme, prin pro-
rastimp cade doar binecunoscutul conflict intre par- fesorii ei, un centru pretuit in intreg Orientul grec,
tida Cantacuzinilor i accea a Bälenilor dar aceste o adevarati vatra de lumina", dupa expresia contem-
lupte nu ating masa mare a populatiei bucurestene, pe porana. Acum se scriu cronicile ;Aril, in bimba romana
meseriasi i negustori, care-si \Tad mai departe d tre- aceea a lui Radu Popescu, accca atribuita lui Stoica
burile lor si ajung la o deosebita insemnatate. Sc poate Ludcscu, cronica lui Radu Greccanu, cronica anonima
spune ca orasul se transforma acum intr-un mare ccntru etc. in sfirsit tot in accasta perioada se realizeaza con-
economic, Cu mestesugari dc tot felul si cu marfuri acluse structii laicc palatele domncsti de la Mogosoaia
de pretutindeni, din Oriental turcesc si din Transilvania si Potlogi care constituie adevaratc reusitc arhi-
vecina, din Moscova tarilor si Polonia crailor, din tectonice i sint pina astazi unanim admirate. Ca si
I umea germanica si din cca italiana. Bani de tot fclul nu mai amintim de numeroasele lacasuri biscricesti
circula intens ; crestc numarul zarafilor" care se ocupa ale domnilor, boicrilor, ostasilor, ncgustorilor i mcs-
cu schimbul lor. Ncgustorii i meseriasii sint organi- tcsugarilor care dau Bucurcstilor o fizionomie rele-
zati in fratii i bresle, cu o rinduiala precisa, Cu vätafi vatil de toti calatorii vremii.
si starosti, cu biserici unde-si serbcaza hramul
pe care fic le clädesc, fie le inzestreaza. Unii din acesti
negustori au rclatii inalte, sint prieteni" ai domnilor ;
altii se inrudesc cu familii boicresti ; c o intreaga fume
oraseneasca activa, intreprinzatoarc, instarita, pose-
dind pravalii i pivnitc de vin, case si terenuri. Ea ASPECTE ALE LUPTEI PENTRU PUTERE
punc pccetca ei orasului in accasta perioada, care inccpc
cu predeccsorii imcdiati ai lui *erban Cantacuzino
si line pina in vremea Mavrocordatilor. In timpul primei domnii a lui Grigore Ghica, la
A doua trasatura a Bucurcstilor dc atunci este inflo- 30 decembrie 1663, arc loc executarea postelnicului
rirea culturala. Acum ia fiinta, in 1678, la Mitropolie, Constantin Cantacuzino, influentul boier muntean si
prima tipografie a orasului nostru ; de sub teascurile seful unui adevirat partid cuprinzind pc mcmbrii
ei va iesi vestita Biblie din 1688, cu räspindire general numeroasci sale familii si familiile inrudite. S-a intim-

77

www.dacoromanica.ro
plat aceasta in urma uneitirilor particiului acivcrs, al gilor" ; aceast biscnicá, ruininciu-Se, ä tost inIo,
Balenilor, avind in fruntc pe vornicul Stroc Leurdea- cuita in 1743 printr-alta, de cätre biv-vel vistierui
nu. Se deschide astfel un conflict care va dura aproape Constantin Nasturel ; ea poartä numele de Slobo-
douà decenii, sub sase domnii, va face victime de o zia, dupil slobozia" sau satul scutit temporar de
parte si de alta si se va impleti i cu alte manifestari dad al manästirii Radu-Voda, sat cc se afla in
ale luptei pentru puterea politica i economic:A. Una partea loculul.
din aceste manifestiri se produce in domnia lui Radu In timpul lui Antonie-vodä din Popesti (1669-1672),
Leon, urmasul la tron al lui Grigore Ghica ; este de fapt creatura Cantacuzinilor, care stapinira de fapt tara,
repetarea manifestarii mai vechi, din vremea lui Leon- avu loc, in Bucuresti, procesul de reabilitare a
vocli (1631) si determinatà de aceleasi cauze: concu- memoriei postelnicului Constando Cantacuzino si
rents pe care o faceau boierii i clericii greci boierilor de condamnare a lui Stroe Leurdeanu, autorul moral
clericilor paminteni la ocuparca dregatoriilor, a al executarii acestuia. Fatä de dovezile aduse in
posturilor care insemnau influenta i avere, precum fats' divanului de fiii postelnicului in primul rind
la conducerea manistirilor, cu intinsele lor domenii. trei rävase" serse chiar de mina celui acuzat
Räspindindu-se zvonul cá domnul, la indemnul celor adresate unui partizan, Constantin paharnicul Ver-
dot sfetnici greci in care se incredea, Nicola Sofia- zarul, prin care cerca ca si (acá lui Constantin
liul clucerul i Balasache paharnicul, ar avea de gind postelnicul moartc, ear intr-alt chip nu" Stroe fu
sa tale pe boieri, acestia se string la Mitropolie condamnat el insusi la moarte. Rugindu-se insa de
tragind clopotele" cum spune cronica cheama vaduva celui executat, Elina postelniceasa, l intor-
si pe slujitori", adica pe ostasi ; acestia li se alatura. cindu-i o parte 13 pungi din banii pe care
Vazind ca tulburarea ia proportii, Radu Leon vine aceasta trebuise sa-i dea dupii moartea sotului, pe-
si el la fata locului, i dupi tratative, dà, in ziva de deapsa i se comuta in detinere la manastire si cilu-
19 decembrie 1668, un asezamint contra grecilor care, garire. Imbracat, cum spune cronica, numai cu
In buni parte, reproduce pe cel din 1631. Se afirma din antiriul si cu nadragii", avind atirnate de git cele
nou, in introducere, cá toate nevoile i saracia (Aril trei ravase, fu purtat mai intii prin tirg, intr-un
este de la grecii streini, cari amesteca domniile car cu doi boi, apoi dus la Snagov. In momentul
vind tara fira milä". Cei doi sfetnici greci inde- cind il calugareau, Stroe a strigat Doamne, Doamne,
partati acum din dregatorii sint aratati ca vinovati Earl voe ¡mi este", iar cind, dupa datina monahala,
de asuprirea saracilor". Domnul, impreuna cu tot i s-a schimbat numele, a avut indrazneala sä adauge :
sfatul, face legatura si mare juramint", in sfinta Nu Silivestru, ci Mahmet". Dupa citeva luni de
Mitropolie cea mare din scaunul domniei-mele din altfel, domnind incä Antonie-vocla, a fugit din manas-
Bucuresti", hotärind ca toate obiceiurile noi i rele tire si a trecut in Ardeal.
introduse sa fie calcate" si puse jos", iar acei greci Dupa ce se incheiati cei trei ani de stäpinire acum
strelni" sa fie scosi din tara afara, ca... niste oameni domnii erau numiti numai pe acest rästimp, dupa
rai i neprieteni ai tärii". Se acorda scutire larga de care urma fie reinnoirea, fie mazilirea ajunse pe
dad boierilor si mai restrinsa slujitorilor, beneficiarii tron, in locul lui Antonie, din nou Grigore Ghica.
principali fiind deci tot membrii clasei stapinitoare. Acesta, consecvent cu cele petrecute in prima sa
Se prevede de asemenea ci mänastirile neinchinate domnie, favoriza pe Baleni si prigoni pe Cantacuzini.
vor fi cirmuite numai de egumeni rumáni, dupa obi- Gheorghe vornicul, Ghencea clucerul, socrul lui
ceiul i tocmeala lor", si nu vor putea fi inchinate erban Cantacuzino, si Stoica Ludescu, logofattil
Totusi, nici acest asezamint nu multumeste si omul de casa al Cantacuzinilor, fura trimisi la
pe boieri i slujitori, care, dupa ce facusera svat mare" ocna ; primul, peste un an, fu executat ; aceeasi
in satul Cotroceni, in marginea orasului, hotariti soarta avura si doi capitani, täiati chiar denain-
sa se plinga la impäratie i trimiserä intr-adevar acolo tea portii" de sus a Curtii domnesti din Bucu-
o delegatie numeroasä. Rezultatul fu mazilirea lui resti. Radu logofatul, ginerele lui Mares banul, a
Radu Leon ; Balasache, inchis citava vreme, pieri fost inchis, impreuna cu coconii" sai, in turnul
spinzurat ; ceilalti dintre grcci care nu apucara si fuga clopotnitii" de la poarta Curtii domnesti ; alti
la timp din Bucuresti fura batuti cumplit. Povesteste boieri au fost pradati", adica amendati cu mari
Radu Popescu cronicarul ca lui Pascale gramaticul" sume de bani.
si altora atita bataie le da slujitorii, cit ma mir cil Lui Grigore Ghica i se datoreaza construirea celei
traia, mai ales...Pascale, ea' 1-am vazut cu ochii cind de-a doua biserici din Curtea domneasca, biserica
il scotea den camara ducea cu palme, care palme, de jos", astazi disparuta. Tot el a inceput si ridicarea
de dese si de multe, nu mai avea numar ; altul iar, unor noi case, in cuprinsul aceleiasi curti. Cu acest
care i-am uitat numele, de multi bataie i palme, gindea prilej, se pare ea sotiile boierilor inchisi au fost
ca va sa moara i striga popa sà-I cuminece".Radu Leon puse si lucreze aláturi de salahori. Cel putin asa
a zugravit Mitropolia si a confirmat-o ca sediu metro- relateaza cronicarul moldovean loan Neculce, care
politan ;o stim din hrisovul dat la 8 iunie 1668. arata ca printre invinuirile aduse in fata divanului
Tot el a ridicat o biserica, linga crucea pusa de turcesc, in 1674, de dare Cantacuzini lui Grigore
meal sal, in amintirea biruintei asupra pribe- Ghica era si aceea ca le-a fost puind giupinesele
78

www.dacoromanica.ro
de au fostcirind var i pieaträ impreunä cu tiganii BUCURE$TH SUB WRBAN CANTACUZINO
cei de dirvali la curtile domnesti". $1 CONSTANTIN BRINCOVEANU
Aceste case noi s-au terminat de zidit sub domnia
urmitoare, a lui Gheorghe Duca (1673-1678), fostul
domn, in doul rinduri, al Moldovei. Ispravnic" Progrese importante atit sub raportul cultural, cit
cu aceasti treabä, adici insircinat cu ducerea la si sub acela al constructiilor face orasul in titnpul lui
bun sfirsit a ei, era chiar $erban Cantacuzino. Cind $erban Cantacuzino (1678-1688). in primul rind tre-
totul a fost gata, in 1678, acesta ar fi spus, po. buic amintiti prezenta unor profesori onorabil pli-
trivit unci cronici moldovenesti : ...bune case de titi" de citre voievod spre a invita, in limba greaci
un domn tinir", ficind astfel aluzie chiar la el veche limba stiintelor inalte pe fiii de boicri,
insusi. De fapt, in acelasi an, a si izbutit, prin numai pe ei, gramatica, retorica i filozofia". E
legiturile pe care le avea la Poarti, si obtini domnia nucleul din care se va forma, mai tirziu, sub Brin-
Tárii Rom anesti. coveanu, Academia din Bucuresti (vezi mai jos,
In cei cinci ani de stipinire ai lui Gheorghe Duca, p. 90). Tot sub $erban Cantacuzino se pare ca s-a dat
istoria Bucurestilor inregistreazi doul evenimente o noui organizare i colii domnesti de slovenie"
ce meritä si fie consemnate : primul este ciuma care de la ministirea Sfintul Gheorghe-Vechi, scoali care
bintuie cu putere in toamna si lama lui 1675. Din se constati documentar inca' din veacul al XVI-lea.
pricina molimei, adusi probabil de ostile turcesti, Aici se pregiteau viitorii diaci sau logofeti
in drum spre Polonia, domnul, care trebuise si par- domnesti pentru cancelaria, vistieria i cámara
ticipe si el, cu un contingent de oaste, la expeditic, domneasci invätind limba slavii bisericeasci, limbi
nu cutezi, la intoarcere, si vina' in Bucuresti, ci rimase in care s-a scris atita vreme in Odle noastre ; tot
la un sat Cocoristi, in Prahova, pini la Boboteazi". aici deprind acum, printr-un al doilea dascil, scrisul
Cel de-al doilea eveniment, foarte important pentru cititul in romineste cu literä chirilicá, bineinte-
istoria culturali a orasului i, in genere, a çärii, este les unii dintre feciorii de negustori.
infiintarea primei tipografii bucureitene. Ea se dato- Sub raportul constructiilor, inregisträrn atit con-
reazi mitropolitului Varlaam, care o instaleazi chiar structii laice cit i bisericesti. Din prima categoric
In cuprinsul Mitropoliei. Cea dintii carte iesiti de face parte bona .Yerban-Vodii", cel mai mare si mai
sub teascurile acestei tipografii, in 1678, a fost Cheia cunoscut dintre toate hanurile bucurestene (vezi si
intelesului", o traducere ficuti de dascili invitati" mai jos, subcapitolul Hanuri"). Situat pe locul ocupat
a predicilor lui Ioanichie Galetowski, arhimandritul astäzi de Banca Nationali, loe apartinind pe atunci
Cernigovului, apäruti la Lvov, in a doua editie, ministirilor Radu-Vocli Mihai-Vod5, precum
In 1665. In prefata acestei prime tipirituri, Varlaam si mai multor particulari, el a fost ridicat in
arati ci vrind, dupi expresia biblicà, si sporeasci a doua jumitate a domniei. In acest scop, $erban
talantul intru neamul mieu ruminesc... apucatu- cumpiri mai intii de la proprietarii respec-
m-am i Cu multi usirdie am nevoit i dascili de tivi cum e, de pildä, jupineasa lui Cirstea Bogda-
tipografie am adus in sfinta... Mitropolie a scaunului proste, care-i vinde, in 1687, un loe de sase prà-
Bucurestilor i i-am asezat, si de iznoavi tipografie vàlii terenul necesar, Cu priviliile i pivnitele de
adeci typariu de tipiritul cirtilor am riclicat, cu toate pe el, si apoi construieste, in locul lor, clidirea
mestesugurile cite au trebuit". El nu arati de unde trainici si vasti, cu ziduri ca de cetate, care a deve-
anume a adus dascälii" si litera trebuincioasa ; nit de indati centrul comertului bucurestean. Detalii
judecind insà dupä cele ce se petrec in Moldova, In privinta achiziçionárii terenului aflitn, intre altele,
in domnia aceluiasi Gheorghe Duca, unde tiparul din actul inedit de schimb, din 1690, martie 10,
se reinfiinteazi in 1679, gratie ajutorului dat de prin care Partenie, egumenul ministirii Cotroceni,
tarul Rusiei si de patriarhul Moscovei, strum in ciruia $erban ii dicluse in proprietate perpetui hanul,
drept si presupunem cá si in Tara Romäneasci despigubeste ministirea Radu-Vodi. In acest act
instalatia, litera si dascilii" au venit tot din acelasi se arad ci voievodul luase de la zisa ministire
loc. Aceasti tipografie a Mitropoliei a continuat 14 prdv4lii cu locul lor in Bucuresti, in mabalaua
functioneze sub $erban Cantacuzino, in timpul ciruia Grecilor, de au pus banal pre diana!"; se indica hota-
se ¡tipäresc mai multe cirti ; in fruntea lor sti rele acestui loc : din muchea hanului den sus, dc
Biblia din 1688 (primele exemplare au apirut putin la poarta cca mare, in lungu pint, in prdvelliile ce an
dupä moartea lui) ; functioneazi, de asemenea, sub Mat de la mandslirea lui Mibai-Vorla titre ulita cea
Constando Brincoveanu. mare, stinjeni 18 si stinjenul de palme 8 si una proasti,
Cind, spre sfirsitul domniei lui Duca, in 1678, si in lat iar de la poarta cea marc din muchea hanului
un cilitor ungur trece prin Bucuresti, acesta pieta' la local et au Thai de la Necula Parece stinjcni 8
apare ca un oras foarte mare si foarte bogat" pol" (8 si jumitate) ; se precizeazi in sfirsit cà pentru
(amplissimum el ditissimum"), iar palatul lui vodi locul i priviliile ce i s-au luat, Ministirea Radu-
ca infitisitor sau, spre a intrebuinta propriile-i cu- Vocli capitä in schimb $erban murind intre timp
vinte, destul de regal si splendid" (regale el splen- neapucind si despigubeasci, si dea mosie pentru
didum satis"). mosie" 7 prävälii in oras, la vad bun, la Sf. Gheor-

79

www.dacoromanica.ro
ghc-Vcchi, i, pc dcasupra, 90 dc stinjcni la satul asezate dc-a curmczisul : e Poda Mogosoaiei, cc lega
Vinata si cu helesteul vechiu". Hanul lui Serban- de-a dreptul asezarea brincoveneasca de pc malul
Voda a durat douà sute de ani, pina in 1883, cind Dimbovitei cu mosia brincoveneasca din nord-vestul
a fost diirimat, spre a se construi in locu-i cladirea orasului. Mai inainte accastä mosic apartinuse sotiei
Banc ii Nationale. unui Mogo, ascendent poatc al lui Mogo s serdantl,
Pc partea cc-i revenise din intinsele proprietati care in 1716 ridica monumentala cruce ce exista
pärintesti, parte situata de ambele laturi ale actualei astazi in altarul biscricii Oborul-Vechi (vezi fig. 24).
Cal a Victoriei nu Sc taiase inca pe atunci Podul De la aceasta veche proprietara i s-a zis mosici
Mogosoaici si anumc, intrc bulcvardul Gheorghe Mo,go,roaia, dupa cum mosiei din vecinkate, Belneasa,
Gheorghiu-Dej si strada Dobrogeanu-Gherea, get- i s-a zis asa fiindcä a apartinut sotici unui ban, in
dinile prclungindu-sc &vale pini in strazile Brczoianu speta, banul Ienachita Vacarcscu. Noul pod taia mai
Domnita Anastasia, a ridicat $crban Cantacuzino, intii locul lui Constantin aga Balaccanu, unul din
ca domn, o casii pcntru sine si familia sa ; n-avem cei mai vajnici advcrsari ai domnului, loc care venca
o descricre a ci, dar judecind dupà celelalte mani- unde e Palatal Postelor, apoi locul fostului domn
festari i dupi mindria i pretentiile sale dc descendent Serban Cantacuzino, despartind biserica Doamnei
al imparatilor bizantini, trcbuie si fi fost infatisatoare. Maria de casete respective, trecea dui:A aceea pe linga
Drept capela a locuintei, soda sa, doamna Maria, inanastirea Sarindar, täia locuri stapinite de mänästi-
construi in 1683 anul asediului Vienei o fru- rile Snagov i Caldarusani si se indrepta sprc miazA-
moasa i trainica biserica, de zid, cu un pridvor noapte. Acest nou pod" va deveni in scurtä vremc
sustinut de coloane puternicc i cu un elegant chenar artera principaM a oraydni; de-a lungul lui, in cursul
de piatra sculptata impodobind usa dc intrare: e veacului al XVIII-lea si al XIX-lea, se vor clädi
actuala biscrica a Doamnei, astazi scoboriti sub o seamä de asezäri boieresti, din care uncle ajung
nivelul strazii i, ceca ce-i dauncaza, inghesuitä de ulterior institutii de stat, apoi lacasuri bisericesti,
cládirilc vecine. Dar cea mai insemnata ctitorie reli- magazine de lux, hoteluri, restaurante si tot felul
gioasa a acestei domnii ramine manastirca Cotroceni, de case de ale orasenilor. Numele si-1 va pastra
ridicata intr-o poianä a padurii celei mari din vestul pini in 1878, dui:A Razboiul Independentei, cind
orasului, pädure in care Serban ii gisise scäparea, cdilii il schimba in Calea Victoriei : pe aici au intrat
ascunzindu-se, intr-un ccas de cumpana, pe vremea in oras, venind dinspre Capul Podului" (actuala
prigoanei lui Ghica. Licasul a fost inceput la 26 mai Map a Victoriei) trupele victorioasc de la Plevna.
st. v. 1679; intr-un hrisov din 20 decembric 1681 Aproape de capätul dinspre Dimbovita al noului
voievodul spune: Noi singuri am infipt sapa la pod, pc locul confiscat de la aga Balaceanu, dusmanul
pämint I Cu mina noasträ jos in temelie caramizi sáu chut in lupta de la Zhnesti, construieste Brinco-
am pus...". A fost apoi bogat inzestrat intre altele veanu, imitind pe predecesorul ski Serban Canta-
i s-a dat hanul" amintit alai sus, aducator de mari cuzino, un mare han: Han,! Constantin-Vodir,
venituri i, la 25 octombrie 1682, inchinat celor unul din cele mai de seamä ale orasului. Acest han
20 de ministiri mari cc sa zic lavre" de la Muntele amplificat, spre sfirsitul veacului al XVIII-lea, dc
Athos. Tot lui Serban i se datoreaza si o biserica Avramic, patriarhul Ierusalimului, a durat si el mai
mica de lemn, in mahalaua Scortarului, cam pe unde bine de un veac i jutnatate ; in 1847 a avut de suferit
raspunde astazi Calca Victoriei in cheiul girlci ; a fost de pe urma marelui incendiu. Därimat in 1860, pe
darimati in 1897. Sc pare ca si prima biscrici de locul lui, in 1894-1900, s-a construit Palatal Pos-
la Gorgan, cca dc lemn, ar fi tot a lui ; el ar fi telor.
inchinat-o metoh manastirii Cotroceni. Meritä si Lucräri mari a intreprins Brincoveanu la Curtea
fie semnalata, de asemenca, iezatura de pamint sau domneascä ; despre ele fac amintire atit cronicile
digul pe care il face domnul, din sus de moara Mitro- vremii aceea a lui Radu Popescu si letopisetul
polici, asadar, in actualul carrier Cotroccni, sprc a cantacuzinesc cit i memoriile secretarului dom-
regula cursul Dimbovitei. I se datoreaza, se pare, nesc, Del Chiaro ; sapaturile arheologicc intrcprinse
si prima manufactura de postav superior din Tara in ultimul timp confirma indicatiile acestor izvoare.
Romancascil ; ca s-ar fi aflat la Afnmati, in marginca Domnul a refäcut palatal, din piatra ; scara cca mare
de nord-cst a orasului: asa ne spune Mihail Canta- de la intrarc scara maestri", cum ii spunc Dcl
cuzino in opera sa terminata in 1776. In sfirsit, Chiaro era de marmura. Sala principala, lunga
pe drumul ce lega Bucurcstii Cu Giurgiu, la Calu- de peste 32 de metri si latä de 17,5, de proportii
gareni, chiar pc locul luptci lui Mihai Viteazul, impunätoare deci, avea in mijloc un rind de coloanc
construieste un frumos i minunat pod" ; stirca scundc, legate prin arcuri semicirculare ; la extre-
si aprecierea o luilm din inscriptia marii cruci de mitatea ei se afla un paraclis. Poate cO accasta sari
piatra care i astazi sc vede, in drcapta soselei, lingil era ceca cc cronicile numcsc spataria cca mare".
actualul pod. 0 a doua sala, iarasi de proportii, era destinatä sedin-
Progrese si mai mari se fac sub Constando Brinco- telor divanului celui mare ; ea servea si drept sufra-
vcanu (veii fig. 23). Bucurestii se imbogatesc in 1692 gene pentru ospetcic festive. Cronicile amintesc de
Cu un nou pod" sau drum podit cu birne de stejar spataria cea mica" sau cu stele": erau, se vede,
80

www.dacoromanica.ro
pictate pe tavanul ci ; in aceasta din urrnä se afla palat cu opt oclai, special pentru doamna ; el avea
scaunul domnesc. E totuna oare aceastä spätarie forma patratä. Probabil ca linga apartamentul doamnci
cu stcle" cu sala sedintelor divanului? Raspunsul era accla al copiilor ; mai tirziu se pare ea s-au cladit
ni se pare afirmativ daca ne gindim la faptul ca case" deosebite pentru feciori ; ele sint arsc, in
domnul prezida aceste sedintc i ca, deci, scaunul august 1712, de incendiul care a bintuit Bucurestii
domnesc trcbuia Si se aflc aici. Pentru consfatuirile si a atins i Curtca domneasca. Faptul ca restul
restrinsc era sala numita divanul cel mic". Urmau cladirilor a scapat nevatamat ar pleda pentru o
apoi altc s'Ah de audienta", prin care se ajungea constructie separata. In cuprinsul palatului se gasea
la apartamentul domnului, alcatuit din mai multe si ristieria, cuprinzind odai bine zidite, din piatra,
incaperi, si la acela al doamnei, avind, dupi Del cu usi ferecate, adevarate lafe-uri in carc se pastrau
Chiaro, numai un iatac i doua odái. Asa se explica galbenii" de tot felul si tatue de argint, provcnind
de ce urmasul lui Brincoveanu, Stefan Cantacuzino, din multelc dad dijmc. Litiga palat se intindea
a pus si se zideasca intr-un colt al gradinii domnesti, ,greaina, care, in timpul lui Brincoveanu, se bucura
deci separat de corpul principal, un mic dar frumos de o deosebitä atentic ; de forma patrata, ea era

Oo

Fig. 23 Constantin Brincos... domnul


Tirii Romancsti, si cci patru fii ai sai,
Constantin, Stefan. Rada si Matei. Grasur, 4
in aran* executata la Venetia.
(B.A.)

81

www.dacoromanica.ro
ingrijità de un gradinar-scf dupà numc, Frincul,
pare a fi fost de origine sträinä, poate francez, cum
era si bucätarul-sef, poate italian ajutat de douil-
zeci dc grädinari. In 1707, grädinii i se da o mai
mare amploare. in mijlocul ei, in centrul unor partere
de flori, domnul pune sil se construiascä un chiosc
Cu coloanc de piaträ sculptata i impodobit Cu
turi ; aici se lua masa in timpul veril; scrvea totodatil
ca loe de odihnä. intr-o laturä a curtii domnesti
se aflau odifile seimenilor, adica ale detasamentului
de gar& ; la inceput de lemn, ele au fost zidite in
piaträ de cAtre Brincoveanu. Tot el a reparat si
înàlçat zidul inconjurAtor al curtii ; lucrarea s-a ter-
minat tocmai in preajma mazilirii. Mai inainte Cu
mult, reparase turnul de la poarta de sus" a zidului
inconjuiätor, turn in care se tinea, intr-o odaic,
praful de puscä si care, fiind lovit de trilsnet la 25
iunie 1691, särise in acr. AdAugase, cu prilejul repa-
ratiei, si un ceas mare bätind orele, lucru spunc
letopisetul care n-au fost mai inainte la alti
domni". Bucurestenii apreciau inovatia, asa cum o
apreciau i iescnii, cirora Vasile Lupu le pusese
un astfel de ceas in clopotnita manästirii Trei Ierarhi.
Palatul de la Curtca domneascä n-a fost singurul
pe care-1 avca Brincoveanu in Bucuresti. Chiar in
lata lui, peste Dimbovita, la poalele Dealului Mitro-
poliei, se afla, mostenit de la pärinti, un al doilea.
Aici e gAzduit in 1702 clericul cnglez Chisthull,
de la ambasada din Constantinopol ; cl gäseste
palatul frumos, incApätor, zidit din piaträ, pitoresc,
acoperit, dupä obiceiul çàrii, cu sindilä" i mobilat
dupä felul caselor din tärile crestine, ceca ce
o infätisare strAlucia in comparatie cu barbarele
clädiri ale turcilor din vecinAtate ; in fatà adaugA
el e o largl grädinä ; in dreapta, alta, ceva mai
.. _..._,.*:$i mica", ambele sint placute... dind destulä umbra'
U*144101,121: verdeatä". Alt rind de case a ridicat Brincoveanu
ittutwibiail;
intagiatist;
tot pe malul drept al Dimbovitei, dar mai sus, pe
locul unde se aft' astäzi Institutul Babes. Foile de
ia
ruib s '1161'65AdliC'
0114611.11111kAQI
ligNAgkillisCAV,i
zestre ale fetelor cuprind alte cinci case in Bucuresti,
uncle din ele cu pivnite de piaträ. lar in preajma
tlittOtiti.1ti&lPilli.t.4 orasului, la Mogosoaia, a clädit pentru fiul sat' stefan,
it 14Ittiot[a '4 constructia isprävindu-se la 20 septembrie 1702, un
'A &V ligh
splendid palat care a inlocuit vechilc case, cumpil-
rate o data cu mosia in 1681. Situat in mijlocul
unei vastc curti imprejmuite cu zid, palatul, de
forma dreptunghiulark e alcAtuit din parter i etaj,
acesta din urmä cuprinzind apartamentelc domnesti.
O foarte frumoasä terasi acoperitil sau, cu ter-
menul italian consacrat, o loggia", avind sase coloane
de plate"' elegant sculptate (vezi fig. 25), da spre
lacul sau iazul pc care-1 formeazA Colentina, in partea
de apus, i spre care cobori printr-o serie de trei
terase legate intre ele prin trepte de piaträ. Pe peretii
si boltile uncia din °dal erau pictate scenele dru-
mului pe carc-1 fAcuse Brincoveanu la Adrianopole,
In 1703, drum ce-i produsesc atita grijä, dar se isprä-
vise cu bine. O mentiune se cuvine i pivni/ei impär-
Fig. 24 Cruces serdarului Mogo} din 1719; in jurul
ei s-a ridicat biserica Oborul-Vecbi. (C.C.G.) tite de un puternic stilp central in patru compartimente

82
www.dacoromanica.ro
o

ra.

siiiiis1111111

,74.1 I I 111

Lair
11,

r.-
41

*Xi1.1,
r 111.111M1

_.
r- 1+11.1 1 .1
".."-""2".
" ..
1011.-.: -
- ,
11"0- 4-r- -;'1.-Tv-3-0-- "L
-
-
- 4
,

I
1,
L

g.

' rr. .- .ar

Fig. 25 Palau,' de la Mogooaia cldit de Constantin BrInenveanu; Cost terminal N 20 septembrie


1702; fop& dinspre lac (N1.41.)

83
www.dacoromanica.ro
elegant boltitc, precum i bucrltdriei, constructie
izolatil, in dreapta intrarii in curte, de un aspect
original si interesant. Palatul de la Mogosoaia, bine
rcstaurat in zilcle noastre i transformat in 1957
in muzeu de arta' brincoveneasca (vezi fig.' 26-27;
cf. fig. 28) nu i se putea da o destinatie mai buna
este cel mai inscmnat monument de arhiteetura
laica din cite ni s-au pastrat in Tara Romancasca.
Ceva mai departe de Bucuresti, sprc nord-vcst,
si anume, la Potlogi, a inaltat Brincoveanu, in 1698,
deci inaintea celui de la Mogosoaia, un palat asema-
nator, pentru fiul ski cel marc, Constantin. Perctii
unora din odai crau impodobiti cu stucaturi ; odaia
domnului avca si un tablou infatisind pe proprietar
tinarul Constantin alaturi de pärintii sal. La
Dobreni, la sud de oras, pe una din numeroaselc
sale mosii, a facut case de piatra gospodaresti, asa
cum a facut si la Obile,rti i in atitca alte locuri de
pe intreg cuprinsul tarii.
Numeroasc sint, pc aria bucuresteani, lacasurile
biscricesti ridicate de Brincoveanu, sotia i rudcle
lui. In ordine cronologica, ele se insira astfel : prima
e biserica de la Alogo,roaia, terminata in ziva de
20/30 septembrie 1688, asadar cu putin inainte de
a fi ales domn. Urmeaza biserica, incapitoare, a
manastirii Sf. loan numita de asemenca Sf. loan
Grecesc, Sf. loan cel Mare si Baneasa inlocuind
vcchiul läcas al lui Andrei vistierul si al fratelui ski
Dumitru ; ea era gata la 10/21 iunie 1703. Azi nu
mai existä ; a fost därimata la finele anului 1893
pentru a se ridica pe locul ci Casa de depuncri (actual-
mente sediul central al C.E.C.-ului). Linga mänastirii
era casa vornicului Stroe Leurdeanu, asa cum aflarn
din cloud acte cu data de 1677, februarie 15 si martie 1.
Stim precis cind s-a ridicat noua biscrica a mänästirii
Sf. Saya; pisania, pastrata, poarta data 1709, iulie
20; ea arata ca, lingä làca, s-au ridicat si alte case
tocmeale, ca sa fie scoala de invatat carte". Manas-
tirca insasi era mult mai vechc, din a doua jumatate
a veacului al XVI-lea; un cgumen al ei apare ca
martor intr-un act dat de Dumitru, judetul orasului,
in 1619. Nici biserica Sf. Saya nu mai existä ; se
afla pe locul statuii lui Mihai Vitcazul si a fost dari-
matä in 1869, cu prilejul deschiderii noului bule-
yard". Cea mai mare dintre ctitoriile bucurestenc
ale lui Brincoveanu este biscrica Sf. Gbeorgbe-Nou
(vezi fig. 29), in lata carcia strajuieste, azi, statuia
voievodului. Manastirca respectiva exista si ea de
mult ; primise, pe la inceputul vcacului al XVII-Ica,
un loe in oras, de douil privälii, de la Cernica vor-
nicul, ctitorul manastirii Cernica. Sub Antonic-voda
din Popesti (1669-1672), contribuind cu bani, inva-
tatul dragoman al Portii, Panaiotachi Nicusios, se
intärise" mänastirea cu zid imprcjur i cu chilii"
ne-o spune un act contemporan din 8 august 1671.
Brincoveanu ridica o biserica noua si sporeste chiliile,
facind un han cuprinzator, adaugind si case patriar-
hicesti" i egumenesti". Arhitect a fost un anume
Vcselcil, poate italian ; Del Chiaro califica biserica Fig. 26 Jilt din inland Mogo,oaia. (C.C.G.)

84
www.dacoromanica.ro
drcpt foartc frumoasi" (una bellissima chieca").
Avcrea acestei ministiri bucurestcnc era conside-
rabili ; domnul depuscse in contul ci, la Venetia,
un capital care-i asigura un vcnit de 900 galbcni
anual ; avea apoi numeroasc privilii in oras, doui
hanuri (SI. Ghcorghe.si Constantin-Vodi), plus o
sumi dc mosii, vii si robi tigani. Aici, la Sf. Ghcorghe,
au fost aduse, dc la ministirca lialki, dintr-o insula
a Mirii de Marmara, rimäsitcic pimintesti ale nefe-
ricitului voievod tilat dc turci ca hain", imprcuni
cu cci 4 copii ai sii, la Constantinopol in ziva dc
15 august 1714. Deasupra lespczii de mormint, Earl'
nume atit dc mare era tcama ncfcricita sotic si
mama, Maria doamna, a pus o foarte frumoasi
candela de argint cu urmitoarca inscriptic: Aceasti
candela cc s-au dat la sfcti Ghcorghc ccl Nou lumi-
ncazi unde odihncsc oascic fcricitului domn lo
Constandin Brincoveanu Basarab-vocvod si iastc
filcuti dc doamna miriei-sale Maria, carca si miria-sa
nidijduieste in Domnul iarài aicea si i se odihneasci
oascle ; iulic in 12 zilc, leat 7228" (1720) (vczi fig.
30). Doamnci i se datorcaz5 si Biscrica Dinir-o Zi,
numiti astfcl dupi cca antcrioati, consmtati docu-
mentar in 1670, la care si puncrca temclici, si timo-
sirea sc vede cà vor fi c..izut in acecasi zi, la un an
interval. (Ca s-ar ti lucrat i tcrminat ¡,,Ir-o cingurd
zi cum explica altii numcle ni se pare putin
probabil, chiar daca ar fi vorba de un läcas dc lemn.)
Licasul, terminat in 1702 ingrijitor sau ispravnic"
al constructiei a fost vcl-aga lanache Vicirescu,
credinciosul sfctnic, tiiat o data cu Brincoveanu
a ars in 1825; ccl actual pc strada Academici,
col; cu strada Biscrica Icnci s-a terminas dc zidit
la 1 septembrie 1827 prin grija vcl-stolnicului Stanciu.
Dintre rudele domnului, Mihai spitarul Canta-
cuzino, unchiul sac' dinsprc mama, om umblat
cult, cu deosebiti rivni pcntru geografic i arhi-
tecturk ctitorul tninistirilor Sinaia i Rimnicul-
Sirat, a ridicat in Bucurcsti, in locul unui mai vcchi
licas, pomcnit in martic 1670, ministirea Collect
(1701-1702), Cu o biscrici i trei paraclisc, adiu-
gindu-i ulterior (1703-1707) un :pica! cu 24 de
pain/4, spiterie, (odd, oddi penCru daccd/i, prccum si
alte ecarete. Tot lui i se datorcazi si o noui biserici
dc zid, la Zldiari (1705) in locul celci vcchi, a lui
Matci Basarab, prccum i biscrica Fundenii Doamnei,
din marginea orasului, terminatii la 1/11 mai 1699
si impodobiti cu delicate stucaturi cxtcrioarc, de
caractcr oriental, turco-persan, infitisind chiparosi,
vasc cu flori, palate. Un alt unchi al domnului,
sfetnicul sit, de o viati intreagi si care la urmi
i-a ajuns dusmanul ccl mai aprig, pricinuindu-i
chiar moartea, stolnicul Constantin Cantacuzino,
ridici la Afuntati, in nord-cstul orasului, case tcmei-
nice de plated si o biserici ; pisania acesteia poartli
data 1696. In sfirsit, virul domnului, Stefan Canta-
cuzino, feciorul stolnicului, din cauza ciruia si in
folosul ciruia s-a petrecut tragedia lui Brincoveanu,
Fig. 27 Perdca dc biscria, dAruita de Con.. nt in Brincovearm. (C.CG.) a impodobit... cu adaosul clopotnitei si cu altelc"
85

www.dacoromanica.ro
läcasul de la SfinIii Aposto/i pisania poartä data
10 iulie 1715, iar timpla accstei biscrici este una
din cele mai frumoase ale tärii.
Dar alaturi dc läcasurile inaltatc de domn si familia
lui sint o sumä altele datorate clericilor, boierilor,
ostasilor i ncgustorilor. Niciodatä nu s-a construit
in Bucurcsti mai mult si mai somptuos dccit in
accastä epoca brincovencasca cc cuprindc sfirsitul vea-
cului al XVII-lea si inceputul vcacului al XVIII-lea.
Sc pot enumera vrco douazeci de biserici
manastiri ridicate numai in oras in rastimpul amintit,
färä sa adaugam Vacarestii lui Nicolae Mavrocordat
Stavropoleos. Dintre lacasurile duratc de clerici,
In frunte trebuie asezatä mänästirea Antim, ctitoria
mitropolitului Antim Ivireanul. A fost inceputa in
1713, intre 10 mai si 1 iulie, pe locul (limit de Dra-
gusin vistierul Merisanul si de fiul ski Barbul, la
care s-a adaugat un codru de loc" ddruit de Diicul
Rudcanul biv-vel logofat si de fiul acestuia Chirca
biv-vel sulger, si terminatä complet in 1715; data
ultima ne-o da pisania, in greceste, de deasupra
usii de intrare. Manastirea avea si o magazie de
piaträ" Cu pivnitä" dc yin i cu biicanie", clädite
tot de Antim si scutite de Stefan-vodä Cantacuzino,
prin hrisovul din 2 noiembric 1714, de toatc
De altfel, invatatul ctitor a lasat mänästirii sale toata
averea, facind asezamint sä fie ajutati tincrii cc vor
sa invete, säracii, sträinii si facie de märitat lipsite.
Bine proportionata, avind ziduri puternicc, un pridvor
Cu stilpi de piatra, cu bazele elegant irnpodobite,
o usa de intrarc impresionantii prin cadrul de piatra
sculptatä cc-i da ocol, chenare de piatra sculptata
la fcrestre, inconjurata apoi de chilii In caramida
aparentä, totul rcstaurat cu grijà in zilelc noastrc,
manastirea Antim face cinstc bisericii si este o ade-
viratä podoabä a capitalei. Tot cicricilor li se dato-
reaza : 1. Biserica Sf. Nicolae din Prund", rid icata,
asa cum arata actul din 21 septembrie 1682, in
prundu Dimbovitii, intre Curtea domneasca
Mitropolie" de catre Theofan shimonahul care, dupä
ce o zugraveste, o inchina metoh Mitropoliei, ficin-
du-i apoi i chilii ; aici urmau sa traga, potrivit
actelor incdite din 9. 17 i iar 17 ianuarie 1684, calu-
gärii manastirilt.r Bistrita, Cimpulung si Arges.
Biserica nu mal exista azi ; a fost expropriata si
darimata in 1898; un stilp de piatra, in curtca Spita-
lului Brincovenesc, anted' locul unde se inälta odinioara.
2. Biserica Toil S sau a Sibilelor, numitä asa
fiindcä pe peretii dinafarä, sub streasina, sint zugravite
sibilele, prezicatoarele antichitätii. A fost ridicata,
pe Podul Tirgului de Mara Calea Mosilor de r-
azi de catre preotul Fiera, in calugärie monahul
Filoteu, inaintc de 15 februarie 1696, data la care
o inchina si cl /sditropoliei ; mai tirziu, in 1726,
Daniil mitropolitul reface lacasul si-1 .zugräveste
(vezi fig. 31). 3. Biserica 0/teni, amintita intr-un
Fig. 28 SaIiia lui Constantin act din 8 februarie 1696, e ziditä din nou in 1722
Brincoveanu, aflatoare la Miami de Nicolac, protopopul Bucurestilor, si de Constan-
Al ilitar (MM.) tin vataful, ajutind cu cc au putut i locuitorii maim-

www.dacoromanica.ro
carcia ii fusesc dat de Nicolac-voda Mavrocordat.
Dar cea mai frutnoasi biscrica boiercasca a vrcmii
este aceea terminati la 30 septembrie 1722 de vel-
logofatul lordache Crepdesca ;:i de sotia accstuia Salta,
fiica lui Constantin Brincovcanu. Situata pc Podul
r- Mogosoaici, linga putul cu zalc", ctitoria a fost
inzestrata, dupa obiceiul vremii, cu un han, cu pra-
F valii i altc avcri. Restauraren plinä de grija, sävirsita
in zilcle noastrc de cat= Comisia monumcntelor
f istorice, si amenajarat dc cat= municipalitatc a
parcului din fata, catre care cobori printr-o scara
1/341. monumentala, au fäcut din biscrica Cretulescu, cu
zidurile ci de caramida aparenta, cu silueta ei zvelta,
- un monument pretios, caracteristic i bine pus in
.1 valoare al Bucurcstilor.
Dintre ostasi, Gheorghe Totoescul, capitanul de
- lefegii, ridica', impreuna cu soacra-sa, jupincasa Chita
Portärcasa", in 1711 sau 1712 data 7220 de la
zidirea" lumii ponte sa inscmne amindoi accsti ani
biscrica Sf. Nico/oe din mabnInua Jitnifei, adica din
mahalaua uncle au fost, odinioara, magaziile dc grinc
ale domniei. Noul lacas inlocuia, probabil, pc altul
mai vechi, constatat documentar inca in veacul al

Fig. 30 Candela de deasupra mortnIntului Mk C.' BrIncoscanu pu* a de


doamna tdaries. Stil mracteristie brincovencse. (C.C.G.)

Fig. 29 Biscrim Si. Gheorghe asa cum ara. In 1867; In prim,' plan wad,
Lipscani.
Fotografie dc Saarmary (B.A.) Y4'
rer,' 1_,,I.

lalei respective. A purtat, citava vreme, din pricina


noului ctitor, i numele de Biscrica Protopopului".
-
4. Biserica Siejard, azi därimata, fosta pe strada p.
Luterana, in spatele Palatului Rcpublicii, Mud,
dupä traditie, din lemn, pe la 1717, de un Maxim
arhiereul" si refäcutä din zid in 1763; numele ei,
ca i acela al mahalalei, se trägea de la un stejar 1
batrin, falnic, din vecinatatea licasului. 5. Biserica --
Hagin, pe locul carcia, Ruga Hala Traian, exista
dupä traditie, in vremea lui Constantin Brincovcanu, " I F" 'A IN r-
p.
un mic schit, Cu o biscrica de lcmn si cu 3-4 au- 3
giri, dintre care unul fusese la lerusalim, era dcci
hagiu".
Dregitorii domnului continua i ei traditia inain- .s gr*?;4
tasilor lor. In octombrie 1710 era gata biscrica ridi-
cad pc locul vel-vornicului Pätrasco Brezoiand de
uncle i-a rimas i numele de cam vel-clucerul e ") r
Mnàilä Maracincanu i vel-vistierul Serban Bujo- .1 - 11,

reanu. In anul urmator, in 1711, membri ai vcchii ` ',1041 It j


familii Nisturcl inalta o mica biserica dc lemn In
mahalaua Cdrdmidarilor de Jos; ea va fi inlocuita
tirziu, in 1854-1856, printr-una de zid. Nu se stic
exact data construirii bisericii Stoicti, ctitoria lui
Staicu logofatul cc fel de logofat? i a sotiei
sale, Despa. Lacasul, tot de lcmn, era dinaintc dc
1726, cind ctitorul rascumpari locul tnai inaintc
domnesc de la egumcnul manastirii Radu-Voda,
87

www.dacoromanica.ro
I-
n

'

s
-

etir .

88

www.dacoromanica.ro
II

I
Planfa I. Turnul Co4ei, construit in 1714-1715, ln faa bisericii i spitalului ; aspect din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea. In prirnul plan, In dreapta, un apar cu butoiul de apí si doniva.

www.dacoromanica.ro
XVI-lca. intr-adevär, un act din 1590, iunie 19, cc-si aveau asezarile in prcajtml-i. Inaintea accstei
se refera la un loe de casa, aproape dc jitnita domnici- biscrici, pc a card usa de ficr, ulterioarä, si-a säpat
mcic, linga biserica". numele hicatusul care a facut-o, Dumitru Pere, si
Cele mai numeroase, comparativ, sint insä biscri- data 1795, aprilie 30, fusesc o alta, cunoscuta sub
cilc ridicatc dc nsefte,rugari. Care mcstesugari, in numcle de biserica Sdpunari/or, cladita pe locul marclui
general, nu produc numai marfa, dar o si vind, vornic Cernica : prima mentiunc e din 1675, iunic 5.
sint deci, totodata, negustori. in aceasta categoric Numelc se explica prin imprcjurarca cit unii dintrc
intra o serie intrcagi de mcstesugari ncgustori macelari, din scul vitelor täiate, faceau säpun.
bucurestcni, precum tabacii, cizmarii; clarii, brutarii, sfirsit, amintim biscrica Negusiori, care exista la ince-
otctarii, sapunarii etc. Doar bäcanii care vindcau putul vcacului al XVIII-lea si era dc lcmn. A ars
marfa adusil dc departe, colonialc" i produsc sudice, cu prilcjul incendiului din 1718, cind au ars tirgul"
chiristigii, carc-si aduccau chcresteaua din satcle si a fost reconstruita in piatra", den mila a multi
noastre dc linga padure, brasovenii mai tirziu crcstini", in anul 1725 sau 1726. Crestinii" sint
udricanii, lipscanii i gabrovenii, care sc aprovizionau cupctii" sau negustorii asczati in numar marc in
din Udrii (Adrianopole), Lipsca i Gabrovo erau jurul lacasului, i dintre care o scamä s-au i inmor-
numai negustori ; la ceilalti, atclicrul facca una cu mintat in cuprinsul lui. Astfel, jupan Stanciul cojo-
prävälia sau se afla linga ca. Inca in 1677, e amintitä carul", inmormintat in 1723, jupan Dumitrasco
o bisericä in mahalaua Sfintului Nicolae din Selari" ; cupetul", in 1742, noicmbrie 24, Matei cupet",
sub Brincoveanu, Ificasul e zidit din nou de $erban in 1747, august 9, Simeon cupet", in 1761, fe-
Cantacuzino paharnicul i dc negutätorii Apostol bruarie 9 etc.
Lazar i Iorgu starbstcle ; pisania poarta data august Acesti cupeti" sau negustori erau organizati
1700. Probabil cá cei doi din urrna crau cu banii ; intr-o frätie, avind in frunte un vataf ; ea se transforma
de altfel, intr-un act din 1750, martic 8, prin care apoi intr-o brcasla cirmuitä de un starostc. in actul
biscrica e inchina/ta Mitropolici, numai Apostol e inedit din 1661, manic 10, prin care Ghinca coio-
arätat ca ctitor, färä vreo amintire despre ccilalti carul vinde lui Cernica cupctul un loe de pravalic,
doi. Accasta biserica din Velar; se pare ca e totuna in oras in Bucuresti, in ulita cca mare" cu 90 de
Cu acme numitä intr-un act din 1691, iunic 20, bise- galbeni bani gata", adica pcsin, printrc martori,
rica doamnii Ilincai, cc sa chiama Siete Nicolae", in afarä de jupan Gherghina judetul cu 12 pirgari",
care c aratata ca fiind linga mahalaua Zlatarilor. este i jupin Iorga vataf za cupcti", adica vital
intr-un atare caz, rezultä deci ca printre ctitorii ei de negustori ; sint de asemenca o serie de cupcti
mai vcchi era si cca de-a doua sotie a lui Antonie- care-si pun si pecetile, ca, de pilda, cu, Cutar cupet",
voda din Popcsti (1669-1672), doamna Ilinca. cu, Dima cupct" ; printre ci este i jupinu Tudor
intr-un act din 1670 gisim ca martor pe popa Rusciuclu", adica din Rusciuk. Brcasla ncgustorilor
$Orban da la doamna". Biserica Otaari, numita din Bucurcsti obtinc dc la Brincoveanu, prin po-
astfcl dupa breasla respectiva, ai carci membri locuiau, runca" din 25 martie 1700, sa plateasca birul in
se vede, prin partea locului, e pomcnita pent= intiia mod colectiv, pe temci de intelegerc sau ruptoarc",
data in 1681 ; era dc lcmn. Pc timpul lui Brincovcanu, anume, 4.000 de ughi sau galbcni anual, in
in 1708, i se fac innoiri, iar in 1757 e inlocuita prin- patru rate.
tr-una dc zid, noii ctitori fiind Nlargarit starostele Cunoastem numcic a o seamä de negustori de vazä
Niculac cupctul, adica negustorul. Tot un cum", din epoca brincoveneascii. Unul este Panä negutä-
anume jupinul Vasilii Potoccanul", cu jupincasa torul", cumnat cu Iorga stolnicul i cu Nedcico,
dumncalui Sanda i cu tiul lor jupin Ghinca" ispra- feciorii cluccrului Nedelco din Bucuresti ; el tinca
vesc de ridicat, la 1 scptcmbric 1692, biserica Sfintul in casatoric pe fiica acestuia din urma, Anca, si luasc
Nicolne din .Virbi. Cu acclasi hram al sfintului Nicolac zcstre mai multe pravalii ne-o spunc documentul
e hramul cel mai raspindit in bisericile bucurestene- din 8 ianuarie 1681. Una din fctelc lui Panä, Ilina,
exista la inceputul sccolului al XVIII-lea un lacas era, la rindul ei, sotia lui Cirstea visticrul, inrudit
de lemn pe locul celui numit azi Sf. Nicolae Tabard. cu Filipetii, lar fata lui Dcfta negutitorul" se casa-
Adaosul de Tabacul se explica prin accca ca la 1776 torete in 1694 cu Harvat spätarul. Un alt negutator
un Dima Tabacul si un Draghici Tabacul crau purta- este Nita cupetul ; el vindc, potrivit actului din 26
tori de grija biscricii, carcia C. Mavrocordat ii daruise iunic 1688, marclui logofat Constantin Brincovcanu,
In 1752 cacti de ritual. Lacasul de zid a fost rcparat viitorului domn, o tigancil pe 25 dc talen. Un al
in 1864 si in 1940. Un ncgustor strain, Tänasie treilca e Dima negutatorul spudcul", adica ccl
de la Tirnova", din Bulgaria, dar asezat in Bucuresti, invätat, a cärui jupineasa, dupa incetarca lui din
a Mat bani si se ridice aici o biscrica ; voia i-a fost viata, inchina, la 13 dccembrie 1694, via ei den
indcplinita de nepotä-säu Stavro", in 1705, scptcm- dcalul Bucurestilor", trei pravalii in ora i cincizcci
brie 8: e biserica Scanne, adica a scaunelor de mäcelari, dc oi cu miei mänastirii Iverul de la Sfetagorr,
adica de la Muntcle Athos. Un iubitor dc cultura,
Pentru detalii asupra inestesugarilor bucuresteni prietcn al filozofici, este negutatorul Manul Apostol
vezi partea a doua a acestei lucrari. care tipareste, pe chcltuiala sa, in 1713, la Tirgoviste
89

www.dacoromanica.ro
dou5 earth Pi/de filomficefli, in romineste, tradusi el case si hanuri", iar un lane zaraful, grcc dup5
din grecestc, si Maxime filosofice,rii, in greaca vulgari, numc, %indc chiar in timpul domniei lui Antonie,
tradusi din italicnestc. Pe vremea lui Brincoveanu, la 1 aprilie 1669, o suti de stinjeni de mosic la Flo-
poatc si a lui $erban Cantacuzino, a trAit un ncgu- cosi, in Ilfov. Un Ghiorghic zaraful odabas" apare
titor Ilagi Vasilic" ; fcciorul lui, Dumitrasco, G" negutitor mirturisitor", adici martor in docu-
starostc dc ncgustori, di, la 22 fcbruarie 1734, o milt- mcntul inedit din 12 februaric 1688, privind o jumi-
turic asupra unor locuri si case in mahalaua Sipu- tate din piv nita de piatri a lui Iane, nepotul lui
narilor ; obicciul acesta de a merge la Ierusalim, in Ghinca Matraca. Tot un Iane zaraful" poate
hagialic, era rispindit printrc negustorii capittlei, unul i acclasi cu cel din 1669 vinde la 24 august
ca i, de altfel, printrc cci din celelalte orase ale 1689 minitstirii Radu-Vod5 un loc de casA aici
tirii. Cca mai vechc mentiune de hagiu" pc care in Bucuresti", intre poarta ministirii Stelea i aceea
o cunoastem este accca din 15 februaric 1590, cind a locuintei boierului Rudeanul. Un alt loe al ski se
un Dumitru hagi" este citat ca martor Cu prilejul invecina cu acela pe care Brincovcanu, la 17 aprilie
vinz5rii unei pràvàlii bucurestenc. El precede deci 1696, il diruieste dregitorului ski dc credinti,
Cu mult pe sp5tarul Mihai Cantacuzino, care, insotind Ianache Vicirescu, cel cc avea si piara o datä cu
pc maici-sa Elina postelniceasa, a fost in 1683 in stipinul silt in ziva crunti de 15 august 1714. Un
hagialic la lerusalim si la Muntelc Sinai. Un ncgustor Cozma zaraful" apare ca martor in cartea pe carc
cu vazi, pe vremea lui Brincoveanu, c Porfir cupe- cci sase boieri rinduiti de domnic o dau, sub Brinco-
tul"; el rim negot Cu blinuri scumpe samur sau veanu, lui Barbu clucerul Biliceanul si lui Radu
zibclini (azi ii zicem vizon), cacom sau hermini, logofitul Glincanul (din Glina). Cam in aceeasi
singeap sau petit-gris etc. si, dupi nume, pare vreme triia si Nica zaraful ; feciorul lui, Panait,
a fi rus. De la el cumpira domnul blinurile dc prct e amintit intr-un document din 10 decembrie 1734.
dc carc avca ncvoic fic pentru casa sa, fie sprc a lc Cu privirc la accst Nica ni s-a pistrat un intercsant
dirui mai-mirimilor turccsti dc la Stambul si din document inedit din vremea lui loan Mavrocordat
cetitile dunirenc. Condica visticrici arati ci i s-a (1716-1719), din care se vede ci el era zaraful
pl5tit accstui cum" la 20 dcccmbric 1696 suma Cantacuzinilor. Egumenul mànàstinii Sf. Ecatcrina
de 4.000 de talen i pcntru samurul procurat, riminind din Bucuresti arati anume ca dumncalui Nica zara-
si i se mai dca inci 3.000. Deosebit dc bogat ful, avind casi" pe un loe din oras al ministirii,
inspirind incredere trebuie sA fi fost Apostol negu- a mers pe cind domnea Stefan Cantacuzino (1714
titorul", probabil totuna cu ctitorul dc la Sf. Nicolac- 1716) la dumncalui stolnicul Constantin.si la dum-
Selari (vczi mai sus, p. 89); el a contribuit, Impreuni nealui spatariul Mihai de s-au rugat i s-au acolisit
cu alti ncgutitori", la ridicarea chiliilor si caselor [au insistat, s-au tinut de capul lorl in tot fcliul...
patricrsisti" de la Sf. Gheorghc-Nou si a fost chel- ca si-mi zici si-i vinz locul undc-i era casa, pini
tuitoriu lucrului acestuia", adici a tinut conturile m-au chemat dumncalor pe mine si mi-au zis ca
constructiei, fiind si casier ; ne-o spune pisania, din si-i vinzu acel loc; i eu nevrind si vinz locul
20 septcmbrie 1699, a accstor ecarete. $tim din alte apirindu-mi in tot chipul... mai pe urmi mi-au zis
mirturii ca accst Apostol era zaraf", deci echivalcnt dumnealor accst cuvint, ci de nu voi vrea si-1 vinzu
bancherului de mai tirziu. Un alt negustor bogat dc voe, il voi yin& i firi de voe. Deci eu, neavind
in vrcmea lui Brincoveanu este Maxim cupetul ce face si auzind i cuvintele dumnealor, care imi
mirgelarul, cu privilii in inima tirgului ; feciorul lui, zice. a ci il voi da Earl de voe, de nevoe mi-au fost a
Constantin, ridicil biserica Sf. Elefterie-Vechi. Diata vinde locul jupinului Nicii in talen i 100." Mcntio-
sau tcstamentul, din 6 februaric 1735, prin care !lam, in sfirsit, pe dumncalui jupinul Dumitrasco
accst urmas de negustor, cl insusi negustor pricopsit, zaraful", care, la 18 noiembric 1724, imprumuti pe
hotiriístc zidirca licasului, e un document din cele Map, fimcia Albului cildirariul", cu 30 de talen,
mai interesante, tipic pcntru accasti categoric de din care 20 dc talen i cu zcace doi dobinda" adicil
locuitori instiriti ai Bucurestilor. Vom reveni asupra 20% ir 10 talen i firi dobindi, pini la Pastele
accstci diatc mai 'os, in capitolul special consacrat viitor.
ncgotului. Mcntionim, in sfirsit, un alt negustor, Pacca de care se bucuri orasul in epoca brinco-
pc. brasovcanul Dumitru Nona, prictcn iubit" al vcneasci, precum si dczvoltarca lui economicä favo-
lui Brincos canu, dupi însài cxpresia domnului. rizcazi dczvoltarca culturii. 5colile se inmultesc.
Mai inainte, Matci Basarab diduse un calificativ Sc intemeiazi sc pare in 1694 in locul cursu-
aseminitor Iui jupin Badea negut5torul din BrAila", rilor de pini atunci (vezi mai sus, p. 79) o scoali
prictcnului domniei-melc". superioari cunoscut5 apoi sub numele de Aca-
Intr-un oras Cu o miscare comerciali atit de vie. demia din Bucurcsti i ca capita, la 1 septembrie
uncle se vintur5 atitia bani de atitca feluri, c normal 1707, un statut precis. In localul cel nou, cládit
sá intilnim zarafi. Am amintit mai sus pe Apostol. de domn, de la Sfintul Saya, vor fi trei dascili, cu
Un Manolc zaraful" cumpiíri inaintc dc domnia salariu anual, carc vor preda logica, mctafizica
lui Antonie-vodi din Popesti (1669-1672) un loc psihologia, fizica si astronomia, retorica, gramatica
pe lingi biserica SI. Gheorghe-Vechi, clidind pe §i ortografia. Sc vor face lecturi din Xcnofon, Plutarh

90
www.dacoromanica.ro
Tucidide, din cuvinearile lui Isocrat, Dernostene serii intrcgi de cronici in limba romina: e un fapt
si ale sfintului Grigorc din Nazianz, din cintecele de cca mai mare importantil pentru istoria noastrii
lui Pindar, fabulele lui Esop, tragediile lui Sofocic culturalä. Acum serie Radie Popescu, cel mai de scama
Euripide, din cugetarile lui Cato si Pitagora ; cronicar muntean, importanta sa opera cuprinzind
bincintelcs, se va citi din Evangbelie §i din Faptele istoria Tärii Romanesti de la descalecat" pina la
apostohlor. Nu vor lipsi exercitiile practice, in scris, 1729; el rilspunde cronicii Cantacuzinilor, a card
la gramatica, dindu-se atentie i ortografiei ; temele ultima parte a fost rctlactata dupä retragerea armatci
vor fi corectatc ; se vor face si dialoguri in contra- austriece, comandata de generalul Vcterani, din tara
dictoriu. Cursurile vor avea loe numai cinci zilc (toamna lui 1688). Actin serie i Radtt Greceanu,
pe saptamina, joia i duminica fiind rezervatc pentru istoriograful oficial al lui Constantin Brincoveanu,
vacanta i odihna invätaccilor". Scoala de la Coltea, prccum i stolnicul Constan/in Canlacuzino. Accsta
infiintata o data cu spitalul, intre 1703 si 1707, de din urtna alcatuieste !stork: Tdrii Romeinefli dintru
cätre Mihai Cantacuzino, nu avea un caracter asa inceput, lucrare neterminata, dar pretioasä prin sus-
de inalt. Ea era totusi foarte utilá, cu cei doi dascali tinerea, cu argumente, a originii noastre daco-romanc,
ai ei, unu pentru stiinti i altu pcntru invataturile a unitätii neamului nostru si a continuitatii lui
incepatoare", dat hind numarul celor care doreau in Dacia. *Tot stolnicului i se datoreaza si Harm
sa invete. Un document din 17 aprilie 1708, dat de Tdrii Romcinefti, tiparita in greceste i latineste la
Mihai Racovita, domnul Moldovei, vorbeste de Padova in 1700, cea dintii harta detaliata a Muntenici
aceastä nota creatie, uncle cei ce poftescu a nu-si tinind seama de vremca in care a fost alcatuita,
pierde in zadar vremea tineretilor" pot in dar vis- o adevarati capodoperä a genului. Sa adäugam Cronica
tierul invätaturii sa cistige" ; el aminteste si de exis- anonimd relatind rästimpul 1688-1714, apoi aceea, in
tenta spitalului de acolo, ideas dumnezecsc, vrednic greceste, a lui Mitrofan Gregoras, refcritoarc la eveni-
de lauda". Vcchea scoala de slovenie" de la mentelc anilor 1714-1716, sa tinem scama de traduce-
Sf. Gheorghe-Vechi, unde se pregateau diacii, logofetii rile in lirnha romina care au loe in accasta perioadä,
sau grämaticii necesari cancelariei si vistieriei dom- traducen i in fruntca cärora sta aceca a Bibliei tipärite
nesti, ii continua existenta. O scama dintre acesti in 1688, sa nc gindim in sfirsit ca Bucurestii sint
grämatici" depind de biserica domneasca a curtii, acum rcsedinta sau popasul preferat al atitor invätati,
bencficiind de scutirile de carc se bucurau slujitorii laici si clerici, grcci, ca, de pildä, profesorul Sevastos
acesteia. Astfcl, la 4 februarie 1665, Radu Leon Kymenites primul director cunoscut al Acadc-
acorda asemenea scutiri celor 3 preoti, 1 diacon mici doctorul loan Comnen, Hrisant Notara, viito-
6 (sase) gramatici ai bisericii, Mihul gramaticul i rul mitropolit al Icrusalimului, arhiercul Ghermano
Vlãdilà grämaticul, Grama gramäticul, Nica grama- din Nyssa Capadocici etc. i vom ajungc in mod
ticul, Ivasco gramaticul, Bunca gramaticul" ; pro- firesc la concluzia ca intinsa i bogata resedinta a
babil ca unii din ei faceau i oficiul de dascali, in Tarii Rominesti a fost, in epoca brincoveneascä, si un
strana, la slujbä, iar nu de dascäli de invatätura, adevarat centru de cultura, cel mai important din tot
pcntru copii. Curtea fiind striijuita, nu e de admis sud-cstul europcan, intrecind orascle din Ungaria si
existenta unei scoli in cuprinsul ei. Din scoala de Transilvania si lasind mult in urma pe acelea din
slovenie de la Sf. Gheorghe vor iesi toti traducatorii Balcani, exceptind, bineinteles, Constantinopolul.
din veacul al XVIII-lea ai actelor noastre slave, un Fata de atitea parti pozitivc, Bucurcstii inregis-
Lupu dascälul, un Stanciul iereu, un Popa Florea treaza, sub Brincoveanu, si una negativi: ii pierde
altii. cirmuitorul ales de obstea orasenilor. Timp de un
Tipografia de la Mitropolic continua sa tipareascä. veac i aproapc jumatate, inccpind cu Necula al
Aläturi de ea se infiinteaza insa, cu chcltuiala domniei lui Bobanca din 1563, judetul" cu cei 12 pirgari"
Cu stäruinta i munca lui Antim Ivircanul, alta ai lui aparuse in mod rcgulat in documente ca auto-
noua la Snagov. La 6/16 fcbruaric 1696 aparca ritatea supreml oniscneasca ; de la Brincovcanu incolo
prima tiparitura a acesteia pirga i roada nottà", nu-1 mai intilnim. Ultimul constatat documentar
cum citim in prefata anume, Slujba sfintilor Con- este Scrban judetul", intr-un act din 1699, martie
stan/in ,ri Elena. Carti ies nccontenit de sub teascuri 10; la 2 iunie 1707 il gasim intr-un alt act, incdit,
nu numai pcntru noi, dar pentru toatä ortodoxia. in ipostaza dc Serban cc au fost judet" ; nu mai
Acum, sub Brincoveanu, apare si primul text tipärit apare insä nici until in functie. Care sa fie motivul
pentru turcii crestini : este un proschinitar", adica suprimarii acestui reprezentant al obstii orasenesti?
o descriere a Ierusalimului si a Palestinci, tiparit Si pinä acum, paza i linistea orasului crau asigurate
la Bucuresti in 1701 ; se utilizeaza nu caractere arabe, de vel-agá, omul lui voda ; pe de aka' parte, in caz
ci grecesti. Tot cu bani i mesteri trimisi din Bucu- de absenta a domnului din capitalä, intilnim Inca din
resti au apirut, in aceasta vreme, i texte in limba prima jumatate a secolului al XVII-lea, exact
georgiana la Tiflis, in Cauca, si in limba araba, din 1642 institutia ispravnicilor scaunului Bucu-
la Alep, in Siria. resti" de la until pinil la cinci la numar recru-
In afar(' de scoli si tipografii, Bucurestii inregis- tati la inceput dintre dregatorii de rang secund,
treaza in epoca brincoveneasca .si alcatuirea unci apoi d'm re marii drcgatori. Domnul isi puma exer-

91
www.dacoromanica.ro
cita deci autoritatca prin accstc organc ; suprimárca in cel mai mare centru al tirii, acum mult sporit
judetului care in celelalte orase ale tirii continua ca intindcre, i ca populatie, si ca bogitie. Orisenii
si existe nu se poatc deci explica decit prin dorinta nu mai au nici un organ propriu inalt, ales de ci,
de a-si asigura si mai bine controlul administratici depind cu totul de domnie.

BIBLIOGRA FIE

I. Aspecte ale luptei pentru pu/ere. X (1941), nr. 454; 18. G. Potra, Biserica Sf. Nicolae-
1. C. Giurcscu, Contributiuni la retain/ cronicilor mun- lignite', in- Gaz. :nun. (1942), nr. 520; 19. I.D. Stc-
tent, Bucuresti, 1906, 160 p. in 8°; 2. I.C. Filitti, finescu, L'église Doamnei" (de la Princesse) à Blau-
Arbiva Gbeorgbe Grigore Cantactizino, Bucuresti, 1919, re,rti. Les peintures murales, in Bill. Co,,,. mon. ist.,
352 p. in 4°; 3. C. Strempcl, Sprijintd acordat de XXXVI (1943), p. 7-35; 20. Gheorghe Crutzcscu,
Rusia tiparului romdnesc in secold al XVII-lea, in Podtd Mogo¡oaiei. Popestea unei slrdgi, Bucurcsti, 1943,
Studii ,ri cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 15-40. 298 p. in 8°; 21. Constantin C. Giurescu, Livres
Bacare,riii sub Serban Cantacu- !tires imprimis it Bucarest, in Rev, ist. rom., XV (1945),
zino si Constantin Brincoveanti.4. C. p. 275-286; 22. Aurel Decei, Din tipdriturile orlen-
Giurescu, Introducere la volumul Const. Giurescu tale la Bug-m.40i seco/id al XVIII-lea, in Rev. ist.
N. Dobrcscu,Documenk ,ri restate privikare la Constan/in rom., XV (1945), p. 365-371; 23. Corina Nicu-
Brincoveanu, Bucurcsti, 1907, L, p. in 8°; 5. N. Irga, lescu,BisericaScanne, in Analecta, 111 (1946), p. 49-59
Constantin-vodd Brincoveanu, Via fa ,ri domnia lui, Vi- 24. Radu Perianu, Un negustor brdilean prieten cu
lenii-de-Munte, 1914, 213 p. in 8°; 6. Virgiliu N. Maki Basarab, in Rev, hi. rom., XVI (1946), p. 344
Drighiceanu, ln amintirea liii Constan/in Brincoveanu, 354 ; 25. Constantin C. Giurescu, Relatide economice
1714-1914. Local:wile voievodului. Privire arbeologia, di,,/re romdni ,ri rtt¡i pind la Regulamentul organic,
Bucuresti, 1914, 112 p. in 8°; 7. Virgil Drighiceanu, Bucuresti, 1947, 53 p. In 8° si o hard ; 26. L. Uzi-
Palatul /Id Constantin-votici Brin coveanu din Bucure,rti, rescu-Ionescu, Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gheor-
in Btd.Com. mon. is-1., XIX (1926), p. 1-8 ; 8. N.Iorga, ghe Astangii, Hora Teodoru, Sdpaturile arbeologice
L'Acadimie" de Bucarest, in Rev. Hit. Sud-Es/, din sectorul Curtea-Veche, in Bucure¡ti. Re.zultatele
1929, p. 1-11; 9. N. Irga, Biserica ,ri palatul de .rclpattrilor, p. 184-261; 27. Gabriel Strempel, Spri-
la Afumati, in Bd. Com. mon. ist., XXIV (1931), jinni acordat de Rusia tiparldui romdnesc in secola al
p. 33-37s 10. Virgil Drighiceanu, O &kris brInco- XVII-lea, in Shield ,ri cerceldri de bibliologie, I (1955),
veneasc,i dispdruld: biserica Sfintul Ion grecesc din Buctt- p. 15-40; 28. Stefan Olteanu, Me¡te,rugurile din
reiti, in hcbinare Ini Nicolae lorga, Cluj, 1931, Bucure,rti in seco/ele XVI si XVII, in Shall, XII
p. 138-142; 11. Dorica Voinescu, Biserica Antim, (1959), 5, p. 71-112; 29. Pr. Nicolac Serbinescu,
in Boabe de grin, IV (1933), nr. 9, p. 539-549; Mdriurii istorice despre monumentele religioase din Bucu-
12. G. Potra, Averea lui Prban Cantactrzino ¡i lnte- refill de altddat4, in Bis. ort. rom., LXXVIII (1960),
meierea McIndstirii Cotroceni, in Rev. ist. rom., IV 1-2, p. 83-116; 30. G. Potra, Portia domneascd
(1934), p. 300-306; 13. Pr. Grigore N. Popescu, de slovenie de la biserica Sf. Gheorgbe-Veciti din Buell-
Un colt de ora¡ ,ri un sfint ideal (Parobia ,ri biserica re,rti, in Glasul bisericii, XX (1961); 31. I. Nanu,
Hagiu" din Bucure¡ti), Bucuresti, 1935, 272 p. in Un monument istoric de ark) religioasd: &fork: mitropo-
8°; 14. M. Reglcanu, Prima ctitorie de la Colka. Un Maui Antim Ivireanul, in Bis, or!. rom., LXXIX
document inedit, in Revista Arbivelor, III (1936-7), (1961), 3-4, p. 223-318 ; 32. Dan Berindei, Irpravnicul
p. 375-379; 15. I. Ionascu, ,Vcoala de la Coltea in sail ispravnicii scant:dui Bucure¡tilor, in Shad ,ri cer-
veacul al XVIII-lea, Bucuresti, 1938, 15 p. in 8°; et/rid iiiinti fire. I storie, Iasi, XIII (1962), I, p.129 138 ;
16. Dan Simoncscu si Emil Muracade, Tipar romtinesc 33. Radu Popa, Alogoloaia, Bucurcsti, 1962, 89 p.
pentru arabi in secolul al XVIII-lea, in Cerceldri lite- in 8'; 34. N. Stoicescu; Hanul lui Constantin Brinco-
rare, III, Bucuresti, 1939, p. 1-32; 17. Dim. C. vean,,, in Materiale de istorie ¡i muzeografie, Bucuresti,
Ionescu, Istoricul tipografiei in Bucure¡li, in Gaz. mun. 1964, p. 346-354.

www.dacoromanica.ro
BUCURETII IN PERIOADA FANARIOTA

Daca pentrst lard, se, genere, perioada


fanariold inseanina o scddere polifica
morale), pentru Bucure,di ea reprezinia an
spor ea 'Winders, pop ulafie gospodarie.

Privid in general, perioada fanariotilor este o anii de rcstriste: au loe razboaie, cu toatc necazurile
perioadä de regres. Sub raport politic, se inregis- si greutatilc incrente lor ; bintuie molime, in special
treazi, incontcstabil, in toate privintele, o scadere. fioroasa ciuma ; izbucncsc focuri care transforma
Armata nationalä c foarte reclud, iar domnii ajung in cenusa, in citeva ceasuri, mahalalc intregi ; se
nistc simpli functionari ai sultanului, carc-i schimba adaugi cutremurcle, uncle foartc putern ice, si inun-
des; presiunca fiscala se accentucaza ; atmosfcra mo- datiile, destul de dese. Dar dupa ficcare incercare,
ralä e grca ; intriga, mita si bacsisul au tot mai mare orasul se reface, uncori uimitor de repede, si merge
prct ; in schimb, carat-Ureic devin din ce in cc mai inainte. Este impresionanta vitalilatea Bucurcstilor
rare. Sint si uncle aspectc pozitive: se desfiinteaza de fapt a bucurestenilor avindu-si temciul pe
stravechea institutie a Ruradniti: taranii devin deci, de o parte in activitatea Ion neincetata, ca mcscriasi,
legal, libcri, chiar dacä exploatarea lor, lipsindu-le negutitori, cultivatori, si in puterea Ion de adaptare
pämintul, continua' de catre stipinii mosiilor pe care la imprcjuräri atit de diverse si adesca potrivnicc,
sint asezati. Desfiintarea rumániei poate fi conside- pe de aid parte, in cnoacitatea lor de rcfacere, ca
rata ca prima lovitura adusi sistcmului feudal, ca in tendinta lor spre noutate, spre progres. Asa se
inccputul desträmarii feudalismului. Un alt aspect explicil de cc a putut orasul, cu mate cumpcnele
pozitiv e intemeicrea de scoli, spitale, aseziminte prin care a trecut, sa se mentina, sa sporeasci si
filantropicc, prccum si alcatuirea de legiuiri noi ; sa ajunga la ceca ce este astazi.
toate acestea nu compenscaza insi marile scaderi Dar pentru a intelege progresul Bucurcstilor in
ale perioadci fanariote, perioadi ce se intindc pe accastä vreme trcbuie sa tinem scama mai intii de
mai bine dc un secol (1716, in Moldova 1711-1821). Factorul politic. Resedintä, acum necontestata, a Ora,
Totusi, Bucurestii cunosc in accst ristimp, in care orasul este nu numai centrul economic ccl mai impor-
incepc si se dezvolta dcstramarea feudalismului, o tant, dar si ccntrul puterii politice si administrative,
evolutic ascendentä dezvolmrca economica c centrul sprc care tindc tot cc este energic, putere
in progrcs ; se infiintead manufacturi in oras si in creatoarc, spirit de initiativa, dorind de a ajunge.
apropierca lui ; mestesugarii sint tot mai numcrosi Curtea domneasca din Bucurcsti, undc se fac numi-
si mai specializati ; apar i mestcsuguri noi ; populatia rile in dregatorii, cu foloascle respective, unde se
creste ca numar i nivel cultural ; suprafata orasului dau scutirile de däri, dc uncle sc revard favorurile,
se mareste, prin infiintarea de noi mahalalc sau este magnetul care atrage si grupcaza in jurul ci,
carticre ; se construiesc tot mai multe case si privalii dupa cum, la Constantinopol, palatul sultanului,
de zid ; numärul lacasurilor bisericcsti sporeste con- Sublima PoartA", sau, in extremitatea cealalta a
siderabil ; apar, in sfirsit, preocupari edilitare, infiin- Europei, intr-o aid lume, curtea din Paris a regilor
tindu-se primele cismele, ca api adus5 pe olane Frantei. Dregitorii cauti sa fie sau sa ramini in Bucu-
de la izvoare dinafara orasului, si luindu-se misuri resti, cit mai aproapc de domn ; banul Olteniei se
in ce priveste curitenia, luminatul si alinierea stri- muti aici (1761), lasind la Craiova un caimacam
zilor. Nu lipsesc, bineinteles, nici in aceast5 vreme, sau loctiitor. De altfel, acum, dupi reforma lui
93

www.dacoromanica.ro
Constantin Ma% rocordat, dregatoria este singurul detasament de catanc", sub comanda cäpitanului Stefan
criteriu al nobletci, al boicriei, cu diferitele ci avan- Dettine zis Pivoda, care inträ pe neasteptate in
tajc. Toad lumea alearga dupä slujba, mare sau Bucuresti i iau prizonier pe domn si familia lui
mica, dupä leafä. De aceea dregatoriile se inmultesc (25 noiembrie 1716). Cu acest prilej s-a fasculat si
considerabil ; ajung sa fie, spre sfirsitul vcacului multimea säracä din oras si, impreunä cu catanele",
al XVIII-lea, sapte mari vornici si trei mari logofeti au atacat caselc boieresti i pravaliile ; un cronicar
sub voclä Caragca (1812-1818) patru si stau contemporan aratä cá nimic nu era in stare sa scapc
con Mid in capitala ; nu mai amintim dc puzdcria pe cei urmariti ; ei nu puteau sä se ascunda nici
dc slujbasi ro ijlocii si mici. E normal ca intr-un in case, nici in pravalii, nici in manästiri, nici in ha-
asemenca ccntru, carc concentreaza toata puterca nuri". Iar un alt cronicar contcmporan adaugä:
politica i unde se aduna veniturile intregii tad, Atita groaza era, cit limba de om nu poate povesti".
sa sporeasca numarul mestesugarilor si negustorilor ; Au pierit atunci i citiva dintre dregatorii laici
ei produc si vind tot soiul de märfuri autohtone si clerici, grcci tarigradeni. in locul lui Nicolae Mavro-
straine ; se stabilcsc legaturi directe cu Lipsca (Leipzig), cordat, dus prizonier la Sibiu, turcii numesc domn
vestitul centru comercial al Europei Centrale. Unii pe fratelc lui, pe loan. Scurta stapinire a acestuia
dint= negustori string averi mari si au capitaluri doi ani si vreo trei luni inseamna pentru in-
importante in numerar, anuntind pc viitorii bancheri. treaga tan'', dar pentru Bucuresti, in special, un
In acelasi timp apar in viata socialä a orasului lucri- cumul de nenorociri: in februarie 1718 ia foc orasul,
torii manufacturilor ; numarul acestor Iticratori spo- incendiul pornind dintr-o casa mica si proasta.
rcste spre sfirsitul epocii fanariote. Atit s-a atitat foc mare povesteste Radu Popescu
cronicarul cit mergind asupra Curtii domnesti,
au ars toate casele, scäpind numai cele boltite,
trecind foc i peste Curte, au mers pinä la margine,
arzind i tirgul, si manästiri, si case boieresti, si tot
ce era inainte." Amintirea acestui foe s-a pastrat
PINA LA TRATATUL multi vreme ; intr-un document din 1754, februaric
DE LA KUCIUK-KAINARGI (1716-1774) 10, privind doua pravalii din partea tirgului uncle
sa fringe fierul", se spune ca ele au fost stapinite
de o biserica din Tirgsor pina la domnia lui Ion-
Epoca fanariotilor incepe, si in Muntenia si in vocla Mavrocordat, cind au ars focul Bucurestii...
Moldova, Cu domnia lui Neculai Mavrocordat, care arzind i accale doao pravalii". Dupä foc a urmat,
ocupase mai inainte functia de mare dragoman sau In primavara si vara aceluiasi an, secetä grozavä
talmaci al Portii. El inträ in Bucuresti la 10 februarie deci, foamete. Atit de cumplita a fost accasti foamete
1716; citeva luni mai tirziu, in iunie, izbucneste ne povesteste acelasi cronicar cit multi oameni
razboiul dintrc turci i austrieci. Acestia din urma, murea de foame, nu numai la tarä, ci i in Bucuresti,
sub conducerea vestitului general Eugeniu de Savoia, in toate diminetile se gasea oameni morti pe uliti
repurteaza o strälucita victorie la Petrovaradin de foame". Ea a tinut pina la noua recoltä ; intre
(5 august); cade in luptä insusi marele vizir, Gin-Ah, timp, in primävara urtnatoare a trebuit sa se aduca
cel ce condamnase la moarte atit pe Brincoveanu cu faina de la turci". in sfirsit, dupa foc si foamete,
fiii sal, cit i pe Stefan Cantacuzino cu rudelc sale. a izbucnit ciuma, tot in 1718; o aduscsera, ca de
Nicolae Mavrocordat, dupa o incercare neizbutita obicei, armatele turcesti venite din Rasarit, unde
de a opri patrunderea catanelor", adica a soldatilor aceasta molima era endemica. Un act inedit, din luna
austrieci, in Oltenia, si ingrijat de partidul filo-austriac noiembrie, privind un codru de loc din sus de Curtea
din tara, se rctrage pcntru un moment la Rusciuc, domneasca cc vine aläturea de Dimbovita", nc arata
de uncle revine cu ajutor turcesc. Reintors in Bucu- cá acest loe fusese al popii Dima i, apoi, al preotesei
resti, el pcdepscste pe citiva dintre cei care trecusera lui, Ila. Iar cind au fost acum de curind citim
de partea nemtilor": boicrii Barbu Bälaccanu, Pa- mai departe in document s-au intimplat i prcotesii
trascu Brezoianu i Lupu Costachi sint decapitati ; Itii //mark de dime. Se pare ca domnul insusi a
mitropolitul Antim Ivireanul, caterisit", adica depus cazut victima molimei, murind la 23 februarie 1719;
si trimis in surghiun la Muntele Sinai, e ucis pe cronicarul Radu Popescu sustinc ca ar li pierit de
drum, in Peninsula Balcanica, de garda turceasca lungoare", adica' tifos. E probabil ca ambele boli
ce-1 insotea i aruncat in riul Tundja, un afluent sa ti bintuit Bucurestii.
al Maritzei. Apoi Mavrocordat trimitc impotriva In asemenea conditii grele foametc si ciumil
austriecilor, in Oltenia, mai toate fortele putine rcia tronul Nicolae Mavrocordat, intors la Stambul
de altfel de care dispunea. De aceasta imprejurare de citeva luni de la Sibiu, din captivitatea austriaca.
profita ceilalti membri ai partidului filo-austriac In timpul domniei lui, de unsprezece ani si jumätate,
Serban Bujoreanu vornicul, Grigore Baleanu logo- fad razboaie i navaliri, orasul a izbutit sa se refaca
Btu', Golescu spatarul, Ilie Stirbei vistierul si altii chiar sti creasca. In acest rastimp, domnul 'Malta
pentru ca sá anunte pe austrieci ; acestia trimit un falnica sa ctitorie de la Vacaresti, spre sud-est de
94

www.dacoromanica.ro
go, 0

tor

Mil- I

( I'

?A7

';

r ;dig%

rA

I
1

I.

.16

I
o 1

1. I

a
- 4,, . f
, ,
)1,,. ersz%.

X ,
¡
I
di .
,

A )) S'L r

f
10

95

www.dacoromanica.ro
oral (vezi fig. 32). Temeliile ei se pusesera inca din in hrisov spitalul intemeiat la Coltea de Mihai
prima domnic, in 1716; lucrul se rcluasc in 1719, Cantacuzino este numai de bolnavi dc cci cu ranc
constructia biscricii era gata in scptembrie 1722: si bubosi". Prin urmare, face el acest nou spital,
asa nc spune pisania, in liraba romana, dc dcasupra care,- pe linga partca dinlauntru", undc vor fi cei
usii de intrare. Tirnosirca avu loc, cu mare pompa, atinsi dc alte boalc", va avea si o parte dcnafara",
doi ani mai tirziu, la 24 scptembrie 1724. Bogat cu case" izolatc pcntru ciumati, ca la un lazaret",
inzestrata, manastirea trcbuia, ca din veniturilc ci, asa incit sa nu se smrecluiascii" adica sA se con-
poirivit asczamintului cuprins in hrisovul solemn tamincze nici ceilalti bolnavi, nici poslusnicii",
dat dc domn, streinii sa-i primcasca, prc goli sa-i adica ingrijitorii accstora. Pcntru intrctincrc, Ghica
imbrace, flAminzii sa-i sature, bolnavii sä-i caute, da spitalului si manastirii trci mosii mari domnesti
pre cci din temniti sa-i cercetcze cu mila". In cuprin- Draganestii in Prahova, Picrsica in Ialomita
sul lacasului era si o bibliotcca ; ea cuprindea carti Rusii in Tcleorman plus viile domncsti de la
biscriccsti si profane in diferitc limbi, anume gre- Sarata.
cesti, latinesti, greco-latine, arabesti etc.": asa nc In vremea lui Grigorc al II-lea Ghica are loc si
spunc Efrem, patriarhul Ierusalimului, care a cer- reorganizarea vamii sau carvasaralei" din Bucuresti ;
cetat-o. Accasta biblioteca nu trebuic confundata cu cuvintul carvasara" vine din turcescul kervan stray
biblioteca personalä a lui Nicolac Mavrocordat, (kiarvan seray)", adica locul, clidirea unde trag
celebra printrc contcmporani, continind unicate cum- caravancle. Intr-adevar, marfurile importate, atit de
Orate cu bani grci, nici Cu biblioteca tinarului ski peste Dinka, cit si din Transilvania si dinspre miaza-
fiu Constantin, al carei catalog il cunoastem. La noapte soseau in oras in caravane de care Cu coviltir
curtca accstui domn au stat de altfel invatati renu- sau de cai purtind poveri", totul bine päzit. Nu
miti, cum a fost clasicistul stefan Berglcr, din Bra- avem detalii asupra acestei reorganizan, daca domnul
sov, si medicul Vanderbcch, care a alcatuit o descricre a precizat locul unde se facca vamuirea si daci a
istorico-fizico-ropografica" a subsolului Oltenici. ridicat vreo cladire in accst scop ; stim numai
Lui Nicolae Mavrocordat i se datoreaza i ridicarea, faptul sc produce in 1733; un an mai tirziu, se re-
in 1723, a paraclisului, inglobat in locuinta mitro- organizeaza intregul sistcm vamal al çarii, sporindu-se
politului azi a patriarhului paraclis a carui taxcic si rcvizuindu-sc cotcic pc care le primeau mani-
timpla e o adevarata bijutcric. Tot el a ficut case stirilc, in urma diferitelor donatii domnesti, din acestc
domnesti", Cu foisor" pentru frumoasa priveala" taxc. O preocupare similara, de caracter economic,
si cu grädina, pcntru plimbarca domnici-mcle si constatam si pe vremca urmasului in scaun al lui
a altor domni cc s-ar intimpla a fi in urma domnii- Grigore al II-lea Ghica, Constantin Mavrocordat.
mele": asa citim in actul din 2 martic 1724, prin Acesta construieste, prin anii 1739-1740, un bezes-
care acorda minastirii Radu-Voda o mila anuala ten", adica o mane cladire patrata, cu pravalii de
de 60 de talen, drcpt despagubire pentru locul de jur imprejur, ca in pieta" ; explicatia termenului,
pc mosia ei pc care ridicasc zisele case. in jurul tot de origine turceasca, ca atitia alti termeni privind
acestora s-a dezvoltat apoi o intrcaga mahala, care comertul si marfurilc, nc-o da insusi sccretarul dom-
si-a luat numelc de la foisorul amintit. Cascle dom- nultii, francezul Flachat, care adauga cA accste pra-
ncsti nu s-au piistrat ; a camas insä pina astazi bise- valii nu putcau fi ocupatc deck de ncgustori straini...
rica, purtind acclasi numc, ridicata alaturi, in 1745, grcci, turci sau unguri" si numai cit timp i5i vind
de sotia lui Nicolae Mavrocordat, doamna Smaranda. marfurile pe care le-au adus. Dacit vreunul din ei
O noua epidemic de cium5 marchcazi sfirsitul acestei vrea sa se aseze dcfinitiv in oras, atunci mai-marcle
domnii, dupá cum marcase si inceputul ci. Domnul brcslei c insarcinat si-1 ajute a-si face locuinta".
insusi ii cade victima ; moare la 14 scptcmbrie 1730 Sc pare ca bezestcnul" a fost numit mai tirziu
si e ingropat in ctitoria sa de la Vacaresti, intr-un hanul Gabroveni", deoarece aici trageau de prc-
frumos mormint de marmura. Accasta cumplita ferint5 negustorii din Gabrovo, cunoscutul centru
naprasnica boala" cum ii spunc cronicarul ivin- mestesugaresc bulgar ; el vcnea dcci chiar in spatcle
du-se si in vara lui 1734 intr-un act inedit din Curtii domnesti, in inima tirgului". Accasta domnic
5 martic 1735 citim: cind au fost asta-vara, fiind a lui Constantin Mavrocordat, cca mai lungi
boala ciumei in oras" determina pe Grigorc Ghica, (1735-1741) din cele 6 domnii muntenc ale lui a
unul din urmasii in scaun al lui Nicolac Mavrocordat, mai stapinit dc patru ori si in Moldova inscamna
sa intemeieze, la rasarit de Bucurcsti, pre apa Colin- pcntru istoria Bucurestllor o succesiune de grelc
tinii, la fintina cc sa zicc a babel", un spital dc saraci incercari. Elc sint in Icgatura cu razboiul turco-
bolnavi" cu o sectie spcciala pcntru ciumati. in austriac ineeput in vara anului 1737 si incheiat
hrisovul pe care-1 da voicvodul, la 12 octombric prin pacca de la Belgrad (18 septembrie 1739) la
1735, de inzestrare a acestui spital si a manistirii care se adauga o serie de calamitati naturale.
vecine, ridicate intru cinstea si lauda marelui muce- prima lunä a campaniei, turcii sint in defensiva;
nic si Mmddlatoriu Pandeleimon" [Pantelimon], se arati armata austriaca, sub comanda gencralului Wallis,
cit sufera lumea, si in special siracimea, de lipsa pitrunde in tara, ocupi Cimpulungul si Curtea-de-
unui loc rinde si he ingrijiti cei bolnavi ; caci citim Arges si inainteaza spre Bucuresti, de unde Mavro.
96

www.dacoromanica.ro
cordat se retragc sprc a nu pati ca tatal sin in 1716. nc arata pe de alta parte cá cxistau, la acca datä, trci
Catanele" ajung la Cotroceni la 22 iulie, dar dupa biserici noi in partca de rasarit a Bucurcstilor,
douä saptamini numai sint obligate si se retraga in anume biserica Ceauf Precup", linga care se va
fata dctasamentului turcesc, care insotea pe domnul cladi peste sase ani biserica Olari de accea un
reintors. E lesnc dc inchipuit cc s-a petrecut in plan din 1847 arc urmatoarea mentiune: biserica
oras in accst rastimp. Cronicarul moldovean loan Ceaus Precup, ce-i zice astazi a Olarilor" apoi
Neculce ne spune cä turcii, la rindul lor, au facut biserica Panielimon, cu acelasi hram deci ca i manas-
rea prada" in Bucuresti ; Alitropolia au prefäcut-o tinca, i biscrica Zanca/ni (Verbi).
in mecet" sau geamie di s-inchini intr-insa pase. Breslele de mestesugari si negustori sporesc ca
lar, dupa aceca, in al doilea an al räzboiului, in nu mar, isi diferentiaz1 din ce in cc mai precis dome-
noiembrie 1738, cind tätarii, neizbutind si treacä niul de activitate i inccp sa aiba si importantä poli-
muntii in Ardeal si sufcrind pierden, se intorceau ticá. Aceasta se vede cu prilejul miscarilor din 1753,
furiosi, pradind i arzind", acelasi cronicar adaugi: 1764, 1765 care si este numitä miscarea rufetu-
Au lovit pren Bucuresti, hind domnul in scaun, rilor" adica a brcslelor si 1769, cu prilejul intrarii
s-au prädat tirgul tot, cu manastiri cu tot, s-au armatei ruse in oras. Motivul acestor miscari e dc
gasit multime de avere. Si domnul n-au putut sä ordin economic : apdsarea fiscald excmivd a unor domni
ispravascä nimic, si nu-i lasä si prade ; cc-u gäsit, fanarioti si a creaturilor accstora, doritoare dc a se
a boierilor pribcgi si nepribegi si a negutitori pin imbogati in cel mai scurt timp i trcbuind, pe de alta
hanuri, tot au luat." Alai mare ncnorocire a fost parte, sa plateasca sume enorme la Constantinopol
insä cinma, tovarasa obisnuita a razboiului. Ravagiile atit meghistanilor" sau inaltilor demnitari turci, cit
ci sint extraordinare: o notitä contemporana aratä si fanariotilor influcnti care erau capuchehaiclele"
ca ar fi pierit in Bucuresti 33.000 de oameni, 233 de sau reprezentantii diplomatici ai domnilor la Poarta.
preoti si 3 arhierei, iar cronicarul grcc Dapontes Prilejul miscarilor este oferit de lupta dintre boierii
spunc ca numai din iulie pini la 1 octombrie 1738 si acolitii domnesti, multi din ei greci, ocupind
au murit 10.000; cifrele, in special prima 33.000 dregatoriile importante si lucrative, si ceilalti boicri,
de oameni ni se par totusi exagerate. Un document in majoritate romani, din opozitie. Este, asadar,
inedit din 25 martie 1740, dat de doi bucuresteni, o reeditare a luptelor i främintärilor din veacul
Andrei si Cirstca, fratii jupineasii Alaricai Leunda- al XVII-lea, avind ca scop pitierea cu multiplele ei
roaiei", arata cä au murit de duma sora noastra avantajc. in accasta luptà pentru putcre, opozitia
Marica i fie-sa Ioana, nepoata noastra", i cA, inainte facc apel la oräseni, la masa mestesugarilor i negusto-
de moarte, au läsat cu diata", aclica testament, rilor bucuresteni, fagaduindu-i micsorarea därilor
Mitropolici casele cu locul cit cuprinde din maha- ;i determinind-o astfel sä se miste. Asa s-a intimplat
laoa Popescului, linga podul lui Serban-Voda". Tot in 1753, cind in ziva de Sf. Constantin (21 mai/
In acelasi an, 1738, a avut loe si un cutremur puternic 1 iunie), tot norodul Bucurestilor" cxprcsia este
in ziva de 31 mai, pc la trei jumätate dupa masa a istoricului contemporan Mihai Cantacuzino s-a
si s-au abätut asupra tarii si lacustele, o alta plaga strins la Mitropolie si, in frunte Cu mitropolitul
periodicä a vremii. Erau asa de multe, incit le rineau Neofit, s-a dus la dregatorul turc, cc tocmai sosisc
oamenii cu lopctile. De aici, lipsa, foametc. Sccuiul In capitalä spre a ancheta o plingere impotriva
Kelemen Alikés, care zaboveste citva timp prin domnului Matei Ghica si a grecilor sal, si a
Bucuresti in iarna 1739-1740, spune ca piinea lip- confirmat aceastä plingere. Urmarea a fost scoatcrea
seste in ora i adauga : Nu e de mirare, cid de I ui Matei din domnia Tarii Rominesti i transferarca
nicaieri nu se poatc aduce nimic ; iar aci e inghetat lui in Moldova. In 1764, domnind Constantin Raco-
totul tun: apa, moara i morarul". vita in realitate insä grecul Iordache Stavracoglu
In cele trei decenii care urmeaza, pini la razboiu I bas sau prim-capichihaia" o samä din boierii
ruso-turc din 1768-1774, Bucurcstii nu mai cunosc opozitiei, in frunte cu batrinul i ambitiosul Constan-
praclaciuni ale armatelor straine ; mai bintuic insa tin Dudcscu, sint inchii i, la urma, pusi chiar in
ciuma in doua rinduri, o data in 1756, si alta data lanturi. Motivul : sa spuna cc s-a fäcut cu 2.806
in ultima domnic a lui Constantin Mavrocordat dc pungi de bani desprc care se afirma ca ar fi fost
(1761-1763). Dar cu toate ravagiile molimci, popu- incasatc in plus, in domnia predeccsorului, peste
latia, la sfirsitul acestui rastimp, e sporitä, iar orasul cele 7.200 recunoscute oficial. Tratamentul dur aplicat
creste ca intindere, adaugindu-si noi mahalale. Pentru celor inchisi, pe de o parte, dar mai ales apasarca
aceste noi mahalale sé cladesc noi biscrici, cum c fiscalä in continua crestere produce reactia popula-
accea cu hramul Eleflerie, terminatä de zidit la tici bucurestene ; indemnatä de boierii opozitionisti
4 mai 1744, aceea din Olari, a carei pisanie poartä ramasi libcri, multimca se rascoalä, clibercaza cu
data octombrie 1758 si arati ca ctitori pe Dumitrasco forta pc cei din inchisoarc i apoi o parte din ca
Racovita vel-vistier, pe Mihai bacanul, pc Iancu porneste sa Sc plingä unui capigibasa sau agent
capitanul i alti crestini", sau biserica Finfina Bou/ni, turc cc Sc afla in capitalä, iar alta parte spre Curtca
numitä ulterior Popa Tatu, ctitoria lui Alihai Canta- domneasca. Speriat de cele intimplate si tcmindu-se
cuzino. Un hrisov din 1752 al manastirii Padtelimon de urrnari, Constantin Racovitä, alcoolic inveterat,
97
www.dacoromanica.ro
se sinucide, bind o cantitatc enorma de spirt de a grozavci apasäri fiscale. In primavara lui 1769,
melisà (7 februarie 1764). Domnia fratclui i urma- bande turcesti, venite de la Rusciuc i Giurgiu, sub
sului sail la tron, Stefan Racovita, incepe prin taierea pretextul räzboiului cu ruii, jefuiesc si ucid in Bucu-
a doi boieri: stolnicul Stefänache Cremidi i medel- resti i in alte orase ale tarn. O cercetare oficiala
nicerul Iordache Bijescu ; executia are loc la poarta facuta la 9 mai de un reprezentant al sultanului
de jos a Curtii domnesti si urmareste sa bage groaza constata eá in capitalä au fost ucise 42 de persoanc,
in opozitie i s-o fad sa nu mai reclame. Urmeaza barbati i femci, i ranite 25; de pe urma jafului a
stoarcerea tarn prin did grele i expedierea pungilor suferit i Biserica Armeneasca. Garnizoana turceasci
de bani la Constantinopol. Dar din cele 2.800 de trimisa de vizir spre a asigura paza orasului era
pungi, reclamate din nou, nu se pot implini decit redusa : vreo opt sute de oameni. Aflind de accst
200. Pentru rest, sint pusi la inchisoare, potrivit lucru, Carazin, inteles cu spatarul Pirvu Cantacuzino,
indicatiilor aceluiasi faimos satrap Iordache Stavra- expediaza un corp de volintiri", adica de voluntari
coglu, optsprezecc mari boieri, legati de git si romani i arnauti, impreund cu ceva cazaci ; accstia
de picioare". Nemultumirea creste darile grele nu ataca, la 16 noiembrie 1769, in revarsatul zorilor,
scazusera de loe i, peste citeva luni, populatia prin surprinderc, Bucurestii, gonesc, ajutati de or-a"-
orasului se mica din nou. O insemnare contem- feni, pe turci si prind pe insusi domnul tarn, Grigorc
porana ne aratä cá s-a intimplat rascoala din partea al 111-lea Ghica, ascuns in hanul lui Serban-Voclä,
rufeturilor [breslelor] din Bucuresti, vincri, a doua intr-o privalie lipscancasca". Este evident ea Ghica,
dupa Inältare adica la 13/24 mai 1765 strin- daca ar fi vrut, putea scapa, retragindu-se sprc
gindu-se la Mitropolie cu sunet de clopote, ccrind Dunäre ; adevarul este ca i-a convenit sá cada pri-
de la mitropolit si de la boieri mila i ierlare de zonier, deoarece se temea ca, ducindu-se la turci,
ddjdii". Dar oamenii lui yip& turnagiul cu dumnea- sa n-aiba soarta domnului moldovean Grigore Calli-
lui spatarul i aga Ipsilanti, cu bclii i albanezii, machi, decapitat numai cu douà luni inainte. Poatc
cu pistoale... i-au imprastiat la [ceasurile] patru din 6, in sinea lui, era chiar favorabil rusilor. Indata
zi ; si au taiat la poarta din jos adauga insemna- dupä succesul loviturii, sosi si colonelul sou polcov-
rea pe unul Coman bogasierul din Giurgiu, pe nicul Carazin fusese inaintat tare timp cu trupe
un rob al lui Panaioti ceausul si pe un croitor ; iar ruscsti ; el imparti pufti 1i praf la multi din/re ord,renii
pe boierii fruntasi ce erau inchii i-a mutat cu inchi- aderenli,iar pe domn il expedie, prin Iai, la Peters-
soarea de la camara la beciurile dindarat...". Cu acest burg, unde fu bine primit de imparateasa Ecaterina.
prilej se pare ca au fost atacate i uncle case boieresti. Desfasurarea ulterioara a operatiunilor militare in
Asa ar rezulta din actul inedit cu data de 7 iunie preajma Bucurestilor nu e intotdeauna favorabila :
1766, in care, relatindu-se o cercetare asupra casei Pirvu Cantacuzino piere intr-o lupta linga Comana,
boierilor Rudeni din mahalaua Antim, Sc spune ca iar detasamentul ski c distrus ; Carazin insusi trece
unul din mahalagii, Draghici bacanul, a marturisit printr-un moment greu. In iunic 1770, rusii, operind
cal si el la acci bolovani au taiat cu toporul, pus o concentrare a fortelor in vederea batalici decisive,
fiind da silnici in vremea trecutei dupi urma razmi- se retrag din Bucuresti, care e ocupat de noul domn,
rite". Mara dc cazul cind termenul razmirita" nu Manolache Giani, numit de turci cu o luna mai
se refera la cele petrecute in razboiul din 1738; inainte. Accsta mai incercase la 26 ianuarie i la 5
un asemcnea inteles al lui vom intilni i in legatura februaric, pe dud era numai ban al Craiovei, sa
cu razboaiele din 1768-1774 si 1786-1791 (vezi intrc in capitalil, dar nu izbutise. De altfel, noua
mai jos, p. 104). Miscarea breslelor bucurestene n-a situatie dureaza putin. In urma infringerii grave
ramas fära urmari. Dei reprimatä, ea a dus, peste pe care o sufera vizirul in lupta de la Cahul (1 august)*
trei luni, la mazilirea lui Stefan Racovitä, trimis in NIuntenia e ocupatä din nou de rusi: trupele Ion
insula Mitilene (Lesbos), si a contribuit la executa- reintra in Bucuresti la 25 noiembric 1770, iar Giani
rea patronului acestuia, Iordache Stavracoglu. La se retrage peste Olt.
plecarca mazilului din Bucuresti s-a strins tot noro- In timpul acestor operatiuni militare, orasul, evi-
dul, strigind, injurindu-1 i aruncind in careta lui dent, a suferit pagubc ; s-au dirimat i stricat case ;
cu noroi si cu baliga": asa ne spune alta marturie s-au pierdut bunuri. 0 serie intreaga de märturii,
contemporana. cum sint, de pilda, actele inedite din 15 octombrie
0 manifestare semnificativa au avut paturile popu- 1772, 29 aprilie 1775 si 19 mai 1780 amintesc de
'are ale orasului in timpul razboiului ruso-turc, cc zapiscle präpädite in vremca räzmiritii". Intcresant
izbucncste citiva ani mai tirziu, si anume, cu prilejul e cazul rclatat de actul din 29 aprilie 1775: Leita
intrarii primului detasament rus, in noiembrie 1769, ovreica din Bucurcsti" da jalba lui vocla cum cis
in Bucurcsti. Declaratia de razboi avusese loe la este mai mult de 30 de ani de dud cu sinfonic [lute-
30 octombrie 1768; in tara exista un partid filo-rus, legere, contract] i cu tocmeala pe an cite talen i 30
in frunte cu Pirvu i Mihai Cantacuzino legatura am luat un loe de la sfinta Mitropolie, pc carele am
se facuse prin emisari, cum era maiorul Nazarie cheltuit aproape de cinci pungi de bani de am facut
Carazin ; el gasise adercnti si in rindurile maselor, case si am plätit chiriia pe ficstecare an, dupa toc-
care asteptau de atita vreme o usurarc a greutatilor, meala ; in rremea rdzmirilii, din intimplarea vremilor,

98

www.dacoromanica.ro
ncmaiputind a sta aicca, in Tara Romaneasca, de la vlaclica pina la opincii. Sint mai putine Icicasurile
allii am mers 1i en in Transilvania. Viind de acolo, don't:0 decit in veacul lui Matei Basarab i Brinco-
toate ceale dupe inprejur, le-am gasit stricate, fari vcanu ; sint in schimb mai multe cele boicresti. Le
numai cc ramasease zidurile pe care puteam de a ridica nu numai marii dregatori, vistierii, logofetii,
le drege Cu mai putinä cheltuiala" ; locul ins:4 cu spatarii si ceilalti divaniti, cu venituri multe, dar si cci
aceste ziduri fusese dat, intre timp, altuia, si anume, de mijloc i cei marunti. Clädesc nu numai mitropo-
fratelui cconomului Mitropoliei. Roaga deci sa i se litii, dar si preotii mahalalelor i simplii monahi.
faca dreptatc, ca va fi cu päcat acum, la vreme de Sc adauga apoi ctitoriile, mai putinc, ale ostasilor,
batrinete, sä umblu pe [la] usile oamenilor". Raportul de la capitani la seimcnii de rind, i, mai multe,
din 16 mai 1775 a cclor insarcinati cu cercetarea ale negustorilor pricopsiti si ale mestesugarilor, cu
accstui caz aratä ca reclamanta avuscsc intr-adevär, vatafii si starostii Ion in frunte. In sfirsit, i alti
pe locul amintit, pivnita de zid cu casa deasupra, oräseni, care nu-si anti totdeauna in chip lamurit
care s-au slrical din razmirila, la anul 1769". Cu pri- meseria sau categoria, sporesc multimca acestor
lejul retragerii din iunie 1770, orasul ar fi putut fi lacasuri.
ars, asa cum s-a intimplat cu alte localitati in timpul Calatorii straini ce trcc prin Bucuresti sprc fincic
accstui razboi, si cum patise el insusi mai inaintc de epocii fanariote ramin adinc imprcsionati de marele
atitea ori. A intervcnit insä imparateasa Ecaterina, Ion numar. Englezul Bentham remarca', inca in 1785,
care la 5 martie a scris contclui Rumiantev sa poto- ca sunt putinc orasele care sa aiba un asemenea numar
leased zelul gcneralului Stofeln ; acesta, in timpul de biserici intr-un spatiu atit de mic". Compatriotul
retragerii, adoptase metoda incendierii oraselor si ski William Hunter, in 1792, si spaniolul Domingo
satelor. Mi-e teamä scric imparateasa ca acecasi Badia, in 1807, dau amindoi cifra de 360 de lacasuri,
soarta si nu alba Bucurestii" ; de altfel adauga rusul Bantis-Kamenski, in 1808, lc evalueaza la
Ecaterina ea este pentru creatie, iar nu pcntru peste 300, afara dc paracliselc din cascle boiercsti",
distrugerc. iar francezul Lagarde (1812) si consulul W. Wilkin-
Din aceasta vreme a prezentei rusilor in Bucurcsti, son (1814-1818) fac o estimatie record: 366 de
din india jurnatate a anului 1770, dateazä un plan biserici si 20 de minästiri. Evident, toatc sint exa-
al unei portiuni din oras, si anume, al marginii de gerari, dar exageräri scmnificative.
sud si vest a lui, cu manastirile Vacaresti i Cotro- Dintre ctitoriile domnesti, in afara cclor amintite
ceni ; este cel mai vechi din cite planuri cunoastem la domniile respective, citärn aici mai intii biserica
astazi ; redactat in frantuzeste, probabil de un 'Ater de zid ridicati in 1747 de Constantin NIavrocordat
rus, el se pastreaza in arhivele din Viena. Un alt pcntru mänästirea Sf. Spiridon ; ea inlocuia un lacas
plan al Bucurcstilor, de data aceasta al orasului mai vcchi, constatat documentar in 1680. Situata
intrcg, i mult mai detaliat, infatisind ulitele, bisericile pe malul drept al Dimbovitei, in dreptul inccputului
si asezdrile mai de searna, Cu legcnda in latineste, Cali Victoriei, accasta biserica, a arei pardoscala
a fost intocmit de otiterii topografi rusi, in 1770; a ajuns azi sub nivelul strazii, pose& o pisanic in
el se gäseste in arhivele din Moscova. Dupa lungi limba greaca i arabd, precum si o icoana cu inscriptie
tratative, dintre care o parte s-au purtat si in araba: faptul se explicä prin imprcjurarea cà Mavro-
Bucuresti (decembrie 1772 martie 1773), s-a ajuns, cordat, o data cu zidirca biscricii, a inchinat manasti-
in sfirsit, la semnarca tratatului de pace de la rea Patriarhiei de Antiohia, titularul acestcia, arabul
Kuciuk-Kainargi (21 iulie 1774); textul lui s-a Silvestru, fiind de fata i supraveghind lucrarile.
tipärit, in ruseste i in romaneste, in orasul nos- Tot hramul Sf. Spiridon are si incapatoarca biscrica
tru. Intre clauzele tratatului era si ames, foarte cea mai mare din Bucurcsti a manastirii ridi-
importanti, ca Rusia sa poatä interveni la Poarta cate pe podul" erban-Voda de Scarlat Ghica in
in favoarea Principatelor, iar Poarta sa tina scama 1766 si terminate la 30 septembrie 1768 de fiul
dc accste interventii. Sc acorda amnistie generala succesorul lui la tron, Alexandru Ghica. Prin hrisovul
libertate pentru cei cc ar voi sa piece din tara, pe care-1 di, acesta din urtnä hotiraste ca din venitul
averea. De aceastä ultima dispozitie se manastirii fuscse bogat inzestrata cu 1flOii, bälti
folosi Mihai Cantacuzino, fratelc lui Pirvu, stabilin- de peste i cu pravalii in oras sa se inzcstrczc in
du-se in Rusia. fiecarc an nouä fete särace, si anumc, trci fete de
Niciodata nu s-au ridicat in Bucurcsti si in imprc- neam de boier scipatati", primind fiecarc cite 250
jurimile lui mai multe läcasuri bisericesti ca in epoca talen, trei fete de a doua stare, de boicrnasi sau
fanariota. Sc inalta ctitorii noi, din pajiste", cum de negutitori", cite 200 de talen i trci fete de
se spunea pe atunci, sau se inlocuiesc cele vcchi, a treia mina, cite 50 de taleri". Accasta ctitorie nota'
de lemn, sau de piaträ", insä darapanatc. Circa fu numiti de citre oräseni Sf. Spiridon-Nou" spre
saptczeci de asemenea lacasuri dateazä din rästimpul a o deosebi de ccalaltä, din vecinatate, inchinata
amintit, si multe din ele, prin pisaniile lor, ne ajuta la Antiohia. Refacuta somptuos, cu materiale dc
sa precizam cronologia creslerii Ireplale a orasului, buna calitate, intre anii 1852-1858, ca adaposteste
a forman: de noi mabalale. Construicsc toate catego- nu numai rimasitele pamintcsti ale primului ctitor,
riile socialc, de la domo pina la orasenii de rind, Scarlat Ghica, dar si acelea ale dccapitatului Constan-

99
www.dacoromanica.ro
tin flangerliu si ale ultimului domn fanariot, Alexandru Biserica Olari, avind drept ctitori pe vel-vistierul
Sutu. Dumitrasco Racovid, pe Mihai bacanul, lancu
Dintre biscricilc boiercsti ridicate in Bucuresti in capitanul si alti crestini pravoslavnici". Rccor-
epoca fanariota, marca majoritatc datead din prima dul numärului de biserici ridicate il detinc, intre
parte a acestei cpoci, adica pinä la inchcicrea päcii boieri, Mihái Cantacuzino, autorul Genealogiei Can-
dc la Kuciuk-Kainargi (1774). Am pomenit mai tacuzini/or si al Looriei Tdrii Romdne,rti, partizanul
inainte citcva din ele, anume biserica dc la Oborul- rusilor, care i-au dat gradul de general si la care
Vechi, ziditi in jurul crucii ltii Mogo', biserica se si retrage dui:a pacea de la Kuciuk-Kainargi.
Cretulescu i accea a Ienei. In 1731, la 29 iunie, se Lui i Sc datoreaza in Bucuresti: 1. Bistrica de
termina läcasul Sf. Nicolae din mahalaua Brosteni, la lioedea Vdcdre,rtilor, inchinati ca metoh Epis-
ctitori hind Stefan, logofätul de divan, si sotia sa, copici de Rimnic ; azi nu mai existä, pe locul ci
Anica. Un an mai tirziu, in 1732, Nicolac ceausul inaltindu-se Ateneul Roman. 2. Biscrica [That:a
Bozianu, deci un mic drcgator, facea aproape de Bonita dupa poreclä Biserica luminata", ¡am actual-
actuala biserica armcana lacasul numit Caintata; accst mente Popa Tatu ridicati intrc 1760 si 1774.
nume, curios, a fost pus in legatura dc unii cerce- 3. Schiln Allgureantr, inccput de socrul du, vel-
tatori cu porecla Bucurestioarei, ceca ce ni se pare logofatul Constantin Vaarescu si terminat de el la
putin probabil, altii yid in el o formä &dyad din 5 octombrie 1756.
grecescul Katutob insemnind sarmana" ; in spri- Dint= clerici, ridica lacasuri nu numai inaltii
jinul unci atare cxplicatii ar vcni paralelismul cu ierarhi, mitropolitii, dar si preotii dc mir i monahii.
biscrica Fldminda, zisä Saraca" in planul lui Purcel, Intre mitropoliti, trebuie pomenit in primul rind
din 1791, arc ambcle numiri construita intii din Daniil, care -a pästorit la inceputul epocii fanariote.
lemn, la 1766, si apoi de zid, la 1782, dc marele In afara de refacerea bisericii Sibilelor, amintita mai
vornic Istrate si de Constantin Crctulescu. Caimata inainte (vezi mai sus, p. 86), tot lui i se datoread
biscrica unde-si scrba patronul brcasla lautarilor si inaltarea bisericii Verga/ni, numita astfel, se pare,
a fost darimati in 1890: era in calea marclui bulevard dupi boierul lui Brincovcanti, proprietar in partea
care strabate orasul de la apus sprc räsarit. Tot un locului ; a ajutat" insä cu bani, bineinteles nu
ccaus, cu numele Radu, a inältat, in 1760, biserica accsta, cum ne-am fi asteptat, ci, asa cum ne arad
ce-i poard numcle, in locul alteia mai vechi, dc pisania, jupincasa Ancuta, fiica popii Vladului" ;
lemn ; pomclnicul biscricii poartä data 1757, ianuarie constructia era gata la 4 scptembrie 1724. Mitropo-
7. Un Udrccan clucer" termini de zidit, la 15 scp- litul Stefan (1732-1738) reface, din zid, bescrica
tcmbric 1735, biscrica ce-i poarta numelc: Udricani. lui Lucaci", numiti astfel dupa primul ei ctitor,
Un an mai tirziu, in 1736, vel-vistierul (?) Constantin dcspre care n-avem alte tiri. Läcasul a ars in 1847,
Nästurel i sotia sa Ancuta ridicau biscrica Dobro- cind cu focul cel mare, si a fost rcfacuta de enoriasi
¡taro, refacutä in 1847 si apoi din nou, intrc 1887 in stil neoclasic, cu coloane ; aici a slujit ca dascal,
si 1893. Tot lor li se datoreaza si biscrica Slobozia, cintind in strana, Anton Pann (1798-1854); bustul
terminati la 8 septembric 1743 in locul vechiului lui, ridicat prin subscriptie publica, se afid in fata
lacas al lui Radu Leon (vczi mai sus, p. 78). Doua bisericii, in stinga. Mitropolitul Grigore al II-lea
lacasuri a ridicat si domnita Bd1a,ra, flica lui Constan- a inaltat, pc la 1764, in partea de miazazi a Bucures-
tin Brincovcanu, casatoritä cu Manolache Lambrino : tilor, unde aveau proprietati boicrii Barbatesti, un
until, mai mic, la care e ctitor si sotul ei, pe atunci schit de lemn i 1-a inchinat Mitropoliei ; in locul
vel-ban, in 1744; celalalt, mai mare, construit de ea lui a ficut in 1818 loan sälaru" ajutat si de altii
singura, dupä moartca sotului, i isprivit in septem- o biserica de zid, terminind-o la 27 octombrie ; ca
brie 1751 ; nici until din aceste doua nu mai exisd e cunoscutä azi sub numcle de Bdrbdtescu Vecbi si
astäzi ; pe locul lor se inald actuala biserica, ziditä a fost refacuta in 1858. Preotilor de mir li se dato-
intre 1881-1888, si care, ea insasi amenintata cu read mai multe licasuri biscricesti din vremea aceasta.
darimarea din cauza cräpäturilor produse de cutre- E mai intii Biserica Alba din Calca Victorici, ridicata
murul din 1940 si agravate dc modul defectuos in in secolul al XVIII-lea, la o data ce nu se poate
care au fost construitc fundatiile, s-a rcstaurat temei- preciza, dc popa Neagul Dirvas" si de doua jupi-
nic acum, in ultimii ani. In locul vechii biserici de new", Rada si Visa : asa ne spune pisania noului lacas,
juramint" (Sf. Dumitru), Radu, logofatul de vistierie, cel de azi, rcfacut in 1827, noiembrie, de marcle
termina, la 30 noicmbrie 1753, un nou lacas clucer Nicolae Träsnea si de sotia lui Maria. Este
inchina cpiscopiilor dc Rimnic si Buzäu. La Sf. apoi biserica Popa Nan, ziditi intii in 1719 de un
Stefan, dinspre Calca Calärasi, pisania poard data Nanu preotu", ajutat dc credinciosii Ruse, Eca-
1768, august 25 si arata drcpt ctitor pc Stoica cluccrul. terina, Manole, Marula" si refäcuta', potrivit pisaniei
Al doilca lacas cu acelasi hram, dar a, ind azi porecla pastratc, in anul de la facerea lumii 7273", adicä
Cuibu ea Garza", exista in 1766, in partea opusa a 1764-1765, de Dumitrache gramaticul", ajutind
orasului ; el a fost refäcut mai tirziu de clucerul altii, intrc care Dudul zlatarul" care a fost
Dona si sotia lui Zamfira ; piatra de mormint a clu- ispravnic" la ridicarca läcasului si capitanii
cerului c din 1830. In octombric 1758 se termina Stan si Rada. Accst de al doilca lacas s-a darimat
100

www.dacoromanica.ro
in noaptca de 20 iulie 1910 si a fost inlocuit prin Niescu, ruda ca primul i exccutorul sAu testa-
biscrica dc azi. Tot un preot, cälugärit apoi, popa mentar ; el a contribuit esential la ridicarea hicasului
Gheorghe calugarul", a inceput biserica Precupelii (1808-1810), jertfind, in acest scop, intrcaga sa
Vecbi, terminatä la 15 august 1773 de Nastase avere.
siimeanul Mojucul" si de sotia lui, Milca. Un alt Mai numcroase decit ale ostasilor sint lacasurile
calugär, care avuscse si calitatca de dichiu", adica ridicatc de ncgustori si mcseriasi sau mestcsugari.
de cconom" sau administrator al bunurilor vreunci Cu banii läsati de Constantin cupctul", m'id negus-
miinastiri, a ridicat, in 1773, ajutat si de altii, biserica torul, fiul lui Maxim, alt cupct" vcstit, s-a inältat,
Dichill, numita si Tirchiletti, fiindei sc afla in mijlocul terrninindu-se la 4 mai 1744, bine proportionata
acestei mahatale, pe atunci la marginea Bucurestilor. biscrica Sf. Elefterie, in cuprinsul intinsci paduri
larasi un calugar, i anumc Isaia Noväceanu, im- din aceasd parte de vest a Bucurcstilor si litiga un
preuna Cu sora lui, Sanda, i sotul acesteia, Atha- lac format de Dimbovita. Restaurad Cu grijä de
nasic, a facut, pe la 1745-1748, biserica Sf. I/ie Comisia monumentelor istorice (vczi fig. 33), ea
de lingä Podul Calicilor (Calca Rahovei); ruinata poarta astazi calificativul de Vechi" sprc a o deosebi
de cutremurul din 1802, a fost zidita din nou, cu de monumentala biscrica, avind acelasi hram, ziditä
banii vornicului Fotache Stirbei, tcrminindu-se la in apropiere, In preajma celui dc-al doilca razboi
15 august 1838. Cel mai frumos tacas ridicat de un mondial. Un alt cupet", lane din Buzau, inchcie,
cleric si, in acelasi timp, unul din cele mai frumoasc la 15 septembric 1744, cladirea bisericii numid azi
ale Bucurestilor un adevärat giuvacr este, fära
indoiala, Biscrica Davropoleos dc lingi Posta centrali. Fig. 33 Biscric2 SI. Eleticric-vechi, tip dc biscrici bucurcpcani din xcolul
Ii zice asa fiindei ctitorul bisericii, ieromonahul al XVIII-!c2. (I.CS.O.R.)
arhimandritul Ioanichie, originar din oräselul Osta-
nita, in Epir, a ajuns mitropolit dc Stavropolis
(localitatc in Peninsula Balcanic5). Acest Ioani-
chic a clädit la inceput un han ; il constad:Ti
documentar in 1704; apoi a ficut biserica, terminad
la 30 octombric 1724; ea scrvea hanului drcpt capeta.
Prin pridvorul sáu, cu elegante coloane sculptatc,
prin chenarelc de piatri ale ferestrclor usii dc
i

intrarc, prin briul bogat, din ghirlandc dc frunze


L
si flori, cc-i da ocol, prin admirabila timpla de lcmn,
si, in sfirsit, prin proportiile ei atit de rcusite, biscrica
Stavropoleos este o podoabi a orasului nostru. O
mentiune specialä meritä Schielll Alaicilor, dc la poa-
tele dinspre räsirit ale Dealului Spirii, schit ridicat V.,
in 1726, Intre 27 iulic si 1 octombric, dc maica
Tatiana Hagi Dina, in calugäric Timothcia. Ispravnic
al constructici a fost vel-capitanul dc scimeni Pashali ; rl
iar inzestrarc bogad intre altele 300 de stinjcni
din mosia domneasca ce iastc in marginca orasului o
Bucurcsti dcspre Podu Calicilor &supra" a primit
de la voievodul Nicolac Mavrocordat i sotia accstuia,
Smaranda. Frumos restaurat in vrcmca noastra prin te"\
grija patriarhului Justinian, Schitul Maicilor adaugä
o nota deoscbid coltului linistit de oras in care
se afla. . rlla --
$i sint ctitori. Un Thanase capitanul" si
cu asociatul lui sau, cum ii spunc pisania, sotiia
dumncalui" Stanciul, vataful de brutari, ispravesc,
la 8 scptembric 1763, biserica Stejarul, fosta pe strada 61.
Luterana, in spatele Palatului Republicii. Am arätat
(vezi mai sus, P. 100 si 101) ca alti doi ostasi au
contribuit la ridicarca biscricilor Olari i Prccuperii-
Vechi. Mal tirziu, in a doua perioada a cpocii fana-
dote, Panait Bäbeanul vcl-capitan za lefegii", ajutat
si de alti cnoriasi, va zidi biscrica I coanei (terminad
la 2 septembrie 1786), iar Nicolae Däräscu biv
(rost) polcovnicu", biscrica Amzei; numele accstei
biscrici se explica prin cel dc-al doilca ctitor, Amza

101
www.dacoromanica.ro
Popa Soare ; se vede ca accsta din urrna a reparat-o BUCURESTII IN A DOUA PARTE A
sau s-a impus in vreun fel oarccare atentiei urmasilor. PERIOADEI FANARIOTE (1774-1821)
terminata la 25 scptembrie 1733, se dato-
rcaza jupinesci Manta, sora lui Manta cupetul si a
sotici accstuia, Stanca. La Silivestru au fost ctitori In accasta a doua parte a perioadei fanariotc arc
jupin Pirvan" boiangiul i sotia lui, Stanca ; pisania loe accentuarea fenomcnului de destramare a feuda-
poartä data 1743, iulic 15. Stanca lasä acestci biserici, lismului si de pregatire a trccerii spre capitalism.
care iaste facuta cu toata cheltuiala noasträ", nu Este rastimpul in care se constituie capitaluri impor-
mai putin de patru pravalii, patru razoare de vie tante, rezultind pe de o parte din exploatarea mo§iilor,
In dcalul Lupestilor, diferitc odoare si vase. In locul pe de alta din extinderca comertului, a camatarici
vcchiului läcas, de lemn, de la Otelari, s-a facut si din arendarea ocnclor i vamilor. Mestcsugurile
unul nou, de zid, de catre Margaritu staroste se inmultesc si se specializeaza ; apar o serie de
jupinu Nicolac cupctu" ; pisania poartä data iulie manufacturi. Destramarea feudalismului este favo-
1757. Biserica Batiste, numitä astfel dupa lacasul rizata si de ideile de libertate, egalitate i fraternitate
anterior : biserica lui Batiste", amintit in 1660, enuntate de Revolutia Franceza i purtatc de armatele
aprilie 5, e ctitoria, din 3 noicmbrie 1763, a vatafului ei in intreaga Europa.
Manciu si a sotiei sale, Ilinca. lar loan croitoriul" Tot in a doua parte a perioadci fanariotc, influenta
ridica, in 1766, dupä 12 august, un schit" din jos Constantinopolului in viata de toate zilele a orasului
de Curtea domneasca inchina Nlitropoliei ; bise- atinge maximum. In imbracamintc, in mobilier, in
rica lui, renovata, se Ail in gura pietei i poarta viata socialä, chiar in alimentatie, tonul da capitala
hramul Taierea capului Sfintului loan. Tot negustori impäratiei turccsti, de unde vin domnii, cu rudelc
sau mcstesugari de frunte par a fi si jupin Maxim ; si anturajul lor, cu luxul i creditorii lor, cu garda
dipreuna cu frate-sau Gheorghe", feciorii jupinului carc-i pazeste. Numele tesäturilor de bumbac, de
Grigore Miulctu, cci care inlocuiesc vechiul läcas matase, de fir sint, in marea lor majoritate, turcesti ;
de lemn, de la Botcanu, ridicat de räposatul jupin tot asa numcle covoarelor, al multora din obiectele
Mihul, printr-unul de piatra" ; pisania e din 6 iunie de podoaba si al giuvaerurilor. Costumele curtii,
1760. Din a doua perioada a cpocii fanariote dateaza ale boierilor i chiar ale negustorilor imitä pe cele
alte patru biserici asemanatoare. Prima, Sf. Constan/in, constantinopolitane ; felul de primire, mincarurile
e opera, din scptembrie 1785, a cojocarului Constan- ales; lcgumele de soi, anumite dulceturi, prajituri
tin Besleaga, a croitorului Constantin Melcescu si a §i zaharicalele, o seamä de bauturi sint aidoma ca pe
selarului Hagi Panait, contribuind cu bani si Pitrasco tarmurile Bosforului. In constructia caselor mai mari,
croitorul si Ion Coica. A doua, biserica lzvorn, de orasenesti, ca si in accea a vilelor" de la marginca ora-
pe malul drept al Dimbovitei, se datorcaza de ase- sului, a chioscurilor" cum se spunea atunci sc in-
menea unui grup de meseriasi: loan luminararul, trebuinteaza elemente turcesti i se imprumutl numi-
Hagi Miu abagiul, Petcu croitorul si Stoian Ciolac rile respective. Din perioada fanariota s-au irnpäminte-
caramidarul. Ei ridicä, in timpul primei domnii a nit la noi atitia termcni turcesti i turco-grccesti care
lui Alcxandru Moruzi (1793-1796), un lacas de zid, träiesc i azi; de atunci borangicul, atlazul, ibrisinul
in locul celui vcchi de lemn, care se stricasc. Cea mobairul, papal; i ha/al,'!, testeana §i jordana, de

dc-a treia biseried, Popa Rust!, e inaltati de Mano- atunci tcrmcnii tehnici bina, giurginvea, dusumea, cbiosc,
lathe, vataful de harabagii, adicä de caräusi ; data caldarim, chimer, i avuz; de atunci cirdamalele, mataco-
pisanici : 17 martie 1813. Cca de-a patra, din 1817, /e/e, iaurtul, ciorba, pila/ti, prccum i pdtldgelele, cono-
cu hramul S Voievozi, se datoreazä lui Stoian pida §i angbinarea; apoi baclavalele, sarailiile, cataiftd,
bacanu, fiul lui Pctre Stenct Gabroveanu", lui mult imbunätatite de noi ; dupä accca acode/ele §i
Dumitru cojocaru si altor enoriasi ; a fost reparata serbeturile. Sporesc cafenelele undc se scrvesc cafele
in 1903. cu cafinac ; se aduce de la Stambul si de la Udrii sau
Dintrc bisericile ridicatc de oräseni, care nu se cum ii spun turcii Edirne, sitian, baba, tables,
incadreazi intr-una din categoriile de mai sus, sem- rah& si tot soiul de fructe sudicc, de la smochine,
nalärn pe accea numita Spirea Veche, dupa ctitorul ci, in tabanuri,§i turn/ale pink' la rodii, fisticnri §i coconari.
doftorul" Spiridon Kristofi sau Spire.% cum ii Pesti dc mare conservati scrumbii, lacbertk, sardele,
spuneau, mai scurt, localnicii. Deoarece piatra lui (in, (chefali afumati) apoi stacoji sau homari
de mormint poarta data 1765, pare probabil ca läcasul §i stridii se pot gasi la beIcanii i pcscarii cu marfa
sa fi fost anterior cu citiva ani macar ; unii cercetatori subtire" din Bucurcsti. Zlätarii, adica giuvaergiii
cred ed exista in 1740, altii o socot de prin 1750". argintarii de atunci, iti ofera gbin/nri sau Mil, deci
Perechca acestei biserici, Spirea Nona, e trecutä bijuterii in forma de floare, din diamante si saf ire,
in catagrafia din 1810; nu se §tic cine a inte- cercci cu pernzele, paf/ale de tot soiul, apoi zarfuri
mciat-o. In aceeasi catagrafie gasim i biscrica §i felegeane, adica ccsti de cafea neagra cu suporturilc
Sf. Treinse din Dudesti, ctitoria din 1804 a lui lor, lucrate in fi//gran, siraguri de miírgean, de Ales;
Faun plugaru, until din orascnii de la margine, care pot sä-ti faca si un toc de tipsii de argint, de tumbac
facea i plugarie. sau de mina, dupä pofta inimii.
102
www.dacoromanica.ro
Sute de termcni, privind toate domeniile vietii
oräsenesti, se introduc acum ; domnul i curtca lui
imiti pe accea a sultanului ; boierii imiti pe domn ;
negustorii i meseriasii privesc la bojen i adopti
ei, pe cit lc di mina", ce yid la acestia. Tendinta
spre lux, sprc haine scumpe, spre podoabc, spre
mincaruri de soi, e generalä: de la dregitorii din
protipendadi" pini la ultimul slujbas, de la toptan-
giii care stipinesc tirgul i eirora li se potriveste
zicalapopulari mai grase-s negutitoriile decit
domniile", pini la ncgustorasii cc desfac cu paralicul,
de la starostii de bresle sau rufeturi pini la ultima
calfä. Multe avcri se pripidesc din pricina accasta,
multe case se stria ; ca si impied ice litirea acestei
tendintc bolnivicioase, nesibuite, spre lux, unii
domni, mai gospodari, iau misuri, interzicind impor-
tul unor articole costisi toare i child ci inii pilda
cumpätärii. Dar acestea sint exceptii, incercäri Chi
a doua zi.
Dupi pacea de la Kuciuk-Kainargi, este numit
domn Alexandru Ipsilanti, unul din putinii
fanarioti care dezmint regula (vezi fig. 34).
Cult, bun gospodar, ncurmärind avere cu once pret, f
ca altii, a guvcrnat mai bine de sapte ani de zile
(26 sept. 1774-15 ian. 1782) in linistc, chivernisind
tara i läsind amintirea unci abundente i ieftinätiti
nemaiintilnite pini atunci. Bucurestilor le-a dat o
deosebiti atentie; realizärile lui, de tot felul, in
cuprinsul orasului ne indrcptitesc si-1 socotim printre
ctitorii acestuia, asemenea lui Brincoveanu i Mircea
Ciobanul i poate chiar mai mult deck acestia. A
ficut o nota delimilare sau hatärnicire a Bucureftilor,
cu scopul de a nu mai construi nimeni in afara ei,
si a insemnat noul hotar prin cruci. Nu ni s-a pistrat -
hrisovul respectiv, dar o stim din pitacul" sau
Fig. 34- Alexandru lpsilanti, voievod al Tirii Romlne,ti (1774-1782)
adrcsa lui Mihai Sutzu din 19 iulie 1784, in care apoi al Moldowei (1786-1788), apoi iar4i al Tara RomAnevi (1796-1797).
se spune: in domnia domnici-sale fratclui Alcxandru Stampi contemporani. (C.C.G.)
Ipsilanti s-au fost pus imprejurul Bucurestilor chip
de cruci scmne, ca acestea si fie hotar al orasului".
A stabilit apoi la 67 (saizeci si sapte) numärul maha- asadar, precizim noi, aproapc de Curtea vcche
lalclor : asa afirmi scriitorii contemporani Nicolae domneasci si alta pe Podu Mogosoaici, la maha-
Villara in lucrarea sa apirutä in 1777 si Manasse laua sfintci mánistiri Sirindari, insä co apä din
Eliad. Pcntru a fcri Bucurestii de inundatiile dcstul izvoarc adaugi hrisovul adus4 din depdrlare, ca
de dese ale Dimbovitci ultima avusese loe chiar mare cheltuiald, sprc a se adipa obstca Cu api curatä
in 1774, anul suirii sale pe tron a pus Ipsilanti, 5i limpede, mai ales in vremi zlotoasc, cind girla
avind concursul tehnic al elvetianului Sulzer, care Dimbovitci... curgc turburc si cu multe necuritenii".
a ficut misuritorile necesare, si se sape un canal In ce priveste clidirile, lui Alcxandru Ipsilanti i
de derivatie al apelor riului spre Arges ; gura cana- se datoreazi o serie intreagi. A inccput prin a ridica,
lului se afla la satul Lungulct din judetul Dimbovita, pe Dcalul Spirii, o noud curie domneasca, fiindcä cca
sat care de atunci s-a numit &min. Pc de alti parte, 'eche devenise, incà dinainte de fizboiul ruso-turc
in vcderea alimentärii Cu api bunä, de izvor, a bucu- din 1768-1774, de nelocuit. Lucririle au inccput
restenilor, a captat izvoarele de la Teplesti ne-o in martie 1775; constructia principali palatul
spunc hrisovul din 1804, decembric 18, al fiului sin era gata la fincle lui 1776, urmind a se mai face zidul
Constantin Ipsilanti a construit un apcduct de Inconjuritor, grajdurilc, bucätiriile i odiile de lingi
olanc si a infiintat, in 1777, primele cismele sau fin- zid destinate garzii dc seimeni si albanczi. Ca aspect,
tini cu astfel de apä in oras. Erau doui ascmenea lucrarca se pare cl nu prezenta nimic dcoscbit ;
fintini ; citim din hrisovul pe care Il dà domnul fusese ficuti cu mcstcri de mina a doua (vezi, mai ¡os,
la 1 octombrie 1779, hotärind regimul lor: una p. 105); sub raportul asezirii insi, pe dcalul ce
in tirgul dinliuntru, pe ulita cc se zice din boiangii domina Bucurcstii i de undc privelistea era unici,

103
www.dacoromanica.ro
alegerea fusese fericitä. A construit apoi, in 1776, dat de voievod la 10 noiembrie 1778. In sfirsit,
pe podul" Scrban-Vodä, case de primire a turcilor reorganizeaza justitia, infiintind patru departamen-
ce veneau la noi cu difcrite misiuni, spre a nu mai turi", dintre care unul pcntru judecätile de crimi-
obliga pc locuitorii orasului sä-i gazduiasca ; aceste nalion", iar celelalte trei pentru lucruri i datorii",
case au purtat numelc dc beilic, nume pe care-I avea, deci chestii civile, stabilind reguli stricte de rccrutare
de altfel, i zisul pod". Pcntru Academia" de la si de comportare a judccatorilor i tipärind (septem-
Sfintul Saya, complet reorganizata prin hrisovul din brie 1780), la tipografia din Bucuresti, codul cc-i
ianuarie 1776 corpul didactic avea acum nona poarta numele.
dascäli, iar cursurile durau doisprezece ani, cuprinzind, Avind parte de liniste si de recolte bogatc, tara
intre altele, limbile latina, franceza si italianá , a fiind apoi, potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,
zidit un local incapator, terminat in 1779. A infiintat scutita de haraci fad de turci timp de doi ani, se
o scoalä de preoti la Mitropolie si un orfelinat sau, produce, pentru o scurta perioadä, un belsug si o
cum Sc spunea atunci, un orfanotrofion, adica hra- ieftinätate remarcabilä. Reproducem in accastil pri-
nire icrestere de copii, prunci Orad da parinti". vintä aprecierile unui contemporan, Dionisie Ecle-
Prin hrisovul din 1 martie 1781, Ipsilanti statorni- siarhul, consemnate in hronograful" ski: Eftinatate
ceste organizarea i veniturile acestui asezamint. era la marfuri si la dobitoace, boii, vacile, oilc, caprele
El va avca douà sectii: una la mänästirea domnitei cu putin pret, bucatele [adica grinele] mai cu putin
Masa pentru 100 de baieti si alta la manastirea pret. Si pentru ca s'A fie stiut si... de mirare celor ce
Antim pcntru 100 de fete ; domnul clä fondurile se vor a fla dupil noi, vom serie ccvas din parte [adica
necesare sporirii odailor cc vor adaposti pe orfani ; dìnd exemple] : bou de jug, 10 lei, 12, 15 cel ales ;
acestia vor fi ingrijiti din pruncie pina la sase-saptc vaca, 6 lei, cu lapte ; cal, cirlan de trci ani, 8 lei, 10;
ani"; se prcvede personalul neccsar, se specifica cal bun de cälärime, 20 lei, ales 25, ear cel bocresc,
veniturile si se dau instructiuni precise cu privirc telcgar, pretul cel mai mare 40 lei ; oaia cu miel,
la cresterea copiilor ; hrisovul denota o deosebitil 1 leu, capra cu icd, 1 zlot ; carnea °calla, 1 para
grid gospodäreasca. Se construiesc case noi la mana- sau mult 2; vinu vadra, 10 paralc pe ales, ocaua
stirea Radu-Vodä, iar sotia lui Ipsilanti, doamna de vin la circiumä, 2 parale ; &tia, 2 sau 3 parale ;
Ecaterina, ridica o bisericil nota, in locul celei vcchi, puiu, 1 sau 2 parale ; ou5, zece de o para ; gisca,
ruinate, la manastirea Sf. Ecaterina de linga Mitro- 6, 7, 8 paralc ; curca, 10 parale, curcanul cel mare,
polie. Bineintcles, curtea cea noua, de pe Dealul 15; faina de gnu, o para, cind era mai scumpä o
Spirii, ii avea si ea biscrica sau capela proprie ; ca para si o lascaie ; era si pestele berechet ; morunu
purta tot hramul Sf. Ecatcrina. In afara orasului, proaspat la Dunare, ocaua, 4 parale, la tirg la sca-
voievodul repara i infrumusetcaza biserica manasti- une, ocaua, 8 paralc ; crapu, somnu, 5 paralc
rii Märcuta, incepe zidirea une manastiri la Giulesti, 4 ocaua ; cosacu i alt peste marunt era o para
pe care o va termina Mavrogheni, zideste case dom- ocaua i nici il lua cineva ; raci, 20 de o para ;
nesti la Afumati, pe mosia cumparata de la Mihai icre tescuitc de morun, 30 parale ocaua, de cele
Cantacuzino, ccl stabilit in Rusia, si ridica un chiosc" proaspetc, 20 parale ocaua ; fasolea, lintca, maza-
sau o casa de vara, dupa modclul turcesc, la Herastrau, rea, 1-2 para ocaua...".
pe malul lacului, si un al doilea la Cotroceni. Alexan- A fost intr-adevär o epoca' de ieftinatate i belsug,
dru Ipsilanti, dindu-si seama de importanta pc care dar ea n-a durat mult. Chiar urmasul la tron al lui
o aveau, pe de o parte, pentru incasärile visticriei, Ipsilanti, anumc Nicolae Caragea, pune dari grele,
pc de alta parte, pentru viata cconomica a orasului, intre altele o darc de zcce lei pe fiecare casa, dare
care insemna nu numai o crestere a nivelului general, reclusa ulterior la sase lei. Vine apoi räzboiul rusilor
dar si, in ultima analiza, a vcniturilor domniei, a austriecilor cu turcii, in 1787-1792, cind Bucu-
dat o deosebita atentie meolefugarilor i negus/ardor restii trec din nou printr-un moment de cumpana,
bucurcsteni, intarind, prin hrisoave, modul de func- nu atit din pricina operatiunilor militare, cit a urtna-
tionare a breslelor vechi i organizarea celor noua. rilor räzbédului, a cinmei aduse de armatele turcesti.
S-a ingrijit de asemcnea de intretinerea podurilor", In momentul inceperii ostilitätilor era domn la
adica a pavajelor de lemn de pe sträzile principale, Bucuresti Nicolae Mavrogheni, fost tilmaci si pro-
constituind un despartämint special, vornicia de tejat al marelui amiral turc (vezi fig. 35). Fusesc
poduri", cu venituri precise, in cadrul nou infiintatei numit la 6 aprilie 1786 si-si facuse intrarca in capitalä
institutii Obsteasca epitropie, care avca in grija sa la 28 mai. Chiar de la inceput a aratat un deosebit
problemele de gospodarie i cdilitatc, scolile i cutia interes resedintei sale. Una din primelc masuri cc
milelor", adica fondurile de ajutoarc. Carvasaraua" ja este extindcrea retelei dc cismcle cu api de izvor.
sau vama ii are, incepind din 1778, un sediu stabil, In accst scop capteaza' izvoarele bogatc de la Cretu-
in cascle si magaziilc, ridicate in accst scop, de mana- lesti au lucrat 22 de mesteri olari din Muscel
stirca Coltca pe un loc sterp" al ei, in mijlocul Dimbovita i pina in toamna, inainte de 11 noicm-
tirgului", chiar linga spital ; pentru acest sediu vel- brie, instalcaza o serie de cismele, incepind de linga
vamesul va pläti mänastirii o chirie anuala de 180 capul Podului Mogosoaiei, unde-si ridicase intre
de talen i sau lei ; aflarn toate aceste detalii din hrisovul timp chiosc cu oclai i cu toatä podoaba sus si jos
104
www.dacoromanica.ro
si havuz", i pina la curtca din Dcalul Spirii, in acest A organizat o oastc c drcpt, sprc a ajuta pe
din urmil loc ficindu-se o cismca i afari din pond", turci oaste cuprinzind 10.350 de oameni, impartiti
adicä in afara imprejmuirii, pentru orasenii din partea in 110 steaguri, in afari de cci care pazeatt hotarele.
locului. Lingi chioscul de la capul podului, inconjurat Avea i citeva tunuri, iar arscnalul Il instalase in
de o frumoasa griclina cu lalele, garoafe i trandafiri, Hanul Zlitarilor. Cu aceasta oastc i cu detasamentele
gradinä desenatä i plantata chiar de el, a inältat turccsti cc i se adaugara a rcspins cl pe austriccii
In 1787 si o biscricä actuala biserici Mavrogheni care trecuscri muntii si ocupaserii o serie de manästiri
cu hramul Izvorul Tämäduirii, inzestrind-o cu mosii Sinaia, Cozia i Tismana si uncle localititi. A
si vcnituri. Tot aici, i anume asa cum citim in putut patrunde chiar in coltul de sud-est al Transit-
pitacul din 17 iunie acclasi an alituri foisorului vaniei ; la inccputul lui martie 1788 adrescaza cl un
domnesc, in maidan, impotriva portii curtii foiso- manifest tuturor locuitorilor din tinutul Brasovu-
rului", a hotarit un nou loc de tirg, uncle si vie lui", indcmnindu-i sa se supuna i, mai mult fapt
locuitorii cu cele cc au de vinzare" ; ziva saptaminalä scmnificativ pentru cunostintele istorice i planurilc
de tirg era joia, in timp ce la Tirgul de Afarä ramäsesc politice ale lui Mavroghcni sa se alcatuiasci
martca i vincrea. Spre sfirsitul anului urmätor, 1788, iaräsi la accst principat dc uncle s-au dezghinat".
sprijina infiintarea unei tipografii, zisä de la cismca", Rezultatul este cá locuitorii din satele Säccle, Tir-
unde, in fcbruarie 1789, apare lucrarea in vcrsuri lungeni, Zazcni (Zizin), Purcircni, Podila, Prejmitc
a vel-caminarului Manolache Persian°, intitulatä (Prejmer) i Harman fac act de supuncre si plea-
Faye vilejefli ale liii Afavrogbeni §i dedicata, bine- chine", iar voievodul ii asigura, la 6/17 octombric
inteles, domnului. Acest Mavroghcni, om inalt, 1786, de drcapta i crestineasca sa obliduire".
uscätiv la obraz i strajnic", cum ni-I infatiscazA Dezvoltarca ulterioati a operatiunilor militare fiind
Dionisie Eclesiarhul, a fost o intercsantä persona- insa defavorabila turcilor care sint tau batuti la
litatc. N-a facut casi buna cu boierii pc care i-a Märtincsti, in Rimnicul-Sarat, si picrd Occakovul,
impus, sub diferite pretexte, la sume mari de bani ; Hotinul i Iasii Mavroghcni c obligat si se re-
a impus, de asemenea, pe negustorii bogati. Dupä traga; la 18 octombric 1789 pariiscstc Bucurcstii,
izbucnirea räzboiului, a trcbuit, fireste, si sporeasca lar la 15 noiembrie trece peste Dunare, undc, dupá
apasarea fiscalä, spre a Mad i intretine oastea ce mai putin de un an, pier; in urma unci intrigi cri-
crease ; se observa totusi i acum o anumitä inte- minalc a marclui vizir, executat i cl dupii aceca,
legere fata de cci saraci. Pentru a-si da seama de drcpt pedeapsi.
starea realä de lucruri, Mavrogheni ficea adesca, Primele detasamente de nemti cu coada" pur-
travcstit, inspectii: cerceta pravaliile, bisericilc, uncori tau peruci, ca la curtea franceza inträ in Bucuresti
si curtile dregatorilor. Cci prinsi cá nu-si ficeau in scara zilci dc 9 noiembrie ; principcic de Coburg,
datoria sau ca inselau erau pedepsiti pe loc. Pe hoti comandantul lor, e intimpinat a doua zi de titre
ii spinzura in uiiçá, lasindu-i cite o zi si-i yacht lumea. mitropolit, holen i rcprezcntanti ai orisenilor, chiar
Dicluse ordin ispravnicilor chiar de la inccput, la la chioscul" lui Mavrogheni, la capul podului (vezi
1 iunie 1786, sa ridice tepi pe la toate drutnurile fig. 36). Dupä cc s-au instalat, ofitcrii austricci
si raspintiile", in care si se sape aceste cuvinte: spune Dionisie Ecicsiarhul s-au apucat de
ccl cc va face hotii, ucideri seau va fi gazda de hoti... muzicä si de baluri, dupa obicciul lor, si nu prca grijca
cu aceasta pedeapsa de moartc se va osindi : intepatu". de räzboi... i iubea i boicrii, mai virtos muicrilc,
lar peste alte opt zile, la 9 iunie, poruncise si i se muziccle i balurilc ncmtesti, ca si aduna cu ci la
faca un foisor" la Tirgul dc Mara, la Oborul-Nou,
uncle urma sa mcargi la zilelc de tirg citam
insusi tcxtul pitacului pentru a cerceta si a intreba Fig. 35 Nicol= 1112vroglicni, doninui Tini Rol/111=0, Intr.° trawl
rasa de doi ccrbi. Stampl contcmporan3. (B.A.)
pe locuitorii tárii dupre afara : cum pctrec si cc fel
se poartä ispravnicii i zapciii judetului?". Avea ;i
ciudatcnii: asa, de pildä, umbla imbräcat in costum
de marinar turc, cu genunchii goi si cu ccalma un
fel de turban pe cap ; se plimba prin Bucuresti
intr-o träsura trasa de doi cerbi (vezi fig. 35) ; alta-
data, sprc a-si anta dispretul fatä dc boieri ale
caror privilegii nu le-a atins insi si-a numit calul
clucer. Din cauza accstor ciudatenii, adaugindu-se
si vralmasia boierilor umiliti i usurati de parale
Mavroghcni a fost infatisat, in genere, intr-o lumina
cu totul defavorabilä: judccata nu e dreaptä fiindca
nu tine seama si de uncle aspectc pozitivc. Caci in
afara de activitatca sa sub raportul cdilitar, cultural
bisericesc, cl a dovedit, sub raportul militar, insusiri
pc care nu be intilnim la nici un alt domn fanariot.
105
www.dacoromanica.ro
_
orpe ff. r inntfime v. be F6nejm wig Der l au61riaDif Fiuf nee rr in Der -)ua1n6e. iron belt 11 :Isar
pm. unfrr Cosnan'bo bes)itarre6af "Orin} v.Sen6 *31 506i1r9 A inn KOZOP.11789. 8 fi-rizerrt efor e.rpatng
ivFefivn ant 1,rr gtifticfifedu brat .0c f, c r 351*7 ler Znstrutrt in bit ft01, D ivortitia/4( *Dirt t
aftwaw ben 05rtri1ri frt. se. ..4auvritr r6foigf bit biíriennas Der stag, rbic 'Kr Glen) be s
)iirYen va n Der-Yrnfacf;r3i fr§er Sae fruffif n georgowo genonten. r grits Puin.6 i In
3/83,

1
;".
46* joaltor--1
'

,1 V

iLr.
1"
-.--t.......--,.
- .
-rn
41. e
-,..,
A
4,4i:est.!
. ca
:, , Ov., , iti...r,i.p', ',..0y.'.rj.i.,,'.
.
.P., r: a "vt
° ' ' -f
..t....
. 't
fr _o
- ',' 41r.
I0. o 1U.ti
- ' 1...51. -T,:ra '
f ...- r . 4--3.caV
...r
.3
,
fe I k .
,

41 ,,
- %. 5 . N- . %

r. 4 , .1th
1,,
!
abP.'I I,
f I r,
4
114'
{-alt g p II,' Olr -

Fig. 36 Reprcuntanti ai dcrului i boicrimii primcsc armata austriaci


cele vesclitoare". Marturia Ecicsiarhului a unui la 10 noicmbric 1789; reprezentarea din ultimul plan a orasului, cu zidul de
apirare prevImt Cu tumuli cared da ocol c fantezista. Stampl contcmporana
contcmporan dcci aratä cä boicrimca muntearal (B.A.)
petrecea in timpul razboiului; greutatile apasau, ca
de obicci, asupra locuitorilor de rind. Ca o conse-
cinti cumplitä a razboiului izbucneste ciuma. Fran- n-au mai fost restituiti niciodatil §i 1-a revindut
cczul Chalgrin, carc stà trci zile in Bucuresti la ince- cclor lipsiti cu prct indoit §i intreit". Tot in timpul
putul lui august 1792, aratä ca orasul era bintuit dc accstui fanariot au bintuit §i licustele, facind mare
accasti molima. Ea s-a prelungit si in timpul stapi- strickiune in bucatc".
nirii lui Alexandru Moruzi (1793-1796). In timpul Cu toate acestc incercari, orasul creste necontcnit
accstuia din urtna, care infiinteaza, la marginca ora- ca suprafata i ca populatie. In timp ce sub Al.
sului, un spital pentru ciumati, avind i biscricl Ipsilanti constatam 67 de mahalale, catagrafia din
propric, au murit in Bucuresti, dupi catastifcle ciocli- 1798 arati 93, asadar cu 26 mai mult. Chiar daci
lor, zecc mii de oamcni. A urmat o nona inccrcarc, am admite ca, intre timp, uncle din vcchik mahalalc
mai putin gravä, ce-i dreptul, §i anume, foametca se scindasera ceca ce dovcdeste totusi inmultirea
din 1795. Cu acest prilej, a avut loc o operatiunc populatiei este sigur insä cl se infiintascri si ma-
de specula, caracteristici moravurilor fanariotilor §i halalc noi; dolma sint biscricile care se ridicä in
ilustrind in chipul cel mai sugestiv dorinta de imbo- acest rastimp. Pe linga cele amintite anterior (vezi,
gätirc cu ()rice prct a acestora. Moruzi a obligat mai sus, p.99-101), asa este, de pildä, biserica Manta
pc morarii din Bucurcsti sa cumpere griul numai de Brutarld, terminad la 30 august 1787, prin staruinta
la magazia sau jitnita domneasca, la prctul dc 40 de cheltuiala lui Manca, starostcic de brutari din
lei chila, gnu pc care el il achizitionase cu 7 lei. Bucuresti. Tot asa, biserica ridicatä in partea de
Oräscnii au platit dcci piinea, multumitä obladuirii miazäzi a orasului, in 1796, dc doi localnici, Udrca
pärintcsti" a domnului, cu aproape de rase ori mai Pavel si Stanca, biserica numitä azi Bürbritescu-Nou.
muli deal irebuia. Pc de alta parte, acelasi Moruzi Se continua in acelasi timp inlocuirea vechilor lica-
a cumparat porumb ca bani imprumutati de la wri, de lemn sau de zid, dar ruinate, prin altele noi.
manistiri imprumutati, vorba vine, caci, dc fapt, Acesta e cazul cu biserica Sf. Panielimon, ridicatä
106

www.dacoromanica.ro
in timpul razboiului, in anul 1790, ctitori fiind, muzicilc la masa i dupa cc au mincat, s-au sculat si,
potrivit pisanici, parintele popa Ivan ot Silivestru i ridicind masa, a poruncit pasa si joacc boicrii cu
[si] Costandin logofkul Boränescu i jupin Costandin cocoanele lor si au si jucat, si tiind jocuri pini scara
Caramzulia i jupin Ene Manciulescu alti pravo- si iaräsi puind masa i, dupa mask jucind pina in
slavnici crestini". Acc popa Ivan ot Silivestru" puterca noptii, au zis capitan-pasa lui voclä sä-i
este i ctitorul noii biscrici lancn Vecbi; acest al opreasca pe una mai aleasä pentru culcarc, ca stic
doilea lacas exista in 1792: asa rczulta dintr-o inscm- el ca sunt bucurestencele iubitoarc de impreunari ;
narc pc evanghclia biscricii. si asa s-a si fäcut, i celcIalte le-a dat la paturile aga-
Catagrafia din 1798 a fost intocmità in timpul lelor, i boierii s-au dus la cascle Ion, poruncind

domniei lui Constantin Hangcrliu, until din fanariotii vocla postclnicului sa spuie muierilor sa le faca cu
cei mai spoliatori din citi au existat. Därilc sint mult voie. Ear dimincata, a daruit turcii pc muicri bine,
sporite, se reinfiinteaza, sub numcle de gostinarit, socotind ca sunt cocoancle boierilor, i le-au slobozit.
vcchiul vacOrit, iar incasarea se face in chip salbatic, Apoi camarasu le-a dezbracat de haincic cu care
de agenti fiscali insotiti de turci. Taranii sint chinuiti le-a fost imbracat si le-a dat drumu, si mai trccind
In tot felul ca sa dea bani", iar unii din ei crcifi cbiar. vreo dotia-trei zilc, capitan-pasa a plecat la Dii"
Dar aceste cxcese provoacä picirca lui Hangerliu. (Vidin).
La 11 februarie 1799 se emit dottä firmane secrete, In primii ani ai sccolului al XIX-lea, domn fiind
unul de mazilire, iar celälalt de executare. Peste Constantin Ipsilanti, fcciorul lui Alcxandru (1802
douà saptamini i ceva, la 1 martie, apare la Curtea 1806), Bucurcstii sint atini, succesiv, dc trei cala-
domneasca din Bucuresti un capigiu turc, insotit mitäti naturale, dintrc acelca care, de altfel, revcncau
de un arap mare" si buzat", groaznic la chip"; periodic. Chiar in ziva cind Ipsilanti, vcnind de la
ci situ primiti de domn in iatacul sàu. Dupa o scurta Constantinopol, trecusc Dunarca si se afla in satul
convorbire, Hangerliu e impuscat de capigiu, iar Radovanul din Ilfov 26 octombrie 1802 Sc pro-
arapul ii taie capul ; slujitorii i boierii care alerga- duce un puternic cutrcmur de pamint, care darima
sera la strigatcle celui atacat nu indräznesc sä inter- o suma de clädiri atit in Bucuresti, cit si in celclaltc
vina cind aud cuvintul magic firman". Trupul, orase. Atunci s-a prabusit turnul de la Radu-Voda
dccapitat i dezbräcat, a fost tirit de picioare pe scara s-au produs stricaciuni Turnului Coltei i Hanului
palatului si apoi aruncat in curte, uncle a stat o zi, Serban-Vocia". Cronica lui Dobrcscu adauga ama-
in zapada i noroi, in väzul tuturora. intreaga scena nuntul cá s-a crapat pamintul cit ar incapca un
e caracteristicä pentru nivelul politic la care ajunscse om cu calu" si ca a iesit ncste apa cu hum:4 ncagril
tara spre fincle cpocii fanariote. In alte privinte, cc putea intocmai ca pucioasa". Mai grca a fost
pcntru moravurile vremii, e caracteristica o alta incercarea din 1804, septembrie 9, cind a izbucnit,
scená, tot din timpul lui Hangerliu i petrecuta tot de la o spitarie din Silari", focul naprasnic tare
la Curtca domneasca. La inceputul anului 1799 sosca In 12 ore a prcfacut in cenusa centrul comercial
in Bucurcsti, pentru doua saptamini, ca sa se odih- inclusiv vcchca Curtc domneasca si o buna
neasca, protectorul domnului, Husein Küçük, marcic parte din mahalalc ; pagubelc s-au cifrat la 30.000
amiral turc, cel care incercase zadarnic, timp de un de pungi, adicä 15 milioane lei, o sumil cnorma
an, sa infringa pe Pasvantoglu, rcbelul pasä de la pentru vremea accea. In sfirsit, in anul urma-
Vidin. Hangerliu 1-a primit, bineintelcs, cu toate tor, 1805, Dimbovita s-a revarsat in doua rin-
onorurile, facindu-i, cum spune Dionisie Ecicsiarhul, dud, nimicind potrivit afirmatici cronicarului con-
zcefeturi", adicä ospete cu pctreceri variate. A temporan Naum Rimniceanu toatä lunca... i cascic
poftit in urma amiralul ca vocla sa chcmc pe bocrii din ea".
cci mari cu cucoancle lor la zeefet". S-a dat porunca, Constantin Ipsilanti era sà ispra'veasca la fel cu
dar boierii au venit singuri, fOri cucoanc". Ceca cc, Hangerliu. Turcii ii reprosau cà simpatizcaza pc
väzind Hangerliul continua' Eclesiarhul povcsti- rusi i el are lcgaturi Cu rasculatii sirbi care, sub
rea nu i-a silit, ci a trimis pe postelnicul cel mare Carageorge, se ridicaserä impotriva stäpinitorilor
si pe cämärasi dc au adus muieri podarese, curve si otomani abuzivi. E mazilit deci (24 august 1806);
circiumarese, insä au ales muieri mai chipese si mai capigiul care aducca firmanul se pare ca mai avca
frumoasc si le-a imbracat Cu hainc frumoase din inca unul, secret, de executare, a hainului". Ipsilanti,
cámara lui vocla, fagaduindu-le daruri domnesti, prevcnit de cram ambasadorul rus la Constantino-
faci toata voia lui capitan-pasa [marcle amiral] si pol printr-un curier tatar care, mcrgind in goana,
a agalelor lui i sá sc sloboazi la chcfuri. Deci, la sosestc la Bucuresti in trei zilc i trei nopti", o ia
vrcmca mesci, le-a poftit la masa sa scaza cu boicrii, insä inainte. Convoaca pe boicrii din divan (vezi
si aducindu-le vel-postelnicul, le-a numit cá sint fig. 38), lc recomanda si cirmuiasca tara in lipsa sa
cocoancle boicrilor, aratind: cati, accasta e Brinco- cad, adauga el, se va intoarce i, inconjurat
veanca, accasta Golcasca, accasta e Corneasca, de o gardä personalä dc citeva sute de ostasi, por-
accasta e cutarc i aceasta cutarc... Capitan-pasa, neste spre Brasov (28 august 1806) ; de acolo se
väzindu-le, s-a bucurat si, sezind toatc la masi cu indreapta spre Kiev, unde isi Iasi familia, apoi spre
boierii i voda i capitan-pasa cu agalelc, zicindu-le Petersburg. Potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,

107
www.dacoromanica.ro
/*'
, If
' 4'10 "
i
, --,
-

1/4'..°7
-*.___------:"--sls---,A1)."-"""tt.\'(<1,-,..,0
i

-7
t fiv ;
4,
.11 , ,
L',.
r
x, ,

\,. '
,

-N
,
.

7
ht- ..

11 .1
'

1_,

V
0

- 3i, , -,, 407


---,,-

`',--

ji
, .
1
L

,6i
1
41. 7,.'isi,..,

.4-.
-".A 1 .

'OD
. -

. ittlay.firT-
4:3
,
)A
E

--..;$ , Avt,,

ICI
-y
4. 4- Ì'14.1 ct4

.
-

Z4:: ,

SY'

Fig. 37 Disc dc argint din 1806 la biscria de la Cun. Vcche, (Limit de


Constantin Ipsilanti volevod. (CC.G.)

rusii aveau dreptul sa intervinä la Pout"' in favoarca domneasca de 150 de arvati" sau croati, carc se
Principatclor; ci cer deci acum ccrcrca arc inchiseseri in ministirea Radu-Vodä, trebuie
caracter ultimativ, prcväzind o data precisà resta- evacucze in grabi Bucurestii, undc rusii, in fruntc
bilirca lui Ipsilanti pc tronul Muntcniei, ca si a cu gencralul Miloradovici, intra la 25 decembric
domnului moldovcan, care fusesc mazilit in acclasi 1806. Dupä douä zile ii face aparitia si Constantin
timp. Turcii, dupi oarecarc czitarc francczii Ipsilanti, reluindu-si tronul. Potrivit dispozitici date
indcmnau sa reziste consimt sa satisfaca pc rusi ; dc domnul reinstalat, boicrii, breslcic si poporul
dar rilspunsul sosind peste data prcvazutä, razboiul dc rind depun, la 22 ianuarie 1807, un juramint dc
nu mai poate fi impicdicat. Trupcic rusesti patrund credinta fatä dc tar. 0 alta miis'ura pe care o ja Ipsi-
prin patru locuri in Moldova (22 noicmbrie) si lanti c alcatuirea unui corp de oaste paminteanä, cu
inainteazI sprc miazäzi, ocupind partca dc rasirit uniforme ciziicesti. Printre noii ostasi, este, in Olte-
a Munteniei. In ciocnirile de la Fierbinti, din Ilfov nia, Tudor Vladimirescu ; acesta va ajungc, in 1810,
si de la Oltcanu, pc Ialomita, turcii sint infrinti comandantul primului batalion de panduri", iar
strinsi dc aproape si de populatia orasului si de garda In 1811 va conduce spre Calafat un detasamcnt
108

www.dacoromanica.ro
important, depäsind *ase mii de oameni. Dar cu dcosebi ; iar dintre cei de origine rusa, foartc multi
toatc acestc pregatiri militare, Ipsilanti, care se visa primisera o cultura occidentalä. Cind accsti ofitcri
rege al Daciei", ba chiar si al sirbilor, nu e in stare soscsc in Iasi si in Bucurcsti, ei aduc un mod de viata
sa-si aperc capitala. Cind turcii iau ofensiva, in mai si anumite deprinderi care sint pe placul boierimii
1807, el párasete Bucurestii, i abia sc.apä sa nu fie noastre in special al fcmeilor i chiar al burghe-
prins la Buzau de un dctasament care venca dinspre zici avute. Sc dau receptii, se fac baluri si pare-
Braila ; rcintors in august la 8 ale lunii il consta- ceri toad lumea c nebuna dupa dans", serie in
tam iarasi in Bucurcsti cl trebuie sa-1 evacueze aprilic 1810 generalul Kutuzov ; inccp sa se stabi-
din nou, dupA douazeci de zile (28 august) i, de lcasca si legaturi de familie. Generalul Miloradovici
data aceasta, definitiv. La 7 aprilie 1808 se citea se casatoreste cu o Filipeasca, gcneralul Bagration,
la Mitropolie nota comandantului-scf, generalul Pro-
zorovski, anuntind ca, prin ordin imperial, Constantin
Ipsilanti c scos din scaun ; Principatele urmau sa fie
cirmuite de aici inainte, in Mc politice, de scnatorul
Kusnikov. Intrerupt pentru citva timp, prin armis-
titiul de la Slobozia (24 august 1807), rizboiul se
rcia in primävara lui 1809 i, dupa luptc Cu rezultatc PM a m... ape&
diferite, se incheie prin pacca de la Bucuresti (28 mai , IX!,
1812). Era primul tratat care se incheia in orasul
nostru ; el prevedea ca hotar al imparatici tarului
Prutul.
In timpul administratiei rusesti are loe, in 1810,
o catagrafie sau statistica a eparhiei Ungro-Vlahici,
mitropolit fiind Ignatie; ca arata pcntru Bucuresti
numai 89 de mahalale cu 4 mai putin decit in
1798 7.503 case si 32.185 de locuitori virstnici
4j 7
-

':
9' irg
nesocotindu-se deci copiii i nici strAinii. Credem 1
ca accasta catagrafie e inferioara rcalitätii, cum sint
in general, de altfel, statisticile vrcmii, mai ales ca
a fost ficutil in timp de räzboi, si nu de organcle
Fig. 38 Sala tronului din palatul domnesc In 1806; domnul in conversatie
specializate, ale vistieriei. at un trimis stain. (B.A.)
Dar faptul cel mai intcresant de relevat in privinta
istoriei Bucurestilor din timpul cit au stat aici arma-
tele rusesti in razboiul din 1806-1812 este influenta, cu o Vacareasca ; limba franccza se audc tot mai
in sens occidental, exercitata de ofiterii acestei armatc. mult ; cascle prind a se mobila Cu mobila din Apus,
Si mai inainte anumite idei incepusera sä-si faca de la Viena in special, de unde:vencau si trasurile
drum, pe de o parte, prin preccptorii apuscni, fran- elegante, ruinitor de scumpe. In citiva ani se poatc
cezi si italieni in special, de la curtea unora dintre observa cum moda Occidentului, in imbracimintea
domnii fanarioti si a unora dintrc marii boieri, pe feminina, in mobilicr, in felul de a-primi, face pro-
de alta, prin personalul consulatclor sträine infiintate grese considcrabile. Se poatc afirma ca acum, in
potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Rcvolutia acesti ani de la inceputul secolului al XIX-Ica, se
franceza usurä acest proccs si direct, prin influenta produce cotitura hotAritoarc in viata bucuresteana :
cxercitata de ca asupra spiritelor din intreaga Europa, acum influcnta constantinopolitana incepc sA scadA,
pina in partile noastre, räsäritenc, si indirect, prin iar cea apuseana sa creasca.
cmigrantii din care unii îi &ill un rost in Princi- Nu toati lumen era insa dc acord cu aceasta
pate. 0 scrisoare a unui francez din Bucurcsti, schimbare. Pe unii dintre bucurestcni, traditionalisti
datata 15 octombrie 1793, aratä marele intcrcs pe convinsi, ea ii scandaliza. Sint semnificative, in pri-
care l-au trezit noile idei in capitala Tarii Romanesti, vinta accasta, reflectiilc pe care le facc in cronica
unde ele cistiga zilnic prozcliti", intrc care mai sa dascalul loan Dobrcscu dc la biscrica Batistci :
toti negustorii din Ianina si din Albania stabiliti Mucrilc Cu capetelc goale si tunsc, dezgolite pina
aci"; acestora li se da chiar calificativul caractcristic la briu. Oamenii ii lepAdased portul §i-§i luoasc
revolutionar: des sans-ctdoties". Ofiterii armatei de portu strain, ca pAginii, unii nemtcste, altii franto-
ocupatie austriaca, in 1789-1791, adusesera cu ci zest; altii in alte chipuri, cu parul tuns, cu zulufi,
o scanfá din obiceiurilc apusene, mai ales muzicele ca mucrile. Apoi se amestecau Cu ci [cu rusii] si
si balurile nemtesti" relevate de Dionisie Eclesiarhul cei mai procopsiti le invata agile lor, unii sfran-
(vezi mai sus, P. 105). Fenomenul se generalizeaza tozeste, altii nemtestc, altii talieneste. Si intra inva-
si se adincestc in timpul administratiei rusesti din tatura lui Volter [Voltairc]... pre carele il avca,
1806-1812. Unii dintre ofiterii armatei tariste erau paginii, ca pre un dumnezeu." Dar toate acestc
chiar dc origine apuseana, germani i francezi in- iercmiadc nu putcau schimba mersul vrcmii.

109
www.dacoromanica.ro
loan-vocia Caragca, noul domn numit dupä incheic- sau masurarea pamintului", practica facindu-se pe
rea pácii, ii facu intrarea solemna in Bucurcsti locurile virane din oras. Pentru acest post este reco-
la 24 decembric 1812. Era prototipul fanariotului : mandat, la 6/18 martie 1818, un Lazdr inginer, ce
inteligent si cult, pretuind literele i artele a tradus a venit acum de curind din pärtile Transilvaniei".
el insusi din italieneste in grecestc opt comedii ale Caragea ii da aprobarca, si Gheorghe Lazar caci
lui Goldoni dar fara scrupulc, cinic si mai ales de el e vorba îi incepu cursul, adäugind insa,
dominat de dorinta de a face, cu once prct, avere. la matcriile prevazute initial, si geografia istorica,
In accst scop, toatc mijloacele sint bune. Fiscalitatca gramatica si filozofia. El putu astfel sa expuna ideilc
se accentucaza ; darile se string cu mare strasnicie ; invatatilor Scolii ardelene privind originea romani',
se infiinteazä biruri noi, dintre care citam, pcntru unitatea i continuitatea neamului nostru, i sa inspire
caracterul lor special, fara precedent, birtd temndei elevilor sai printre care erau i oameni in virsta
§i birul femedor re/e" sau de moravuri usoarc : dragoste pcntru trecutul accstui neam si incredere
accsta din urma trebuia sa produca 100.000 de piastri In viitorul lui. Noua scoalä avea drept sediu citeva
anual, ceca ce aratá cit de intinsä era prostitutia chilli ale mänastirii SI. Saya, in lata Universitätii
in capitala. Din cauza abuzurilor agentilor fiscali de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul ; tot aici
si a dregatorilor de tot felul a limas, dupa accea, functionase i vechea Academic, pe vremca lui
timp de peste o jumatate de veac, vorba : se furä Constantin Brincoveanu i Alexandru Ipsilanti ;
ca in vremea lui Caragea". Cind a plecat din tara, numai ea atunci cursurile se ficeau in limba
spre Apus, nu la Constantinopol, i inainte de greacä i, evident, in alt spirit. 0 alta fapti
incheicrea termcnului de sapte ani, pe cit Ii fusesc pozitiva este infiintarea, in 1817, a unui teatru
data domnia, accst fanariot izbutise sa-si realizezc de socictate", cu actori recrutati din rindurile tine-
visul: avea o avere imensa, pe care unii din contem- retului bucurestean, elevi ai colii grecesti ; ini-
porani o evalucaza la 18 milioanc de piastri. tiatoarea accstui teatru a fost domnita Ralb, culta
Nu e de mirare ca o ascmenea administratie a pro- intcligenta fiica a voievodului ; reprezentatiile au
vocat o incercare de rcactiune: ne rcferim anume avut loe intr-o sala cu parter i trei rinduri de loji,
la complotul urzit in 1816, care urmärea, intre altele, amenajatä de ea la Cismeaua Rosie, acolo unde fás-
uciderea voievodului si a celor bogati, laici si clerici, pundea in Podul Mogosoaiei vechea ulita a fintinii,
complot descoperit insä i inabusit inainte de a adicA am zice azi unde da strada Nuferilor in
trece la actiune. Calca Victorici. Repertoriul era in greceste i cu-
De numcle lui Caragea se leaga si o groaznica prindea piese inspirate din antichitatea clasicä ; alaturi
epidemic de ciuma, una din cele mai cumplitc din de acestea se jucau insä, de catrc o trupa de actori
cite au bintuit la noi. lzbucneste in 1813, adusä profesionisti veniti de la Viena, si tot felul de alte
de la Constantinopol, unde, in toamna anului pre- piese, comedii, tragedii, ba chiar si opere. Tot acum,
cedent, facca peste trei mii de morti zilnic. Bucurcs- anume, in anul 1818, se infiinta in Bucuresti prima
tend fug care incotro ; din locuitorii saraci ai maha- lipografie parliculard -cele anterioare apartinusera
lalelor, rämasi pe loe, mor cite o suet pe zi. Si bisericii sau fusesera facute cu sprijin domnesc ;
sparse orasul povcsteste cronica ineditä a cojoca- proprietarii ei erau doctorul Constantin Caracas,
rului dascal loan Dobrescu si se duseri care incotro stolnicul Radu Clinceanu si Dumitru Topliceanul.
le-au väzut ochii." Si ramase tirgul pustiu". Incotro Ea functiona in cascle domnesti" de la Cismcaua
ascultai continua cronica accasta sa auzia : «pa- lui Mavrogheni, dincolo de Capul Podului ; de accea
ziti, la o parte, ca vin cioclii cu mortii», cite opt, i se si zicea tipografia de la cismea". In accastä
cite zece, unul peste altul morti i cei zmreduiti tipografie s-a tiparit, dupa indicatia foii de titlu,
[contaminati] dupa cara, la ordie [lazaret], cu editia rom5neasca a legiuirii lui Caragea, aparuta in
plingind. si-i cara de prin toatc mahalalilc vara anului 1818; editia greceasca stim ea s-a tipärit
ping cind n-avca ce le mai face si sta prc ulitc la Viena. 0 altä noutate pcntru bucuresteni a fost
morti." Undc intra molima, din zcce scapa unu ascensiunea unui balon primul pc care-1 vcdcau
sau doi, la alte locuri, nici unul". Ciuma lui Caragea" locuitorii orasului ; evenimentul" a avut loe la
a durat in oras mai mult de un an de zile, virulenta 26 iunie st.v. 1818, in Dealul Spirii, la Curtea Arsä,
maxima fiind din august 1813 pina in ianuarie urma- si a fost consemnat de un contemporan, ceausul
tor ; in restul tarii si mai mult. Sc pare ca numarul Costachc de la biserica Amzci ; mahalagiii si-au
total al victimelor a depasit saptezeci de mii. amintit multi vreme de basica" lui voda Caragea.
Alaturi de accste aspectc negative, istoria Bucu- In epoca fanariotä i in special in ultima parte
restilor inregistreazil acum, in accasta penultima a ei, se intemciaza la Bucurcsti sau pe o arie mai
domnie fanariotä ultima c a lui Alexandru Sutzu larga in jurul orasului, o serie de manufacturi in
(1818-1821) i citeva faptc pozitive. Cca mai legatura cu textilelc, hirtia, sticla i produscle ali-
importantä, prin urmärile si rasunctul pe care 1-a mentare. O descriere a tarilor noastre, alcatuitä dc
avut, a fost intemcierea noii scoli romanesti", cu un turc, intre 1742 si 1752, aminteste la Bucurcsti
trei dascali, dintre care al trcilea, eel mai inalt, tre- o fabricA" de postav, infiintata de curind" ; ea
buia sa predca matematicile, gcografia i agrimensura lucra un postav bun", de culoare albasträ, care
110

www.dacoromanica.ro
revenca la 90 de bani cotul", nadar la 1 leu si 30 de dupa ce arata, in general, utilitatea industrici intii,
bani metrul. Mai importanta este intreprinderea de sa fie de cinste i podoabä politiei [colectivititii]
acelasi fel a boierului Radu Slatineanu, facuta pe a doua, si nu aibl trebuintä" zisa politic sa
mosia lui, la Potiovaliftea, in Ilfov ; o constatam aduca din strainatate acest fel de lucru", le acorda
sub Alcxandru Ghica (1766-1768) si sub domnii dreptul de monopol, stabileste regimul fiscal al
urmätori ; in 1784 avca peste 150 de lucratori, mes- celor 40 de lucrätori straini intrebuintati si hota-
terii fiind adusi din strainätate. Cu prilejul refacerii räste scutirea de dad a pravalici din Bucurcsti in
repuncrii ei in functie de catre Alexandru .Moruzi, care vor desface hirtia. O harturghic sau, popular,
In 1794 o vremc ramäsese in parasire aflarn ca moara de hirtie" infiinteaza i Alexandru Moruzi
intreprindcrea avea acum 340 de lucratori cu totul, In 1796, pe apa Sabarului, in Ilfov, cedind-o apoi
dintrc care 243 de postävari. Multi dintre acesti Mitropoliei, fiindca accasta are... tipografia sa, care
lucratori specializati se rccrutau, desigur, dintre lucreaza i tipäreste cartile trcbuincioase obstci".
postavarii de tara", care fabricau un postav mai Din textul hrisovului pe care-1 acordä domnul la
putin bun, mai grosolan si care lucrau atit in orase, data amintita rezultä ca celelalte doua intreprinderi,
cit si in sate. In Bucuresti, la sud de Dimbovita, de la Fundeni i Batistea, nu mai functionau.
era o mahala intreaga de ascmcnea postavari" ; A existat si o sticlirie" sau intreprindere in carc
biscrica ci Sc numea Biserica Alba din Postävari". se fabrica sticla ; nu e vorba de cca vcchc, de la
In 1776, un prcot al accstei biserici, anume Gavril, Sotinga, constatatä documentar incä din secolul al
roaga Mitropolia sä-1 primeasca si pe el ca poslusnic XVII-lea, ci de una noui, intemciati de banul Dumi-
postävar intre ccilalti preoti postavari ai Mitropoliei", trache Ghica, in a doua jumitate a secolului al
obligindu-se sA dca anual cite 20 coturi [coti] XVIII-lea. Ea se afla, se pare, la nord de Bucurcsti,
postav vinät". Iar la sud de oras, intre Popesti- intr-un catun de lingi satul Bälteni, catun carc s-a
Leordeni si Frumusani, era un sat intreg de astfel si numit, din cauza accasta, Steclariea. Asa il gAsim
de mestesugari, numit dupä ei Postávari. Intr-un In harta rusa din 1835, data la care intreprinderea
document din 1797, de la Alexandru Ipsilanti, c incetase a mai functiona.
amintita o manufactura de postav cc este aici, Sub raportul produselor alimentare, constatan.'
lingä orasul domniei-mele Bucuresti, pe apa nimbo- fabrici" de arpäcas, paste fainoase i bere. In reali-
vitei, facuta intr-adins mai mult pentru folosul acestui tate, ele erau sau atelierc Cu un numar mai mare
oras". Alte intreprinderi lucrau tesäturi de bumbac de lucratori forma de cooperatie simpla capita-
si matase. In 1800, un Stanuta, fiul lui Tudorache lista sau manufacturi. Pentru primul produs exista
Tarigrädcanu, face la Marcuta, in nord-estul orasului, o instalatie sau moara" la Ageoli, in Ilfov ; ca apar-
o manufactura de testemele, bohcelc, macaturi, tinea boicrului Scalia Greceanu, care mai avca inca
perne, plapome, brine", cu dreptul de monopol pc una in satul Cornelli din Dimbovita. La 26 februaric
15 ani, prelungit apoi pe inca doi ani si jumatate. 1792, Mihai Sutzu lc acorta scutiri de däri atit in
In 1819 intreprinderea lucra Inca; proprietar, cu cc priveste lucratorii, cit i magazia din Bucuresti,
japca, era acum Manolc Balcanu. O alta manufactura care va avca exclusivitatea vinzärii ; varna se va pläti
de testemeluri, mai mica insa, constatam chiar in numai la cantitatile exportatc in Moldova sau in
Bucuresti, la ipotul Fintinclor, pe marginea de miaza- Turcia. Un document din 8 iulie 1798 ne arati ca
noapte a viitorului Cismigiu. Tesaturi de matase s-a scos la mezat o fabrica de fidca cu ergalii adica
numite ghermesituri", de m'Atase amestecata cu instalatii de arama si de lcmn" ; ca apartinusc
bumbac, numite cumasuri", de matase cu fir, pre- raposatului Dumitrache Turnavitu, un favorit al lui
cum si salud" de matase si alte specialitäti lucra Mavrogheni, si va ajunge, in cele din urma, in sta-
manufactura intcmciatä de marele vornic al obsti- pinirea doamnci Ruxandra Hangcrliu. Sub \Toda Ca-
rilor, Grigorc Ghica. Din hrisovul pe care i-1 da ragea, ea producca fidca, macaroanc i paste numitc
domnia la 13/25 ianuaric 1803, se vede cä aceastä intre- critarachia", chipriotica" i ostrachia" (adica de
prinderc utiliza 158 de lucrätori i meseriasi scutiti dc felul cclor din Creta, din Cipru si in forma de scoici).
dan i care stat si ca ea dispunea si de o pravalie de In deccmbrie 1815, domnul, cifra noului proprietar,
boiangeric in Bucurcsti, de ascmenea scutita de dan. Hagi Ion Mustacov, uncle privilegii, ii lauda pro-
S-au infiintat de asemenea fabrici" de hirtie sau, dusele, aratind cá sint superioare acelora de Galati
cu termenul grecesc, harturghii" ; de aici romanescul si cgale cu produsele dc Adrianopol. In cc priveste
hardughic", inscmnind cladire sau magazie mare, bcrea, aflarn dintr-un raport austriac ca prima fabrica
in stare proasta". Existascra asemenea intreprinderi s-a intemeiat in 1809, in timpul rázboiului ruso-turc,
si mai inainte, in sccolul al XVII-lea, pe Valca de catre un german, Johann Timpel de Gotha. Ea
Oltului, dar incetascrä a mai functiona de mult. era situata in marginca Bucurcstilor ; a durat pina
In 1768 constatam o astfel dc harturghie la Fundeni, in 1821, cind a fost distrusä in timpul Zaverci".
lingà Bucurcsti, pe apa Colentinci ; opt ani mai Aparitia accstor manufacturi in Bucurcsti, la mar-
tirziu, gasim si o a doua la Balima, in Prahova, ginea lui si in satcle arici bucurestene marcheaza
pe apa Lcoatei. In august 1776, Alexandru Ipsilanti faza de tranzitie sprc noile rclatii dc productie,
da un hrisov acestor doua intreprindcri, in care, relatiilc capitalistc. Sc trece astfcl de la productia
111

www.dacoromanica.ro
mcstesugareasca, cind fiecare mestcsugar lucra in factura de postav din marginca Bucurestilor poart
atelicrul lui si de la atelierele de cooperatie capita- un lung proces de la 1796 la 1803 Cu epistatul",
listá simpla, la intreprindcri mai mari, cu zcci si adicä seful manufacturii, piná reuscsc sä-1 faca' sä le
chiar sute de lucr4tori salariali uneori ci primesc pliteascd un salariu potrivit cu munca prestatà.
o parte din salariu in alimente si lcmne i cu o Lucrätorii manufacturilor sint deocamdatä inca
munc4 specializal4. Faza urmätoare, incepind de la putini i rispinditi, li se adaug5 insä lucratorii vechilor
mijlocul sccolului al XIX-lea, va fi aceea a industriei atclicre, tabacii in primul rind, categoria cea mai
propriu-zise, a fabricilor utilizind numeroasä si mai puternicä dintre meseriasii bucu-
Situatia accstor lucrätori manufacturieri este insä resteni. Cu totii laolaltä formeazä o masä care va
grea ; ei lucreazA de la rhäritul soarelui pinä seara incepe sä-si spunä cuvintul si in domeniul politic.
tirziu ; cine lipseste färä a fi bolnav e nu numai O prima' manifestare va aves loe in 1821, cu prilejul
amendat, dar adesea pedcpsit i cu bätaie i inchisoare. miscärii lui Tudor ; o a doua, mai puternia, in 1848,
Lucrätorii reactioneazä insä impotriva accstui rcgim cind vor fi un element de seam.i in sustinerea revo-
dur de exploatare ; astfcl, muncitorii de la manu- lutiei si al guvernului provizoriu.

BIBLIOGRAFIE

1. Pina la tratatul de la Kuciuk- In Manca sanilard, 1957, nr. 3, p. 274-279; 19 bis.


Kainarg i. 1. Vote biserici ca averea /or proprie, I. Ionascu, Planul cartografic inedit al oral-1,11d Bucuretti
Bucurcsti, 1904, 255 p. in 4°; 2. N. Docan, Memoria din anul 1770, in Studii, XII (1959), 5, p. 113-131
despre Incra-rile cartografice privitoare la razboiul din 20. Panait I. Panait, Aspecte din lupia populatiei
1787-1791, in Mem. sect. ist. Acad. Rom., s.2, bucurettene impotriva regimului turco-fanariot (1716-
t. XXXIV (1911-1912), p. 1249-1360; 3. N. Iorga, 1821), Bucuresti, 1962, 62 p. in 16; 21. Petre
O prigonire politice', sub fanarioti, in Mem. seg. ist. S. Nästurel, Schitul Maicilor din Bucuretti, Memorip
Acad. Rom. s.3, t. IV (1925), p. 377-380; 4. I. Tu- istoric (ms.).
duccscu, Comoara. Un act de superstilie petrecut in II. Bacureftii in a dona parte a e p o-
Bucuretti, anchetat ,ri judecat in and 1796, in Revista cii fanariote. 22. Lazar 5Aineanu, Infinenta
Arbivelor, I, nr. 1-3 (1924-1926), p. 55-60; orienta/4 asupra limbh ,ri culturfi romiine, I II, Bucu-
5. N. Iorga, noto despre biblioteca Mavrocordatilor resti, 1900, CCCXXXV + 406 + 279 p. in 8°;
ti despre viata munteneasc4 in timpul lui Constaniin- Radu Rosetti, Arbiva senatorilor din Chitindu ¡i
vod4 Mavrocordat, in Mem. sect. ist. Acad. Rom., s. 3, ocupatia ruseascri de la 1806-1812, in Ad. Arad.
t. VI (1927), p. 135-170; 6. Const. C. Giurcscu, Rom. sect. ist., s. 2, t. XXXI (1908-1909), p. 359 527 ;
Istoria lui lordache Stavracoglu, Bucuresti, 1927, 16 p. N. Docan, O povestire In versan i inc4 necunosculd
in 8° (Extras din Omagiu Ini I. Bianu); 7. Pr. Vasile despre domnia /ni Mavrogheni, in An. Acad. Rom.
Radu, Aldndstirea Sf. Spiridon ,ri patriarbul Silvestru Ale,,,. sect. lit., s. 2, t. XXXIII (1911), p. 417-516
al Antiobiei, in Rev. ist. rom., III (1933), p. 11-31 D. Furtunä, Preotimea romcineascil in secola al
8. I. C. Filitti, Un grec roma-triza, stolnicul Stefanachi XVIII-lea. Starea ei cultura/4 ,ri materiald, Välenii-de-
Cremidi (+1764), in Cercetari ti documente privitoare Munte, 1915, 262 p. in 8°; 26. N. Iorga, Constantin-
la isioria Principatelor Romdne, Bucuresti, 1935, vod4 Ipsilanti,ri revolutia sirbeascd, in Rev. ist., VII
p. 46-51; 9. L. Moga, Un plan inedit de la 1847 (1921), p. 139-143; 27. Const. C. Giurcscu, Legiuirea
al unui sector din °raja Buctiretti, in Bid. Co,,,. mon. l /ti Caragea, Un anteproiect necunoscut, Bucuresti, 1923,
ist., XXX (1937), p. 179-184; 10. L. Moga, La,,ìi- 32 p. in 8°; 28. Virgil Dräghiceanu, Biserica Spirea
rin ca privire la vechimea bisericii Sf. Pantelimon din Veche din Bucuretti, Note istorice, in Bu/. Com. MOO.
Buctiretli, in Bill. Com. mon. ist., XXX (1937), XVII (1924), p. 58-59; 29. Const. C. Giurescu,
p. 175-178; 11. Cczar Serbu, Contributil privitoare Uciderea voievodultti Constan/in Hangerli. O povestire
la domnia lid loan Mavrocordat ti la unele evenimente In versuri necanosculd, Vilenii-de-Muntc, 1926, 10 p.
contemporane ei, Galati, 1939, 79 p. in 8°; 12 . V. Mi- in 8° ; 30. N. Iorga, Istoria industrillor la romdni,
hordea, Biblioteca domneasa a Mavrocordatilor. Con- Bucurcsti, 1927, 226, p. in 8°; 31. Al. Busuioceanu,
tribulii la istoricul ei, in Alem. sect. ist. Atad. Rom., Un pala' domnesc din vremea fanariotilor. Curtea nona
s. 3, t. XXII (1940), p. 359-419; 13. N. Iorga, din Bucuretti, Välenii-de-Muntc, 1930, 16 p. in 4°;
Dona pagini din istoria fanariotilor, in Alem. seg. isi. 32. P.P. Panaitescu, Corespondenta lui Constantin Ipsi-
Acad. Rom., s. 3, t. XXII (1940), p. 421-436; /anti ca gttvernul rusesc 1806-1818; pregdlirea Eteriei
14. H. Dj. Siruni, O ndvalire necunosculd a bandelor ,ri a renatterii politice ronuinetti, Bucuresti, 1933, 125 p.
turcelti in tarde romiThe la 1769, Bucuresti, 1940, 63 p. in 8°; 33. Dan Simonescu, Din aciivitatea lipograficel
in 8°; 15. R. Rosetti, Familia Rosetti. Il. Celda//e a Bucurettilor (1678-1830), in Bucurettii-Vechi, I V
ramuri, Bucuresti, 1940, 135 p. in 8°; 16. Maria (1930-1934), p. 118-135; 34. Dan Simonescu,
C. Marincscu, Umanistul Pelan Bergler (1680-1738), loan-vod4 Caragea fi traducerile lui Goldoni, Bucuresti,
Viola ¡i activitatea sa, in Re:'. ist. min., XIXII 1935, 23 p. in 8°; 35. Emil Virtosu, Batica lui roda
(1941-1942), p. 163-215; 17. Const. Giurescu, Caragea, in Gaz. to un. IV (1935), nr. 165; 36. Dr.G.Sc-
Studii de istorie socia/a, Bucuresti, 1943, 349 p. in 8°; vereanu, Intrarea printului Josias de Saxa-Coburg in
18. I. Neda, Despre biserica Sf. Elefterie din Bucuretti, Buctiretti la 10 noiembrie 1789..., in Bucuretti, 2 (1935),
in Rev, ist. rom., XVI (1946), p. 298-299; 19. Dan p. 268-290; 37. Victor Papacostea, Esquisse sor
Berindci, Spitale in Bucurettii :m'aculo' al XVIII-lea les rapport! entre la Roumanie et l'Epire, in Balcania,

112

www.dacoromanica.ro
cl
JD.
ej
s.
00
ej
cl
o.
,2 i,
'es
7 2
o
o.
ej
C.
. -- o
= t.
..-
.4.
: i..7...
E
..7..
- !,
....-- - n
S.. 8
-17 .
4.1
H .6
g
4) "

www.dacoromanica.ro
'V 7E
A ci 8
V, zr.
fl
4.0 .
F.,
u
_4"kt
1
-
.... c
...
. VII e
$ If LE
, 41 ...t.,o
o
....... 4
....
!i
. ii-.. oo
..- u
=-:-.
' ', ...
..... E
,-_,--. .......
ta.
ti''''.....77
.._.
°
61=r 00
0.0
et
'TJ
0
I (1938), p. 230-244; 38. Stefan Chicos, Cum se 1957, p. 497-507; 47. Const. C. Giurcscu, Princi-
Pm, aprovizionarea armatelor lui Mibai Viteazul, Alatei patele Romiine la incepraul secolului XIX, Bucuresti,
Basarab fi Nicolae Mavrogbeni, Bucuresti, 1939, 80 p. 1957, 318 p. in 8°; 48. C. $erban, Bresiele bucureftene
in 8°; 39. D. Bodin. Insemndri cu privire la Tudor in !scold XVIII, in Studii, XII (1959), 6, p. 55-89;
Vladimirescu in rdzboiul ruso-turc din 1806-1812, C. $erban, Aspecte din !Iola ord,renilor din Tara
Bucuresti, 1939, 7 p. in 8' ; 40. Const. C. Giurescu, Romdneascd Aloldova impotriva asupririi feudale in
Canalul lui AlexanAu-vodd Ipsilanti, in Rev, ist. rom. secolul XVIII ,ri la inceputtrl secoluhri XIX, in Studii,
XI (1941), p. 1 7 ; 41. M. Holban, Autour de deux XIII (1960), 6, p. 27-45 si XIV (1961), 3, p. 623 658 ;
rapports inédits sur Caragea et Callimacbi, in Rev. G. Barbu si Dan Berindci, Viata medicaid fi sani-
Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 175-241 ; 42. Ariadna lard a orafului Bucurefti in timpul rdzboirilui ruso-turc
Camariano, Le tbéiitre grec à Bucarest au début du din 1806-1812, in Ana/ele romiino-sovietice, Sectia
XIX-e siècle, in Balcania, VI (1943), p. 381-416; Medicini, 1961, 3, p. 65-89; 51. I. Ionascu, Concluzii
43. C. Serban, intreprinderea manufacturierd de postav grefite in istoriografia burgbezd despre Amnia lui Ni-
de la Pociovaliftea fi Bucurefli, in .Vtudii, V (1952), coke Mavrogbeni, in Siudii, XV (1962), 1, p. 69-109;
nr. 3, p. 86-105; 44. Al. Vianu, Mifcarea national- 52. Const. C. G iurescu, Chloride bucureftene ale lui Nico-
eliberatoare ,ri A'icolae Alavrogbeni (1787-1790), in lae-vodd Alavrogbeni, in Bis. ort. rom., LXXX (1962),
Studii, IX (1956), 5, p. 45 62 ; 45. Nestor rama- 3-4, p. 339-380; 53. A. Otetea si C. Serban, Situatia
nano, Un document important referitor la organizatia social-economica a Moldovei ,ri Tdrii Románefti in perioada
revolutionard secretd din Bucurefti (1816), in Studii, de trecere de la feudalism la capitalism, in Istoria Romd-
IX (1956), 5, p. 127-130; 46. A. Otetea, Complohtl niei, III, Bucuresti, 1963, p. 624-685; 54. Pr. N. Ca-
Mibail Gross, in Emlékkjnyv Kelemen Lajos..., Cluj, zacu, Biserica Balifte din Bucurefti, istoric (ms).

www.dacoromanica.ro
BUCURE*TII IN TIMPUL MISCARII LUI TUDOR VI.ADIMIRESCU
Si A PRIMEI DOMNII PAMINTENE

Eu nu cant cera f pentrn mine, ci (ara


¡fi carad drepteifile cele robile de fana-
rioli."
(Scrisoarea lui Tudor citre boieri, la 4/16 aprilie 1821)

BUCURESTII $1 MISCAREA LUI


TUDOR VLADIM1RESCU

Raporturilc dintre Tudor si Eteric, constatatc


documentar la fincic anului 1820, skit concrctizate
in legimintul solemn, cu jur5mint pe cruce si evan-
ghelic, pe care el Il incheic, in prima jumiltate a
lui ianuarie 1821, cu Iordache Olimpiotul cu 1

loan Farmachc, conducAtori militari cteristi. Citesitrci


se angajau sà lupte solidar pcntru clibcrarca de
sub jugul asupritor al barbarilor", folosindu-sc, in
acest scop, de toatc mijloaccle. La 13/25 ianuarie
1821, deci cu citeva zile inainte de a plcca din Bucu-
resti in Oltenia, spre a incepe miscarca, Tudor
primca, contra chitantEi, suma insemnatà de 20.000
de talen i dc la dumnealui fratele Pavel Maccdonski",
cterist notoriu ; calificativul dc frate" era ccl obis-
nuit intre mcmbrii Eteriei. Peste dota zilc, la 15/27
ianuaric, marii dregkori Grigorc Brincoveanu, Gri-
gore Chica i Barbu Vkiircscu, mcmbri in consiliul
de sasc numit de muribundul domn Alexandru
Sutzu pcntru girarea trcburilor publice i lustre;
eleriiti de frunIe, dau lui Tudor o incredintare scrisil,
solemnk in carc se spunc: Fiindc5 este si se fad
obstcscul folos ncamului crcstinesc i patriei noastre,
drcpt accia, ca nistc buni i crcdinciosi frati crcstini
toti i iubitori ncamului, d<umneata>, sluger Teodore,
le-am ales sd ridici norodnl co arme ,ri sd urmezi precut,/
eiti porcIftrit. $i noi nc juriim din parte-ne subt aceste
isc5lituri... cil la toatc vom da ajutor cu mijloacele
folositoarc i cuviincioase i vom lucra unde i la
ce ni sit' va cuveni pcntru obstescul folos" (vezi
fig. 39). 0 zi mai tirziu, la 16/28 ianuaric, lui Tudor
i se ataseazil ca adjunct Dimitrie Macedonski, sudit Fig. 39 Tudor Vladimirescu, stamp ulterioari. (B.A.)

114

www.dacoromanica.ro
4.
7
l,f,;.?

0,ss

tp-1/ fit v.
ti
1

o I r

1111' 0
J1

-
-

CI A

-
" -0p

rus, fost ofiter in armata tarului i frate cu Pavel, Fig. 40 Tudor Vladimirescu purtind caftan Imblinit I adull co fund
cel care ii avansasc banii. In sfirsit, peste site doui zile, alb; Mgt el un °filer de panduri. Scull la margin. Bucurepilor; In
drcapta, DImbovita co dotal mod de »p i doi pcscari Cu undlta. (B.A.)
la 18/30 ianuarie in noaptea urmatoare, Alexandru
Sutzu, ultimul domn fanariot, murca dc o moarte
care n-a fost fad binuiala Tudor pleca din Bucu- din 1800-1812 i care, pcntru meritcle lui, obtinusc
rcsti, insotit de o gar& dc 40 de arnauti caliri, dati gradul dc parucic (locotenent), Ordinul Sfintului
dc lordache Olimpiotul si de bimbasa Saya, cei doi Vladimir, clasa a treia, un incl cu piatra prctioasi
comandanti militari ai Eteriei in Muntenia. Procla- chiar calitatea dc sudit" sau supus rus.
matia pe care Tudor urma s-o citeascá la Pules A reduce insi pc Tudor numai la ipostaza de agent
prima sa proclamatic fusesc rcdactata in Bucu- in slujba Etcriei este, dupi parerca noastra, a-1
refti, inainte de plccarca spre Oltenia, si anumc, in diminua, a prezenta numai un aspect al accstci per-
intclegere cu boicrii muntcni eteristi si pe cind sonalititi revolutionarc. A mai fost si un altul, foartc
Alexandru Sutzu domnea Inca. Din toate acestca important, csential chiar, aspettul de exponent al pdlu-
rezulti in mod limpcde ca pregitirea miscarii lui rllor mijlocii fi mid moped, panduri, ((Irani, pe de
Tudor s-a facut in Bucurefli, in capitala tarii, si in o parte, meseriafi ,ri ord,reni sdraci pe de al/a, adica al
legaturi Cu Etcria. Rominii atit cei din Muntcnia, tuturor celor nemultumiti, striviti dc dad i supusi
cit si cei din Moldova urmau si fie un factor abuzurilor dc tot felul, al tuturor celor care aspirau
important in rascoala care trebuia si asigure, Cu la o viati mai }mina', mai dreapti. Dad Etcria s-a
sprijinul Rusiei, dezrobirea tuturor crestinilor dc sub scrvit de Tudor, credcm ci si Tudor s-a scrvit de
turci. Cad Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eterici Etcric spre a-si atinge scopurile proprii. Este cxclus
si <Ater superior in armata tarului, tasase sa se creadi ca o fire si un temperament ca al lui, wi cum apar
pretutindeni ca in spatelc säu vcncau fortele militare din proclamatiite proprii si din marturiile contcmpo-
ruse. Sprijinul acordat cteristilor de consulul general ranilor, si se fi multumit cu rolul de simplu instru-
rus din Bucuresti, Pini, prccum i recrutarile dc ment al altora, si nu fi ciutat si realizczc si dczi-
soldati cteristi i stringerca dc fonduri pentru Etcrie dcratelc piturii din care se ridicasc, deziderate care
pe tcritoriul imparatici ruscsti, in special in orasele corespundeau de altfel interesului ',savior largi ale po-
de pc tarmurile Märii Negre, cu Odcsa in frunte, porului. Ca ar fi urmarit si un scop personal, accla
intarcau aceasti credinta. Era, normal s-o impard- de a ajungc domn, c mutt mai putin sigur, dcsi nu
seascii si Tudor, care participase la rizboiul ruso-turc cu desavirsire cxclus. Eu nu caut ccvas pcntru

115
www.dacoromanica.ro
mine, ci jara If cantó drepIryile cele robile de fanarioti", cunostintA cA locotenentul Vladimircscu c degradat
scrie Tudor cAtre boieri, la 4/16 aprilic 1821, si din calitatea de cavaler al unuia din ordinele rusesti
n-avem temci sA nu-1 credem. lar un contcmporan cA nu mai pose& nici un titlu la protcctia majestAtii-
manor ocular, Ignatic lakovenko, functionar la sale imperiale". A urmat apoi, pcntru Ipsilanti, un
Consulatul rus din Bucurcsti, il caracterizeazA prin cu- comunicat oficial inserat la 17/29 martie in Oesler-
vintele : dusman numai al abuzurilor din Muntenia". reicbiscber Beobacbler, oficiosul lid Metternich, comu-
Cu armata sa, alcAtuitä in primul rind din pan- nicat prin care se anunta cA scful Eteriei va fi scos
duri, soseste Tudor, venind din Oltenia, la Cotroceni, din serviciul Rusiei" i i se va face cunoscut cA
In marginea Bucurestilor, la 19/31 martic 1821 (vezi m.-s. impäratul dezaprobA in chip formal intreprin-
fig. 40). Cu trei zile mai inaintc adresasc el, din Bolin- derea sa si cA nu se va putca astepta niciodatA la
tin, o proclamatie cAtre toti locuitorii capitalei, boicri, vreun ajutor din partea Rusici".
negutAtori sau altA stare, romani si strAini, prin care Aceste dezavuAri constituiau insä o adeväratà
le cerca si vie la un glas i intr-o unire cu cresti- catastrofA pentru miscarea revolutionarA. Ele fAceau
nescul norod, cc este pornit numai pentru dreptate" ; sd se prAbuseascil suportul pe care se bizuiserä atit
cei cc se vor impotrivi vor fi socotiti vfajmasi". Ipsilanti, cit si Tudor. UrmArile nu lipsirà sa se
El arilta totodatà cA numArul celor care il tirmcazd vAdeascA imediat. Banul Grigore Brincoveanu, unul
adunarea norodului" trece de saisprece mii". din cci trei mari dregitori care dAduserA inscrisul
(Cifra avca in vcdere, credcm, si pe partizanii din din 15/27 ianuaric, plecase din Bucuresti incA in
Oltenia.) AceastA proclamatic a fost cititA la rAspintii, ziva de 28 februaric (12 martie) la Mogosoaia, mosia
de cAtre preoti, in timp ce pandurii descArcau in aer sa, iar de aici la Brasov. Consulul rus, Pini, i cel
pistoale. Apclul lui Tudor gAseste rAsunet in pAtura austriac, Fleischhakl, insotiti de boierii cei mai de
muncitoare a capitalci: o mic de tabaci" sau vazà, Grigorc si Iordache Filipcscu, Alexandru Ghica,
cari din mahalaua Radu-VodA i cele vecinc ei, Constantin Samurcas, Nicolae Mavro etc., pAtisirii
asadar un numAr insemnat din cei mai de scamA ei Bucurcstii, la 16/28 martie, pornind tot sprc
mestesugari bucurestcni, se alaturA stirea Brasov. Tudor, dindu-si scama de starea creatA prin
nc-o dA chiar unul din aghiotantii lui Tudor, anume refuzul Rusiei de a sprijini Eteria, incepu sA lucreze
Mihai Cioranu. O nouA proclamatie, la 20 martie pentru consolidarea situatici proprii. O data ce nu
(1 aprilie), adresati locuitorilor capitalci indicA mod- se mai putea bizui pe armata muscAleascil, el trebuia
vele pentru care s-a inceput miscarea ; ele sint pier- sA arate turcilor ca miscarea din Muntenia era o
derea privileghiurilor noastre i jafurile cele nesu- miscare generalä, a inIregului popor, care dorea schim-
ferite care le pAtimea fratii nostri". Ea cuprinde barea sistcmului anterior, fanariot. Nu mai putca fi
apoi uitare de istov celor mai inaintate lucrate", vorba de o miscare a celor sAraci i obijduiti impotriva
deci aninislie, in sfirsit, un vibrant apel cAtre unire: marilor cApetenii politicesti" i bisericesti", deoa-
Fratilor, citi n-ati lAsat sA se stingà in inimile dum- rece aceasta ar fi luat repede aspectul unui rAzboi
neavoastrà sfinta dragoste cea cAtre patrie, aduceti-vi civil, ar fi justificat deci o interventie armatA a inaltei
amintc cA sinteti pArti ale unui neam... SA nc unim Porti. Nu mai putea fi vorba nici de o continuare
dar continua Tudor Cu cotii, mici §i mari, a actiunii etcriste, deoarcce aceasta ar fi justificat
ca niste frati, fii ai uncia maici, sa lucrAm cu totii incA si mai mult o pAtrundere a trupelor turcesti
impreunä, fiestecare dupà destoinicia sa, cloligarea fi in stinga DunArii. Politica viitoarc a lui Tudor se
nallerea a dona a drepIdtilor noasIre." contura deci cu nccesitate, in urma dezavuArii de
Ce-1 f Acuse oarc pe Tudor sà-si schimbe punctul cAtre tar, in chipul tirmAtor : pe de o parte, trebuia
de vedere initial, acela exprimat in proclamatia de sA stringA in jurul lui cit mai multi, dad se poate
la Pades, in care spunca : ...Pre balaurii care nc chiar barters,: obfle, de la marii dregAtori pinA la *and
inghit de vii, cApeteniile noastre zic atit cele biseri- clAcasi, pentru ca miscarea sA aparä ca fiind cxpresia
cesti, cit i cele politiceti, pini cind sA-i suferim Inittror, pe de altA parte, trcbuia sd se diferentieze de
a nc suge singele din noi? PinA cind sa le fim robi?" mi¡carea eterisid, cu care pornisc initial in mod solidar,
Ce-1 determinase si acorde acum amnistie tuturor pentru a nu se expune räzbunärii turcesti. In lumina
deci i balaurilor" care nc inghit de vii" acestei indoite necesitAti, atitudinea i gesturilc lui
sA facA acel insistent apel la unirc? Un fapt de Tudor, dupà cc ajunge la Cotroccni, &yin clarc
cca mai mare importantA, i anume, dezavuarca logice. Intr-adevAr, in intervalul dintre 16 si 23
miscArilor revolutionare de catre tar si guvernul martie st.v. 1821, au loe tratativc cu inaltul cien
ruscsc. Accastä dezavuarc, urmarc a obligatiilor pe cu boierii rAmasi in Bucurcsti ; se fac concesiuni de
carc le avca tarul ca membru al reactionarei Sfintc o parte si de alta. Pentru a impresiona masele i chiar
Aliante tocmai atunci se tinca o intrunire a monar- pC cei co care trata, in ziva de 21 martie (2 aprilie),
hilor rcspectivi la Laybach (Ljubliana) s-a produs, la orelc 2 dupA amiazA, pe o vrcmc splendidA, Tudor,
in ce-1 privestc pe Tudor, sub forma unci dcpese inconjurat de ostirc, ii face intrarca solemnä in
a contelui Capodistria, ministrul de externe rus, capitalA, venind de la Cotroceni. CAlare, avind lingA
ciltre Pini, consulul general din Bucurcsti, la 23 fe- cl un prcot cu crucea si un pandur purtind stcagul
bruaric (7 manic) 1821. 1 se aducca accstuia la de mAtase albA, conducAtorid miscArii tine in minA

116
www.dacoromanica.ro
nu sabia, ci o piine mare, scmn al belsugului si al care o controla armata respectiva', adica Ipsilanti
pacii. Era o indicatic limpedc pcntru popor dc sensul judetele din nord, pina in Olt si cu cxceptia citorva
si de scopul actiunii sale. plaiuri, iar Tudor judetele din sud si Oltenia intrcaga,
Ca rczultat al tratativelor, are loc, in ziva de 23 plus plaiurile amintitc. Dar accasta situatie dc apa-
martic (4 aprilic) un schimb de acte: Tudor cla renta' intelegere nu putea duna; chiar in cursul lunii
boierilor un jutimint" scris, prin care declara' mai aprilic, prin scrisorile din 10/22 trimisa de Ipsilanti
intii ca nici odinioari nu voi cugeta, nici de fata, lui Tudor si 14/26 raspunsul accstuia din urmä
nici prin chip de viclenic, asupra victii si a cinstci Sc ajungc la o rupturi. Tudor ii dadca scama ci,
cuivas din patriotii [compatriotii] mci sau asupra dupa dezavuarca tarului, interesele lui i ale tarii
hrapirii averii sale si apoi ca de astazi inainte, cunos- crau divergente de acelea ale lui Ipsilanti si ale Etc-
cind [recunoscind] vremelnica stapinire a tarii, voi rici. Sa ne fie ingacluit a vorbi dcschis raspundc
cere toate trebuincioasele ostirilor a se implini prin el la 14/26 aprilie prin intermediul boicrilor fiindca
poruncile accstii stapiniri". Pc de alta parte, mitro- lucrurile au ajuns prca departe... Cc poate fi comun
politul tarii, cpiscopii dc Buzau si Arges si 53 de intre greci i daci [romani]?... Nc-au fagaduit
boicri de difcrite grade dau lui Tudor o carte vin numai in trcccrc pe la noi [aluzic la mani-
de adcverire", prin care declarà ca pornirea dumncalui festul dat dc Ipsilanti indata dupa intrarca in Mol-
slugcrului Teodor Vladimirescu nu este rea i vata- dova] si acum se intaresc pe pamintul tarii noastre,
mitoarc, nici in parte fiecaruia, nici patriei, ci folosi- dispretuiesc guvernul legitim, distrug orinduielilc...
toare i izbavitoare". Caractcristic pcntru noua orien- ccr lucruri cu neputintä de la un popor lipsit...".
tare e faptul ca in iurimintul" sac' Tudor aratä ca Pcntru once cventualitatc, Tudor ocupase, in
pricina a relelor de care a sufcrit poporul oblacluirca cursul lunii aprilie, punctcle stratcgicc din Bucurcsti,
doninilor cc au stapinit pini acuma" ; nu se mai vor- adica Mihai-Vocla, gradina, imprejmuiti cu ziduri,
beste nimic dc boieri sau de inaltii icrarhi. Asadar, a logofatului Belli° (Bcllu), pe $oseaua Giurgiului,
cu un domn nou, pc placul multimii deci, subinte- apoi, dupa scrisoarea din 14/26, Mitropolia si manas-
legem noi, un domn yin/In/eon toate s-ar schimba Linea Antim. Fortificase mai cu scama Cotroccnii
in bine. indata dupa accea, Tudor adrcseaza tirii prin santuri cu tabic adicä redutc i mcterezuri
o noua proclamatic, tiparita de data aceasta, prin imprejurul manastirii". Aici locuia 'Tudor acum,
care cere tuturor contribuabililor si rccunoasca vre- impreuna cu sfätuitorul sàu, cpiscopul llarion Ghcor-
mclnica stapinire" asa cum facusc i cl si sa-si ghiadis al Argcsului la inceput statuse citva timp
plateasca irnpozitele curcnte, impozitc care se rich- in oras, in casa, existenta si azi, a lui Giani, unchiul
cau, pcntru lunile fcbruarie i martic, la nu mai putin lui Tcodor Orasanu, pe strada numita mai tirziu
dc 48 dc talen i sau lci de lude", adica dc unitatea a Poetului, iar azi Enachita Väcarcscu, la numärul 7.
contribuabila' cuprinzind patru tarani (deci la 12 taleni Ocupase dc ascmcnca vadul de peste Argcs, la Gosti-
de cap); numai ostasii ce-1 urmcazil sint scutiti. nari, i ccl de peste Sabar. in acclasi timp, sprc a
Doua zile dupii schimbul de actc intre Tudor si impicdeca, dupa plecarea lui Ipsilanti la Tirgovistc
boieri, soseste Ipsilanti la .Colentina, venind din (12 aprilie st.n.), pe boierii divanului sa plrascascil
Moldova, si ccrc bucurcstcnilor doui milioane de lei Bucurestii, le fixasc domiciliu obligatoriu in frumoa-
pcntru intretincrca armatci sale. Bimbasa Saya merge selc case dc la Belvedere ale lui Dinicu Golescu,
sa i se prezintc ; se infatiscaza dc ascmcnca trei din marginca dc apus a orasului.
reprezentanti ai bulgarilor, vcniti dc la Filipopoli, S-a gindit oarc Tudor sa rcziste cu armele tur-
Sliven i Osman-Bazargic. Intilnirea cu Tudor arc cilor? Chiar daca la inccputul actiunii va fi avut
loe pc un term ncutru, in cascic de la cismcaua accasta intentic dcsi in toate proclamatiile sale
Mavrogheni, dincolo de Capul podului. Cci doi insistä asupra faptului cii nu s-a ridicat impotriva
comandanti militari vin insotiti &care de o escorta Portii este sigur ca, dupa dczavuarca tarului, el
inarmata un prim scmn dc neincredere. Cc s-a nu mai putea starui intr-insa ; ar fi fost in contra-
discutat i cum s-a discutat, nu stim precis: nu ni zicere cu intrcaga sa politica dc dupi amintita dcz-
s-a pastrat vrcun protocol, nici vrco marturie directa ; avuare. Pc cincl se fortifica la Cotroccni, Tudor pri-
logica lucrurilor cerca insa lui Ipsilanti sà caute mise dc la pasa de Giurgiu o scrisoarc particulati,
si obtinä colaborarca lui Tudor, in timp cc lui Tudor cu asigurarca cà sultanul c dispus a dczrädicina abu-
ii impunca asa cum am aratat rezerva, daca nu zurile din Tara Romaneasca si a lua in scamä dreptcle
dc-a dreptul ostilitatc. O spuscsc de altfel ritos lui sale ccrcri". Trimisul pasii comunicase in acclasi
Udriski, sccrctarul Consulatului austriac din Bucu- timp in sccrct lui Tudor ca' turcii niclajduiesc in
rcsti, cu trci zile inainte de sosirca lui Ipsilanti la crcdinta i cooperarca lui pcntru alungarca lui Ipsi-
Colentina, deci la 3 aprilic st.n., declarindu-i: Eu lanti din Tara Romaneasca". Daca-i ajuta in accst
nu sint dispus sa VATS singele romanilor pcntru Grecia scop cu credinta i nu-i tradcaza, sultanul il va face
si nu vreau ca printr-o masura nesocotitä i pripita chiar domn peste principat". Tudor ar fi dat un
sa intreprind ceva in dctrimentul poporului roman". raspuns favorabil, continuind totusi lucrarile de for-
Deocamdata, se stabili un modus vivendi, ficcare din tificatie ; trata deci, dar cu arma in mina. Cind insa
cei doi comandanti atribuindu-si partca de tara' pc armata turceasca s-a apropiat dc oras Rusia, prin
117

www.dacoromanica.ro
cci mai multi crau arnauti §i bulgari. O parte a tor,
in frunte cu capitanul Atanasc Chimariotul, apuca'
si se inchidä in biserica 0/ ni i sustinu acolo
un adevirat ascdiu. in cele din urmil, insk fiind
bätuti cu tunurile de simbitä de la prinzcior pina
duminedi in discard", furà cxterminati cu totii.
Pc sträzile orasului, timp dc trci zilc, avu loe o
adeväratà vinätoarc a oamcnilor lui Saya; pcntru
I ficcare cap pe care il ,aduccau, soldatii turci pri-
menu o moue& de aur. Au pierit, cu acest prilej,
si multi nevinovati si s-au facut multe pagubc.
O cercetare oficialà le-a evaluat la 130.921 taleri
4 a stabilit ca au fost arse cu totul", cu acest prilcj,
nouäsprezecc case de locuit, biscrica Olteni
väliilc scrdarului Nicolae Cucul, iar stricäciuni au
suferit biserica Protopopului si alte nouilsprezcce
case. Soldatcsca turcä a fäcut tot fclul de excese ;
Fig. 41 Uciderea lui Bimbasa Sara si a eteristilor 7/19 august 1821.
numai intr-un singur loe s-au descoperit, dupi
(M.I.B.) aproape un an, cadavrele a saptesprczccc fcmci ucisc.

protocolul din 12/24 martie, scmnat de ambasado- Fig. 42 Foaia de titlu a cronicii manuscrise a lui loan Dobrescu din
rul ci la Constantinopol, convcnisc la ocuparca mahalaua Batistei.
(B.A.)
Principatelor de eitre ostirile Portii -- Tudor a pari-
sit Bucurcstii (15/27 mai), insotit dc 4.000 dc panduri
pedestrime, 500 de cäläreti si 6 tunuri. Sc stic cc a
urmat : peste sase zilc, la Golcsti, el era arcstat de
citre Iordache Olimpiotul, sub acuzarca ci a trädat
Etcria, dus la Tirgoviste si acolo, dup5 o judecati
sumará, executat. S-a putut intimpla accasta dcoa-
rece pandurii, iritati dc asprimea nccrutkoare a
conducätorului lor, carc pedcpsea cu moartea once CIAJDI 6,itt
abatcre de la disciplina intrc Bucuresti i Golesti n ca'4.4t,fif
fuseserà spinzurati douàzcci i sase nu-I apiíraserä, ,

läsaserà sá fic luat din mijlocul tabcrei. Douà sipti- et' Aisie.lif/T
mini si ccva dupä moartca lui Tudor, la 7/19 iunic,
armata Eterici era zdrobità de turci la Drägäsani, tn, t:pito
iar scful ci, Ipsilanti, se rcfugia, in mod lamentabil,
in Transilvania.
Intre timp, Bucurcstii fuscserà ocupati (16/28 mai)
dc detasamcntelc otomanc carc trecuseri Dunärca
pe la CaTárasi i Giurgiu. Bimbasa Saya, in loe sä
apere capitala, asa cum primisc ordin, trccu dc
partca turcilor, trädind pe etcristi, ba mai mult, isi
luà chiar angajamentul si colaborcze la sfärimarca
accstora. Dar dupä cc, intr-adevär, contribui la vi-
narca resturilor etcriste, isi primi räsplata, fiind
impuscat, prin surprindcrc, imprcund cu cci doi
aghiotanti ai lui, Ghcnciu i Mihali, din ordinul
comandantului turc, Chchaia-bci (vezi fig. 41). Sccna
a avut loe, la 7/19 august, in casete de pe Podul
Mogosoaici, undc accst comandant îi stabilisc scdiul,
case care apartinuscti mai inainte lui Ienächità Viicä-
rescu si uncle etcristii bucurcstcni proclamascri incepu-
tul micàrii, inältind steagul clihcràrii. (Astäzi, in
acestc case, situate peste drum dc Posta ccntralä
transformate, se aflà Ccntrala Pronosportului".)
O data cu omorirea lui Saya, inccpu exterminarca
tuturor o5t4IOlor lui, opt sute la nuniär, din care
118

www.dacoromanica.ro
In primele luni ale ocupatiei, inci inaintea omoririi BUCURE$T1I SUB DOMNIA PAMINTEANA
lui Bimbasa Saya, executiile sc tinuscri lant. Cronica A LUI GRIGORE GIIICA
lui Dobrescu (vczi fig. 42) ne di, in privinta accasta,
date precisc: la 21 mai, 11 insi au &Rut in tcpi
la capul Podului Tirgului de Mara"; la 23 mai, Miscarca condusi de Tudor,. cu tot sfirsitul ei
au tiiat doi insi, until la Butuc, altul la Beilic" tragic, nu rimase insä fArA urmilri. Turcii, care
la 29 iunie, au faint 12 crestini pi la toatc rispintiilc avuscscri prilcjul si se convingi, pe pielca lor,
tirgului"; la 13 iulic, au mai tiiat saptc apostati de fidclitatca" fanariotilor, consimtiri la restabilirca
pi la räspintii"; la 18 iulie, au mai ea' iat 4 crcstini, domniilor pimintenc si la indepirtarca grccilor din
piriti de un ciocoi"; la 21 iulie, au mai spinzurat dregitoriile civile, militarc i ccicziasticc. Fu numit
un crestin inaintca priviliei lui Nästasc Cotarul, domn al Tärii Rominesti, la 1/13 iulic 1822, Grigorc
in rispintii"; la 4 august, au diat incA trei apostati Ghica ; el intri in Bucuresti cu halal" la 24 scptem-
in tirg". lar la Colcntina, la asezarea lui Grigore brie (6 octombrie) si, primit Cu bucurie de popor,
Ghica, un put... ce-1 avea, cu 12 gileti pentru care avuscse atita dc sufcrit de pc urma ocupatiei
udatul florilor, plin cu trupuri moartc... s-au gisit". turccsti, isi stabili rcsedinta in palatal clidit, chiar
Si viata economicii a orasului avu mult dc sufcrit. in accl an, in stil neoclasic, pe mosia sa de la Colcn-
Dispäruri o serie de manufacturi i intrcprinderi. tina, in marginea de nord-est a orasului (vczi fig. 43).
Fabrica de here a lui Johann Timpel fu arsä dc Primii ani ai accstei domnii pimintene furl dcstul
panduri ; pc aceea de tcstemele de la Mircuta o dc grei. Ocupatia turceasci costase, numai pini in
distruseri turcii; se desfiintari cele dc tesäturi fine hale 1822, cincisprezece miliame de piattri. Au trcbuit
ghermesut, sal de Stambul de hirtie, dc farfurii.
Tipografia de la Ciusmca ii incetii activitatca ; cu
litercle ei se jucau copiii pe Fig. 43 P313tul Mica din canierol Tei ; a fort terminal In 1822.
(B.A.)

. N.

1 r

J
"'\

.01.

ts.

119

www.dacoromanica.ro
puse impozitc grele ; ca si le poati pläti, dranii Golescu, personalitatca culturali cca mai prcgnantä
vinduri o parte din vite cu preturi dcrizorii. Pe a vremii i fruntasul generatiei liberale, progrcsiste,
1824, capitatia crcscu de la 33 la 39 de piastri pe infiintead, pc lingà scoala mai vechc de la Golesti,
bimestru de lude ; in plus, din zecc lude se ficuri pentru Idieti, reorganizad si mAriti mult dupi 1821,
unsprezcce. Sporul era de aproape 15 piastri anual o ,rcoald n0114, pentru fe/e, pe mosia sa Belvedere, din
de cap dc locuitor. Oicritul, dijmäritul, vinäriciul marginea de apus a Bucurestilor. Programul ci, bogat
tutuniritul furä trip/ate. Profitind de carenta tun- bi variat, de caracter atit teoretic, cit bi practic, cu-
porad a administratici, pini la numirca lui Ghica, prindea nu numai invitarea limbilor : romäncstc,
si dupi aceea, se formaseri bande dc riuficatori ; frantuzcste, italicneste i ncmteste" si a diferitelor
chiar drumurilc sprc Bucuregti crau ncsigure ; o discipline teoretice : aritmetick grämatick retoricii,
scami de negustori, intrc ci i brasoveni, ii picrduri ghcografie, istorie universalä, mitologia, moralul",
viata. Orasul fu bintuit de incendii ; nu ca cele de dar si economia casei, cusiituri, croituri, pictura sau
la Iasi, undc la 9 august 1822 au ars circa 3.000 zugrävcala, muzica i dantu". Tot Dinicu Golescu,
de case si 19 licasuri bisericesti, dar totusi intinsc. inconjurat dc o grupà intreagi de adepti ai idcilor
Astfel, in 1823 a ars ulita $erban-Vodi sau Podul noi, in majoritate oameni tincri intrc carc si viitorii
Beilicului". Tot un fel de foc a fost si falimentul domni Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbey a infiin-
sau bancruta, dc un milion i jumätate de lei, a marelui tat, dupi intoarcerca sa din lunga cilatorie intre-
negustor i banchcr bucurestean, al doilea ca impor- prinsä in striinitate (1824-1826), Sotietatea
tanti, Polizu sau Polizaki, in august 1826; e cel româneasca". Sediul ei era in casele lui Dinicu din
dintii cracb dc fclul accsta cunoscut in istoria negotului Bucuresti, de pe Podul Mogosoaici, case frumoase,
capitalei. Oräsenii erau nemultumiti si de noua incäpiltoare, ce vor devcni, mai tirziu, resedind
administratic, de unii oamcni din jurul lui vodi ; domneascil (vezi mai jos, p. 128). Statutele so-
Sc fac o scamä dc pamficte, serse citeodati chiar cictätii, intocmite de I leliade, cuprindcau un vast
pc hirtia pachctclor dc tutun, pamfletc in care boie- program de propäsire culturalii a natiunii. Sc pre-
rilor lui Ghici si in special favoritilor acestuia vedea : 1. dczvoltarca gi transformaren in colcgiu
moravurik fanariote nu se puteau stirpi dintr-o a scolii de la SI. Saya si infiintarea unei scoli similare
data li se dau porccle usturitoare. Astfel, lui tefan la Craiova ; 2. crearen de scoli normalc in capitalcle
&Hu i se spunc covrigarttl, lui Filip Lens &clan/arid, de judet ; 3. crearea de scoli primarc in fiecare sat ;
lui Niculac Trilsnea tiganul si lui Chiriac, ciocohd. 4. intcmcierca de gazcte in limba ; 5. abolirca
In special c criticat visticrnicul Barbu Wie.Arescu, monopolului tipografic ; 6. Incurajarea de traduceni
acuzat dc dclapidäri ; nu scapä dc gura bucurestenilor in limba patrici" bi tiplirirea lor ; 7. formarca unui
nici banul Dinu Crctulescu. tcatru national". Dar pc lingä accst program cultural,
Si totusi, se simtc un progres in multe privintc Dinicu Golcscu avca i unul dc reforme politice
fatii de cc a fost. Orasul incepc si-si schimbe fata. hi socialc ; cl apare clan in lucrarca sa insemnare a
In afarä de rcpararca temeinici a podurilor" de cd/dtoriei mea/e..., apäruti la Buda, in 1826 si poatc
lcmn dc pc arterele principalc, acum, in timpul fi rezumat in urmätoarele punctc: libertate, culturä,
accstci dornnii pämintenc, i anumc, in 1824, se face impuncre proportionalä cu averca, abolirea privi-
prima ofertä de pavajc cu piaträ ; autorii sint arhi- legiilor. Idei similare, de caracter revolutionar, avcau
tectii Hard (Hartel) i Frei.; ald. Fiind aprobati, in alti contemporani, in special tincrii care se duccau
aprilie Sc inccp lucririle, iar la 30 scptcmbric 1825 in nunfar din cc in cc mai mare in Apus, la studii.
se terminri podul de piiaträ al Tirgului de Afarä": Until dintre ci era cälugirul Ettfrosin Potter', bursicr
stirea o lam din cronica lui Dobrcscu. Luminatul mai intii in Italia, la Pisa, apoi la Paris. El prcconiza
Sc imbunititestc ; francczul &champs, care a stat desfiintarca scutirilor i privilegiilor fiscale, impune-
in Bucurcsti in aceastil vremc vreo zcce ani, arati ca in rea generali dupi avere, de la divanit pini la plu-
preajma räzboiului ruso-turc din 1828-1829, nu gari", cgalitatea la admiterc in slujbe, libertatea tipa-
mai era trebuinti dc a avca felinar sprc a icsi din rului, inmultirca Icolilor, dezrobirea tiganilor. In
casä" i adaugi: progrese mari, materialc si morale, acest sens alcituieste Poteca in 1827 un Proiect de
fusescrä implinite incá inaintc de sosirea rusilor". reforme, in care afirmä, intrc altele, cirmuitorul este
In spccial, accstc progrese erau vizibilc in latura hi slujeste bincle norodului, iar nu norodul este
culturali. Dorinta de invätätuti, cc se manifestase slujeste pcntru cirmuitor".
viu in prcajma miscärii lui Tudor, se intensific5 Terenul cel mai propice pcntru dezvoltarea acestor
acum. Printr-un firman primit de Grigore Ghica idci crau Bucurcstii, orasul in carc se putca observa
indatä dupà numirca ca domn, se hotiirisc, o datä mai bine ca oriunde deoscbirile dc clad sociali si
Cu indcpärtarca grecilor din dregkorii, armad de averc, orasul contrastclor izbitoarc, unde alituri dc
biscrici, si dcsfiintarca bcolii superioare greccsti palate si case boicresti &call cocioabe hi bordcie, unde
teme/ja rlutálilor" cum i se spune atit de expresiv. bogitia bi luxul strigitOr erau vecinc cu sat-Ada bi chiar
In schimb, se rcia scoala romäneasci a lui Ghcorghc Cu mizcria. De aceea in Bticuresti se vor si produce
Lazar, unde profesor este acum Ion Heliade, elevul miscärile protcstatare bi incerearile de schimbare ale
ccl mai dc seamä al marclui ardelcan. Tar Dinicu rcgimului, avind drcpt concluzic rcvolutia din 1848.

120

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE

I. Bucureftii fi mifcarea Ini Tudor rescu in rdscoala din 1821, in Stall fi referate, II,
Vla di m i r e s c u: 1. N. Iorga, Scrisori inedite ale Bucuresti, 1954, p. 1003-1043; 13. S. Stirbu, Rds-
hti Tudor V/adimirescu din anii 1814-1815, in An. coala din 1821 fi leglinrile ei cu erenimentele interna-
Acad. Rom., ¡Item. seq. ist., t. XXXVII (1914-1915), lionale, Bucuresti, 1956, 487 p. in 8°; 14. A. Otetca,
p. 121 160 ; 2. N. Iorga, lordacbe Olimpiottil, rinzd- Legamintul lui Tudor Vladimirescu fa/4 de Eierie, in
torn! liii Tudor Vladimirescu, in An. Acad. Rom., Studii, IX (1956), nr. 2-3, p. 125-133; 15. A. Ote-
¡Vern. sec/. ist., t. XXXVIII (1915-1916), p. 447-459 ; tea, 0 nond istorie a mifairii din 1821, in Studii, X
3. N. Iorga, Izvoarele contemporane asupra mifcdrii (1957), 2, p. 201-212; 16. Ioana Cristachc Panait,
ha Tudor Viadimirescu, Bucurcsti, 1921, XVI + Orafttl Bucurefti ,ri arcoala popornhti din 1821, Bucurcsti,
423 p. in 8°; 4. Emil Virtosu, T odor V ladi- 1960, 60 p. ; 17. Problemele tratatulni Istoria Komi-
mirescu, glose, .japte fi documente noi (1821), Bucu- niei". Rdscoala cot:thud de Tudor Vladimirescu, in S
rest', 1927, 187 p. in 8°; 5. D. Bodin, insem- XIII (1960), 5 p. ; 18. A. Oletea, 140 de ani de la
ndri ca pririre la Tudor Vladimirescu in rekbohil rdscoala poporului condusa de Tudor V/adimirescu, in
ruso-turc din 1806-1812, Bucuresti, 1939, 7 p. in Lupta de chisel, seria V, XLI (1961), 5, p. 41-58;
8° ; 6. Ion I. Nistor, Tudor Vladimirescu ,ri S finta 19. N. Adaniloaie, 140 de ani de la rdscoala poporului
Aliag4, in Men,. sect ist. Acad. Rom., t. XXII condus4 de Tudor Vladimirescu, in Stall, XIV (1961),
(1939-1940), p. 607-631; 7. D. Bodin, Tudor Vla- 3, p. 551-570; 20. Dan Berindei si Traian Mutascu,
dimirescu in Bucurefti, in Rev. ist. rom., XIII (1943), Aspecte militare ale riiscoalei populare din 1821, Bucurcsti,
2, p. 17-36; 8. A. Otetea, Tudor Vladimirescu ,ri 1962, 227 p. in 8° si plansc ; 21. Dr. N. Vátlimanu,
mifcarea eterista in Tarile Románefti, Bucuresti, 1945, 411 Casa Ordfenilor (ms.).
p. in 8°, cu 22 dc planse ; 9. C. Greccscu, Inca un II. ifftcureftii sub domnia pc1mintea-
act inmlit in legtitur4 cu mifcarea de la 1821 in Tara nd a Ini Grigore Chita. 22. I. C. Filitti,
Ronuineasa, in Rev. ist. rom., XVI (1946), p. 1-9; Frdmintdrile politice fi sociale in Principalele Rom/Me
10. I. Corfus, Case arse in Bucurefti in timpul nciderii de la 1821 la 1828, Bucurcsti, 1932, 192 p. in 8°;
uhimilor derifti, 19-21 august 1821, in Rev. ist. rom., 23. Ilic Corfus, insemndrile Androneftilor, Bucurcsti,
XVI (1946), p. 284-288; 11. Marcel Romancscu, 1947, 145 p. in 8°; 24. Gh. Gcorgcscu, Spiritul
Contribgh /a cunoafterea hti Tudor Vladimirescu, in rerolgionar dinainte de 1848 in Tara Romtineascd ,ri
Balcania, V, 1 (1947), p. 3-32, cu 5 plansc ; 12. Ion Moldova, II! (1821 1831 ), in Viola romänearcd, I
Neaqu, Oastea pandurilor condusii de Tudor Vladimi- (1948), p. 183-205.

www.dacoromanica.ro
iNNOIRI IN EPOCA
REGULAMENTULUI ORGANIC

Stdpinirea... donad sd dea alit ora,rulni


Bucureftilor, cit ,ri ce/orla/te orare slobode
ale Valabiei o norrel dorada a pdrinte,rtii
sale ingrijiri, all socotit cd le d;:irtriascel
drepturi de a-fi cbivernisi ale lor interesuri
prin sfaturi ord,renefli alcaluite de mildn-
kid alese de ceitre instr,ri läcnitorii acestor
orare."
(Regularnentul Organic al Prii liomAncpi, 1831)

IN VREN1EA RAZBOIULUI DIN 1828-1829 Pini la plätirea despilgubirii dc razboi, in suma de


SI A GUVERNARII LUI KISSELEF zece milioanc de ducati (galbcni) olandezi, Rusia va
detine drcpt gaj Principatcic si cetatea Silistrei.
Inca de la inceputul fázboiului, Grigorc Ghica
Daca in cc privcste razboaiele epocii fanariote parasisc scaunul ; acclasi lucru trcbuisc sa-1 facà i

urmärile dcfavorabile au prevalat asupra cclor favo- Ionitä Sandu Sturdza in Moldova ; in locul ambilor
rabile, raportul este invcrs clnd ne rcfcrim la razboaicle fu numit guvernator, cu titlul de presedinte pleni-
sccolului al XIX-Ica. Teritoriul tarilor noastrc creste, potentiar al divanurilor Moldovei i Valahici" si cu
sporcste putcrea politick realizindu-se indepcndenta, resedinta in Bucurcsti, contele Pablen, din Alinistcrul
sporcstc dc ascmcnca bogatia, multumita libertatii dc Extcrne, diplomat de cariera si consilicr intim al
comcrtului. Inccputul Il face razboiul din 1828-1829, tarului ; lui ii succcda, la 2 februarie st. n. 1829,
dintre rusi si turci, razboi provocat, pc de o parte, gcncralul Petra Tb. fe/labia, iar accstuia, gcncralul
de dorinta celor dintii de a clibcra pc crestinii din adjutant Panel Kisseliov, cunoscut la noi sub numcle
Imperiul turccsc, pe de alta parte, de tendinta poli- de Kisselef. Accsta din urma era o personalitatc
ticii tariste de a ajungc la marca deschisil si calda remarcabilk Fäcuse o stralucita caricra militara
din miazilzi. Trupcle ruscsti ocupa Iasii la 7 mai Sc distinscse prin vitcjie in cursul razboitilui ; era
st. n. 1828; avangarda lor c la 12 mai la Colcntina, apoi in contrast cu predeccsorul ski un spirit
iar intrarca solemna in Bucuresti arc loe la 16 mai. luminat si generos, acccsibil ideilor inaintate si un
Operatiunile militare se desfasoara in chip favorabil iubitor al poporului. Ca administrator s-a dovcdit
rusilor, care, in vara anului urmitor, sub comanda priccput, cnergic Bra' brutalitate i dezintercsat.
generalului Dicbici, trec Balcanii, cucercsc Adria- A fost dcci un noroc pcntru noi ca' 1-am avut
nopolul i ajung pe tarmul Marii de Alarmara, la drcpt cirmuitor aproapc patru ani i jumatate,
Rodosto, la vrco suta patruzcci de kilometri vest de la 7/19 noicmbrie 1829, cind ordinul de nu-
de Constantinopol. Sultanul c obligat sà ccara mire il gascste la Zimnicea, i pinä la 1 aprilic
pacca ; ca se inchcie la 2/14 scptcmbric 1829 la st. n. 1834, data numirii lui Alcxandru Ghica, primul
Adrianopol. In cc nc privwc, se hotara restituirca domn regulamcntar. Kissclef soseste in Bucurcsti
cclor trci raialc, Bràila, Giurgiu si Turnu, hotarul la 12/24 noicmbric 1829 si prcia conduccrea intr-un
tarii urmind tbahreg-ul Dunärii, adica sforul apci", moment grcu, cid ciuma, tovarisa obisnuita a
dcci linia de cca mai mare adincimc ; capatam, in razboiului, facca ravagii. Gratic masurilor cncrgicc
fclul accsta, si insulcic din stinga tbahreg-ului; se luatc, molima fu stivilitä ; izbucni insä, indata dupa
hotara, de asemenca, deplina libertate" a comcrtului accca, holcra. Ambclor flagcluri le-au cazut victime,
si a navigatici, pe Dunare si pc marc, respectarca in Principatc, dupä 'atele statistice oficiale, 46.520
tuturor privilcgiilor i imunitatilor dc care se bucurau de locuitori, adic5 16% din populatic. In oras,
Principatcic si confirmarea dc ckre Poarta a Regula- in august 1831, murc:tu cam 60-70 de insi pe zi.
mentului privind administratia i conducerca lor. In aceste grele condilii au lucrat la Bucuresti, din
122

www.dacoromanica.ro
iulie 1829 pina in rnartic 1830, cele doua comisii, conducen i comunalc, alese de ord,reni, revenindu-sc
una de munteni, si alta dc moldovcni, avind ca deci in cc privcste principiul cicctiv la sistcmul
secretan i pe Barbu Stirbey, respectiv Gheorghe Asaki, cc fusesc desfiintat sub Brincovcanu. Stipinirca
pentru alcatuirca Regulamentelor Organice. Aprobatc, citim in textul Regulamentului Organic dorind
cu mici modificäri, dc guvcrnul din Petersburg, sa dca atit orasului Bucurestilor, cit si celortalte °rase
votate, impreuna cu citcva legi si regulamente anexe, slobodc ale Valahici o noui dovada a pirintestii sale
dc Adunirilc obstcsti extraordinare din Bucurcsti si ingrijiri, au socotit sà le daruiasci drepturi de a-si
Iasi si ratificate de Poartii, accstc regulamentc au chivernisi ale Ion intercsuri prin sfaturi oräscncsti
intrat in vigoare la 1/13 iulie 1831 in Tara Roma- alcrituite de madulari alcsc de citrc insusi lacuitorii
neasca si la 1/13 ianuarie 1832 in Moldova. Dispo- acestor orase." Bucurestii urmau si aiba un sfat
zitiile crau, in general, accleasi in ambele tad ; difc- coinpus din cinci madulari" sau membri si doi
rcau numai bugctele, cifra ostirii si uncle dctalii ; suplcanti. Orasenii romani care aveau 30 dc ani si
dc aceea se vorbcste, obisnuit, de Regulamentul o proprictate de 20.000 dc lei, prccum si) strainii
Organic, la singular. Dacä el raspundca, in general,
care statcau de doi ani in oras si plateau o chide de
300 de lei anual urmau sa alcaga dcputati: cite unul
dorintei de reforme in cc priveste organizarea sta- la 30 de alegatori, pe timp de 3 ani ; iar dcputatii
tului dorinti exprimata in mai multe rinduri minimum patruzeci urmau sa alcaga din sinul
sub diferite forme in Principate in deceniul cc a urmat lor pc membrii sfatului. Operatiunca are loe, pcntru
miscarii conduse dc Tudor nu raspundca insi prima (Dark la 9 noiembric 1831, cind se alcg 80
interesclor taranimii, care, dimpotriva, primeste prin de deputati, cci mai multi in vapscaua" sau culoarca
cl o grca lovitura. Regulamentul Organic a format de galben: 21; apoi, la 15 noicmbric, dcputatii
tcmciul cirmuirii Principatelor mai bine de un sfcrt alcg, prin vot secret, si fiind si o balotatic" (balotaj),
de veac, pin?" in 1858, cind a fost inlocuit de Con- pe membrii sfatului: trci boicri, hum care Ghcorghc
venia de la Paris,§i poate fi socotii drept prima noastra Bibcscu, viitorul domn, si doi ncgustori. Sfatul
constitutic scrisa i totodata inccputul organizarii
administrcaza orasul, intocmcstc bugctul si asigura
moderne a statului roman. exccutarea lui. Primcic trci bugctc ale Bucurotilor,
O deosebita grin' a aratat Kisscicf Bucurestilor pc anii 1831, 1832 si 1833, insumind 330.000 dc
La 5 martie st.v. 1830 lua flint?'" o comisie pcntru
infrumusetarca orasului", alckuitii din opt membri, franci la venituri si 210.000 la chcltuicli, se soldcazi
dintre care doi doctori i doi arhitecti, iar la 30 ale Cu un exceden! dc 120.000 dc franci: stirca nc-o
lunii era gata regulamentul special de infrumusctarea da un bun cunoscator al starilor de la noi, francczul
orasului", regulament inclus apoi in lcgiuirea funda- Bois le Comte ; tot de la el aflam ca bugctul capitalci
mentala, in Rcgulamentul Organic. El prevedea o intrecea bugetcle tuturor celorlalte °rase ale TA;ii
serie intreaga de masuri privind precizarea hotarului, Rominesti luate impreunk
strajile dc la margine, secarca baltilor i mocirtclor, Mastirile prevazute in regulamentul dc infrumu-
instituirea de piete, de oboare, de locuri de plimbare, setare a Bucurcstilor se pun in aplicare: se delimi-
de cimitire, apoi luminatul public, infiintarea unui teaza orasul, perimetrul lui stabilindu-sc la 9.800
teatru fiindca, dupi cuviintk trebuic a avea acest (noui mii opt sutc) de stinjcni, adica 19.227,6 mctri,
oras un teatru" a unui serviciu de arhitectura cu se instituic zece baricre, pazite dc sträji baricrc
un arhitect si a unui serviciu sanitar cu cinci doctori". prin carc se facc, in mod exclusiv, intrarea i icsirca
Sc preconiza de asemenea ca, radicindu-se planul din oras. Se dau nume proprii ulitclor sau strazilor
orasului, sa se deschiza prin mahalalc drumuri largi multe din ele n-aveau, fiind determinate prin indi-
si puse pe link"; pe aceste drumuri s-ar putea carea unui tirgovet mai cunoscut de acolo sau prin
sadi in toata lungimea lor pe amindoui partite copad vecinatatea unci biscrici sau institutii ; se numero-
care si inchipuiasca aleiuri ; acestc utite atunci, ara- teaza apoi casele strazilor. Se continua pavarca ulitclor
tind o priveala frumoasil i multumitoare, va indemna din centru cu piatri dc riu (bolovani); dintr-o scri-
pc multi a-si face licuinta acolo, cu mutt mai bine soare a arhitectului I lartl, datata 6 iunic 1830, aflarn
decit pe ulitile cele strimte i strimbe, carc acum se ca se pava, in accl momcnt, in doui locuri: sprc
numesc ulite mari, si asa, dupä o curgcre de vreme, Mitropolic" i linga Stavropolcos" ; la fincle anului
orasul sa va afla mutat in acele mahatale i soarta 1831 erau pavate o serie de ulitc, intrc carc: ulita
Bucurcstilor se va asemana cu soarta tuturor oraselor Covacilor, a Mratici, a Nemtilor sau Ncmtcasca
Europci, undc cetatca cc si zice veche este cea mai actuala strada Smirdan ulita din dosul Seta-
urita vcdcre, in vreme cc cetatca cca nouä arata o rilor; Sfintul loan-Nou etc. ; suprafata pavati insuma
frumusete deoscbiti, un aer folositor, multumire 3.499 de stinjcni patrati si 2 palme. Sc trascaza al=
sanatatc cclor ce licuesc intr-insa". Suma necestra cca mare", intre capul Podului Mogosoaiei i dum-
pentru infäptuirca lucrarilor edilitare o data pentru brava Muesli": ea va purta mai tirziu numelc dc
totdeauna" era de 1.684.488 dc lei, dintrc care expro- $oscaua Kissclef. Lucrarile, comportind o alee cell-
prierca locurilor mccsare pictelor i pavarca accstor trail si doui lateral; printre tci", inccp in 1832;
picte reprczenta 500.860 lei, iar scurgerca mocirlc- in 1835 ele nu eratt inca ispravite. Incepe, dc ase-
Ion" din oral, 411.218. Sc hotäri apoi instituirca unei menea, sccarea baltacurilor" si a mocirlelor, sapín-

123

www.dacoromanica.ro
du-se canale de scurgerc cum a fost, de pildä, alcatuise harta politici Bucurcstilor", in patru foi" ;
canalul care ducca la Dimbovita, din josul morilor la 2 aprilie 1830 o cerca comisia de infrumusctarc.
de la Sf. Eleftcric", apele bältilor din rcgiunea Caput 0 nod nouä cla orasului infiintarca armatci p5min-
Podului-Filantropia sau dcsfundindu-se cele vechi, ten; potrivit dispozitiilor Regulamentului Organic.
astupatc. Sc ape' felinarc incrucisatc", adicil al- Regimentul intii dc infantcric isi arc garnizoana in
ternativ pc o parte si pe alta a ulitcloi, la depiirtare Bucuresti, ca i regimcntul de artilerie si un csca-
dc zecc stinjeni (circa 20 dc metri) until de altul dron dc cavalcrie (vczi fig. 44 si 45). In toamna lui
se lumincazi cu untdcicmn sau unturä dc pcstc", 1831 au loe manevrc mixte, ruso-rominc, pc cim
tinindu-se aprinsc in principiu 12 ore pe toata Colcntinci si a Hcr5striului, in prezenta lui Kisscicf.
noaptca, iarna si vara". In 1831, Bucurcstii sint lumi- Un martor ocular, tinärul Pappasoglu, viitorul isto-
nati in accst fcl ; in 1832 vine rindul Iasilor, Craiovci riograf al Bucurcstilor, cl insusi ostas, cu gradul
Focsanilor. Sc imbunätäteste scrviciul pompic- dc lunar" (aspirant de ofitcr), povestcste ca Iumea
rilor, comandindu-se pompe de inccndiu noi la toatä, adunatii din oras, era Ora de bucuric väzind os-
Petersburg. circa noastr5 manevrind Cu vechia ostirc rus5". In 1833

*t
A
;

10';

Fig. 44 Infantcric roman] In pas alergator. 13csen de A. Raffct sc formcaza si prima tabär5 a ostirii roman; in
In 1837. (M.I.B.)
cimpia Márcuçii, intrc Pantclimon si satul Dobrocsti" ;
regimcntul intii infanterie stä acolo pin5 toarnna,
Populatia orasului incercatä de molimcic ce bin- fiind inspcctat la sfirsit dc gencralul Kisselcf, care
tuic in 1829-1831 primestc un numär dintrc Imparte decoratii. In timpul cpidcmici de holcr5,
bulgarii care, la retragcrea trupclor rusesti din drcapta in 1831, s-a instituit in jurul Bucurcstilor un cordon
Dunärii, ii päräsiscr5 vcchilc lor locuinte si se sanitar Cu soldati din tinára noastrà ostirc. Vrind
rcfugiascrä la noi. Scutiti pc timp de trci ani dc once sa-si dca scama de fclul cum se exccutau ordincic,
däri, iar pe alti saptc ani urrnatori dc 50 la stit5, ci Kissclef a vcnit, intr-o droscä Cu patru cal, la podul
se asaza in diferitc mahalalc, dar mai ales in Oborul- dc la Fundeni, uncle pizea un soldat din Mehedinti,
Vcchi, Olari, Sllivestru i Batiste, si se indcletnicesc si a dat sii trcacä peste pod sprc a intra in oras. Sol-
cu tot soiul dc mcstcsuguri, cu negotul Cu grädi- datul oprindu-I, generalul scobori, scoasc dota ruble
näria. Sc face o statistici a populatici orasului in i le intinsc, zicind: Na, brat tcbe, bacsis ; lasä
deccmbric 1831 ; tabloul respcctiv, pc culori, cuprinde mine 13ucuresti". La care soldatul ii räspunse cA nu
numärul casclor, biscricilor, intreprindcrilor poate pune mina pc bani, fiind holeri, dar daca
vitclor ; o a doua statistica a Bucurcstilor arc loe vrea sä-I cinsteascii, si-i zvirle jos. Kissclef ii zvirli
in 1832; in sfirsit, o a trcia, in 1834. Ingincrul Ott cele doui ruble, peste care soldatul puse indat5
124

www.dacoromanica.ro
piciorul si, indreptind arma, cu cocoasele ridicatc, organclor de stat. Cele douà foi alc lui Heliadc avurä
ii strigä : Nazat, cà trag foc". Pappasoglu, care din capul locului succes si contribuirá la rispindirea
povesteste intimplarca, arad cá gcncralul a inceput gustului de a citi. Publicul cititor i§i putea procura
si zicä bravo si intr-un hohot de ris s-a intors la acum cartile doritc prin librärla pe carc Friedrich
drosca" ; a dispus apoi ca soldatul si fie filcut caprar si Walbaum o infiintasc in Bucurcsti, libràric uncle
sa i se mai dca zcce rublc, iar ofiterul care-I instruisc ofiterii rusi gilseau, in vara lui 1829, o bunä parte
sä fie inaintat, din praporcic, parucic, adica din din cärtile intcrzise in Rusia" tarului expresia
sublocotenent, locotenent. Dupà asta adaugä Pappa- apartinc lui Alcxandru Ivanovici Mihailovski-Dani-
soglu Kisselcf nu mai inccta de a lauda ostirea lcvski, viitorul general-locotenent §i desprc care
romäneascä si povestea la toti generalii säi... farsa consulul prusian C.A. Kuch spunca ca era bine apro-
dc spirit care i-a jucat-o santincla romineasc5." vizionatä cu cärti sträinc. Tot in accastä vrcme,
0 alta noutatc pentru bucurcstcni, foartc importantä in prcajma puncrii in vigoarc a Regulamentului
de ascmenea, a fost aparitia presei romänesti. Dinicu Organic, se infiinteazi Arhirele Slandai, institutie de
Golescu incercase in 1828 si scoatä o gazetà, dar stat avind grija pasträrii actclor vechi ; rcgulamentul

Fig. 45 flora jucat3 dc ostaii noii armatc romAnc (dcsen dc A. RAT.


guvernul lui Grigore Ghica nu-i däduse autorizatia in 1837). (Nt.I.B.)
necesarä. Atunci trimiscsc in Apus pe un protejat
al säu, I.M.C. Rosetti, care scoscse in acclasi an,
1828, o foaie intitulatä Fama Lipsccii; ea incctä insä dc functionarc e dc la inccputul lui iunic 1831.
curind, prin moartca cditorului. O noui incercare Pinä atunci, accasti griji fuscsc in sarcina Mitropo-
a lui Dinicu Golcscu, in timpul rázboiului ruso-turc, liei ; dar lucrul se fäcuse dcfcctuos, intermitcnt si
dc a i se incuviinta scoaterea unui ziar muntean, numai pcntru uncle actc mai importante.
avu, de data accasta, succes ; foaia apäru sub condu- Procesul de modernizare, dc scuturarc a hainei
cerea lui Heliade §i puna titlul Curierld romcinesc; constantinopolitanc si de inlocuirc a ci prin una
primul numiir arc data : 8 aprilie st.v. 1829. Acestei apuseanä, proccs inceput, dupä cum am ariltat mai
foi care, potrivit instiintarii" sau prospcctului, inaintc, in anii 1806-1812, e acum in puna desfä-
trebuia si poartc numelc de Carierid Bucureflilor surare. Nu numai femcilc, dar si tincretul adopti
i se adaugii, in 1836, un suplimcnt literar, cu titlul cu entuziasm tot cc vine din Apus: vcsminte, mobi-
neobisnuit Curler de ambe sexe. Iar incepind din Her, maniere, fcl dc a primi. Limba francezil a dcvc-
8 decembric 1832 inccpu si se tipiireascä un Bldelin nit limba societätii inalte, inlocuind limba greack
oficial säptäminal la nevoie si de doui ori pc atit de pretuitä in epoca fanariotilor ; ea se audc peste
säptarninä cuprinzind deciziilc si corespondenta tot in saloane ; c intrebuintatä in mod curent in
125
www.dacoromanica.ro
in plus, rata dc cele existente privind clàdirilc orasului,
cultura locuitorilor, rcpartitia averilor. Sc poatc
spune, pc drcpt cuvint, ca Bucurcstii rcprezintä,
in accastä cpoca dc tranzitie, un cumul al contrastclor.
O observa, dc altfel, peste putin timp, la inceputul
domniilor regulamentare, toti calatorii straini, indi-
ferent din cc tara vin. Cäpitanul Helmuth von
Moltke, viitorul fcld-maresal, trecind, in noiembric
1835, in drum spre Turcia, prin capitala noastra,
scric : In Bucuresti se vad colibc din cele mai
pacatoasc lingii palate in stilul ccl mai modern
linga biserici in stil bizantin ; cea mai amarnicä
saracic... lingá luxul ccl mai triumfator ; Asia si
Europa par a se atingc in accst oras... Aci intilnesti
palate, cluburi, teatrc, modistc si croitorcsc, ziarc
cchipaje ; dar cum pui piciorul afaril, te scufunzi
in salbiltacic." lar in anul urmätor, in 1836, profcsorul
Saint-Marc Girardin, mcmbru al Academiei Fran-
Fig. 46 Basboicrul Gb. i'ilipescu, dup1 dcsenul Jul Dousault. De remarcat
calpacul cu fundul mare, rotund, i ciubucul foarte lung (B.A.)
ccze, cantor si el pe meleagurile noastrc, face urma-
toarele constatari: Ceca ce sare in ochii strainului
la Bucuresti este eurioasa deosebirc intre locuinte.
corespondenta boicrimii ; Kisselcf o intrebuinteaz1 Inchipuiti-va citeva dintre cele mai prapadite magher-
si in corespondenta oficiala, iar Heliadc, in Curieral nite ale noastre, iar in mijlocul lor palate strälucite,
românesc, are, incepind din 1833, si articole in limba Nrá nici un fel de clädiri care sa faca tranzitia ; cind
franceza. La fe!, din acclasi an, Buletinal oficial. un aspect de sat, cind unul de capitalä iata ceca ce
Pe sträzile Bucurestilor se intilnesc tineri imbracati sint Bucurestii. Cele mai murdarc dughcni sint vecinc
dupä moda Parisului, cu haine turnate pe corp
vorbind frantuzestc, cu batrini purtind inca imbra-
camintea larga, in falduri, a Constantinopolului, Fig. 47 - Divanul boieresc dupi desenul lui A. Raffet, 1837. De re-
pastrind pc cap slicul vast, simbol al rangului Mart. c8 unii boicri mai poartii bd sqmintul fanariot ca ecalpacub,
in formi dc pot.tp ca furdul unirla% Irs timp ce alta sint imbricati
ighemoniconului (vezi fig. 46 si 47). E un contrast &pi mala apuseanI. Preeideazi mitropolitul. (C.C.G.)

126

www.dacoromanica.ro
cu cele mai aratoase case ; icsi dintr-o locuinti
aminteste una din cele mai frumoase clidiri ale
Parisului sau Vienci, si dai dc o cocioaba pacatoasa l'Ef E
dc lemn." t );:
'I 11;

BUCURESTII IN VREMEA DONINIILOR


REGULAMENTARE (1834-1848)

Clauza libertatii comcrtului pe Dunire si Marea


Neagra, inscrisil in Tratatul dc la Adrianopol, a Fig. 48 (Inductor bltua In 1846; annul (NI.I.B.).
avut consecintcle cele mai importante asupra dez-
voltarii economice a tarilor noastre i, prin urmare,
asupra intregii vieti romancsti. Produsele noastre
putind fi vindute in mod libcr, oricui, la pretul pietei,
nemaiexistind monopolul de cumparare turcesc pen-
tru o serie intreaga de articole si la preturi sub
acelea ale pietei, rezultatul a fost o deoscbita afluenta
de cumparatori, in special in porturilc de la Dunäre
si in capitalii, o miscare comerciali vie, cistiguri
substantiale pentru producatori. Grinele sint din ce
in ce mai cautate ; vase numcroase vin si le incarce
la Braila, care, la inceputul lui martie 1836, este
declarata pork-franc ; ca urmare, marfuri straine de
tot felul se depoziteaza aici. Reluarea cxportului
importului are loc indata dupä semnarea päcii ;
balanta ne este constant favorabili, iar volumul
afacerilor sporeste continuu. Bunastarea creste,
lucrul se observa mai ales in orase i, in primul Fig. 49 Medalla financier bitutl In 1846, revcrsul alcgolic
rind, in Bucuresti. In cei patrusprezece ani care apa potabili 44167 pc olanc. (81.1.B.)
dcspart plccarea lui Kisselef de Rcvolutia de la 1848,
capitala creste mcreu, in special sub raportul popu-
latici ; sporcste simtitor numarul meseriasilor si al lucrare cfcctuati in timpul lui Gheorghe Bibcscu
negustorilor ; potrivit statisticii din 1832, ci ating (1842-1848), si al carei istoric c intercsant. Sc
cifra de 3.269 (trei mii doui sute saizeci i noua) planuisc si se ridicc in Bucurcsti o statuic gcncralului
sint impartiti in 38 de corporate ; apar si forme Kissclef se prcvazuseri i fondurile ncccsarc
incipiente ale industrici capitalistc, cum e fabrica 15.000 dc galbcni cind gcneralul, multumind,
dc postav dc la Tunari (1843)(vczi mai jos, capitolul in- refuzi, in iunie 1843, onoarca cc i se Cam; adaugind
dustrie) ; se dezvolta lucrärile edilitare, se ridici clidiri ca ar prcfera, cu banii rcspectivi, si se intrcprinda
publice ; multi oräscni ii inlocuiesc casele vcchi, o lucrare dc utilitate publica. Sc hotari atunci si
dc birne sau implctitura muruita, prin case de se infiintczc intre altcic o scric de fintini sau
catimida. cismele. Lucrarca s-a cxccutat dc ingincrul hidrotect"
In timpul lui Alcxandru Ghica, primul dorrin franccz Jean Marsillon ; masina hidraulic.i, acjionati
regulamcntar (1834-1842), arc loc o actiunc de mari cu aburi, fu adusi dc la Paris si instalati intr-o cladire
proportii in ce privcste pavarea ea pialrd de Hit (bolo- ridicati in 1846 pe malul sting al Dimbovitei, pc
vani) a strazilor Bucurestilor. Este destinati in accst locul ocupat azi dc palatal unde a fost succcsiv
scop suma importanti dc 4.958.367 de lei, =par- Vama postei i Procuratura. Tcvilc neccsarc retcici
tizata pe zccc ani. Cu prilcjul pavarii se fac i uncic din oras s-au comandat la Resita, in Banat. Cu pri-
alinieri ; intreaga operatiune e pusa sub supraveghe- lejul inaugurärii cismelelor una din cic mai cxisti
rca unui comitct de patru persoanc, intrc care prcsc- inca, pc strada Franzclari, col; cu Silivcstru s-a
dintcle sfatului orisencsc, tchnician si autor al pla- bitut si o medalic comemorativä, in 1846 (vezi fig. 48
nurilor fiind ingincrul statului, Vladimir de Blarem- si 49); in anul urmator, la 21 scptcmbric 1847, s-au
berg. Tot sub raportul edilitar, trebuic mentionati inaugurat, intr-un cadru fcstiv, in prczcnja domnului
Infiintarea de tifmele cu apa filtratä din Dimbovita, si a guvernului, i fintinilc cu jocuri dc apä dc la
127
www.dacoromanica.ro
Soseaua Kissclef. A ccastä osea, de aproapc trei Casa incäpiitoare si fätoasä a lui Dinicu Golescu,
Idlometri, incepuse si fie amenajati Ina in 1832, pe Podul Mogosoaiei, una din cele mai frumoase
cind s-au fäcut primele plantatii dc tei pe cele cloud ale Bucurestilor de atunci, este vindutà, &pa moat-
laturi ; in 1843, horticultorul gcrman Meyer si aju- tea lui, de cätre urmasi, statului (1832); ea serveste
torul sat' Wirer au alcätuit, la inceputul soselei, mai intii ca sediu al sfatului administrativ, apoi ca
un pare co arbori i arbusti ornamentali, unii adusi resedintä domneasca. In accst scop i se fac reparatiile
din Italia. Aspectul era infätisator ; cind, in octom- transformärile necesare, in 1838, de care arhi-
brie 1853, gazetarul englcz O'Brien, oaspetc al tectul de origine spanioli Xavier Villacrosse, stabilit
Bucurcstilor pentru mai multe luni, vizitcazà. Soseaua la noi, i a cärui amintire o pästreazä pasajul co
Kisselef, el aratä ca PC ambele parti ale ci este o acest numc ; cheltuiala depäseste suma de 312.586 lei,
gradini publici... una din cele mai frumoase din preväzuti initial. Tot Villacrosse a ridicat si vcchca
Europa". In acecasi ordine de idei, amintim amena- primäric sau casa orasului", din marginea Pietei
jarca Cipnigialui, a frumosului parc din mijlocul de Flori ; clädirea, isprävitä in septembrie 1842, a
capitalei. In accst loe era din vcchime un lac numit, cäzut pradä marclui foc din 1847 (vezi mai jos, p. 130).
in sccolul al XVII-lea, lacul lui Dura negutkorul" ; Un alt arhitect strain, germanul Joseph Hard (Hartel),
lacul avea peste, iar pe fata lui poposeau rate sill- stabilit de mult timp la noi, a clidit Spitalul Brinco-
batice. Sub Ghcorghe Bibescu, se botan i amenajarea venesc cu anexcle sale ; ni s-au pästrat contractele
accstui lac si transformarca tercnurilor vecinc lui respective: primul, pentru clädirea principalk din
intr-un parc. In mai 1844 se ridicä planul, iar prin 28 august 1835; cel de-al doilea, pentru anexe,
decretul din 15/27 februarie 1845 tot complexul trecu din 4 iulie 1837. Un arhitect francez, Lt petit, lucreazA
In stapinirea sfatului oräsencsc. Sc fäcurä plantatii
si se traserä alei de acelasi horticultor Meyer ; in
vara anului urmätor, 1846, consulul francez din
Bucuresti putea vorbi de grädina din centrul ora-
suite. Numele actual, Cismigiu, inseamnä, in turceste,
purfátorul de griji al cismelelor" ; el a inlocuit
vechiul nume al lui Dura, deoarcce acest dregkor
tehnic locuia aproape de malul lacului, la poalele f
pantei spre Särindar.
I
S-au ridicat, in aceastä vremc, si numeroase clädiri
publice i particulare. Pentru nevoile armatei s-au

construit cazärmi ; una din ele, pe Dealul Spirii,


a purtat numele de Alexandria deoarece a fost fäcutä
in 1839, sub Alexandru Ghica ; o alta s-a inaltat
mai tirziu, sub Bibescu, pe malul sting al Dimbovitei,
In fata Cotrocenilor. Tot sub Bibescu s-a inceput
Fig. 50 Teatrul National ; a fost distrus de bombardameute:e hidcriste
construirea Tee:Irani National. Domnul trimite o
la 24-25 august 1944. (S)
adresi un ofis", cum se spunea pe atunci
sfatului administrativ, cerindu-i si intre in cores-
pondentä cu vreun arhitect din cei mai cunoscuti in 1838 pentru Grigore Cantacuzino, probabil la
din partite Europei, ca si chibzuiasel planul" clädirii. casa cu lanturi" de pc Podul Mogosoaiei, numità
Locul ales era cc' ocupat de hanul lui Filaret", mai tirziu casa Moruzi, devenità apoi sediul Muzeului
pe Podul Mogosoaici, plus locul vecin al familiei municipal si därimati, Bra rost, in 1941 (vezi fig. 51).
Merisescu. Devizul insuma 20.300 de galbeni ; el Acesti arhitecti sträini lucrau pentru protipendadä
fu aprobat la 15/27 august 1843; in decretal respectiv pentru institutii ; marea masä a oräscnilor
se spune cà acest teatru va ti nu numai sprc folosul ridicau casele, de zid, co mcsteri locali, nepreten-
Bucurcstilor, dar al intregului ncam románesc, prin tiosi, sau cu mesteri veniti de peste Dunäre, din
influcnta izbävitoarc cc va avea atit asupra bunelor Balcani.
näravuri, cit i asupra desàviririi limbii nationale Concomitcnt cu pavarea sträzilor orasului, incepe
si dezvoltarea litcraturii romänesti". Ridicarca clädirii si se dea atentie si sosclelor care leagl Bucurcstii
a inccput in 1846; ea a durat pini in 1852, dui:ill pla- cu orasele celelalte. Un ingincr franccz, Balzano,
nurile arhitectului viencz A. Hefft, dccoratia inte- face proiectul si harta retclei ruticre. Bibcscu le
rioati datorindu-se germanului Mühldörfer. A fost trimitc, la 27 februaric 1845, sfatului administrativ,
o constructie reusitä (vczi fig. 50), cu o acustica re- cerindu-i si decidi exccutarca acestei retele, soselele
marcabilä ; cu atit mai mare e paguba suferitä prin fiind cel intii semn al inceperii tivilizatiei unui neam
distrugcrea accstui insemnat ideas de artil de catre s,i singurul mijloc al desivirsirii ei". Sfatul ii clà
bombardamentul aerian hiticrist din 24-25 august incuviintarea si lucrärile incep ; un raport consular
1944. 0 nouä clädire, pe locul celei vechi, este una francez, din 16 iulie 1846, relevä imbunitätirea
din primele obligatii ale capitalci de azi. drumurilor, in special in vecinkatea capitalei". In
128

www.dacoromanica.ro
1

www.dacoromanica.ro
101151111
niNEDI
-.o
1111...
1.1

i i
It',
I

i I , i
,/
-,'''

o ,1 ,

'
,,,
,,
,

)
1'
yI 1
/
'
. ,, IN
, ,, ,,' ,, A) I
. r !
1 I i : ','
)).j1"
4' A' ' )'
1

.
.1, ,, ,', .
,. 4
I
,
0:11;

www.dacoromanica.ro
aa
tw.t. .
4,
'
"}_s, .
*
'
'
- Mee, Avvi
129
oras Sc amena)caza alcca de pc Dcalul Mitropolici, de sus, dc linga Calca Victoriei, a strizii 30 Dccembric,
asezindu-sc la capitul ci de jos, sb Bibescu, patru a cuprins, in citeva ccasuri, tot centrul comercial
obeliscuri i facindu-se plantatii. çi s-a intins pink' la groapa de nisip de pe 5oseatia
In general, sc observi o tendintä de innoire si Vergului, p