Sunteți pe pagina 1din 2

Iudaism

Iudaismul cunoscut și sub numele de „ religie mozaică” este religia poporului


evreu.

Pesah-ul (Paștele evreiesc)- dacă pentru creștini Paștele reprezintă trecerea de la


moarte la viașăță, la evrei, sărbătoarea Paștelui simbolizează trecerea de la robie la
libertate.
Spre deosebire de Paștele creștin care este prăznuit obligatoriu duminica, Paștele
evreiesc poate fi sărbătorit în orice zi a săptămânii. Pentru această sărbătoare evreii
sacrifică un miel între orele 15:00 și 17:00 care este fript în întregime și consumat
cu pâine nedospită. Această pâine care nu este făcută din cereale este consumată
timp de 7 zile consecutive.

Hanuka – numită și „ sărbătoarea luminilor” durează 8 zile și se încheie în ajunul


Crăciunului ortodox. În fiecare seară de Hanuka se aprinde un candelabru cu 8
brațe, în fiecare seară adaugându-se câte o lumânare pînă când toate cele 8 brațe
dețin câte o lumină. Evreii rostesc două sau trei binecuvântări tradiționale. Hanuka
a căpătat în ultima vreme o importanță mult mai mare, devenind un substituit al
Crăciunului pentru copiii evrei crescuți într-un mediu creștin.

Șabatul – este una dintre cele mai sacre sărbători iudaice și este asemănătoare
duminicii creștine, însă este celebrată sâmbăta. Dupp șase zile de muncă neobosită,
ziua a șaptea este menită să fie o încununare a săptămânii, o zi de odihnă. Șabatul
începe vineri după apusul soarelui printr-o ceremonie: binecuvântarea lumânărilor
în căminul fiecărui credincios de cătrea gospodina casei. Femeia ocupă un loc
deosebit în cadrul sărbătorii de Șabat. Ea impodobeşte locuinţa, prepară bucatele
tradiţionale şi aprinde luminările care simbolizează sfinţenia acestei zilei.
Ziua de Șabat se consideră terminată odată cu înserarea, când apar pe cer cel puțin
trei stele.

Șavuot – „ sărbătoarea săptămânilor” este o sărbătoare evreiască care cade în ziua


a șasea a lunii Sivan (sfârșitul lunii mai- începutul lunii iunie). Șavuot este legat de
sezonul recoltei grânelor, care dura șapte săptămîni ( numărarea săptămânilor
începea din a doua zi a Paștelui) și era un timp al bucuriei. Acest sezon începea cu
recolta orzului și se termina cu recolta grâului.

Roș Hașana – este Anul nou evreiesc. Cade în prima zi a lunei Tișrei (Tișra- este
prima lună a anului după calendarul „civil” și a șaptea lună a anului după
calendarul „religios”. Durează întotdeauna 30 de zile și începe în calendarul
gregorian între 1 septembrie și începutul lunii octombrie). Obiceiurile de Roș
Hașana includ tradiții precum cina familială la care se mănâncă mâncăruri
simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun
și dulce. Alte mâncăruri care, conform tradiției, trebuie să fie prezente și
binecuvântate pe masa cinei: rodii, curmale, morcovi, dovleac, fasole verde, praz, o
sfeclă precum și un cap de pește.

Exemple: 2017- 20 septembrie - Noul an 5578


2018- 9 septembrie - Noul an 5579
2019- 29 septembrie – Noul an 5580
2020- 18 septembrie- Noul an 5581