COLEGIUL TEHNIC “EMANUIL UNGUREANU”

300029, TIMIŞOARA
P-ţa I. Huniade, nr. 3
Tel. /fax: 0356411540
e-mail: emanuil.ungureanu@yahoo.com

Domeniul: Turism
Calificarea profesională: Tehnician în Turism

PROIECTtttt
pentru obţinerea certificatului de calificare
profesională nivel 4

Îndrumător proiect,
ORBULESCU FIȚ PATRICIA VICTORIA
Candidat,
Clasa XII C
FETTI-MARTON NICOLLE ALEXANDRA

Anul absolvirii,
1
 2018

COLEGIUL TEHNIC “EMANUIL UNGUREANU”

300029, TIMIŞOARA
P-ţa I. Huniade, nr. 3
Tel. /fax: 0356411540
e-mail: emanuil.ungureanu@yahoo.com

Domeniul: Turism
Calificarea profesională: Tehnician în Turism

TURISMUL NATURAL SI ANTROPIC DIN

BAILE FELIX

Îndrumător proiect,
ORBULESCU FIȚ PATRICIA VICTORIA

Candidat,
FETTI-MARTON
NICOLLE ALEXANDRA
Clasa XII C

Anul absolvirii,
2
 2018

Contents
ARGUMENT.............................................................................................................................................1
Capitolul I..................................................................................................................................................3
Conceperea programului oferta..................................................................................................................3
1.2. Servicii de baza oferite :...............................................................................................................4
CAPITOLUL II..........................................................................................................................................7
(PROGRAMUL TURISTIC).....................................................................................................................7
1.2.Descrierea produselor turistice din program:.............................................................................8
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................13
Anexe.......................................................................................................................................................14

3
 ARGUMENT

Băile Felix este un sat în comuna Sânmartin din județul Bihor, Crișana, România. Băile Felix se află
la ca. 10 km sud de municipiul Oradea. Este cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din
România, situându-se pe locul doi, după litoralul Mării Negre, în privința numărului locurilor de cazare
din România. Facilitățile existente în această stațiune permit tratarea cu succes a reumatismului și
afecțiunilor neurologice, ginecologice, iar bazele medicale dispun de instalații pentru metode ca
electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masaje, împachetări cu parafină și alte operațiuni specifice
tratamentelor balneare. Stațiunea Băile Felix permite și efectuarea unui turism de relaxare.
Izvoarele termale au fost puse în valoare în secolul al XVIII-lea de călugărul Felix Helcher de la
mănăstirea Klosterbruck din Moravia, administrator al mănăstirii din Sânmartin. Între 1711-1721 au fost
organizate primele așezăminte pentru tratament, sub numele de „Baia lui Felix” (în maghiară Félixfürdő).
Felix Helcher a murit în anul 1737.  În anul 1885 a fost captat un nou izvor, cu o temperatură de 49°C.
Izvoarele termale au fost descoperite, după unii în jurul anului 1000, după alții, în jurul anului 1200, iar
potrivit altor experți au fost descoperite abia pe la 1700. Singurul fapt nedisputat de istorici este apariția
primelor clădiri în această stațiune: între anii 1711-1721.
Domeniul mănăstirii Sânmartin a fost naționalizat în anul 1948 de autoritățile comuniste. Pe terenurile
naționalizate au fost construite mai multe baze de agrement, inclusiv una a Securității. Aceasta din urmă
este revendicată de Ordinul Premonstatens. În data de 2 aprilie 2014 ÎCCJ a dispus strămutarea dosarului
de la Judecătoria Oradea la Judecătoria Giurgiu, unde se află în prezent. Alte cereri de retrocedare privind
terenurile de la Băile Felix ale Ordinului Premonstratens se află pe rolul ÎCCJ.
Băile Felix este cea mai mare stațiune cu funcționare permanentă din România. Se află la ca. 6 km de
Oradea. Temperatura apelor termale este între 20-49 grade Celsius. Datorită conținutului ridicat de săruri
minerale, medicii interniști recomandă pacienților tratamentele sau curele cu ape din băi. Prin rețeaua de
hoteluri, Băile Felix oferă 7000 de locuri de cazare, precum și bazine de înot, ștranduri în aer liber sau
acoperite și aer curat. Clima blândă face posibilă creșterea de nuferi subtropicali în lacurile stațiunii.
Datorită apelor termale și a numărului mare de turiști care vin an de an, în stațiunea Băile Felix s-a
dezvoltat și sistemul de cazare privat.
Izvoarele cu apă geo-termală cu temperaturi de 43–49°C au proprietăți curative certificate, fiind
oligometalice, bicarbonatate, calcice și sodice, iar nămolurile au proprietăți sapropelice.
Climatul cu ierni blânde și veri moderate favorizează existența unei păduri de foioase întinse, care conferă
stațiunii o atmosferă ideală în orice anotimp, făcându-l propice pentru relaxare și tratament, încât ploaia

1
sau frigul iernii nu reprezintă nici un impediment pentru o baie cu apă geo-termală, în aer liber. După
1989, Băile Felix a intrat într-o dezvoltare mai rapidă iar în prezent în stațiune exista multe pensiuni si vile
care au un confort deosebit și se situează la nivelul turismului internațional. Daca vizitați stațiunea Băile
Felix, aveți ocazia sa va înscrieţi la excursiile organizate la Peştera Urşilor din localitatea Chișcău.
 Peștera Urşilor este singura peştera din tara amenajata la standarde internaţionale si este unica prin
densitatea fosilelor ursului de peştera. Peştera Urşilor de la Chiscau nu încetează sa uimească atât
turişti cat si oamenii de ştiinţa.

2
 Capitolul I
Conceperea programului oferta.

Destinația : Băile Felix

Itinerariu:
 Timişoara – Arad – Oradea – Băile Felix

Durata :
 25.05.2018 – 27.05.2018 (3 zile si 2 nopţi)

Grup ţinta ;
 6 persoane ( + un ghid)
 Vârste cuprinse intre 19-38 ani

3
 1.2. Servicii de baza oferite :

Hotel Nufărul (Situare: Hotelul Nufărul din Băile Felix este situat la liziera pădurii din Băile Felix,  la 200
m de centrul staţiunii.)

Alimentaţie:
Hotelul Nufărul are, de asemenea, un bar, unde puteţi savura băuturi calde şi reci. Micul dejun poate fi
luat în intimitatea propriei camere. În timpul verii puteţi utiliza grădina de pe acoperiş, care are o terasă.

Transport:
 Microbuz (Compania Super Imposer)
Dus-întors
 Nr. Km. – aprox. 225
 Timp: aprox. 3h 40 min.

1.3. Servicii suplimentare:

 Parcare cu plata
 Servicii de transfer aeroport
 room-service
 cutie păstrare valori
 gara

1.4.Servicii complementare:
 cablu tv
 sala de fitness
 acces gratuit la internet
 acces la piscina
 mini-bar in camera
 recepţia deschisa non-stop
 bar

4
 1.5.Analiza de preţ :
Beneficiar:Sc Lextar S.R.L
Organizator grup: Alexandru Ion
Telefon:0740326799
Calculaţia preţului de vânzare

Articole de calculaţie Elemente de Elemente de valoare

Nr.crt chieltuieli calcul Per turist total
1 Masa Mic 2*30=60ron 600 ron
dejun+cina
2 Cazare Camere single 2*70=140 1400 ron
3 Transport 60/pers 60ron 600 ron
4 Cheltuieli 80/pers 80ron 800 ron
Chieltuieli culturale
5 Chieltuieli - - -
directe
Organizatorice
6 Chetluieli ghid 20/pers 20ron 200 ron
7 Cheltuieli - - -
şofer
8 Alte chieltuieli - - -
9 Total costuri 360 ron 3600 ron
10 Total preţ de vânzare 360 ron 3600 ron

Plata se poate face in doua rate , caşh in cadrul unei agenţii de turism sau prin transfer bancar.
În cazul plăţii integrale în avans veţi beneficia de o reducere de 5% pentru cazare si transport. Prima rată
se achită la încheierea contractului iar a doua rată în două săptămâni înaintea începerii sejurului.

1.6 Turismul

5
 Turismul este ansamblul relaţiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor pentru
care locul de sejur nu este nici domiciliul, nici locul de desfăşurare a activităţii profesionale. Turismul a
devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din
economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Turismul conduce la crearea unei game sporite de
servicii si bunuri de consum ce determina o stimulare a sectoarelor productive si prestatoare de servicii,
cat si extinderea unor sectoare si a unor zone noi, a unor localităţi de interes naţional, la dezvoltarea si
menţiunea tezaurului cultural si folcloric, toate acestea ducând la atragerea unui număr tot mai mare de
vizitatori. Turismul face parte din sectorul terţial al economiei naţionale.
Resursele naturale cuprind ansamblul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale:
relief, climă, floră, faună, monumente naturale, rezervaţii. Această ofertă primară potenţială, alcătuită din
componentele naturale de peisaj, reprezintă potenţiale resurse turistice şi joacă un rol determinant în
dezvoltarea turismului. Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt:
-valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;
-valoarea recreativă, estetică şi peisagistică, nu în puţine rânduri determinantă în alegerea destinaţiei
(munte, deal, câmpie, litoral sau deltă);
-cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de apă, masive muntoase,
peşteri, torente, resurse cinegetice);
-valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini botanice sau zoologice,
rezervaţii ştiinţifice sau monumente ale naturii.

6
 CAPITOLUL II
(PROGRAMUL TURISTIC)

1.1.Programul pe zile:
Ziua 1: (25.05.2018)
 ora 08:00 – Plecarea din Timişoara spre Băile Felix.
 ora 11:40 – Sosirea in staţiunea Băile Felix
 ora 12:00– Cazarea la Hotel Nufărul
 ora 12:30 – Servirea prânzului
 ora 13:45 – Plimbare prin staţiune
 ora 16:00 – Intrarea la piscina ştrandului Aqua Park President
 ora 20:00 – Servirea cinei

Ziua 2: (26.05.2018)
 ora 09:30-10:30 – servirea micului dejun
 ora 11:00 - Rezervaţia Naturală Pârâul Peța
 ora 12:00 – Vizitarea Peşterii Urşilor
 ora 15:30 – Servirea prânzului
 ora 16:20 – Vizitarea Lacului cu Nuferi
 ora 19:00 – Servirea cinei

Ziua 3: (27.05.2018)
 ora 10:00 – Servirea micului dejun
 ora 10:40 – Vizitarea Biserica de lemn din Brusturi
 ora 14:30 – Vizitarea Ştrandului cu apa termala Apollo
 ora 17:00 – Sosirea microbuzului
 ora 17:20 – Plecarea din Băile Felix spre Timişoara
 ora 20:50 – Sosirea in Timişoara

7
 1.2.Descrierea produselor turistice din program:

Peştera Urşilor
Peştera Urşilor este unul din cele mai cunoscute obiective turistice din Romania si face parte din categoria
obiectivelor turistice care trebuie vizitate cel puţin odată in viaţa. In cele ce urmează dorim sa va
prezentam un scurt istoric al peşterii, de la descoperire pana in zilele noastre, alături de o scurta descriere.

Cum a fost descoperita Peştera Urşilor?

Peştera Urşilor a fost descoperita in urma unor lucrări executate la o cariera aflata in imediata vecinătate a
satului Chiscau din comuna Peietroasa, judeţul Bihor din Romania. Norocosul, al cărui nume s-a legat
pentru totdeauna de Peştera Urşilor, este Traian Curta. Domnul Traian lucra pe atunci la cariera si in urma
unei explozii controlate, de rutina, a observat o crăpătura in roca, care ulterior s-a dovedit a fii singura cale
de acces către o lume din adâncuri, extrem de spectaculoasa. Traian Curta a fost primul care a coborât in
necunoscut, unde a descoperit schelete, care pe moment nu au putut fi atribuite nici unei specii cunoscute.
Acest lucru a dat naştere unor speculaţii potrivit cărora in actuala Peştera a Urşilor ar fi trăit zmei, creaturi
cu puteri supranaturale. In urma cercetărilor si analizelor efectuate de către specialişti, s-a stabilit ca acele
schelete aparţin unei specii, dispărute de pe suprafaţa pământului, o specie de urs de caverna (Ursus
Spelaeus. Ursul de caverna sau ursul de peştera cum mai est cunoscut, avea dimensiuni impresionante fata
de speciile de ursi existente in Romania in momentul actual si chiar in lume.

Descoperirea făcută de Traian Curta a fost raportata şefilor săi, care l-au certat, spunându-i sa dinamiteze
de urgenta peştera pentru ca exploatarea sa poată continua. Cariera respectiva avea contracte cu firme din
Germania si Ungaria iar o descoperire de talia celei descrise ar fi făcut imposibila onorarea obligaţiilor
contractuale. Datorita si acestor aspecte, imediat după descoperirea peşterii au existat mai multe încercări
de distrugere a peşterii

Din fericire descoperirea de la Chiscau a ajuns la urechile speologilor din Stei, Dr Petru Groza, specialişti
care împreună cu cei din Cluj a efectuat cercetări amănunţite care ulterior au avut ca rezultat salvarea
peşterii. Cu toate acestea au existat multe voci care susţineau ca varianta cea mai utila ar fi distrugerea
peşterii. La un moment dat acest punct de vedere a fost doar la un pas de a fi pus in practica, fiind oprit in
ultimul moment, la intervenţiile făcute la conducerea judeţului.

Un caz asemănător a avut loc in luna septembrie a anului 1973, când s-a descoperit Peştera Fagului,
peştera care la foarte puţin după descoperire a fost vandalizat si distrus aproape in totalitate, tocmai pentru
8
ca exploatarea miniera sa poată fi continuata. Întâmplările de la Peştera Fagului au servit ca leţie pentru
ceea ce urma sa se întâmple pe data de 17 septembrie 1975 când Traian Curta a descoperit Peştera
Urşilor. Datorita reacţie pornite si repetate la instituţiile statului, la Muzeul Tarii Crişurilor au dus in final
la o decizie salutara prin care s-a optat pentru valorificarea frumuseţilor peşterii.

Lucrările de amenajare a peşterii au fost finalizate in anul 1978, lucru care a fost imortalizat la ieşirea din
peştera. Cu toate acestea, inaugurarea peşterii s-a făcut in data de 14 iulie 1980, data la care Peştera
Urşilor a intrat in circuitul turistic si spre bucuria multora este si acum la dispoziţia turiştilor romani si
străini.

De unde provine denumirea de "Peştera Urşilor"

Denumirea de Peştera Urşilor provine de la numeroasele oase de urs găsite in peşteră. In urma cercetărilor
efectuate s-a stabilit ca in Peştera Urşilor au trăit ursi de Caverna din specia Ursus spelaeus (ursul de
peştera. Potrivit aceloraşi cercetări s-a aflat ca cele mai vechi oase au o vârsta de 100.000 ani iar "ultimul
locatar" ar fi avut vârsta de "doar" 17.000 ani.

Ursii de Caverna aveau dimensiuni impresionante fata de speciile de ursi actuali din Romania si chiar si
din lume. Ursul de peştera avea aproximativ 4 metri înălţime in 2 labe si o greutate impresionanta de 1000
Kg. La momentul descoperirii Peşterii Urşilor existau 5 schelete complete din specia Ursus Spelaeus iar al
6-lea schelet complet a fost descoperit in aceasta peştera. Din păcate scheletul complet al ursului de
peştera se afla intr-o zona care nu se vizitează, din Rezervaţia Ştiinţifică. In capătul Galeriei Emil
Racoviţa, a fost reconstituita un schelet al ursului de caverna pentru a exemplifica vizual dimensiunile
acestei specii.

Potrivit declaraţiilor unor persoane care au participat in mod activ la cercetările din peştera, denumirea de
Peştera Urşilor a fost rostita pentru prima data de Cornelia Babau, denumire care ulterior a devenit numele
oficial al acestui obiectiv turistic de interes naţional si internaţional.

Biserica de lemn din Brusturi

Biserica de lemn din Brusturi se află în stațiunea Băile Felix din județul Bihor și a fost ridicată în
anul 1785, înlocuind o mai veche biserică de lemn. În urma construirii unei noi biserici de zid,
comunitatea din Brusturi renunță la biserica de lemn care este mutată în anul 1961 la Oradea. Reasamblată
și restaurată în curtea Muzeului Țării Crișurilor, biserica de lemn din Brusturi a fost mutată pentru a doua
oară, în actuala locație din centrul stațiunii Băile Felix ca urmare a retrocedării clădirii ce adăpostea
muzeul, fostului proprietar Episcopia romano-catolică din Oradea. Hramul
bisericii este Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. 
Biserica de lemn din Brusturi, ajunsă în stațiunea Băile Felix după un popas la Oradea a fost construită în
anul 1785 înlocuind biserica veche de lemn a comunității. Lemnul de gorun necesar pentru ridicarea
bisericii de lemn a fost tăiat din pădurea domenială.Inscripția aflată în partea superioară a portalului
intrării amintește momentul edificării bisericii: Anii Domnului 1785 în luna lui mai în 4 zile sâmbătă.
Meșter Toadere. Sfințiță în același an, 1785, biserica va fi folosită de către comunitate până în anul 1957,
când a fost construită biserica de zid folosită și azi de comunitate. Mutată în 1961 la Oradea, biserica a
9
suferit unele modificări, renunțându-se la prispa de pe latura de nord.
Edificiul se remarcă și prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi este
acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă. Spațiul destinat
naosului este nu este acoperit de o boltă cilindrică, așa ca de obicei ci este acoperit cu o boltă în arc frânt.
Decorul pictat al bisericii a avut mult de suferit în urma modificărilor, ajungându-se ca în prezent puțin de
din acest decor se mai păstrează.
Biserica are un plan dreptunghiular, cu absidă poligonală decroşată, cu cinci laturi. Nu are prispă decât pe
latura de sud, deoarece înainte de a fi mutată la Oradea s-a renunţat la cea de nord. Biserica este ridicată
din lemn de gorun. Pe partea superioară a uşii de la intrare este inscripţionat anul ridicării bisericii „Anul
Domnului 1785 în luna lui mai în 4 zile sâmbătă. Meşter Toadere.”
Turnul clopotniţă care se ridică deasupra pronaosului impresionează prin înălţimea sa şi prin stilul
arhitectural. Este prevăzut cu o galerie deschisă cu câte două arcade semicirculare pe fiecare latură a sa,
care se termină într-un coif alungit, înconjurat la baza sa de alte patru turnuri alungite mai mici. La
exterior, se poate vedea motivul funiei care înconjoară biserica. De asemenea, şi uşa de acces în biserică,
este decorată cu motive pe ancadramentele sale laterale.  
Pictura originală nu s-a mai păstrat decât pe alocuri, fiind afectată şi de modificările suferite în urma
mutărilor sale. Naosul este acoperit cu boltă în arc frânt, în timp ce absida altarului este acoperită cu boltă
elipsoidală. 

Lacul cu nuferi
La 8 kilometri de Oradea, în centrul staţiunii Băile Felix, ai parte de un peisaj viu colorat, pe care, pe la
noi, te aştepţi să îl vezi mai mult prin serele grădinilor botanice decât în aer liber.
Aici, într-un lac alimentat cu ape termale, îşi fac veacul, convieţuind în deplină armonie şi nepăsare faţă
de condiţiile meteo (că de, doar au parte de apă caldă tot timpul anului), o grămadă de nuferi şi lotuşi,
printre care se bălăcesc liniştite o mulţime de broaşte ţestoase.
În toată “salata” asta, broasca ţestoasă de Florida (sau broasca ţestoasă cu tâmple roşii, Trachemys scripta
elegans), destul de comună şi nepretenţioasă, şi-a găsit un “locşor călduţ”.
Lotus sau nufăr?
În lacul din Băile Felix avem şi una şi alta, un mix interesant de roz şi alb.
Lotusul de India (Nelumbo nucifera), este mai mare, cu flori roz care ţin doar câteva zile, după care locul
acestora e luat de o mare capsulă lemnoasă cu seminţe, numai bună de uscat şi folosit la decoraţiuni. În
contrast cu lotusul, nufărul alb (Nymphaea alba), cu florile albe şi frunzele întinse pe luciul apei, e un
ideal loc de odihnă pentru brotăcei.
Diferenţa majoră între nufăr şi lotus este aceea că, dacă la nufăr frunzele cresc pe suprafaţa apei, la lotus
acestea se ridică la cel puţin 20-30 cm deasupra luciului apei.
Rezervaţia cu nuferi termali
În apropiere, la Băile 1 Mai, se află Rezervaţia cu nuferi termali “Pârâul Peţa”, unică în ţară şi destul de
des confundată cu lacul din Băile Felix.
Datorită apelor termale, rezervaţia adăposteşte 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis
(varietate unică în Europa, relicvă a erei terţiare), peştele „Roşioara lui Racoviţă” (specie endemică,
denumită după naturalistul român Emil Racoviţă) şi melcul Melanopsis Parreyssi (supravieţuitor al erei
glaciare).
Lacul cu nuferi este unic in Europa si oferă un spectacol de culori in orice perioada a anului, apa
10
termala le oferă acestor specii rare si protejate prin lege confortul necesar pe toata perioada anului.

Simbolul staţiunii, "nufarul termal" sau "floarea de lotus" (Nymphaea Lotus var. Termalis), a fost
descoperit în anul 1789 de botanistul P. Kitaibel şi denumit in 1908 de către J. Tuzson, care face
asemănarea cu nufărul de Nil. In 1931, planta a fost declarata monument al naturii.
La expozitia mondiala din 1896, apelor din aceasta staţiune li s-a acordat medalia de Aur si Diploma de
onoare.
La ora actuala Băile Felix este cea mai mare staţiune cu funcţionare permanenta din Romania. Se afla doar
la 8 km de Oradea. Temperatura apelor termale este intre 20-49 grade. Datorita conţinutului ridicat de
săruri minerale medicii internişti recomanda pacienţilor tratamentele sau curele cu ape din bai. Băile Felix
prin reţeaua de hoteluri oferă 7000 de locuri de cazare, bazine de înot, ştranduri in aer liber sau acoperite
si aer curat.
Datorita climei blânde in lacurile staţiunii trăiesc nuferi subtropicali

Pârâul Pețea
Pârâul Pețea este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală
de tip botanic), situată în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Sînmartin.
Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Bihor și cea nord-estică a stațiunii Băile 1 Mai, în
apropierea drumului național DN76, care leagă orașul Deva de orașul Oradea
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III-a - zone protejate) și are o suprafață de 4 ha
Aria naturală (suprapusă sitului Natura 2000 - Lacul Pețea) reprezintă un pârâu care izvorăște de lângă
Băile Felix, (mai precis din lacul din localitatea Băile 1 Mai) și care traversează orașul. Cursul actual este
mult deviat față de cursul inițial, al cărui fir poate fi urmărit după morile care mai există și azi în Oradea.
Aici se găseşte floarea albă de nufăr termal care a supravieţuit ultimei ere glaciare în mod natural. Floarea
de nufăr se presupune că ar fi ajuns aici odată cu venirea turcilor sau a fost adusă de către păsările
călătoare şi mai apoi a găsit în apa termală un loc propice de dezvoltare.
Pârâul Peţa izvorăşte chiar din Băile 1 Mai iar temperatura apei atinge 30 grade Celsius chiar şi în
perioada rece a anului, de aceea localităţii i s-a mai spus “localitatea unde cântă broaştele şi iarna”.
Totodată în Rezervaţia pârâului Peţa, în lacul cu nuferi termali trăiesc specii de melci şi peşti printre care
“roşioara lui Racoviţă”.

Gastronomie
Observaţiile lui Egon Ronay, un important critic culinar englez, de la mijlocul secolului XX, expuse
in „Egon Ronays Guide to British Eateries” se refera la marea diversitate a bucătăriei ardeleneşti, născute
din cultura culinara a populaţiilor care trăiau de secole in arcul intracarpatic: romani, maghiari, saşi,
armeni, evrei, etc. Aceste etnii şi-au păstrat identitatea şi obiceiurile alimentare, dar au reuşit sa se
influenţeze reciproc, generând o bucătărie plina de savoare.

Clima
11
 Staţiunea Băile Felix se găseşte intr-o poziţie geografica ce-i oferă un climat blând continental–
moderat cu influente oceanice provenite din Vest, precum si prezenta unor condiţii naturale care impun un
climat de crutare. Staţiunea Băile Felix este o staţiune cu sezon permanent aceasta, se afla intr-o zona
care se bucura de ierni blânde si veri cu temperatura moderata cu influenta mediteraneană, ceea ce ii oferă
pe lângă apa termala si nămolul terapeutic o dubla caracteristica cea de staţiune balneara si climatica.
Temperatura anuala medie in staţiunea Băile Felix este de 10,6 grade Celsius, iernile sunt moderate fară
geruri puternice datorita frecventei ridicate a maselor de aer din partea de Vest si pentru ca, regiunea se
afla la adăpost de invaziile aerului polar continental venit dinspre Nord si Nord-Est datorita lanţului de
munţi carpatini. Nebulozitatea in aceasta regiune este maxima in luna decembrie iar începând cu luna
ianuarie începe sa scadă ca urmare a predominării regimului anticiclonal, o data cu creşterea temperaturii
scăzând si nebulozitatea astfel încât, in luna septembrie atmosfera încălzita prezintă un minim de
nebulozitate.
Precipitaţiile in staţiune sunt inegal răspândite pe parcursul întregului an variind de la o luna la alta, acest
aspect fiind condiţionat de caracterul maselor de aer, de circulaţia fronturilor iar primăvara si vara de
activitatea ciclonilor oceanici. Desprimăvărarea are loc aici mai repede decât in partea de Est a
României, datorita circulaţiei vestice si extinderii dorsalelor anticiclonului Azoric peste partea de Sud a
Europei.
Vara, in zona Staţiunii Băile Felix nu sunt temperaturi extreme de ridicate precum in partea de Sud si Est
a tarii, datorita prezentei aerului maritim din vestul si nord – vestul continentului, aerul maritim răcoros
pătrunzând aici prin intermediul circulaţiei vestice.
Toamna, in Băile Felix este deosebit de frumos ,aerul aici fiind foarte plăcut regiunea fiind supusa
invaziilor de aer cald din sectorul sud–vestic. Datorita acoperirii cu vegetaţie arborescenta staţiunea
beneficiază in timpul zilelor de vara de temperaturi mai coborâte decât in zonele din jur astfel încât sejurul
celor aflaţi aici la cura, sa fie cat se poate de plăcut.

Vegetaţie
Climatul cu ierni blânde și veri moderate favorizează existența unei păduri de foioase întinse, care conferă
stațiunii o atmosferă ideală în orice anotimp, făcându-l propice pentru relaxare și tratament, încât ploaia
sau frigul iernii nu reprezintă nici un impediment pentru o baie cu apă geo-termală, în aer liber.
Pădurea de lângă Băile Felix, o suprafaţă de aproximativ 135 de hectare, oferă si o pista de alergare de
peste un kilometru, unde în fiecare an se antrenează loturile naţionale de atletism.

Istoric
In 1221, apare cea mai veche mărturie a Băilor Felix intr-o Diploma a Vaticanului fiind menţionate apele
termale de lângă Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Băile Oradiei. Efectul tămăduitor al băilor
termale îşi pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus Olahus, care le aduce un omagiu in 1536.
Mai târziu, intre 1700 - 1721, Felix Heldres descopera si utilizeaza izvorul Felix, a carui denumire s-a
generalizat cu timpul pentru toata staţiunea. In 1731 se face prima analiza a apelor termale si ale
proprietăţii lor curative, unice, aşa cum le cunoaştem pana astăzi.
Prima atestare despre staţiune datează din anul 1763 si conţine notele unui medic privind construirea unui
bazin pentru bai. În 1771, bazinul de lemn a fost transformat în bazin de piatra atasandu-se si cabine de
bai. Prima clădire a fost construita între 1766-1772. Staţiunea începe sa se dezvolte după realizarea
primului foraj modern de la Izvorului Principal in 1885.
12
.

BIBLIOGRAFIE

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Felix
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C8%99ilor
3 https://www.pesteraursilor.net/
4 https://www.turistinfo.ro/despre-pestera_ursilor-i333.html
5 http://www.turismguru.ro/obiectiv_turistic/lacul_cu_nuferi_baile_felix-9.html
6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Brusturi,_Bihor
7 https://www.hotnews.ro/hotreporter-2012-07-12878306-biserica-lemn-din-baile-felix.htm
8 https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism
9 https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_Pe%C8%9Bea_(arie_protejat%C4%83)

13
Anexe

14
15
16
17
18
19