Sunteți pe pagina 1din 11

1. Enumerați agenții de sterilizare convenționali.

Aer cald, apa oxigenata, acidul peracetic, abur saturat si supraincalzit

2. Cum se clasifică mașinile de spălat ambalaje, în funcție de modul de efectuare a


spălării?
În funcţie de modul modul de efectuare a spălării se clasifică în:
1) maşini de spălat cu jeturi de lichid (maşini de clătire);
2) maşini de spălat mixte: cu băi de înmuiere şi cu jeturi de lichid.

3. Enumerați principalele metode de dozare a produselor alimentare lichide și păstoase.


Ceolofan- ambalarea lichidelor şi a produselor vâscoase (stratul intern trebuie să aibă o rezistenţă
mecanică bună).
Dozarea produselor in ambalaje de sticla
Dozarea se face in aparate care depind de natura produselor care urmeaza a fi ambalate in
sticla. Astfel se deosebesc dozatoare pentru produse pulverulente ,dozatoare pentru produse
pastoase si dozatoare pentru produse lichide.
Dozatoarele pentru produsele pastoase functioneaza pe principiul dozarii volumetrice si
se utilizeaza in industria alimentara pentru dozarea margarinei ,maionezei ,mustarului,pasta de
tomate,etc.
Dozarea lichidelor necarbonatate se face dupa trei metode:
- Dozarea unui volum prestabilit
- Dozarea volumului ambalajului care urmeaza a fi umplut
- Dozarea volumului prin inchiderea unui tub de folie de plastic ).

4. Cum se pot clasifica foliile complexe, în funcție de natura materialelor suport?


În funcţie de natura materialelor suport, foliile complexe se pot clasifica in :
 materiale complexe pe bază de aluminiu;
 materiale complexe pe bază de hârtie şi carton;
 materiale complexe pe bază de materiale plastice.

5. Cum se clasifică ambalajele, în funcție de utilizarea lor?

In funcţie de utilizarea ambalajelor se disting:

 ambalaj individual – cuprinde o singură unitate de produs;


 ambalaj de desfacere – destinat comercializării produsului şi care ajunge la consumator
împreună cu produsul;
 ambalaj de prezentare – realizează prezentarea produsului dar şi desfacerea produsului
alimentar;
 ambalaj de transport – foloseşte la transportul produselor ambalate (ex. unităţi de
transport paletizat şi sau prin intermediul containerelor);
 ambalaj colectiv – cuprinde mai multe unităţi de produs ambalat (cutii de carton pentru
biscuiţii ambalaţi).

6. Care sunt funcțiile ambalajului și ale etichetei?


1. Funcţia de protecţie şi conservare
-este cea mai importantă funcţie pe care trebuie sa o îndeplinească ambalajele.
- ambalajul trebuie sa protejeze conţinutul de efectele mediului înconjurător (incidenţa aerului,
prafului, microorganismelor etc) .
2. Funcţia de confort
Autoservirea ca forma de vânzare a produselor, consumul accentuat si concurenta au transformat
ambalajul într-un “purtător de informaţie si reclamă”; societăţile actuale de prestări servicii
impun ambalajului si îndeplinirea funcţiei suplimentare referitoare la comoditate sau confort.
presupune utilizarea unor ambalaje care să uşureze etapele de manipulare, desfacere , depozitare
şi distribuire a produselor alimentare.
- poate fi abordată sub 2 aspecte: porţionarea produselor supuse ambalării şi , implicit, forma
ambalajelor primare.
Cele doua aspecte sunt corelate, precizând suplimentar că forma ambalajului primar este corelată
cu necesitatea asigurării unui confort consumatorului. Altfel spus, ambalajul să fie uşor de
deschis, de procurat şi de golit.
3. Funcţia de comunicare şi de marketing
Ambalajul are o importantă funcţie de comunicare la prezentarea şi desfacerea produselor.
Întrucât majoritatea produselor se vând ambalate este evident că ambalajul are şi un dublu rol de
promotor al vânzării şi de purtător al informaţiei către consumator.
Ambalajul reprezintă o interfaţă cu care consumatorul vine în contact direct, de aceea ambalajul
trebuie gândit pentru a atrage cumpărătorii şi pentru a declanşa actul de cumpărare.
4. Funcţia de a conţine produsul
este evidentă datorită necesităţii existenţei ambalajului pentru a putea afirma ca produsul poate fi
mutat, schimbat etc.
5. Coduri de identificare
7. Care sunt principalele funcții ale mărcilor?
Principalele funcţii ale mărcilor sunt:
 funcţia de identificare a produselor unei firme faţă de cele similare ale firmelor
concurente;
 funcţia de garantare a unui nivel constant al calităţii;
 funcţia de concurenţă pe piaţă;
 funcţia de reclamă.

8. Care sunt aspectele de care trebuie să ținem cont când se face alegerea ambalajului?
Pentru ca ambalajul să îndeplinească funcţiile sale, la alegerea lui trebuie să se ţină cont
de urmãtoarele aspecte :
-proprietăţile produsului care trebuie ambalat:
• natura, dimensiunea, masa, forma produsului, numărul de unităţi de produs dintr-un ambalaj;
• interacţiunile de ordin fizic şi chimic ce pot apare între produs şi ambalaj (respectiv
incompatibilităţile);
• fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori mecanici şi de mediu (prin miros, agenţi chimici,
umiditate);
• importanţa şi valoarea produsului, care determină măsuri de siguranţă în plus împotriva unor
posibile furturi sau deteriorări intenţionate.
- condiţii de transport, manipulare şi depozitare:
• numărul operaţiilor de încărcare-descărcare;
• tipul mijloacelor de transport folosite: auto, feroviar, naval;
• durata operaţiilor de manipulare;
• durata stocării;
• locul vânzării.
- metoda de ambalare, tipul şi funcţiile ambalajelor:
• în funcţie de modul de vânzare: autoservire sau servire de către personalul angajat;
• în funcţie de scopul ambalării: pentru transport sau desfacere;
• modul de închidere;
• modalitatea şi tipul inscripţionării.
• materialul de ambalaj folosit (caracteristici, proprietăţi);
• rezistenţă la şocuri termice;
• rezistenţă la presiuni mari;
• posibilitatea de protejare contra prafului.
-valorificarea economică a ambalajului:
• costul ambalajului;
• existenţa posibilităţii de recuperare a ambalajului şi eventual refolosire;
• valoarea de recuperare

9. Ce este preambalajul înșelător?


Preambalajul înşelator este preambalajul care creează impresia ca are o cantitate mai
mare decât cantitatea nominala.
Se considera preambalat înşelător dacă peste 30% din volumul ambalajului nu este ocupat
cu produs sau în cazul în care în pachet exista produs cu mai puţin de 15% decât cantităţile
prevăzute de lege.

10. Rol ambalaj.


-favorizeazã identificarea produsului, înlesnind atragerea de cumpărători potenţiali, pe care îi
învaţă cum să folosească, să păstreze produsul şi cum să apere mediul înconjurător de poluarea
produsă de ambalajele uzate sau de componenţii de descompunere ai acestora.
Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea în cele mai bune condiţii a
manevrării, conservării, depozitării şi transportului produselor.

11. Definitie ambalaj.


Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigură
menţinerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calităţii produsului căruia îi este destinat.
În România, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezintă un “mijloc” (sau
ansamblu de mijloace) destinat sa învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le
asigura protecţia temporară, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic şi biologic în scopul
menţinerii calităţii si integrităţii acestora, în decursul manipulării, transportului, depozitarii si
desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de garanţie.

12. Masini,
Dupa modul cum se efectueaza spalarea se disting procedeele:
  - prin inmuiere;
 - prin inmuiere si stropire cu jet de solutie sau apa;
 - prin sprituire.
Dupa constructia dispozitivului de deplasare a produsului sau ambalajului in masina avem:
- masini cu lanturi, cu benzi transportoare sau cu role;
- masini cu transportoare elicoidale;
- masini cu dispozitive rotitoare de agitare Si avans;
- masini cu perii rotative si jet de apa;
- masini cu tambur rotativ.

13. Detergenți.
Pentru apa de spalare se pot utiliza solutii de detergenti in amestec, solutii de NaOH cu
concentratii de 1,5-2,5%, fosfat trisodic in amestec cu NaOH 10% etc.
Temperatura, pe faze ale spalarii, se stabileste in functie de ambalaj.

14. Tipuri de ambalaje.


 ambalaj primar – este ambalajul care intră in contact direct cu produsul (ex. cutii
metalice, butelii de sticlă, pungi din polietilenă etc);
 ambalaj secundar – este format din unul mai multe ambalaje primare, având rol în
transport şi distribuţie (ex. cutii de carton, navete din material plastic);
 ambalaj terţiar – cuprinde mai multe ambalaje secundare (ex. paleta pentru stivuirea
cutiilor sau a baxurilor);
 ambalaj cuaternar – uşurează manipularea ambalajelor terţiare (ex. containere metalice
utilizate în transportul aerian, maritim sau feroviar).
Există mai multe tipuri de ambalaje, cele mai întâlnite fiind:
borcanul, bidonul, butelie, butoi, cornet, coş, cutie, damigeană, flacon ( în special la
medicamente), keg (butoi confecţionat din oţel inoxidabil, cu singură deschidere utilizat la
transportul şi comercializarea berii vrac), ladă, pahar, pungă, sac, stelaj, etc.

15. Codul de bare


Caracteristicile codului de bare EAN
- simplu
- ieftin
- permite identificarea automata a unui produs
- reprezintă o asociere de bare şi de spaţii libere ce foloseşte un număr de cifre, împărţite in 3
seturi A, B şi C şi grupuri de separatoare formate din cate 2 linii subţiri , paralele, dar mai lungi
cu rol de centrare in momentul lecturii codului.
Exemple de coduri EAN
Codul de bare EAN – 13 format din 13 cifre grupate in 3 seturi şi din 3 grupuri de separatoare.
Semnificaţia cifrelor de la stânga la dreapta este:
- primele 2 cifre – codul ţării
- următoarele 5 cifre – codul producătorului
- următoarele 5 cifre – codul produsului
- ultima cifra – cifra de control.

16. Marfa alimentara- def si caracteristici


17. Marfa alimentara condiții esentiale pe care trb sa le indeplineasca marfa.
18. Ambalaj- def, caracteristici, functii
19. Metode de realizare a ambalajelor si tehnici moderne
- se tinde spre simplificarea acestora şi ameliorarea calităţii, determinate de criza de materii
prime, energie şi materiale, de problemele ecologice şi exigenţele consumatorilor
 Ambalarea celulară sau tip „blister”
 Ambalarea tip “ aerosol “
 Ambalarea în vid
 Ambalarea aseptică
 Ambalarea cu pelicule aderente
 Ambalarea în atmosferă modificată
 Ambalarea colectivă şi porţionată
 Ambalarea în folii contractibile

20. Implementarea strategiei privind producerea ambalajelor: avantaj competitiv, strategii


ofensive și defensive.
21. Strategii de marca pt un produs nou
22. Strategii aplicate de lideri chalengeri strategia firmelor mici si modelul Arthur d Little.
23. Costuri de realizare a ambalajelor.
-valoarea achiziţiei ca materii prime sau subproduse;
- valoarea prelucrărilor necesare;
- valoarea ambalajului;
- valoarea transportului de la producător la consumator sau /şi la piaţa pentru desfacere;
- valoarea impozitului pe profit revenit conform legislaţiei în vigoare;
- valoarea combustibililor şi energiei electrice;
- alte costuri.
Realizarea unui ambalaj presupune efectuarea unor cheltuieli directe (proiectare, crearea
funcţiilor estetice, materiale, manoperă şi utilaje), cât şi cheltuieli indirecte (transport,
manipulare, depozitare).
24. Optimizarea ambalajelor.
Optimizarea ambalajului pentru un produs dat se face având în vedere următoarele:
 definitivarea cerinţelor,
 stabilirea tipului de ambalaj,
 stabilirea ambalajului optim,
 stabilirea materialului pentru ambalaj,
 stabilirea metodei de ambalare,
 stabilirea tehnologiei de fabricare, marcare.

25. Modele ce surprind aspecte tehnologice.


26. Testarea concepției estetice si lansarea produsului pe piata
27. Cererea de imagine;
28 Materiale utilizate pt confectionarea ambalajelor destinate produselor alimentare
Materialele pentru ambalaje se împart în 3 grupe în funcţie de tipul ambalajului ce se
fabrică din ele, astfel:
- materiale pentru ambalaje exterioare;
- materiale de protecţie, amplasate între produsul ambalat şi ambalajul exterior (materiale de
umplutură );
- materiale pentru ambalaje de prezentare.
În funcţie de perioada de timp de când sunt utilizate:
materiale clasice de ambalare,- Ambalaje din materiale celulozice (hârtia si cartonul)
-Sticla ca material de ambalare
-Ambalaje din materiale metalice
-Lemnul
-Ambalaje din materiale textile
-materiale moderne de ambalare- Ambalaje din materiale plastice

29. Marca ambalajelor, def, functii, clasificare


Marca reprezintă un semn distinctiv menită să diferenţieze produsele şi serviciile prin
garanţia unei calităţi superioare şi constante, semn susceptibil de a forma, în condiţiile legii,
obiectul unui drept exclusiv, care aparţine categoriei drepturilor de proprietate industrială.
În legislaţia românească marca este definită ca fiind „un semn ce poate fi reprezentat
grafic, care serveşte la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de
cele aparţinând altor persoane”.
Principalele funcţii ale mărcilor sunt:
 funcţia de identificare a produselor unei firme faţă de cele similare ale firmelor
concurente;
 funcţia de garantare a unui nivel constant al calităţii;
 funcţia de concurenţă pe piaţă;
 funcţia de reclamă.
Clasificare:
a) după destinaţie:
- mărci de fabrică – sunt aplicate de producător pe produsele sale;
- mărci de comerţ – sunt folosite de firmele care comercializează produse.
b) după obiectul lor:
- mărci de produse
- mărci de servicii
c) după titularul dreptului de marcă
- mărci individuale
- mărci colective
d) după obligativitate
- mărci facultative
- mărci obligatorii
e) după zona de răspândire
- mărci locale – cunoscute într-o regiune restrânsă dintr-o ţară
- mărci naţionale – răspândite la nivelul unei ţări
- mărci notorii (internaţionale)
f) după modul de comunicare a informaţiei
- mărci verbale – informaţia este comunicată sub formă de cuvinte, combinaţii de litere sau
combinaţii de cuvinte;
- mărci figurative – la care marca este o reprezentare grafică, însoţită sau nu de cuvinte;
- mărci sonore – alcătuite din note muzicale.
g) după compoziţia lor
- mărci simple – formate dintr-un singur element
- mărci compuse – realizate dintr-o combinaţie de elemente.
30. Imprimarea ambalajelor
Imprimarea - procesul de transpunere a unui text sau a unei figuri de pe o formă de tipar pe un
substrat polimeric sau de hârtie
se folosesc maşini de tipar - cerneluri tipografice
- aplicabilitate pentru folii şi corpurile cave.

31.Elemente de estetica si design a ambalajelor


Pentru mărfurile industriale au fost definite următoarele elemente ale esteticii: funcţia,
forma, structura, linia, desenul, ornamentul, stilul, culoarea, simetria, proporţia, armonia şi
contrastul.
Pentru ambalaje, elementele particulare ale esteticii sunt considerate: forma, desenul
(grafica), culoarea, simetria, armonia şi contrastul

32. Standardizarea si codificarea mărfii


33. Etichetarea mărfii alimentare si importanta etichetarii
Eticheta reprezintă cel mai rapid şi cel mai simplu suport pentru informarea
consumatorului.
A apărut în paralel cu dezvoltarea producţiei de ambalaje de serie mare şi este purtătoare
de informaţii necesare pentru înlesnirea operaţiunilor comerciale cum ar fi :
 denumirea produsului,
 numele producătorului,
 marca,
 locul de origine al produsului,
 data fabricaţiei şi termenul de valabilitate,
 cantitatea

34. Aspecte privind etichetarea moderna aproduselor alimentare


35. Reglementari privind etichetarea produselor alim in tara noastra.
-materialele din care se confecţionează ambalajele să aibă grad ridicat de stabilitate fizico-
chimică, care să nu permită cedarea, în timpul utilizării, a substanţelor străine peste limitele
admise;
- cernelurile şi coloranţii folosiţi la imprimarea şi colorarea materialelor de ambalaj, care vin în
contact cu produsul alimentar, să fie avizate de Ministerul Sănătăţii
- nu este admis contactul direct al alimentelor cu partea colorată sau imprimată a ambalajului;
- ambalajul să nu confere toxicitate produsului alimentar cu care vine în contact;
- ambalajul să nu influenţeze caracteristicile organoleptice, fizico-chimice sau valoarea nutritivă
a produsului alimentar cu care vine în contact în timpul prelucrării, manipulării, transportului
sau păstrării acestuia.

36. Aspecte privind ambalarea produselor alimentare.


37. Forma ambalajelor.
Forma ambalajului - se referă la figura spaţială care are o anumită semnificaţie.

41. Stiluri de grafica utilizate in designul ambalajelor.


 Grafica modernă - urmăreşte crearea unei exprimări simbolice, schematizate, simplu de
înţeles şi de reţinut;
 Grafica comercială - sugerează, prin fotografii, desene şi diferite alte mijloace,
caracteristicile produsului, utilitatea, destinaţia;
 Grafica umoristică - la care în soluţia estetică se includ caricaturi sau alte elemente
similare ce apropie produsul de consumator.
42. Stabilirea elementelor de baza in proiectarea produselor.

43. Ce rol are transabilitatea produselor?


1. Managementul riscurilor si siguranta
alimentului (rechemarea produselor)
2. Control si verificare (prevenirea fraudelor)
3. Eficienta si managementul lantului
de distributie (management eficient, decizii rapide)
4. Provenienta & asigurarea calitatii
produselor (autenticitate, standarde, marketing)
5. Informarea si comunicarea – cu
consumatorii? (transparenta, vizibilitate)