Sunteți pe pagina 1din 37

Profetii mesianice la proorocul Isaia

“Ceea ce este Shakespeeare pentru


literatura,Michelangelo pentru sculptura si Bach
pentru muzica,aceea este si Isaia pentru profeti.”

1. Despre profetism si profeti


Fiind asezat intre popoarele pagane,poporul e-
vreu nu era scutit de alunecari in idolatrie desi Legea ii
arata categoric datoriile lui de a pastra credinta adeva-
rata in Unicul si Adevaratul Dumnezeu.Pentru a-l feri
de asemenea alunecari,Dumnezeu,din cand in
cand,ridica barbati care sa aminteasca poporului si
conducatorilor Legea,si sa-i intareasca credinta in
viitorul Mesia.Acesti barbati se numeau profeti,avand
chemarea din partea lui Dumnezeu ca mijlocitori ai
revelatiei dumnezesti asa cum se aminteste in cartea
Deuteronom,capitolul 18 versetul 15:” Domnul
Dumnezeul tau,iti va ridica din mijlocul tau,dintre fratii
tai,un prooroc ca mine:sa ascultati de el!”
Profetismul a fost o institutie religioasa,
specifica poporului Israel,cu rolul de a suplini celelalte
institutii ale sale in a face voia lui Iahve.S-a manifestat
ca o institutie net superioara tuturor celorlalte instituii
ale lui Israel(preotia,regalitatea etc).Profetismul nu era
determninat de vreo vointa omeneasca sau de o anumita
apartenenta genetica,ci se intemeia pe o trimitere spe-
cifica din partea lui Dumnezeu.Profetii au fost prin
urmare persoane autorizate de Dumnezeu Insusi in a
arata atat celor drepti cat si celor nelegiuiti,celor
puternici si celor slabi, care este voia divina si cum
poate omul sa se conformeze ei,dar mai cu seama sa
marturiseasca prin cuvant si faptul ca Dumnezeu singur
este stapanul lumii.
Cuvantul”profet”inseamna cel care vorbeste
pentru altul,adica cel ce se face interpretul cuvintelor
altuia.Intrucat pe langa mesajul pe care l-au trimis din
partea lui Dumnezeu,ei au prezis si evenimente viitoa-
re,la unii Sf.Parinti si Scriitori bisericesti,printre care si
Sf Ioan Hrisostomm si Vasile cel Mare,cuvantul profet
a capatat si sensul de prezicator al viitorului. Insusi
Dumnezeu ne da interpretarea autentica a cuvantului
“navi”(profet in ebr.) cand trimite pe Moise si pe Aaron
sa vorbeasca poporului:”Iata Eu fac din tine un
dumnezeu pentru Faraon,iar Aaron,fratele tau,iti va fi
prooroc.Tu dar vei grai lui Aaron toate cate-ti voi
porunci,iar Aaron,fratele tau,va spune lui Faraon’’
(Ies.7,1-2);”Si el(Aaron)va grai poporului in locul
tau,vorbind pentru tine”(Ies.4,16).
Chemarea la profetie era independenta de
vointa omului.Initiativa de a-l face profet apartine
exclusiv lui Dumnezeu.Din momentul consacrarii
lor,profetii nu-si mai apartin lor insisi,ci au devenit prin
acesta alegere “proprietatea” lui Dumnezeu. Spre
deosebire de preotie,care era ereditara,chemarea la
profetie era un dar individual acordat de Dumnezeu
aceluia caruia gasea El de cuviinta.Consacrarii speciale
si directe din partea lui Dumnezeu,profetul nu indraz-
nea sa nu se supuna,dupa cum evident ne-o spune proo-
rocul Amos;”Daca leul mugeste,cine nu se inspaiman-
ta,si daca Domnul graieste,cine nu va profeti?”
Mijloacele pe care le utilizau profetii pentru a
face cunoscuta voia lui Dumnezeu erau cuvantarile,iar
pentru ca vorbele lor sa aiba mai multa convingere
pentru ascultatori,ei vorbeau adesea in pilde,sau se
foloseau si de acte simbolice(II Regi 13,14-19).De
exemplu Isaia a umblat gol si descult(cap.20),Iezechiel
a schitat planul cetatii Ierusalim pe care a asediat-
o(cap.4,1-3).
Falsii profeti. Pe langa profetii de vocatie
Scriptura aminteste si de “asa-zisii profeti” sau profetii
falsi,fara chemare.Deosebirea intre profetii adevarati si
cei falsi o gasim in Deuteronom 13 unde se spune ca
este fals profetul care nu vorbeste in numele
Dumnezeului lui Israel si mai ales ii indeamna sa
mearga dupa alti dumnezei pe care poporul nu-i
cunoaste(cap.13,2).Cuvantarile lor erau imorale,nu erau
autentice pentru ca nu erau in conformitate cu legea lui
Moise.
Numarul si impartirea profetilor
Desi Sfanta Scriptura ne-a pastrat un numar mic
de profeti,care si-au desfasurat misiunea in Israel,ei au
fost mult mai numerosi.Nu se poate stabili cu exactitate
numarul lor,desi evreii numara 48 de profeti si 8 profe-
tese.Cert este ca sirul profetilor incepe cu Moise si
continua fara incetare pana la Maleahi.
Profetii se impart in doua categorii:
I. profetii vechi sunt cei care au vestit voia lui
Dumnezeu numai pentru contemporanii lor.S-au remar-
cat pentru importanta misiunii lor Samuel,Gad si Natan
contemporani cu regale David.Mai sunt amintiti cu
misiuni speciale profetii Ahia,Ehu.De mare insemnatate
au fost misiunile profetice ale lui Ilie si Elisei.
II. profetii noi sunt cei care au scris cuvantarile
lor,la porunca lui Dumnezeu.Sunt in numar de 16,dintre
care 4 sunt numiti mari datorita intinderii scrierilor lor
si 12 mici pentru ca cuvantrarile lor sunt mai restranse.
Cei 4 mari profeti sunt Isaia,Ieremia,Iezechiel si Dani-
el, iar cei 12 profeti mici sunt Oseia,Ioil.Amos, Obadia
(Avdie),Iona,Miheia,Naum,Avacum,Sofonie,Agheu,Za-
haria,Maleahi.

2.Despre mesianism
Mesianismul biblic constituie una din ideile
fundamentale ale intregului Vechi Testament si una din
componentele de baza in jurul careia se desfasoara intreaga
sa actiune.Speranta intr-o reabilitate spirituala si definitiva
precum si asteptarea unui Eliberator care va veni promis de
insusi Creatorul vietii,constituie cheia fundamentala de
interpretarea si intelegere a intregii Biblii.
Termenul mesianisn deriva din cuvantul ebraic
masiah,de unde a trecut in limba greaca a Septuagintei,fiind
tradus cu Christos,avand semnificatia de cel uns sau unsul
Cea dintai vestire biblica referitoare la Mesia este semnalata
chiar in primele pagini ale Genezei.Dumnezeu nu a inchis
definitv portile paradisului in fata primului cuplu uman,ci i-a
daruit speranta in viitorul sau.Cu aceasta prima referire
biblica se inaugureaza,in paginile Biblie,o linie mare de
asteptare,dar si de incredere deplina,care trece de la Set la
Noe,apoi la Avraam,Isac,Iacob.Profetia lui Nathan pune
bazele unui mesianism regal sau davidic.Un alt tip de
mesianism biblic,inrudit cu cel precedent este centrat in
jurul unui personaj care poarta un nume plin de mister:Fiul
Omului.

3.Viata profetului Isaia


Dumnezeu a vorbit poporului Sau,prin gura
profetilor,despre Mesia,pregatind venirea Lui.El le-a oferit
data suficinte evreilor,pentru a-L poate recunoaste: locul,
timpul nasterii,semintia,neamul;dar si referiri cu privire la
scopul Lui.
Dintr toti profetii Vechiului Testament,cel mai
mare este Isaia,numit si ”Evanghelistul Vechiului Testa-
ment”.
Sub numele lui sunt reunite un numar de 66 de
capitole,pe care nu toti exegetii biblici le atribuie aceluiasi
autor.Numele cartii vine de la numele lui Isaia,(evreiescul
”Iesaiah”) care se talcuieste “mantuirea lui Iahve”sau”Iahve
mantuieste.Numele este inrudit cu cel al lui Iosua, Elisei,
Osea sau chiar Iisus.
Despre viata profetului nu avem date prea multe.Din
cuprinsul cuvantarilor sale reiese ca a profetit in regatul lui
Iuda pentru o perioada de circa 50 de ani,in timpul domnii a
patru regi ai Regatului Iuda:Ozia,Iotam,Ahaza si Iezechia.A
activat intr-o perioada zbuciumata din istoria celor doua re-
gate evreiesti.A fost casatorit numindu-o pe sotia sa
“proorocita”(cap.8,3) si a avut doi copii;copii port nume
simbolice:”Sear-Ia-sub”(un rest ce se va intoarce,se va con-
verti) si Maher-Salal- Has-Baz(fuge prada),pentru a indica
invazia asiriana iminenta si supunerea regilor Damascului si
Israel.
Dupa o veche traditie iudaica,consemnata in cartea
apocrifa “Inaltarea lui Isaia”,profetul ar fi murit ca martir
sub persecutia regelui idolatru Manase din ordinui caruia a
fost bagat intr-un bustean gol la mijloc si taiat in doua cu
ferastraul. Se pare ca aceasta tradituie este consemnata si de
Sfantul Apostol Petru in epistola catre Evrei11,37.
Este praznuit de Bisrica Ortodoxa Romana pe 9 mai.

4.Cuprinsul cartii
Cartea are 66 de capitole si reprezinta o culegere
alcatuita din numerose cuvantari,profetii si istorisiri scrise
intr-un timp destul de indelungat.Profetiile lui Isaia nu sunt
expuse intr-o ordine cronologica ci s-a luat in consideratie
cuprinsul.
Cartea in sine este alcatuita din trei parti:
 partea I intre capitolele 1 si 35 continand mus-
trari la adresa poporului pacatos,anunta pedeapsa divina dar
si apropierea timpurilor mesianice cand Mesia se va naste
din Fecioara
 adaosul istoric intre capitolele 36 si 39,constituie
un fel de incheiere pentru partea I primele 2 capitole,iar
urmatoarele 2 schiteaza introducerea penru partea a II-a
 partea a II-a intre capitolele 40-66 ne descrie
mantuirea dreptilor dar contine si numeroase profetii despre
patimile si moartea lui Iisus Hristos

5.Exegeza textelor mesianice


1. Un prim text mesianic il intalnim in capitolul 2
versetele 2 si 3.
”In zilele cele de apoi,muntele casei Domnului va fi
mai ridicat decat toate varfurile muntilor,si se va innalta
mai sus decat dealurile,si vor veni la el toate neamurile”(2)
“Zilele” se refera la un eveniment ce apartine viito-
rului,care la Dumnezeu este hotarat sa se implineasca negre-
sit.Expresia apare des(Facerea 49,1;Miheia 4,1) in Vechiul
Testament,ea anticipand de obicei epoca mesianica. ”Munte-
le Domnului” este cel pe care s-a zidit templul Domnului
(din Ierusalim),Sionul.Asadar,in Ierusalim se va petrece un
eveniment atat de innaltator,incat nu numai ca nu vor putea
sa ramana straine de el popoarele globului,ci dimpotriva,ele
se vor indrepta navalnic la fata locului:’’Manate de Evan-
ghelia care se va propovadui la toata lumea”,cum precizeaza
Sfantul Vasile cel Mare.
“Si vor veni neamurile multe spre ei si vor zice:
Veniti sa ne suim la muntele Domnului,la casa Domnului lui
Iacov si el ne va invata caile sale si vom merge pe cararile
sale,caci din Sion va iesi legea si cuvantul Domnului din
Ierusalim” (3)
Nici o rezerva nu-si mai fac popoarele.Ele se revarsa
ca un potop spre Ierusalim.Sf.Chiril al Alexandriei spune ca
muntele Domnului prefigureaza Bisrica crestina.”Casa lui
Iacov” este templul din Ierusalim.Acelui Dumnezeu caruia
I-sa inchinat odinioara Iacov,isi vor pleca genunchii popoa-
rele in viitor.
Partea ultima a versetului indica scopul pelerinajului.
Din Ierusalim se vesteste “legea”(torah),care invata poporul
sa faca voia lui Dumnezeu.Legea inseamna povata data de
parinti copiilor,indrumari date de intelepti.Astfel “Legea”
este invatatura comunicata de profeti oamenilor,manifestare
a voii lui Dumnezeu.
2. Despre Imparatia pacii,profetul Isaia vorbeste in
acelasi capitol la versetul 4:”Si va judeca neamurile si mul-
tor popoare va da poruncile Sale,si vor face sabiile in fiare
de plug si lancile lor cosoare.Nu va mai ridica nici un neam
sabia impotriva altui neam si nu vor mai invata a se bate.”
Conjunctia”si” cu care incepe textul face legatura
ideologica intre versetele 1,2 si 3.In cele vorbite anterior
profetul spune ca toate popoarele vor fi impinse,din dorul de
fericre,spre a-si insusi invatatura care se va vesti din “mun-
tele cel sfant”din Ierusalim.Daca popoarele credincioase vor
merge pe caile Domnului,indeplinind conditiile cerute de
Lege,urmeaza a se realize profetia din 2,4.Conjuntia copu-
lative are deci un rol dublu,acela de a lega versetul 4 de
versetul 3 si pe cel conditional,de a lega realizarea din
veersetul 4 de implinirea din versetul 3.
Subiectul din fraza:”va judeca”e Dumnezeu,El e
instanta suprema de judecatorie.Izgonind pacatul prin
virtute,omul nu va mai raspunde la lovitura cu lovitura,caci
a trai in Imapratia lui Dumnezeu inseamna pace si armonie.
In Noul Testament acest verset nu este reprodus in
totalitate.Pacea se pune multilateral cu viata crestina,ceea ce
inseamna ca pacea a fost promis de insusi Mantuitorul.
Sfintii Parinti s-au ocupat cu acest verset astfel:
Sf Vasile cel Mare concluzioneza la acest text isaian
faptul ca Legea lui Hristos contine pacea si mijloacele de a
lupta impotriva razboilui.Cine crede in Inviere,cine nadaj-
duieste sincer in judecata nu se va razboi cu nimenea.
Sf Ioan Hrisostom afirma legea lui Hristos lumineaza
stralucit vederile oamneilor incat cel care sta impreuna cu
Hristos,in mod demn,se impca cu semenul sau prin iubire.
3. In capitolul 7 la versetul 14 intalnim un alt text
mesianic despre nasterea lui Hristos din Fecioara. “Iata
Fecioara va lua in pantice si va naste fiu si vor chema nu-
mele lui Imanuel”
Textul acesta este unul dintre cele mai complicate si
totodata cele mai discutate pasaje din intregul Vechi Testa-
ment.
Pentru ”fecioara” textul original are “almah” de la
“alam”,a se ascunde.Aceasta numire se mai intalneste in
Vechiul Testament si are sensul de fecioara de varsta mariti-
sului,care nu a avut legatura cu vreun barbat.Isaia 7,14 este
singurul caz in Vechiul Testament cand mama unui prunc
este numita fecioara iar Noul Testament relationeaza fecioa-
ra cu Maica Domnului.
Isaia spune ca fecioara “a luat”,are deja in pantece si
anunta astfel ceva deosebit ,caci este nenatural ca o fecioara
sa aiba prunc si mai ales o fecioara care apartine viitorului.
Imanuel(de la “im”=cu;”nu”=noi;”el”=Dumneze)
inseamna cu noi este Dumnezeu.Teodoret de Ciret vede in
numele acesta incadrata intreaga opera de mantuire:”Se
numeste Imanuel pentru ca Dumnezeu va fi cu noi,
Dumnezeu se va face om ca noi si astfel chipul dumnezeirii
si al robului se va cunoaste in persoana Fiului…”
Prezenta particulei iata este un puternic indiciu ca ne
aflam in prezenta unui limbaj deosebit cu o tenta eshatolo-
gica legata de numele lui Emanuel.
4. La capitolul 9 in primele 6 versete observam o
alta idee mesianica cu privire la lumina lumii:”Poporul
care locuia in intuneric va vedea lumina mare si voi cei ce
locuiti in latura umbrei mortii lumina va straluci peste
voi.Tu vei inmulti poporul si vei spori bucuria lui.El se va
veseli innaintea ta,cum se bucura oamneii in timpul sece-
risului,si se veselesc la impartirea prazilor.Caci jugul ce-l
apasa,si toiagul ce-l loveste,si nuiaua ce-l stramtora,tu le
vei sfarima, ca in zilele lui Madian.Incaltamintea cea zgo-
motoasa de om razbinic si haina cea stopita de sange,vor fi
aruncate in foc si mistuite in flacari!Caci prunc s-a nascut
noua,un fiu s-a dat noua,a carui stapanire e pe urma lui si
se cheama numele lui:Inger de mare sfat,Sfetnic
minunat,Dumnezeu tar,biruitor,Domn al pacii,Parinte al
veacului ce va sa fie.Si mare stapanirea lui si pacea lu nu
va avea hotar.Va imparati pe tronul si peste imparatia lui
David,ca s-o intareasca si s-o intemeieze prin judecata si
prin dreptate,de acuma si pana-n veac.Ravna Domnului
Savaot va face aceasta.
Din punct de vedere literar,textul poate fi impartit in
patru parti:
1. bucuria celor mantuiti(vv.1-2)
2. inceputul unei imparatii a pacii(vv.3-4)
3. intronarea regelui Salvator(vv.5)
4. imn final in cinstea regelui(vv.6)
Profetul vorbeste despre o eliberare totala si despre o
pace generoasa care va cuprinde pe toti oamenii.Din punct
de vedere simbolistic putem vorbi despre imparatia mesia-
nica ce va fi instaurata de Fiul lui Dumnezeu.
Poporul este cel din Galileea.Intunericul este
imaginea nenorocirii si mizeriei(Ecl 5,16) dar si a lipsei de
intelepciune(Ecl 2,14);lumina dimpotriva preinchipuie
belsug,noroc,fericire(Iov 22,28).Criza sociala prin care a
trecut poporul l-a distrus.A ramas doar un mic rest,aporape
si el de pierire.Aceasta ramasita umbla,incoace si incolo,
asemenea unui ratacit,nestiind incotro sa o apuce.Tocmai
cand poporul se afla la un nivel moral de inferioritate,i se
pregateste o noua viata.
Lumina o aplica Vechiul Testament in Mesia,care
este lumina popoarelor;astefel lumina este imaginea mantu-
irii si a Mantuitorului.In Noul Testament sunt numerose
locuri in care “lumina” este Hristos.”Eu sunt lumina lumii”
(Ioan 1,12) spune Mantuitorul.
In Sfanta Traditie,locul Is 9,1 desavarseste interesele
imparatiei spirituale.Sfintii Parinti spun ca intunericul este
pacatul(Ieronim) si ca lumina este Hristos(Sfantul Vasi-
le,Chiril al Alexandriei) sau darurile Sale,Evanghelia(Teo-
doret al Cirului).
Este semnificativa vorbirea la trecut:”nascut“,”dat”,
astfel in mintea lui Dumnezeu,profetul vede realizat
evenimentul copilul deja nascut.
Mesia primeste patru nume extraordinare care
exprima in fapt participarea sa la viata comunitatii.Celor
patru calitai umane-sfetnic,erou,parinte,principe-le cores-
punde tot atatea calitati supranaturale si puteri extraordinare-
minunat,Dumnezeu,vesnic,pace.
Pericopa se incheie cu un imn adus noului rege de pe
tronul lui Iahve.Este pentru prima oara cand profetul anunta
numele lui David,regele lui Israel.
6. Despre Vlastarul lui Iesei se vorbeste in primele
9 versete din capitolul al 11-lea.
Acest poem are un pronuntat caracter mesianic prin
aceea ca prezinta unele trasaturi esentiale ale lui Mesia:
1. el este din casa lui David(v.1)
2. va fi plin de duhul profetic(v.2)
3. va face sa domneasca dreptatea intre
oamnei(v3)
4. va restabili pace paradisiaca(v.6-8)
In vorbirea figurate vlastarul ii inchipuie pe oamneii
mari si puternici,pe regi iar trunchiul este omul imbatranit
sau slabit si amenintat cu pierirea.
Din “padurea” falnica de alta data n-a supravietuit
decat trunchiul si radacina.Securea si fierastraul Domnului
au mistruit-o,iar focul maniei Sale i-a ars fala”de sus pana
jos”.Doborarea n-a fost hotorata si pentru aceea “ramasita”
care cu pocainta s-a intors la Atotputernic.Acest trunchi este
familia lui Iesei.Iesei este fiul lui Obed si tatal regale David.
Intocmai cum dintr-un trunchi sau radacina,prin
actiunile binefacatoare ale razelor solare si ale undelor de
apa ies mladite proaspete,iar copacul se reface,astfel se va
naste din plapanda familie a lui Iesei un barbat de care se
leaga cele mai mari nadejdi.Acest vlastar este daruit cu “Du-
hul lui Dumnezeu,duhul intelepciunii si al intelegerii,duhul
sfatului si al puterii,duhul cunostintei si al temerii de
Domnul”
“Duhul lui Dumnezeu” este o putere care da omului
toata sfintenia.In profeti pe baza acestui dar se salasluieste
intr-insii o forta divina.In Mesia se realizeaza insa in modul
cel mai desavarsit coborarea duhului Domnului.
Urmeaza o serie de trei perechi de daruri pentru a
constitui sapte daruri,numar simbolic si sfant ce indica
plenitudinea.
Intelepciunea este darul deosebit a patrunde in enig-
mele vietii si a indica drumul ce duce la fericirea individua-
la.
Intelegerea este partea practica a intelepciunii.
“Duhul sfatului” este insusirea de a gasi indata si intotdea-
una o indrumare potrivita;”duhul puterii” este darul de a
conforma sfatului. “Duhul cunostintei” este darul patrunderii
tuturor lucrurilor si mai ales a celor ce sunt ale lui Dumne-
zeu. “Duhul temerii”reprezinta partea parctica a cunostintei.
Iustim Martirul si Filosoful,Efrem Sirul si multi altii
leaga darurile lui Isaia de Mesia:”Cele sapte daruri se
intalnesc in toata plenitudinea la Hristios,care le trimite
credinciosilor,dupa masura vredniciei fiecaruia”.
7. In acelasi capitol(11) intre versetele 6-9 Evanghe-
listul Vechiului Testament ne vorbeste despre Infratireea
cea mare.
Comparatia se face intre doua contraste.Cuvantul
“meri”(bou) pare de prisos in text,caci altereaza acesta ordi-
ne.In Biblie,”lupul”este amintit pentru prima data in Fc
49,27.In sens figurat lupul este tipul omului crud. “Mielul”,
care reprezinta atat de tipic animalele domestice,este imagi-
nea blandetii.Aceasta semnificatie o are si iedul dar si
vitelul.“Leopardul” este,ca si lupul,tipul cruzimii,pentru ca
rupe pe oricine ii iese in cale(Ier 5,6).”Leul” este tipul fortei
pe care nimeni nu indrazneste sa o puna la incercare ,caci ar
risca sa piara in ghearele celui care”sta la panda gata sa
sara”(Pl 3,10).”Sarpele” ,mai ales vipera,care are venin sub
limba,prezinta un pericol de moarte pentru om,caci
impotriva ei nu este vindecare(Ier 8, 17).Groaza de moarte
pe care o inspira trairea in apropierea fiarelor va trece in
domeniul irealului atunci cand ochii sticlosi ai viperei vor fi
obiect de distractie pentru copii.
Sfintii Parinti nu interpreteaza literal acest text.
Sf.Chiril al Alexandriei alegorizeaza,Fericitul Ieronim
atribuie un inteles spiritual textului iar pentru Teodoret al
Cirului ferocitatea animalelor reprezinta variatele alegorii de
oameni cu moravurile lor;asemenea si dupa Eusebiu al
Cezareei si multi altii. Pentru frumusetea acestui text,citeaza
si Horatiu,Virgiliuin operele sale.
8. Din urmatorul verset al aceluiasi capitol se
desprinde o alta idee mesianica:”In ziua aceea,radacina lui
Iesei sta ca un steag intre popoare,neamurile vor nadajdui
in dansul,iar locul lui de odihna va fi plin de marire”
“Nes” inseamna semn,minune,prin care poporul este
alarmat intr-un caz de razboi. “Radacina”este puterea de
viata a cuiva dar mai este si icoana originii cuiva: Iisus
trimite ingerul sa strige cu glas ridicat ca este Domnul sau
este “radacina lui David”.“Vlastarul” va iesi din radacina lui
Iesei.”Marirea” este inteleasa de Sfintii Parinti ca cinstirea
pe care i-o daruiesc credinciosii,dupa moarte si inaltare,cum
interpreteaza de exemplu Teodoret al Cirului.
9. O alta idee mesianica se desprinde si in capitolul
12 intre versetele 2-6 cu privire la Sfantul care vine.
Profetul spune in versetul 2:”Iata Dumnezeul
mantuirii mele!In tine ma incred si nu ma voi teme,caci fala
si veselia mea este Domnul Dumnezeu,care va fi mantuirea
mea!”
“Iata” este interjectia ce vesteste de obicei noutatile
cele mari.Cuvantul il priveste pe popor,care poate sa se bu-
cure ca va avea parte de ceea ce a asteptat.Obiectul bucuriei
este Dumnezeu in calitate de mantuitor.
In versetul urmator citim:”Scoate-veti apa cu veselie
din izvoarele mantuirii”.
“Izvoarele”de apa sunt rare in Orient.O fantana
constituie adesea o adevarata avere a familiei.Fantanile sunt
de regula adanc sapate.In viitor nu va mai fi asa.Scoaterea
apei va fi un prilej de mare bucurie,dorul de apa fiind icoana
fericiirii.In Noul Testament,Mantuitorul se numeste adesea
pe Sine apa vie(In 4,14).Sfintii Parinti refera textul la
izvoarele Mantuitorului (Eusebiu),la doctrina evanghelica
(Ieronim)
10. Evanghelistul Vechiului Testament intre verse-
tele 4 si 6 ii inchina lui Dumnezeu un imn de preaslavire :
”Si veti zice in ziua aceea:<<Laudati pe Domnul ,chemati
numele Lui,vestiti printre neamuri lucrarile lui,dati de stire
ca innalt este numele lui!Cantati in strune pe Domnul,caci
el a facut fapte prea marete!Sa stie aceasta tot pamantul(…)
caci este in mijlocul vostru Sfantul lui Israel!>>”
Lauda este motivata de binele ce li se face pamante-
nilor in general.Nu vor mai fi intristari ca in trecut,pentru ca
suferintele se exclude din viitoarea asezare sociala.Paganii
vor vedea limpede efectul inviorator al apei vii.”Sfantul”
este titulatura ce se da lui Dumnezeu.El este sfant prin Sine,
indiferent de optiunea ce o are despre El omul,patrunzand in
viata acestuia,El o sfinteste(Lev 20,8).
11. Despre Cel asteptat descifram in versetul 9 din
capitolul 25:”Iata Dumnezeul nostru in care nadajduiam ca
sa fim mantuiti.Iata Domnul(…)sa ne bucuram si sa ne
vese-lim de mantuirea lui”
Inima omului bate “atunci” de bucurie,iar cu buzele
Il raspalteste pe “Cel ce vine” asa cum poate.Motivul doxo-
logiei este maintuirea ce vine prin El.
12. Un alt text messianic important este si cel din
capitolul 32 intre versetele 1-5 cu referire la statul ideal.
“Iata ca un rege va stapani prin drepate si capete-
niile vor carmui cu dreptate.”(v 1)
“Iata” se refera si aici la “vremea aceea”,cand do-
rintele juste ale omului vor fi tinta ultima a tuturor drega-
torilor.Regele va fi drept in actiunile sale,iar sfetnicii sai
supusi si loiali.
“Cu drepatate”,adica cu tact si cu intelepciune,fara a
ajunge in antagonism cu seful lor,regele.
“Ochii celor care vad nu vor fi inchisi si urechile
celor care aud vor fi bagatoare de seama.”(v 3)
Omul care are ochii luminosi si nu-i deschide vede-
rii largi este orb,pentru ca are ochi dar nu vede.In domeniul
moral este orb sufletul cel care stie care este binele si nu-l
face si cel care uraste pe cei ce iubesc dreptatea. Dumnezeu
a deschis omului urechile ca el sa nu dea inapoi si sa se
impotriveasca,ci sa auda toate cate a grait Domnul si sa le
faca.Isaia vede pe omul renascut,omul nou.
“Inima celor usuratici va judeca sanatos si limba
celor gangavi va grai iute si deslusit”(v 4)
“Usuraticii” de aici sunt oameniii sanatosi trupeste,
dar nepasatori fata de virtuti.Ei vor deveni corecti din punct
de vedere moral.
“Inima” este cugetata ca centru al vietii intelectuale
si morale,de aceea se zice:inima”vegheaza”(Cant 5,2),
”gandeste”(Is 10,7) si este “curata si credincioasa”(Ne 9,8)
“Limba” apare adesea personificata.Astfel,intalnim
in Vechiul Testament limba “vicleana”(Sof 3.13),”urzitoare
de rele”(Prov 10,31),si limba ucigatoare,.
“Nebunului nu i se va mai zice ca e de neam bun si
celui viclean ca e mare la suflet”(vv 5)
“Nebunul “ de aici este un om de categoria ultima,
atat in inteles intelectual cat si in cel etic.
Capitolele 40-66 constituie cea de-a II parte a cartii
Isaia si contin profetii de mangaiere pentru iudeii care ur-
mau sa se intoarca din roia Babilonului si de imbarbatare,de
indemn pentru refacerea societatii iudaice .
13. Astfel,in capitolul 40 intre capitolele 3-11 gasim
un important text mesianic despre Sfantul Ioan Botezato-
rul ca Inaintemergatorul Domnului:“Un glas striga:<<In
pustie gatiti calea Domnului, drepte faceti in loc neumblat
cararile Domnului nostru>>”(vv 3)
Poporul este anuntat ca in curand se va sfarsi prezen-
tul cu aspectul lui neplacut.”Pustiul” este tara Cannanului
sau este desertul dintre Cannan si Babilonia.Asemanarea
este luata de la necesitatea orientalilor de a pregati drumurile
ori de cate ori o regiune era vizitata de rege.Desi profetul
pleaca de la o situatie politica el vede mult mai departe.
Regele asteptat este Insusi Domnul,care vine personal sa
elibereze din robia suferintelor.
“Toata valea sa se umple si tot muntele si dealul sa
se plece;si sa fie cele strambe,drepte si cele colturoase,cai
netede” (v 4)
Dupa cum in ordinea fizica sunt vicisitudini care
macina terenul si inchide sau netezeaza drumul calato-
rului,tot asa si sub raport sufletesc nazuinta omului catre
spiritualitate are potrivnici.In mijlocul unei lumi care nu se
gandea decat sa manance si sa doarma,Ion Botezatorul
intrebuinteaza metoda insemnarii materiale a cuvintelor (Mt
3,8;In 1,33)
Fericitul Ieronim atribuie acestor cuvinte un sens
profund spunand ca ele depasesc predica lui Ioan,care afla
continuitate in protimea Bisericii.Teodoret al Cirului
indentifica “muntii” si “dealurile” cu rau sub variatele forme
iar vaile sunt imaginea celor mai putin credinciosi.
“Suie-te pe munte inalt,cel ce binevestesti Ierusali-
mului,ridica glasul tau cu putere,cel ce binevestesti
Ierusalimului,inalta glasul si nu te teme,zi cetatilor lui
Iuda:<<Iata Dumnezeul vostru>>”(v 9)
Vesitorul de bine se adreseaza mai intai Sionului,adi-
ca Ierusalimului.”Solul” binelui este indrumat sa urce pe o
culme de munte,pentru ca toate privirile sa fie indreptate
spre el,profetul vrea sa spuna ca este mai important stirea ce
se va comunica lumii,incat toti oamenii trebuie sa fie avizati
in sensul acesta.Fiecare trebui sa afle ca”vine Dumnezeu”.
“Ca Domnul Dumneze vine cu putere si bratul lui
su-pune tot.Iata ca pretul biruintei lui este cu ei si rodul
izbanzii merge innaintea lui.”(v 10)
“Bratul Domnului” indica puterea,forta irezistibila in
contrast cu “bratul de carne al omului”,care indica slabiciu-
nea(2 Cron 32,8).
“El va paste turma sa ca un pastor si cu bratul sau o
va aduna.P e miei ii va purta la sanul sau si de cele ce
alapteaza se va ingriji.”(v 11)
Turma este poporul ales,credinciosii iar mieii sunt
indivizii singuratici.Aceasta vorbire figurata trece si in Noul
Testament,unde oile sunt crestinii,pastoral este Hristos
(In10,14),iar mieii sunt,dupa Eusebiu de Cezareea, cei rena-
scuti prin Hristos si cei nou-nascuti.
14. Versetele 1-6 din capitolul 42 constituie un
cantec despre Robia Domnului.
“Iata sluga mea pe care o spijuin,alesul meu,intru
care binevoieste sufletul meu.Pus-am peste el duhul meu si
el va propovadui popoarelor legea mea.”(v1)
Expresia “sluga mea” este traduerea lui “Ebed
Iahve” . Ebed deriva de la abad care inseamna a lucra ;sub-
stantivat:sluga,rob.Alaturi de Iahve,substantivul primeste o
semnificatie religioasa.Titulatura aceasta se da barbatilor
stramosi ca Avraam,oamneilor “buni,drepti si fara prihana”
ca Iov;de asemenea se mai numesc asa si profetii.”Sluga” de
aici este Mesia iar expresia “pe care o sprjinesc” arata ca
intre Dumnezeu si sluga exista o legatura stransa ca intre pa-
rinte si fiu.Cuvintele “este bineplacut” asigura pe sluga de
tot sprijinul Domnului.
“Nu va striga,nici nu va grai tare,si in piete nu se va
auzi glaul lui.Tresia franta nu o va zdrobi si inul ce fumega
nu-l vas tinge.El va propovadui legea mea cu credinci-
osie.”(v2-3)
Striga pe strada cei nesocotiti,isi fac auzit glasul lor
o specie anumita de oamnei,cei care au pierdut sentimental
modestiti.Categoriile de aici pot fi identificate in fariseii
care obisnuiesc sa se socoate a fi mai mult decat sunt.
In aceste versete ne mai este prezentat si modul
implinirii misiunii.El vine fara zgomot,bland si sme-
rit.Exprimarea metaforica si folosirea negatiei de 5 ori in
legatura cu actiuni care sugereaza impunerea au rolul de a
sugerea blandetea Robului Domnului,sporind totodata si
misterul din jurul servitorului si al misiunii sale.
“El nu va fi nici oboist,nici sleit de puteri,pana ce
nu va fi asezat legea pe pamant;caci invatatura lui toate
tinuturile o asteapta”(v 4)
“Sluga” nu isi va incetini activitatea pana ce con-
ceptia sa de viata nu va iesi triumfatoare in lume.
Cele doua negatii accentueaza misterul din jurul
servitorului si al misiunii sale.Obosit si sleit sugereaza in
mod poetic suferinta.Sfarsitul versetului “invatatura lui toate
tinuturile o asteapta” este o aluzie la universalitatea misiunii
lui Hrisos;am putea vedea in ”o asteapta” un corespondent la
ceea ce avea sa numeasca Apostolul Pavel “plinirea
vremii”(Gal 4,4). Sfantul Evanghelist Matei este singurul
care merge pe aceeasi idee ce se desprinde din acest text
messianic si explicand gestul Mantuitorului de a interzice
celor vindecati sa vesteasca minunea,argumenteaza smerenia
Lui pe aceasta profetie (Mt. 12,17-21)
“Asa graieste Domnul cel Atotputernic(...):<<Eu,
Domnul,te-am chemat intru drepatea mea sit e-am luat de
mana sit e-am ocrotit sit e-am dat ca legamant al poporului
meu,spre luminarea neamurilor.”
Dumnezeu cheama singur pe alesii Sai la propova-
duire.Asa a chemat si a trimis pe Moise la Faraon;Iosua este
randuit conducator.”Slugii” Sale ii vorbeste si-l cheama,cu
alte cuvinte opera trimisului Sau este rezultatul cooperarii
intre Dumnezu si sluga;este chemat pentru drepate,In
vederea reusitei Dumnezeu ii promite tot sprijinul
necesar;prinderea de mana indica realiatatea acestui sprijun
divin.
15. Al alt imn despre Robul Domnului il gasim in
capitolul 49 in primele 9 versete:“Asculati ostroave,luati
aminte popoare de departe…Domnul m-a chemat de la
nasterea mea,din pantecele maicii mele mi-a spus pe
nume.Si mi-a zis<<Tu esti sluga Mea,Israel,intru care Eu
Ma voi preaslavi..te voi face Lumina popoarelor ca sa duci
mantuirea Mea pana la marginile pamantului>>”
Dupa ce anunta prabusirea Babilonului si se desco-
pera evreilor ca ocrotitor al lui Israel,Dumnezeu anunta pe
Slujitorul Sau.Se aminteste despre alegerea Lui si de misi-
unea Sa universala. Prin guara profetului Ebedul spune
despre sine ca Dumnezeu l-a ales din panticele maicii sale si
l-a inzestrat in chip special pentru misiunea sa.Ebedul se va
ridica din mijlocul lui Israel,poporul ales de Iahve ca sa fie
purtatorul binecuvantarilor divine si pregatitorul venirii lui
Mesia.Acest Ebed-Iahve s-a intrupat in persoana lui Iisus
Hristos,in care dreptul Simeon recunoaste personajul prezis
de Isaia cand spune ca este “lumina spre descoperirea nea-
murilor” (Luca2, 32)
16. In capitolul 50 intre versetele 4 si 6 profetul
zice:”Domnul Dumnezeu mi-a dat limba de ucenic,ca sa stiu
sa graiesc celor deznadajduiti…Domnul Dumnezeu mi-a
deschis urechea dar eu nu m-am impotrivit si nici nu m-am
dat inapoi.Spatele l-am dat spre batai si obrajii mei spre
palmuiri si fata mea am ferit-o de rusinea scuiparilor.Si
Domnul Dumnezeu mi-a venit in ajutor…” .In aceste versete
Ebed –Iahve arata ca Dumnezeu l-a pregatit in vederea mi-
siunii inzestrandu-l cu o limba ascutita,pe masura chemarii
Sale,pentru a sti sa ii mangaie pe cei intristati si sa ii intarea-
sca pe cei deznadajduiti.Desi stia ca misiunea necesita multa
suferinta,El nu se impotrivestre si nici nu se sustrage
acesteia. Suferintele Sale concorda exact cu ceea ce Sfintii
Evanghelisti afirma despre patimile Domnului a carui
Inviere a pus capat suferintelor Mantuitorului pentru
pacatele noastre.
17. Isaia vorbeste despre Patimile si Suferintele
Mantuirorului si in capitolul 52,versetul 13 si 53,versetul
2:”Iata sluga mea va propasi,se va sui,mare se va face si se
va inalta pe culmile slavei”
Desi va fi umilit in actiunea Sa,aceasta umilire va fi
de scurta durata caci El va fi preaslavit de Iahve.Suferintele
pe care El le va indura ca om,vor face pe multi sa amuteasca
si sa se mire de ceea ce vad.El a indurate suferintele pentru
noi,a fost chinuit si a murit,supunandu-se si tacand ca un
miel dus spre junghiere si ca o oaie ce este tunsa.Prin jertfa
Sa curata Ebed-Iahve deschide calea propriei slave,care duce
la o intima comuniune intre om si Dumnezeu.
18. In continuare la capitolul 53 care incepe cu
cuvintele:”Cine va crede ceea ce am auzit si bratul
Domnului cui se va descoperi”,profetul,luminat fiind de
Duhul Sfant,exprima nedumerirea evreilor necredinciosi
care vor fi dezamagiti ca pe Cunoscatorul suferintei nu L-au
primit si recunoscut ca pe Mntuitorul lor si a tuturor nea-
murilor.El insa pentru pacatele lumii S-a adus pe Sine jerfta
Tatalui care Ii va darui lungime de zile si–l va umple de
slava.Profetul vrea sa evidentieze un aspect nou al rolului lui
Mesia,acela de a suferi pentru pacatele noastre.Profetul a
gasit ca este mai important sa insiste asupra aspectului de
jertfa si renuntare la slava Sa decat asupra demnitatii regale
sau asupra originii lui.
Sfintii Parinti la randul lor recunosc in acest text ca
este o precizare clara a operei mantuitoare si a patimilor lui
Hristos.
De altfel,tot capitolul 53 este un capitol messianic-
ideea centrala ce se desprinde este despre maortea si
ingroparea lu Iisus Hristos.Mai importante sunt versetele:
 4 ”Dar el a luat asupra-si durerile noastre si cu
suferintele noastre s-a impovorat.Si noi il socoteam pedep-
sit,batut si chinuit de Dumnezeu.”
 5 “Dar el fusese strapuns pentru pacatele noastre
si zdorbit pentru faradelegile noastre.El a fost pedepsit
pentru mantuirea noastra si prin ranile lui noi toti ne-am
vindecat.
 7 ”Chinuit a fost,dar s-a supus si nu si-a deschis
gura sa;ca un miel spre junghiere s-a adus si ca o oaie fara
de glas innaintea celor ce o tund asa nu si-a deschis gura sa.
 9 “Mormantul lui a fost pus langa cei fara de
lege si cu cei facatori de rele,dupa moartea lui,cu toate ca nu
savarsise nici o nedreptate si nici inselaciune nu fusese in
gura lui.
 11 “Scapat de chinurile sufletului sau,va vedea
rodul ostenelilor sale si de multumire se va satura.Prin sti-
inta lui,dreptul,sluga mea,va iundreptaa pe multi si faradele-
gile lor le va lua asupra sa.
Prin jertfa Sa,Isi recastiga demnitatea imparateasca.
Este reluata ideea pedepsirii lui ca si cum ar fi fost un
raufacator,deoarece purta pacatele noastre.Aceasta cantare
este cea mai complexa profetie despre Patimile si Preamari-
rea Domnului.Implinirea se gaseste in viata Mantuitoru-
lui,fapt demonstrat de relatarile nou-testamentare;diaconul
Filip explica famenului etiopian versete din cap 53 ca punct
de plecare prpovaduirea lui Hristos ( Fapte8,32-33). Valoa-
rea ei profetica este subliniata si de exegeza patristica,dar si
de preluarea mai multor versete in cultul Bisericii,mai ales
in pregatirtea sfintei jerfe liturgice.
15. Despre valorile eterne aflam in primele 10
versete ale capitolului 55:
”Ah!Voi toti cei insetati,veniti la apa si care n-aveti
bani veniti si cumparati,mancati merget si cumparati fara
bani,fara plata,vin si lapte”
Interjectia ”Ah” arata emotia pe care o simte profetul
gandindu-se la noutatea ce urmeaza a fi dezvaluita
lumii.Sfintii Parinti spun ca aici nu este vorba despre bunu-
rile corporale ci despre cele spirituale,ale viitorului;astfel
“apa” este duhul cel nou de viata ,iar “vinul” si “laptele”
indica renasterea mistica.
Versetul al doilea si urmatorul laumresc intentia
autorului.Domnul pregateste o societatea de oamnei care sa
aiba in vedere mai intai cele desfatatoare de suflet,iar grija
de trebuintele fizice sa cad pe planul al doilea.
“Iata,marturie l-am pus popoarelor,domn si
poruncitor peste neamuri”(v4)
David cel ideal se numeste “marturie” pentru ca va
marturisi despre adevar,va fi auzit si vazut.Activitatea sa
este publica,iar persoana sa este reala si nicidecum nu este o
creatie a fanteziei.
“Iata!Popoare pe care nu le-ai cunoscut si natiuni
pe care nu le-ai stiut!La tine vor veni,pentru Domnul
Dumnezeul tau si pentru Sfantul lui Israil!” (v5)
“Iata”interjectia da o structura festiva gandirii.
“Sfantul lui” ii datoreaza popoarele unirea cea mare;unde
vin invitate prin predica directa,altele vin manate de gandul
manturirii.
“Cautai pe Domnul pana Il aflati,strigati-L pana
este aproape” (v6)
“Cautarea” porneste de la rationamnetul ca omul
trebuie sa-si lege viata insolubil de Dumnezeu,de aceea
accentual cade aici pe rezultatul cautarui.Ea trebuie sa fie
staruitoare,astfel se indeparteaza din suflet,iar readucerea
Lui in minte devine mai grea sau imposibil.
“Sa-si lase cel necredincios caile sale si cel pacatos
gandurile sale si sa vie la Domnul si se va indura de el si la
Dumnezeul nostrru va avea bogata rasplata!” (v7)
Se observa aici foarte bine un apel la pocainta,apel
ce va fi rasplatit numai daca “vine Domnul”.”Cel necredin-
cios”;”cel pacatos” si cel cu ganduri necurate nu se poate
bucura de vrednicia de a afla pe Domnul.Posibiliatea aceasta
le este data numai celor care au o mentalitate indrumatoare
spre o traire sufleteaca.O rasplata dreapta va fi urmarea
logica a acestei trairi.
“Caci nu sunt gandurile Mele ca si gandurile
voastre si nu sunt caile Mele ca si caile voastre,zice
Domnul” (v8)
Omul poate apuca pe caile dumnezesti,numai un
graunte de vointa fiind necesar.El se regaseste in dumneze-
ire prin actele sale de credinta,regasire ce deocamdata il
dezintereseaza pe Israel.
“Caci cat de departe este cerul de pamant asa de
departe sunt caile Mele de caile voastre si gandurile Mele
de gandurile voastre” (v9)
Aici se precizeaza deosebirea dintre omul pacatos si
Dumnezeu;omul pacatos niciodata nu poate sa-l regaseasca
pe Dumnezeu.
“Caci precum coboara ploaia si zapada din cer si
acolo nu se mai intoarce,pana nu adapa pamantul si il
odrasleste,il inverseste(..),asa este si cuvantul Meu,care iese
din gura Mea,el nu se mai reintoarce la Mine(..)pana ce nu
se va plini ce am voit.” (v10)
Zapada si ploia nu se mai ridica spre inaltime de
unde au coborat decat intr-o forma noua si dupa ce si-au
revarsat continutul binefacator asupra pamantului;tot asa
sporeste Dumnezeu fortele vitale,acolo unde este prezent
prin darurile Sale.
16. “Lumineaza-te,lumineaza-te,Ierusalime,ca vine
lumina ta si slava Domnului peste tine a rasarit!”(60,1).
Isaia da slava cetatii sfinte,adica Ierusalimului.Ea
este imbracata in haina stralucitoare pentru ca s-a sfarsit cu
umilintele din trecut.Ierusalimul,personificat,se ridica din
intunericul umilintei.El va fi lminat,soarele care-l lumineaza
va fi Insusi Dumnezeu,care pentrru Sion veni-va ca un
mantuitor.
17. Un alt text messianic il intalnim in capitolul 61
in primul verset despre Doctorul Trupurilor si al
sufletelor:’’Duhul Domnului este peste mine,ca Domnul M-
a uns sa binevestec saracilor,m-a trimis sa vindec pe cei cu
inima zdrobita,sa propovaduiesc celor robiti slobozire si
celor prinsi in razboi libertate.”
Vorbitorul din acest verset este sluga Domnului.
Acesta poate fi numita si ideea “evanghelizarii saracilor”
In epoca sa.Mesia nu are preferinte fata de nimeni,
epoca este un fel de an de provilegii pentru toti.Insa acei
care vor impiedica mantuirea omului din robia suferintei,vor
fi pedepsiti de Domnul.

6. Concluzii
Profetul Isaia a desfasurat o activitate remarcabila in
viata politica a tarii sale,dar misiunea sa principala a fost
aceea de a se afce interpretul lui Dumnezeu catre credincio-
sii israeliti.Prin descoperirile ce le-a avut,el a aratat pe
Dumnezeu cel adevarat,a scos in evidenta insusirile Sale si
indeosebi raporturile Lui cu lumea reprezentata prin poporul
ales.In centrul gandirii sale teologice se afla cea mai innalta
conceptie despre Dumnezeu,care se rezuma de fapt in
repetarea cuvintului “Sfant”(v 6). Isaia a ramas cel mai mare
profet pentru faptul ca a prezis cu atata claritate venirea lui
Mesia si instaurarea imparatiei Sale.

S-ar putea să vă placă și