Ruptura față de arta vechilor timpuri a dus la noi manifestări artistice.

Ritmul epocii
trebuia parcurs, astfel că arta va urma un curs avangardist, apărând noi tehnici și subiecte.
Dacă până în momentul acela arta reprezenta doar ceea ce se putea vedea, o redare fidelă
a unei realități, mai mult sau mai puțin, noua artă permitea artiștilor să o interpreteze după
simțămintele fiecăruia. Deși există multe curente diferite, în funcție de contextul fiecăruia, arta
este precursoare, devenind un subiect personal, o emoție pe care artistul dorește a o transmite.
Termenul experiment, în mare parte, mă duce cu gândul la performance, însă până acolo,
arta experimentală a avut periodele sale, pornind de la expresionism, cu al său negru primitiv,
până în zilele noastre când arta este imaterializată.