Sunteți pe pagina 1din 60

În anul 1679 domnul Şerban Cantacuzino a construit pe dealul


Cotrocenilor o mănăstire la care s-a lucrat 2 ani.
Construcţia afost continuată de Constantin Brâncoveanu, care
poposea deseori aici.
Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862, a transformat mănăstirea în
reşedinţă domnească de vară.
La începutul domniei , Principele Carol I de România, primeşte
ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni şi se
hotărăşte să construiască un palat care să fie şi reşedinţa oficială la
Bucureşti.
Primul arhitect al viitorului palat a fost Paul Gottereau şi
planurile edificiului au fost realizate de el în stil clasic elveţian.
În mai 1883 se dărâmă casele domneşti şi se obţine creditul de 1
700 000 de lei pentru construcţia palatului.
Construcţia palatului a început în anul 1888.Grigore
Cerchez,arhitectul român a conceput aripa de nord în stil naţional
românesc,adăugând o sală mare cu o terasă deasupra şi două foişoare
cu coloane(unul fiind o replică a faimosului foişor de la mănăstirea
Horezu).
În 1896 Principesa Maria şi Principele Ferdinand s-au mutat aici la
Cotroceni.
Holul de onoare aminteşte de Opera din Paris realizată de Charles
Garnier în stil neoclasic francez. Un lung coridor duce la primul etaj
către prima încăpere –Sufrageria germană- decorată în stil
neorenaşcentist german şi restaurată de Gottereau.
Sala de vânătoare-este în stil neorenaşcentist italian şi este
urmată de -Salonul florilor renumit prin decoraţiunile murale.
În vecinătatea lui se află Cabinetul de lucru -Biblioteca, (fără
lucrări de restaurare).În epocă ,biblioteca regelui Ferdinand avea un
bogat fond de carte de botanică.
Marele salon de recepţie –este amenajat între anii 1925-1926 de
Grigore Cerchez în stil neoromânesc şi se învecinează cu Sufrageria
regală-.
La etajul a- II-lea se pot vedea apartamentele regale-dormitoarele
şi sufrageria în stilul neorenaşterii germane.
Salonul oriental- a fost iniţial folosit ca atelier de pictură şi
pirogravură de Regina Maria.
În 1994 Muzeul a primit premiul European Museum of the year
Award (organism al Consiliului Europei) special Commendation
1994.
Cuhnia fostei mănăstiri
Intrarea oficiala
Salonul Ambasadorilor
Salonul Albastru
Salonul Albastru – vitralii reprezentand figuri de domnitori romani
Biroul Prezidential
Sala sedintelor CSAT
Salonul Albastru
Galeria domnitorilor
Sala Unirii – cea mai mare incapere din palat, folosita pentru ceremonii
oficiale
Sala Unirii
– tavan cu vitralii
reprezentand stemele
Moldovei, Transilvaniei
si Tarii Romanesti
Sala Unirii
Salon oriental
Sufrageria regală
Sala de spectacole
Loja prezidentiala in Sala de spectacole
Dormitorul reginei Maria.
Dormitor stil rococo
Scara monumentala care desparte Corpul Administrativ Prezidential
de Muzeul National Cotroceni
Holul de onoare
Camera germană
Camera germana
Sala trofeelor de vanatoare
Salonul florilor
Pianul reginei Elisabeta
Intrarea in biblioteca
Biblioteca Regelui Ferdinand
Marele salon de receptii – sabia de parada a lui A.I.Cuza
Marele salon de receptii
Marele salon de receptii
Decoratiuni de inspiratie brancoveneasca
Balustrada si ferestre in stil brancovenesc
Regele Carol I Regina Elisabeta
al României a României

Regele Ferdinand Regina Maria


al României a României