PROIECT DE CERCETARE
Gegu Diana
PROIECTUL CERCETĂRII
2
Planul cercetării
1. Scopul cercetării
2. Obiectivele cercetării
3. Ipoteza cercetării
4. Variabilele cercetării
5. Coordonatele majore ale cercetării
6. Etapele investigaţiei
Etapa preexperimentală/constatativă
Etapa experimentului formativ
Etapa postexperimentală
7. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor. Concluzii
7.1. Scopul cercetării.
Aplicarea învăţării prin stimularea creativităţii este benefică pentru faptul că asigură formarea
unei gândiri flexibile, divergente şi fluente, iar metodele utilizate stimulează participarea
activă şi deplină, psihică şi fizică, individuală şi colectivă a elevilor în procesul instructiv-
educativ.
3
7.3. Ipoteza cercetării
Ipoteza de lucru ar fi: dacă voi utiliza metode şi tehnici de stimulare a creativităţii individuale
şi de grup în cadrul lecţiilor de limba şi literatura română, creând o atmosferă de lucru
permisivă, acestea vor determina dezvoltarea, activizarea şi îmbogăţirea vocabularului activ
al elevilor, dezvoltarea exprimării orale şi scrise, educarea capacităţilor creatoare şi originale
în găsirea de soluţii la o sarcină dată, antrenarea lor în discuţii libere, deschise, creative,
precum şi dezvoltarea mecanismelor cognitive superioare: gândire, memorie, imaginaţie.
Acest lucru va fi benefic şi pentru celelalte discipline de studiu, pentru dezvoltarea unor
trăsături pozitive de caracter şi formarea personalităţii copilului.
7.4. Variabilele cercetării
7.5. Coordonate majore ale cercetării:
Cercetarea s-a desfăşurat pe o perioadă de 3 luni, între 15 noiembrie 2016 şi 15 februarie
2017.
Eşantionul de participanţi:
Eşantionul experimental: clasa a III-a A, Şcoala Gimnazială Nr.1, format din 26 elevi, 10
băieţi şi 16 fete.
4
Eşantionul de control: clasa a III-a B, Şcoala Gimnazială Nr.2, format din 22 elevi, 16 băieţi
şi 6 fete.
Eşantionul de conţinut:
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română, clasa a III-a.
Unităţi de învăţare: Ţara
Tradiţii şi obiceiuri
Iarna
Metodologia cercetării
Metodele didactice pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă
principalelor cerinţe ale unei investigaţii şi să preîntâmpine eventualele erori de investigare şi
prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care
am plecat am folosit un sistem metodologic compus din:
metoda anchetei;
metoda autoobservaţiei;
metoda observaţiei sistematice;
metoda analizei produselor activităţii;
metoda experimentului psihopedagogic / didactic, colectiv, de durată medie,
desfăşurat în trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală.
Instrumente de cercetare
Pentru a obţine informaţii în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunoştinţe şi
competenţe ale acestora, cu comportamentele şi gradul de implicare al lor în procesul
educativ, am folosit ca instrumente de cercetare:
- testele pedagogice de cunoştinţe;
- fişele de lucru;
- chestionarul.
Aceste instrumente, în marea lor majoritate, au fost preluate şi adaptate conţinuturilor
vehiculate, particularităţilor elevilor şi obiectivelor vizate.
7.6. Etapele investigaţiei
7.6.1. Etapa experimentală/constatativă
Are rolul de a stabili nivelul existent în momentul iniţierii experimentului psihopedagogic,
atât la eşantionul experimental, cât şi la cel de control.
5
Testul aplicat a cuprins itemi care vizau în mod special originalitatea elevilor, fluenţa şi
flexibilitatea în exprimare şi imaginaţia creatoare.
Test iniţial
Data: 15 noiembrie 2016
Clasele: a III-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: „La început de drum…”
Scopul: cunoaşterea potenţialului creativ al elevilor
1. Alcătuiţi câte o propoziţie cu opusul cuvintelor: surâs, educat, vorbeşte. (1p)
a)……………………
b)……………………
c)…………………..
2. Completează versurile cu cuvinte potrivite. Dezleagă apoi ghicitoarea. (1p)
„Un vulpoi viclean spunea
Că-n ogradă şef s-ar vrea.
Un cocoş mi-a zis discret:
Să nu-l pui, că e ………………..”
4. Explică sensurile cuvintelor subliniate: (1p)
…………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………..…
Aprecierea compunerilor se va face după următoarele criterii:
Scrierea titlului compunerii 0,25p
Aşezarea corectă a textului în pagină 0,25p
Respectarea alineatelor corespunzătore celor trei părţi 0,25p
Prezentarea acţiunilor într-o ordine firească 1p
Folosirea celor trei expresii frumoase impuse prin cerinţe 1p
Scrisul citeţ 0,25p
Scrierea corectă a cuvintelor 1p
Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii elevilor aplicate în perioada experimentală la
limba şi literatura română-exemple:
1. Brainstorming-ul : “furtună în creier”
În evocare, la începutul unităţii de învăţare “Ţara,” elevii au fost solicitaţi să noteze la ce se
gândesc când aud cuvântul “ţară” ;
2. Ciorchinele :
Am aplicat această metodă la începutul unităţii de învăţare “Tradiţii şi obiceiuri” şi pentru
sistematizarea ortogramelor ia/i-a, i-au/ iau.
3. Cubul:
În reflecţie, în cadrul lecţiei “Pomul de Crăciun” de I. Al. Brătescu-Voineşti, elevii au avut ca
sarcini de lucru:
Descrie bradul;
8
3. Pălăria verde: generează ideile noi - Găsesc noi modalităţi prin care
negustorul şi-ar fi putut adăposti avutul.
5. Metoda cadranelor:
Pentru realizarea acestei metode am distribuit elevilor fişe , împărţite în patru cadrane – lecţia
“Pomul de Crăciun”, cu următoarele sarcini de lucru:
1. Idei principale;
2. Alcătuiţi enunţuri cu ajutorul ortogramelor: s-au/sau.;
3. Procedeul recăutării;
4. Desen.
6. Diagrama Venn Euler:
Am solicitat elevilor să realizeze paralela dintre textele „În Ajunul Anului Nou” după Fănuş
Neagu şi “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
7. Explozia stelară:
Am aplicat această metodă la lecţia “Condeiele lui Vodă”, elevii trebuind să formuleze cât
mai multe întrebări pe marginea textului plecând de la cuvântul de bază scris pe steluţă.
UNDE ?
CÂND ?
9
CINE ?
CE ?
DE CE ?
8. Ştiu-vreau să ştiu-am aflat:
Am utilizat această metodă în evocare, la lecţia “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă,
solicitând elevilor să noteze în prima rubrică tot ce ştiu despre autor, în cea de-a doua rubrică
ce ar vrea să ştie, iar în reflecţie elevii au notat toate datele însuşite despre Ion Creangă.
9. Reţeaua discuţiilor:
Sarcina de lucru a fost să aducă argumente în favoarea şi contra lui Nică cu privire la plecarea
lui de acasă la urat fără ştirea părinţilor.
10. Reţeaua personajelor:
Am aplicat această metodă pentru a caracteriza personajul principal din lecţia “Stejarul din
Borzeşti” de Eusebiu Camilar.
11. Jurnalul dublu
După studierea textului liric “Iarna” de Nicolae Labiş, pentru a surprinde tablourile poeziei şi
a investiga textul am considerat că „Jurnalul dublu” este o metodă eficientă.
12. Cvintetul:
Am utilizat această metodă îndrăgită de elevi pentru a realiza feedback-ul ideilor,
sentimentelor, convingerilor elevilor sau pentru a caracteriza un personaj literar.
Jocul didactic –
În etapa experimentului formativ am aplicat ca metodă şi jocurile didactice.
Exemplu:
“Cuvântul interzis”
- Scopul acestui joc este dezvoltarea vocabularului elevilor, a imaginaţiei creatoare;
- Sarcina de lucru –elevii trebuie să răspundă la întrebări, fără să folosească un cuvânt care s-
a stabilit că e interzis (ex. iarnă).
Alte jocuri didactice utilizate au fost: “Strategia alfabetului”, “Eu spun una, tu spui multe”,
„Dacă nu-i aşa, cum e?”, “Pot însemna şi altceva?”, “Ce ştii despre mine?” etc.
Din categoria tehnicilor de stimulare a creativităţii am utilizat dramatizările, jocurile de rol,
compunere de poezii, completare de rebusuri, schimbarea finalului unui text, utilizarea de
10
expresii neobişnuite, completarea unor rime, realizarea de dialoguri, prilej cu care elevii au
fost puşi în situaţii imprevizibile, fiind nevoiţi să apeleze la fantezia şi imaginaţia lor.
De exemplu:
- un dialog între Mircea cel Bătrân şi Baiazid;
- un dialog între un brad şi un om venit să-l taie;
- un dialog între un copil şi Moş Crăciun;
- un dialog cu un fulg de nea;
- “Întâlnirea cu Zâna Iarna”.
În continuare prezint câteva exemple de compuneri realizate de elevi în spiritul metodelor de
stimulare a creativităţii.
Tablouri – poezia „Uite, vine Moş Crăciun”, de Otilia Cazimir.
După fiecare unitate de învăţare parcursă în manieră activă şi interactivă, la clasa
experimentală a avut loc o recapitulare finală, însoţită de câte o evaluare formativă.
Compararea rezultatelor obţinute la pretest şi la testele formative indică o uşoară creştere a
rezultatelor obţinute de elevi, ceea ce mă motivează în plus pentru a continua procesul
experimental.
Am constatat de asemenea o îmbunătăţire a relaţiilor dintre elevi, o mai bună colaborare şi o
responsabilizare în ceea ce priveşte spiritul de echipă, de asemenea am observat că elevii
manifestă interes şi deschidere pentru acele activităţi didactice în care ei se pot manifesta
liber , fără constrângeri şi fără teama de a fi criticaţi şi ridiculizaţi.
7.6.3. Etapa experimentală/finală
Etapa experimentală a cercetării a constat în administrarea unei probe de evaluare finală,
identică pentru cele două clase: experimentală şi de control.
Test final
Data: 14 februarie 2017
Clasele: a III-a A şi B
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: „Cât sunt de creativ ?…”
Scopul: cunoaşterea potenţialului creativ al elevilor
1. Scrie verbe cu fiecare literă a cuvântului „iarna” . (2 p)
Ex: iubeşte, ară, etc.
2. Găseşte corespondenţi specifici fiecărei litere ce alcătuieşte denumirea anotimpului
„iarna” (2 p)
Ex: I A R N A
11
„Hărnicuţa gospodină
Strânge zahăr din grădină
Şi din floarea minunată
Miere face de îndată.”
……………………………………………..
………………………………………………
……………………………………………..
………………………………………………
4. Găseşte cinci cuvinte care, citite de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga,
reprezintă acelaşi cuvânt. (2 p)
……………………………………………………………..
5. Creează rime pentru cuvintele: arici, vântul, păsărică, umbroase, soare, drum, vitrină
(3 p)
6. Aşază lângă cuvintele date alte cuvinte care să exprime acţiuni făcute de om (2p)
Ex: Soarele râde.
Vântul _____________.
Luna _______________.
Pădurea _____________.
Păsările _____________.
7. Transformaţi-vă în Ilene Cosânzene (fetele) şi în Feţi - Frumoşi (băieţii) şi descrieţi-
vă, în câteva rânduri înfăţişarea şi puterile pe care le aveţi (7 p).
CALIFICATIVE Nr. elevi cls. Procente Nr. elevi clasa de control Procente
exp. (26) (22)
FB 18 69 % 12 55 %
B 6 23 % 6 27 %
S 2 8% 4 18 %
I 0 0% 0 0%
7.7. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor. Concluzii
Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute indică o tendinţă pozitivă de ameliorare a
rezultatelor şcolare ale elevilor, în favoare grupei experimentale, care nu poate fi pusă
exclusiv pe seama dezvoltării psihice şi fizice a elevilor, fapt ce îmi permite să afirm că
ipoteza propusă de mine spre cercetare se confirmă.
Fig. 7. 4. Distribuţia calificativelor clasa experimentală
Fig. 7.5. Distribuţia calificativelor clasa de control
Prin aplicarea sistematică a metodelor şi tehnicilor interactive în cadrul lecţiilor de limba şi
literatura română am sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor, în
activizarea şi nuanţarea vocabularului, s-a îmbunătăţit relaţia învăţător-elev într-una modernă
şi democratică, elevii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare,
colaborare şi ajutor reciproc.
A fost încurajată iniţiativa elevilor la lecţie, adresarea de întrebări, fiind înlăturată teama de a
nu greşi, iar pe parcurs elevii s-au familiarizat cu metodele şi denumirile lor, au înţeles
eficienţa lor şi paşii care trebuie urmaţi pentru realizarea acestora.
Folosind metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii, atât individual, frontal cât şi pe
grupe, am constat următoarele:
elevii îşi însuşesc mai uşor noile cunoştinţe;
creşte încrederea că pot să decodifice şi să înţeleagă conţinuturile, atât pe cont propriu
cât şi în grup;
13