Fișă de documentare

Metabolismul lipidelor
Metabolismul lipidelor la plante

Este strâns legată de metabolismul glucidelor. Prin reducerea aldehidelor fosfoglicerice, se

formează glicerina. Din substanțe care conțin doi atomi de carbon (acid acetic) se formează
acizii grași saturați, care devin nesaturați prin dehidrogenare.

Prin intermediul lipazelor celula vie sintetizează din glicerină și acizi grași, lipide.

Metabolismul lipidelor la animale

În orgnismul animal, lipidele provin fie din alimente ingerate, fie din transformarea
glucidelor sau chiar a protidelor.

Digestia și absorbția- o dată ajunse în organism lipidele sunt hidrolizate de enzimele secretate
de stomac și pancreas. Sub acțiunea sărurilor biliare, grăsimile sunt emulsionate, apoi sunt
degradate de lipazele gastrice și pancreatice. Prin hidroliză sunt absorbiți prin peretele
intestinal și transportați de limfă și sânge în ficat, unde are loc metabolismul lor.

O parte din grăsimi se depozitează în ficat, iar cea mai mare parte sunt transportate în
țesutul adipos, unde sunt utilizate în funcție de necesitățile organismului.

Catabolismul lipidelor- Acizii grași și glicerina, rezultate prin hidroliza grăsimilor, suferă o
serie de oxidări. Prin oxidare, acizii grași sunt transformați în acid actic și în acizi grași cu
moleculă mai mică. Glicerina este oxidată în aldehidă glicerică, apoi în acid piruvic.

Anabolismul lipidelor- Acizii grași și glicerina rezultați din metabolismul intermediar se

esterifică din nou, în celule, transformându-se în lipide specifice organismului.

Lipdele rezultă și din transformarea glucidelor și a protidelor, de asemenea au un important

rol energetic-9,3 kcal.

Metabolismul protidelor
Metabolismul protidelor la plante

Plantele au capacitatea de a sintetiza toți aminoacizii care formează moleculele protidelor,

pornind de la substanțe azotoase anorganice: amoniac și azotați.

Amoniacul existent în sol reacționează cu acizii alfa cetonici, rezulati prin degradarea
glucidelor formând aminoacizii.

Aminoacizii formați se condensează și trec în protide.

Metabolismul la animale
 Spre deosebire de plante, organismul animal nu poate sintetiza aminoacizii din compușii
azotați organici. Din acest motiv este nevoit sa și-i procure din alimente sau prin
transformarea acestor substanțe.

Digestia și absorbția protidelor

În cavitatea bucală protidele nu sunt transformate, deoarece saliva nu conține enzime

proteolitice.

În stomac acționează pepsina, iar în intestinul subțire tripsina, secretată de pancreas și

peptidazele. Transformarile care au loc sunt schematizate astfel:

- În stomac: proteinele native prin pepsină sunt transformate în peptone

- În intestinul subțire: peptonele prin tripsine sunt transformate în peptide si apoi în
aminoacizi.
Aceștia sunt absorbiți în sânge, la nivelul intestinului subțire.

Catabolismul protidelor

Aminoacizii rezultați din digestia proteinelor sunt transportați pe cale sanguină în ficat. Cea
mai mare parte din ei sunt reținuți aici și dazaminați rezultând glucoza. Aceasta poate fi
scindată, stocată sub formă de glicogen sau poate fi transformată în grăsime.

În metabolismul proteinelor este posibilă sinteza de noi aminoacizi sub forma

transaminazelor.

Aminoacizii pot fi decarboxilați, sub acțiunea enzimelor specifice, secretate de bacteriile

de putrefacție.

Biosinteza protidelor

Biosinteza protidelor este un proces complex la care participă acizii nucleici ADN și ARN și
care se realizează în ribozomi.