BIOMECANICA

MIOMANDIBULARA
AN I – MD
03.05.2017
 BIOMECANICA MIOMANDIBULARA

 Maxilarul superior
 Maxilarul inferior
 Relaţii funcţionale inter-maxilare
◦ relaţia de postură
◦ relaţia centrică
◦ relaţia de ocluzie
◦ relația de intercuspidare maximă
 Elementele structurale ale articulaţiei temporo-mandibulare
BIOMECANICA MIOMANDIBULARA
• Mușchii mobilizatori ai mandibulei și acțiunile lor
• Biomecanica articulaţiilor temporo-mandibulare
• Sisteme de pîrghii osteo-articulare mandibulare
• Mişcările condililor mandibulari (biomecanica
miscarilor articulare)
• Mișcări de rotație
• Mișcări de translație
• Mișcările mandibulare
• Miscarile masticatorii. Ciclul masticator.
• Concluzii
Aparatul dento-maxilar (ADM)
 Aparatul dento-maxilar - țesuturi și organe, diferite din
punct de vedere anatomic; armonizate morfologic
îndeplinirii funcțiilor de masticație, deglutiție, fonație și
fizionomie.
 Elementele constitutive :
 oasele maxilare
 articulațiile temporo-mandibulare (A.T.M)
 musculatura aparatului dento-maxilar: mușchii mobilizatori ai mandibulei,
mușchii oro-faciali (mușchii mimicii) și musculatura limbii
 dinții
 glandele salivare
 mucoasa cavității bucale,, cavitatea bucală.
 MAXILARELE. ARTICULATIA
TEMPORO-MANDIBULARA
 MAXILARUL SUPERIOR
- corp
- patru apofize:apofiza alveolară, frontala, zigomatica si
palatinală.
Unitate anatomo-funcţională particulara- două tipuri de
os: osul maxilar propriu-zis şi osul alveolar.
 MANDIBULA
 Corp -potcoavă :fețe (externă, internă), porțiuni (superioară - porțiunea alveolară, inferioară -
baza mandibulei), margini (inferioară, superioară); pe marginea superioară (arcada alveolară
inferioară) se află dinții mandibulari.
 Ramuri- lame patrulatere îndreptate oblic în sus și inapoi
ARTICULATIA TEMPORO MANDIBULARA

(ATM este o diartroza

cu mobilitate mare
datrorata
- rotatiilor condililor
mandibulari pe
meniscul articular
- translatiei condililor
pe panta tuberculilor
articulari)
ARTICULATIA TEMPORO MANDIBULARA
 ATM parte a ADM; legatura dintre osul temporal si mandibula;
Rol în :
 digestia bucală
 fonaţie
 deglutiţie
 conturarea fizionomiei
◦ - articulaţie condiliana
ATM alcatuire
Elem craniene -cavitatea glenoidă
a osului temporal
Elem mandibulare -condilul mandibulei
Elem comune -disc, capsula art, ligamente
ELEMENTE CRANIENE

CAVITATEA GLENOIDA-fosa mandibulară

ELEMENTE MANDIBULARE

CONDILUL MANDIBULEI
extremitatea superioară a apofizei condiliene
forma unui trunchi de con cu baza mare orientată superior;

2 versanti: ant, post

DISCUL ARTICULAR
Spaţiul dintre cele două suprafeţe osoase ale ATM =
discul articular- formaţiune fibro-cartilaginoasă (formă
de lentilă biconcavă);
CAPSULA ARTICULARA
Membrană conjunctivă, conică, baza mare (baza craniului), vârful la
nivelul colului condilian;
-leagă componentele osoase ale articulaţiei;
-delimitează compartimentele articulare;
-susţine membrana sinovială şi menţine intraarticular lichidul sinovial;
-sediul unor terminaţii nervoase;
-asigură continuitatea inserţiilor musculare la nivelul discului;
-nu interferă cu mişcările articulare.
LIGAMENTE
- lateral –scurt,gros

-mijloc de intarire a capsulei articulare

- medial-inconstant,subtire

- sfenomandibular

- stilomandibular
RELATII INTERMAXILARE
Rapoartele intermaxilare sunt evaluate prin
pozitiile de referinta ce le poate avea
mandibula in conditii fiziologice
 RELATIA DE POSTURA

 RELATIA DE INTERCUSPIDARE MAXIMA

 RELATIA CENTRICA

 RELATIA DE OCLUZIE
RELATII INTERMAXILARE- RELATIA DE POSTURA

 Pozitia de repaus fiziologic

REPERE:
- inocluzie
- distanta dintre dinti
- poz de echilibru tonic
- pozitia usor anterioara a condililor
FACTORI in realiz RP:
-pres negat din co
-elast+vascozit
-tonusul muscular de repaus permanent
FACTORI care modifica RP
 RELATII INTERMAXILARE
RELATIA DE INTERCUSPIDARE MAXIMA

 Inchid maxima a gurii cu AD avand

un numar maxim de puncte in contact
 Efectele RIM
-stabilitate si pozitie normala a Mb/ Mx
-condili Mb mentinuti in pozitie normala
-mentine dimensiunea verticala normala
RIM –pozitie reflex invatata
- apare dupa eruptia dintilor
- generata de impulsuri ocluzive
RELATII INTERMAXILARE-DIMENSIUNEA VERTICALA

Distanta in sens vertical dintre Mb si maxil superior

- Evaluare: distanta punct mobil mandibular
(GNATION) - punct fix maxilar superior
(SUBNAZAL)
Clasificarea DV
DV – IM
DV – RC
DV – RP
DEFINESTE
- Pozitia adecvata a condililor mandibulari
- Starea de contractie a muschilor
- Rapoartele dintre AD
MODIFICARE
Disfct
Proteze
Edentatie
 RELATII INTERMAXILARE- RELATIA CENTRICA
condilii mb situati simetric; ocupa pozitia cea mai inalta si posterioara
(nefortata) in cav glenoide
 STRICT raporturi Mb-Mx
 Cea mai cst pozitie in tp
vietii
Legatura RC-IM
POINT- CENTRIC (10-12%)
LONG-CENTRIC (85-90%)
 RELATII INTERMAXILARE- RELATIA DE OCLUZIE

 raportul de contact intre cele 2 AD in cond statice si

dinamice depasind raporturile stricte dento-dentare isi
incadrandu-se in acelasi timp in domeniul relatiilor
intermaxilare

 Platforma ocluzala-reliefuri neregulate datorita

existentei cuspizilor si fatetelor intercuspidiene

 Planul de ocluzie – supraf virtuala

 Tipuri: centrica, functionala, habituala

 MUSCHII MOBILIZATORI AI
MANDIBULEI
 Ridicare – m. temporal, maseter, pterig.
intern
 Coborare – digastric (princip), milo-
hioidieni, geniohioidieni, pielosul gatului
 Propulsie – pterigoidieni (e,i), temporal,
maseter
 Retropulsie – temporali, suprahioidiení,
maseteri
 Lateropulsie dreapta/stanga
 Muschiul temporal

 Are trei fascicule, actiunea sa

de ridicator realizandu-se prin
fasciculul mijlociu (cu insertie pe linia curba
temporala de pe osul parietal)

Cele doua fascicule -> tendon comun -> apofiza

coronoida mandibulara.
Inervatia: N. maxilar inferior, prin 3 ramuri.
Muschiul maseter
EXCLUSIV ridicator
 Are 2 fascicule,
antero-extern(superficial)
si profund, ambele se
insera pe fata inferioara a arcadei zigomatice in partea
superioara, dar in locuri diferite, si au insertii diferite pe
mandibula.
In– nervul temporomaseterin
 Pterigoidianul intern

- ridicator, accesor propulsor al

mandibulei

Inervatie: nervul pterigoidian.

Muschii coboratori ai mandibulei
 Burta anterioara a digastricului –
principal
 Accesori
◦ Milohioidieni
◦ Geniohioidieni
◦ Subhiodieni
◦ Suprahioidieni
 B.A.D – inervatie din trigemen, coboara mandibula si ridica osul
hioid
 B.P.D. – inervatie din nervul facial, ridica osul hioid si are si actiune
retractoare
 Muschii propulsori
Muschii pterigoidieni externi
(cand se contracta simultan)

Muschiul pterigoidian intern sau

muschiul propulsator accesoriu
Muschii pterigoidieni externi
Isi au originea la baza craniului
prin 2 fascicole:
a) Unul superior-SFENOIDAL
b) Unul inferior-PTERIGOIDIAN

Fascicolul sfenoidal se insera

pe fata externa a aripii mari a
sfenoidului ,dedesubtul
crestei sfeno-temporale.

Fascicolul pterigoidian se
insera pe fata externa aripii
externe a apofizei pterigoide
si pe apofiza piramidala a
palatinului.De aici se
indreapta orizontal si se prind
printr-un tendon unic pe
foseta antero interna a colului
condilului mandibular pe
meniscul articular si pe
capsula.
Muschiul pterigoidian intern

Pe fata interna a mandibulei si se

insera superior pe toata groapa
pterigoida ,adica pe fetele aripilor
care privesc spre groapa si pe
fundul gropii(sub foseta scafoida)
si pe apofiza piramidala a
palatinului.

De aici fibrele se indreapta oblic in

joc ,inapoi si inafara si se fixeaza
pe partea inferioara a fetei interne
a ramurei ascendente a mandibulei
si pe fata interna a unghiului
mandibular.
Muschii Diductori (lateralitatea)

 DIDUCTIA – miscare complexa pe

care o efectueaza mandibula

 Muschii cu actiune diductoare sunt

pterigoidienii ext (contractie alternativa
stanga/dreapta
BIOMECANICA ATM-
PARGHII OSTEO-ARTICULARE
 Doua oase vecine ce se articuleaza printr-
o articulatie mobila ( de tipul diartrozelor)
formeaza un cuplu cinematic in care unul
din cele doua oase executa rotatii in jurul
unor axe,translatii in anumite planuri si pe
anumite directii.

 Daca cele doua oase sunt legate printr-un

muschi,se realizeaza o parghie osoasa.
 Forta mecanica a parghiilor osteoarticulare :

Fx1=Rxr

 F=forta
 1=bratul fortei
 R=rezistenta
 r = bratul rezistentei
 Sistemul parghiilor osteoarticulare

 Forta activa – muschiul care se contracta si

mobilizeaza segmentul osos

 Forta de rezistenta – greutatea segmentului

osos si sarcina exterioara deplasata

 Punctul de sprijin fix – axul biomecanic al

miscarii; aflat in articulatia ce leaga cele
doua oase
 Sistemul parghiilor osteoarticulare

Gr. I ( echilibru ) – punctul de sprijin la mijloc

Gr. II ( forta ) - punctul de aplicare a fortei de

rezistenta la mijloc

Gr. III ( viteza ) - punctul de aplicare a fortei

active la mijloc
 Sisteme de pârghii maxilare
(osteo-articulare mandibulare)

Pârghii fiziologice:
- Pârghia de ordinul III (R-F-S)
- Pârghia de ordinul II (S-R-F)
MISCARILE MANDIBULARE
 Planuri de referinta a misc mandibul

 Directii (axe)
Biomecanica miscarilor articulare
 axe de rotatie ale
condililor

 axul transversal (bicondilian,

orizontal),care trece prin cei
doi condili mandibulari;

 axul vertical;

 axul sagital,care trece prin

centrul unui condil sau putin
lateral de acesta.

 Cele trei axe de rotatie sunt

perpendiculare unul pe celalalt
si se pot intersecta in acelasi
punct .
Biomecanica miscarilor articulare

 Axele mişcărilor de
rotaţie (transver-
sală, verticală şi sa-
gitală) ale condililor
mandibulari în ar-
ticulaţia condilo-
meniscală din ATM
 Rotatia in axul transversal, bicondilian (ax in balama)
este rotatia bilaterala , simetrica, a condililor mandibulari
pe meniscul articular,care se produce in compartimentul
menisco-condilian.

.
 Rotatia in axul vertical permite o miscare in planul
orizontal si pe directie transversala a mandibulei,
realizandu-se miscari de lateralitate, la dreapta sau la
stanga .
 Rotatia se poate produce si in axul sagital,care
trece prin centrul unui condil sau putin lateral de
acesta , perpendicular pe primele doua axe si
prin punctul de intersectie al acestora.
 Miscarea de translatie -a doua modalitate de
miscare
Mandibula poate efectua miscari de:
- coborare
- ridicare
- lateropulsie stg
- lateropulsie dr
- propulsie
- retropulsie
La om miscarile
- sunt complexe –
(combinatie a acestor tipuri)
- posibile datorita
- actiunii muschilor masticatori
- articulatiri temporomandibulare
 Miscarea de coborare a mandibulei

miscare fundamentala,obligatorie pentru efectuarea

- masticatiei
- deglutitiei
- vorbire
-se realizeaza prin comanda voluntara
(deschiderea maxima a gurii =5-6 cm intre
marginile incizale ale incisivilor
frontali superiori si inferiori)
Miscarea de coborare a mandibulei
 Se produce mai întâi – rotația în ax transversal a
cond.(pe meniscul articular)
 Apoi – translația simetrică a cond.împreună cu
meniscul articular
Cond. Se deplasează împreună cu meniscul art. În jos și înainte
pe panta tuberculilor articulari.

 Se ajunge în poziția de translație max.

 Rotația se combină cu translația.
 Corespunzător mișcării cond.în art mandibula se deplasează
în plan sagital pe direcție verticală(descris ca un arc deschis
posterior)
 Mișc.de coborâre - 3 timpi
 coborâre lentă(3-4
mm) pâna la poziția
de repaus
 mand.coboară 20-30
mm,iar mentonul
execută o mișcare de
retragere posterioară
 mand.coboară cu 10-
20 mm,concomitent cu
retragerea post.max a
mentonului.
Mișcarea de ridicare

 Începe din poziția de coborâre

max prin relaxarea bruscă a
mușchilor ptrerigoidieni
 Mand.e trasă în sus și înainte
 În final capul cond. adus în
cavitatea glenoidă.
Miscarea de ridicare a mandibulei
- poate fi voluntara sau reflexa
- se realixeaza prin contractia / relaxarea unor grupuri musculare
- relaxare brusca pterigoidieni externi
suprahioidieni
- contractia m.ridicatori pterigoidieni interni
maseteri
temporali

Începe din poziția de coborâre max prin

relaxarea bruscă a mușchilor ptrerigoidieni
Mand.e trasă în sus și înainte
În final capul cond. adus în cavitatea
glenoidă.
Miscarea de propulsie / retropulsie(retruzie)
Se pot efectua cu / fara contact interdentar (cu gura deschisa)

-propulsia – realizata prin contractia bilaterala simetrica

- pterigoidieni externi
- miscare limitata de ligamentele
- stilomandibulare
- temporomandibulare

-retropulsia (retruzia)=
retragere posterioara cu 1-1,5mm din pozitia
de intercuspidare maxima (inchiderea
maxima a gurii cand arcadele
dentare au maximum de puncte de contact)
Miscarea de lateralitate→ Deplasare maxima = 18-20 mm
- Miscari in plan orizontal:
- lateropulsia dreapta
- lateropulsia stanga

Se realizeaza prin contractia :

- contralaterala si ipsilaterala a unor muschi

Pterigoidieni Temporali
(ext+int) (fb.mijlocii+posterioare)
Temporali Maseteri
(fibre anterioare)
Suprahioidian
Înregistrarea mişcărilor
maxilarului inferior
Miscarile efectuate de catre mandibula
in timpul masticatiei pot fi inregistrate
prin urmarirea traseului efectuat de
punctul interincisiv inferior
- se inregistreaza elipse succesive
cu revenire la punctul de plecare
-Traiectoria constituie un ciclu masticator
- Durata unui ciclu masticator < 1sec
Ciclurile masticatorii prezinta variatii
- individuale
- in functie de aliment
Tehnicile moderne de înregistrare,de rodiocinematografiere sau
din categoria transductoarelor mecanoelectronice,au permis
înregistrarea tridimensională a mișcărilor mandibulei.

 În timpul masticației mandibula execută:

 MIȘCĂRI COMPLEXE MIȘCĂRI CICLICE
CICLURILE MASTICATORII GLISAREA
FINALĂ LA NIVELUL OCLUZIEI
 Un ciclu masticator structura de bază a
miscarilor funcționale ale mandibulei in cursul
masticației

Durata CM=0,5-0,7 sec

Amplitudinea verticală este de cel mult ½ - ¾ din

deschiderea maximă

Viteza cu care se executa CM 7,5 cm/sec

Ciclul masticator

Poziția de
repaus
(poziția
inițială)

Se
Prin mișcări
desfășoară
de glisare în
pe o direcție
plan
predominant
orizontal
verticală
Schema mișcării în plan frontal

1.- faza preparatoare (coborârea

mandibulei),
2.- faza de contact progresiv cu bolul
alimentar (începutul urcării mandibulei),
3.- faza de strivire (etapa de urcare a
punctului incisiv înainte de contactul
interdentar),
4.- faza de măcinare a fragmentului
alimentar,
5.- faza de ocluzie centrată (de
încheiere a ciclului),
6.- faza finală de lateralitate prin
glisare
Înregistrarile grafice în plan sagital=
ciclurile masticatorii sunt mai reduse și
se înscriu in anvelopa mișcărilor
extreme
Analiza acestei arii de deplasare
maximă in plan sagital poate
evidenția diversitatea de miscari ale
mandibulei si pozițiile fundamentale
ale acesteia:
1).RC = relația centrică
2).IM = intercuspidare a
maximă
3).CCP = poziția cap la cap
in propulsie
4).PM = propulsia maximă
5).DM = deschiderea
maximă
6).I = deschiderea gurii in
axa balamă terminală
7).R = repaus
CM se desfașoară pe parcursul-Unui
proces masticator care decurge in 5
faze

CM

F1 - ocluzie F5- formarea

bolului

F2- F3 - adaptarea
F4- execuție
introducere
 Modelul individual de masticație se conservă în timp,chiar
și după pierderea dinților la edentatul parțial și la
edentatul total, și poate fi recunoscut de la o înregistrare
arată că stereotipul individual se stabilește atât la nivel
local ocluzal și articular cat și la nivele mai inalte de reglaj
neuromuscular.

Un anumit tipar de masticație pentru

fiecare individ.
Tipuri masticatorii

În funcție de
raportul dintre Masticatori
frecvență și
durată • Lenți
• Rapizi

În raport cu Masticatori
modul de
distribuire a • Ritmici
CM • Aritmici
GHIDAJUL FIZIOLOGIC
Mişcările mandibulei - ghidate de două
determinante (factori):
 funcţională (determinant mijlociu sau
muscular, ghidare neuro-musculară);
 determinanta anatomică (ghidare locală)
reprezentată de:
-determinantul anterior, antero-lateral şi lateral
(ghidare dentară în toate poziţiile mandibulei cu
contact dento-dentar);
-determinantul posterior (ghidare articulară
asigurată de ATM).
GHIDAJUL FIZIOLOGIC

Ghidajul anterior
miscarea de alunecare a I inf pe fata P a I sup, pornind
de la IM pana la pozitia cap la cap in propulsie;

miscarea de propulsie realizata de incisivi, la care

participa uneori si caninii
- suprafata pe care se face ghidajul “ suprafata de ghidaj
“.
GHIDAJUL FIZIOLOGIC
GHIDAJ LATERAL
(miscarea de lateralitate)

1. Ghidajul canin,

2. Ghidajul antero-lateral,

3. Ghidajul lateral de grup.

Ghidajul canin

- este traseul pe care il parcurge
mandibula atunci cand caninul inferior
aluneca pe fata palatinala a celui superior
pornind de la pozitia de PIM pana la cap la
cap. Acest ghidaj este foarte bine tolerat
functional.
Ghidaj antero-lat/lateral de grup
GHIDAJUL ANTERO-LATERAL
- realizat pe canin + unul sau mai multi dinti
(incisivi)

GHIDAJUL LATERAL DE GRUP

- se realizeaza pe toti dintii cuspidati la nivelul
partii active (lucratoare) cu sau fara participa-rea
caninului.
- in regiunea laterala este obligatorie dezocluzia;
 CONCLUZIE -Implicatii ale
biomecanicii miomandibulare
 Aparatul dentar reprezintă un element de construcţie
arhitectonică şi imagine fizionomică facială de primă
importanţă. Reperul incisiv confirmă simetria prin continuitatea
liniei mediene mandibulare şi maxilare sau dimpotrivă asimetria
prin latero-deviaţia dreaptă/stângă şi malocluzia.
 Rol dezvoltarea armonioasă a oaselor maxilare în corelaţie cu
dezvoltarea dentară.Oasele, inclusiv cele maxilare, sunt
considerate elemente mai reactive şi mai plastice, cu potenţial
de dezvoltare pe durată îndelungată în comparaţie cu dinţii de
exemplu,care înainte de a erupe au deja coroana formată.
 CONCLUZIE - Implicatii ale disfct
biomecanicii miomandibulare
 Modificări ale biomecanicii articulaţiei temporomandibulare -
întâlnite la vârste foarte tinere (20-25 de ani) în directă
legătură cu apariţia edentaţiilor şi persistenţa lor pe o durată
lungă de timp, fapt care dezechilibrează anatomia internă
articulară
 Semne ale bolii articulare cracmente şi crepitaţii la deschiderea
gurii sau în timpul masticaţiei, cu caracter temporar sau
definitiv. A!!!! -durerea la nivelul articulaţiei
 Restaurarea protetică necorespunzătoare sau nefinalizată prin
echilibrare ocluzală - în etiologia modificării biodinamicii
articulaţiei temporomandibulare