CLASA A V-A

PROBLEMA 1

2p
Presupunem că cele 2007 numere naturale nenule sunt distincte.
Atunci, suma lor este mai mare sau egală decât suma primelor 2007 numere naturale 1p
consecutive, adică este mai mare sau egală cu :
2007 ⋅ 2008
1 + 2 + 3 + ... + 2007 = = 2015028 . 2p
2 1p
Cum 2015027<2015028 ⇒ douǎ dintre numerele din suma datǎ sunt egale ⇒ diferenŃa
lor este 0 ⇒ 0 este multiplul oricǎrui numǎr natural nenul.
1p
(0=0.n , pentru orice numǎr natural n)

Obs: Orice altă soluŃie corectă va fi punctată în mod corespunzător.

1
 CLASA A V-A

PROBLEMA 2

Se observǎ cǎ regula de formare a şirului dat este:

a1=2=31-1
a2=8=32-1
2p
a3=26=33-1
............
Al n-lea termen al şirului este an= 3n-1 , unde n este un numǎr natural nenul.
Deci, al 2007-lea termen al şirului va fi a2007=32007-1.
1p

1p
U(an)=U(3n -1) = U(U(3n)-1)
U(34k)=1 ; U(34k+1)=3 ; U(34k+2)=9 ; U(34k+3)=7 , (∀) k ∈ N 2p

Prin urmare, U(a2007)=U(U(32007)-1)=U(U( 3 4⋅501+ 3 )-1)=U(7-1)=6 1p

Obs: Orice altă soluŃie corectă va fi punctată în mod corespunzător.

2
 CLASA A V-A

PROBLEMA 3

a) U(N)=U(12007 + (1.2)2007 + (1.2.3)2007 + ...+ (1.2.3.....2007)2007)=

U(U(12007 )+ U((1.2)2007 )+ U((1.2.3)2007 )+ ...+ U((1.2.3.....2007)2007) 1p
U(1.2.3.4.5)=U(1.2.3.4.5.....n)=0 , pentru orice numǎr natural n, mai mare sau egal cu 5. 1p
Prin urmare, U(N)= U(U(12007 )+ U((1.2)2007 )+ U((1.2.3)2007 )+ U((1.2.3.4)2007 ))=
U(U(12007)+U(22007)+U(62007)+U(42007))=
U(1+8+6+4)=9 2p
In concluzie, baza de numeraŃie b este 9.
1p
b) Transformând numǎrul 2007 (9) din baza 9 în baza 10, obŃinem :
2007(9)=2.93+7=1465. 1p
1p
In concluzie, baza de numeraŃie (c) este 10.

Obs: Orice altă soluŃie corectă va fi punctată în mod corespunzător.

3
 CLASA A V-A

PROBLEMA 4

Ultima cifrǎ a pǎtratului unui numǎr natural nenul ∈ {0;1;4;5;6;9}

Ultima cifrǎ a sumei (a+b)2 + (b-a+7)2 este 7

U((a+b)2) = 1 6
U((b-a+7)2) = 6 1 1p

I) Dacǎ U((a+b)2) = 1 ⇒ a+b ∈ {1;9;11}

I.1. a+b=1 – nu convine, pentru cǎ a şi b sunt cifre , a ≠ 0 şi b>a

I.2. a+b=9 , b>a ⇒

b 8 7 6 5
a 1 2 3 4
b-a+7 14 12 10 8
U((b-a+7)2) 6 4 0 4

Cum U((b-a+7)2) trebuie sǎ fie 6 ⇒ singura soluŃie ar putea fi :

a=1; b=8 ⇒ 92 + (8-1+7)2 = 81 + 196 = 277 ≠ 187 ⇒ a+b=9 nu convine

I.3. a+b=11 , b>a ⇒

b 9 8 7 6
a 2 3 4 5
b-a+7 14 12 10 8
2
U((b-a+7) ) 6 4 0 4

Cum U((b-a+7)2) trebuie sǎ fie 6 ⇒ singura soluŃie ar putea fi :

a=2; b=9 ⇒ 112 + (9-2+7)2 = 121 + 196 = 317 ≠ 297 ⇒ a+b=11 nu convine

In concluzie, U((a+b)2) =1 nu convine . 2p

II) Dacǎ U((a+b)2) = 6 ⇒ a+b ∈ {4;6;14;16} 1p

II.1. a+b=4, b>a ⇒
b 3
a 1
b-a+7 9
2
U((b-a+7) ) 1
a=1;b=3 ⇒ 4 + 9 = 16+81=97 ≠ 137 ⇒ a+b=4 nu convine
2 2

II.2. a+b=6, b>a ⇒

b 5 4

4
 a 1 2
b-a+7 11 9
U((b-a+7)2) 1 1
1. a=1; b=5 ⇒ 62+ 112 = 36+121 = 157 - este soluŃie (1)
2. a=2 ; b=4 ⇒ 62+ 92 = 36 + 81 = 117 ≠ 247
Deci, pentru a+b=6, singura soluŃie este a=1; b=5 1p

II.3 a+b=14, b>a ⇒

b 9 8
a 5 6
b-a+7 11 9
U((b-a+7)2) 1 1
1. a=5 ; b= 9 ⇒ 142 + 112 = 196 + 121 = 317 ≠ 597
⇒ a+b=14 nu convine
2. a=6 ; b=8 ⇒ 142 + 92 = 196 + 91 = 287 ≠ 687

II.4 a+b=16 , b>a ⇒

b 9
a 7
b-a+7 9
U((b-a+7)2) 1
a= 7 ; b= 9 ⇒ 162 + 92 = 256 + 81 = 337 ≠ 797 , deci a+b=16 nu convine 1p

In concluzie, unica soluŃie este a=1 ; b=5 ⇒ (1+5)2+ (5-1+7)2 =62+112= 36+121 = 157 1p

Obs: Orice altă soluŃie corectă va fi punctată în mod corespunzător

5
 CLASA A VI-A

PROBLEMA 1

a b 10a b 10a + b ab 1p
a) = ⇒ = = = .
c d 10c d 10c + d cd
a b ba
În mod asemănător se arată că = = . 1p
c d dc
ab a b ba
b) Notăm = = = = k şi obŃinem ab = k ⋅ cd , a = k ⋅ c, b = k ⋅ d , ba = k ⋅ dc . 1p
cd c d dc
Cum ab = 10a + b, ba = 10b + a , relaŃia ab + a + b + ba = 96 devine 12 ( a + b ) = 96 , sau
1p
a+b =8.
1p
a + b = 8 ⇒ k ⋅ c + k ⋅ d = 8 ⇒ k (c + d ) = 8 ⇒ k = 2 .
Cum c + d = 4, c ≠ d iar c şi d sunt cifre nenule, se pot distinge două cazuri:
1) c = 1, d = 3 şi obŃinem a = 2, b = 6, deci abcd = 2613 ; 1p

2) c = 3, d = 1 şi obŃinem a = 6, b = 2, deci abcd = 6231 . 1p

Obs: Orice altă soluŃie corectă va fi punctată în mod corespunzător

6
 CLASA A VI-A

PROBLEMA 2

Numerele naturale de cel puŃin două cifre pentru care suma cifrelor este 1, sunt de
1p
forma 10m , m ∈ N * .
Presupunem că numărul 10m , m ∈ N * „îşi atinge scopul”. Înseamnă că există
1p
n ∈ N * astfel încât 10m = 1 + 2 + ... + n ⇒ 10m ⋅ 2 = n ( n + 1) ⇒ 2m +1 ⋅ 5m = n ( n + 1) .
De aici va rezulta că n şi n+1 sunt divizori naturali ai numărului 2m+1 ⋅ 5m , adică
există a, b, c, d ∈ N astfel încât n + 1 = 2a ⋅ 5b şi n = 2c ⋅ 5d , iar a + c = m + 1, b + d = m . 1p
Înseamnă că 2a ⋅ 5b − 2c ⋅ 5d = 1 , cu discuŃia cazurilor:
( )
1) a ≤ c, b ≤ d ⇒ 2a ⋅ 5b 1 − 2c − a ⋅ 5d −b = 1 ⇒ a = b = 0 ⇒ 2c − a ⋅ 5d −b = 0 , imposibil;

2) a ≤ c, b ≥ d ⇒ 2a ⋅ 5d (5 b− d
)
− 2c −a = 1 ⇒ a = d = 0 ⇒ 5b− d − 2c −a = 0 ⇒ 5m − 2m +1 = 1 ,
m ∈ N *.
( )
3) a ≥ c, b ≤ d ⇒ 2c ⋅ 5b 2a −c − 5d −b = 1 ⇒ c = b = 0 ⇒ 2a −c − 5d −b = 0 ⇒ 2m +1 − 5m = 1 , 2p

m ∈ N *.
( )
4) a ≥ c, b ≥ d ⇒ 2c ⋅ 5d 2a −c ⋅ 5b− d − 1 = 1 ⇒ c = d = 0 ⇒ 2a ⋅ 5b = 2 ⇒ a = 1, b = 0 . Cum
a + c = m + 1, b + d = m , rezultă că m=0 şi 10m = 1 , nu convine.
Să rezolvăm acum, în mulŃimea numerelor naturale nenule, ecuaŃia 5m − 2m +1 = 1 .
Se observă că m=1 este soluŃie iar m=2 nu este soluŃie. Dacă vom lua acum m ≥ 3,
1p
vom avea 5m > 4m > 2 ⋅ 2m + 1 = 2m+1 + 1 ⇒ 5m − 2m+1 > 1 . Înseamnă că m=1 este singura
soluŃie a acestei ecuaŃii.
EcuaŃia 2m +1 − 5m = 1 , m ∈ N * nu are nici o soluŃie deoarece, pentru m ≥ 1, avem
1 + 5m > 1 + 4m > 2 ⋅ 2m = 2m+1 .
În concluzie, există un singur număr cu suma cifrelor 1, care „îşi atinge scopurile”.
Acesta este 10 iar 10 = 1+2+3+4.
1p

Obs: Orice altă soluŃie corectă va fi punctată în mod corespunzător

7
 CLASA A VI-A

PROBLEMA 3

2a 3b 6c 12a 12b 12c 12 ( a + b + c ) 12 ⋅ 3600

a) = = ⇒ = = = = = 900 . 1p
3 4 7 18 16 14 48 48
1p
De aici, a = 1350 , b = 1200 , c = 1050 .

a + c 1350 + 1050
b) = = 1200 = b 1p
2 2
c)

X
O

Y’
Z
T

OT ⊥ OX ⇒ m ( ∢XOT ) = 900  1p
 ⇒ m ( ∢ZOT ) = 150
m ( ∢XOZ ) = 1050 
m ( ∢ZOT ) = 15 
0 

 ⇒ m ( ∢YOT ) = 135
0
1p
m ( ∢YOZ ) = 120 
0

Fie [OY ' semidreapta opusă lui [OY . Vom avea m ( ∢XOY ') = 1800 − 1350 = 450 şi 1p

m ( ∢TOY ') = 1800 − m ( ∢YOT ) = 450 . De aici va rezulta că [OY ' este bisectoarea
1p
unghiului XOT .

Obs: Orice altă soluŃie corectă va fi punctată în mod corespunzător

8
 CLASA A VI-A

PROBLEMA 4

Vom nota lungimile laturilor poligonului dat, în ordine crescătoare, cu a, b, c, d, e,

1p
a<b<c<d<e şi perimetrul cu x, x = a+b+c+d+e. Cum x trebuie să fie multiplu al fiecărei
lungimi de laturi, înseamnă că există numerele naturale nenule m, n, p, q, r astfel încât x =
ma = nb = pc = qd = re.
łinând seama de faptul că a<b<c<d<e, va rezulta că m>n>p>q>r. 1p

B b C
Dacă urmărim figura alăturată, avem:
a AC<a+b, AD<AC+c<a+b+c,
c
A AE<AD+e<a+b+c+d. Deci e<a+b+c+d.
Desenul al[turat este orientativ, laturile putând fi 1p
dispuse în altă ordine. Concluzia va fi aceeaşi.
D Cum e<a+b+c+d, rezultă că 2e<a+b+c+d+e, deci
e 2e<x ⇒ 2e<re ⇒ r>2 ⇒ r ≥ 3.

E
a+b+c+d +e a b c d e 1 1 1 1 1
Pe de altă parte, avem 1 = = + + + + = + + + + .
x x x x x x r q p n m
Problema se reduce la a afla numerele naturale m>n>p>q>r ≥ 3 pentru care 1p
1 1 1 1 1
+ + + + = 1.
r q p n m
Vom demonstra mai întâi că r = 3.
Într-adevăr, dacă r ≥ 4, atunci q ≥ 5, p ≥ 6, n ≥ 7, m ≥ 8. În acest caz
1p
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + + ≤ + + + + <1.
r q p n m 4 5 6 7 8
În mod similar deducem că q = 4.
Într-adevăr, dacă q ≥ 5, atunci p ≥ 6, n ≥ 7, m ≥ 8. În acest caz 1p
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + + ≤ + + + + < 1.
r q p n m 3 5 6 7 8
Continuând în acelaşi mod, obŃinem r = 3, q = 4, p = 5, n = 6, m = 20.
Deoarece x este multiplu comun al numerelor m, n, p, q, r, rezultă că x = 60k, unde
k ∈ N*. Cum x<100, înseamnă că x = 60.
ObŃinem, a = 3, b = 10, c = 12, d = 15, e = 20. 1p

Obs: Orice altă soluŃie corectă va fi punctată în mod corespunzător