Sunteți pe pagina 1din 61

PEELINGUL CHIMIC

Peeling chimic (PC)

 Peelingul chimic reprezintă un tratament


complex care constă într-o exfoliere controlată
la nivelul pielii cu îndepărtarea straturilor
superficiale ale acesteia şi urmată de
regenerarea epidermică din straturile profunde,
determinând reducerea sau dispariția completă
a unor leziuni tegumentare
Istoric

 Încă de pe vremea Egiptului antic


oamenii au folosit metode de
chemo-exfoliere pentru întinerirea pielii.
 Produsul folosit inițial pentru chemoexfoliere a fost
acidul lactic, un ingredient activ al laptelui acru, utilizat
de nobilimea vremii ca o parte a metodelor de
reîntinerire (rejuvenare) a pielii.
 În Evul Mediu, vinul vechi era folosit și pentru aceste
scopuri datorită conţinutului său în acid tartric.
 Aceste exfoliante istorice conțineau alfa-hidroxi acizi
ca ingrediente active responsabile de exfolierea pielii
Istoric

 Peelingul chimic modern a fost promovat de chirurgii


esteticieni și dermatologi.
 În prima fază au fost descoperite caracteristicile și
proprietățile acidului salicilic.
 Cu timpul practicanții acestui tip de intervenții au început să
aplice și alți agenți chimici pentru peeling având diferite
profunzimi de exfoliere: rezorcinol, fenol, acid tricloracetic
 Din 1980 până în prezent au fost sintetizate și folosite
diverse amestecuri cu scop de agenți pentru peeling având
o plajă foarte largă de indicații.
Peelingul medical vs.
peelingul cosmetic
 Cosmetic
 Marketing – peelingul din pauza de prânz
 Așteptări nerealiste din partea pacientului
 Medical
 Indicații și contraindicații precise
 Mecanism de acțiune cunoscut
 Tehnică standardizată
 Scop în principal estetic
 Limite, reacții adverse, responsabilitate
Tipuri de peeling chimic
 Superficial
 Se relizează o exfoliere limitată strict la nivelul epidermului ≈
0,45 mm
 Se poate aplica pe toate tipurile de piele Fitzpatrick.
 Mediu
 Se realizează o exfoliere care cuprinde epidermul în totalitate
și dermul papilar ≈ 0,45-0,6 mm
 Recomandat pentru tipurile de piele Fitzpatrick I - IV.
 Profund
 Se realizează o exfoliere care cuprinde epidermul, dermul
superficial și reticular ≈ 0,6-0,8 mm
 Recomandat doar pentru tipurile de piele Fitzpatrick I - III.
 Observaţie: Serii de peelinguri superficiale succesive nu
echivalează cu efectul unui peeling mediu
Hair Sebaceous gland

Stratum corneum
Stratum granulosum
Stratum spinulosum
Superficial
Stratum basal

Papillary dermis

Medium
Upper reticular dermis

Mid reticular dermis Deep

Lower reticular dermis

Fat
Principii

 Scop – distrugerea controlată a straturilor pielii de


către agenții chimici
 Induce exfolierea și implicit regenerarea
epidermului și îmbunătățește structura dermului:
 Rejuvenare,
 Ameliorarea culorii, texturii, hiperkeratozelor,
 Fotoîmbătrânire.
Principii

 Profunzimea peelingului depinde de:


 Agentul chimic, concentrația, pH substanței
 Timpul de contact cu pielea
 Tehnica de aplicare (pensulare, badijonare, frecare,
ocluzia)
 Calitatea și textura pielii – cantitatea de sebuum,
densitatea glandelor sebacee, grosimea epidermului,
dermului, prezența leziunilor keratozice
 Pregătirea cutanată – pretratament, degresare
 Zona tratată
 Frecvența peelingurilor
Principii

 Profunzimea peelingului determină:


 Disconfortul pacientului în timpul și după peeling
 Durata recuperării – reepitelizării
 Riscul potențialelor efecte adverse
 Rezultate/limite
Modificări histologice induse de
peelingul superficial (PS)

 Reacții imediate  Reacții pe termen lung


 Distrucția, detașarea  Crește cantitatea de
epidermului mucopolizaharide din
 Epidermul reepitelizat va fi dermul papilar
subțire şi cu stratul cornos  Crește densitatea
redus colagenului în dermul
 Reacție inflamatorie în papilar
derm  Structura cutanată
 Activarea fibroblastelor revine la stadiul de
 Neocolageneză pornire în 2-6 luni (PS
serie unică)
Modificări histologice induse de
peelingul mediu (PM)

 Reacții imediate  Reacții pe termen lung


 Necroza epidermului  Stratul cornos revine la
 Necroza dermului starea inițială în 8 săpt
superficial  Nr. fibroblastelor se menține
 Reepitelizare din crescut în dermul superficial
keratinocitele reziduale și  Fibrele de elastină cresc
din epiteliul anexelor numeric
 Creșterea numărului de  Structura cutanată revine la
fibre de elastină stadiul de pornire în 2 ani
Indicațiile peelingului
superficial

 Fotoîmbătrânirea cutanată incipientă (Glogau I) (riduri fine,


piele aspră, ten tern, tentă gălbuie, lentigine solare)
 Modificări pigmentare
 Melasma
 Hiperpigmentări postinflamatorii
 Acnee
 Retențională
 Cicatrici minore
 Ten pătat, discromie etnică
Indicațiile peelingului mediu

 Fotoîmbătrânire cutanată ușoară-moderată


Glogau II-III
 Modificări pigmentare
 Melasma
 Hiperpigmentări postinflamatorii
 Acnee
 Cicatrici atrofice superficiale
 Keratoze actinice
Indicațiile peelingului profund
 Fotoîmbătrănirea cutanată Glogau IV
Contraindicațiile peelingului superficial

 Absolute  Relative
 Infecție herpetică activă  Tipul cutanat Fitzpatrick V-VI
 Eczeme active (atopică,  Istoric recent de infecție
seboreică) herpetică (4-6 săpt)
 Tratament cu isotretinoin  Toxină botulinică < 1-2 săpt
în ultimele 6 luni de la injectare
 Cancere cutanate  Fillere cu 2 săpt înainte și
 Sarcină, alăptare după injectare
 Infecție bacteriană  Laser < 8 săpt după
procedură
 Epilare cu ceară < 3 săpt
Contraindicațiile peelingului mediu

 Absolute  Relative
 Tratament cu isotretinoin  Complianța discutabilă a
în ultimele 6 luni pacientului
 Infecție herpetică activă  Expunerea regulată/excesivă la
 Eczeme active (atopică, soare
seboreică)  Mari fumători
 Cancere cutanate  Recurențe frecvente ale
 Tip cutanat Fitzpatrick IV- infecției herpetice
VI  Tratament estrogenic/cicline
 Sarcină, alăptare sistemic
 Infecție bacteriană  Istoric de cicatrici hipertrofice
 Boli de colagen
 Stadii avansate ale infecției HIV
Managementul pacienților

I. Consultația prepeeling
II. Evaluarea – examen clinic obiectiv
III. Selecția – indicații vs contraindicații
IV. Consimțământ informat
V. Informare
 Pregătire prepeeling
 Îngrijire post-peeling
 Fotografiere – înainte și după intervenție
Managementul pacienților
I. Consultația (timp suficient)
 Motivația pacientului
 Așteptări realiste ale pacientului
 Timpul de recuperare dorit/disponibil
 Anamneza – identificare indicații și contraindicații
 Informare privind procedura, reacții secundare,
limite
II. Evaluarea pacientului
 Fototip cutanat Fitzpatrick
 Clasificare Glogau de îmbătrânire cutanată
 Calitatea și densitatea foliculilor pilo-sebacei
(reepitelizare, tehnica de degresare)
Managementul pacienților

III. Selecția pacienților


 Evaluarea contraindicațiilor
 Chestionar
 Medicamente administrate în ultimele 6-12 luni
(isotretinoin, anticoncepționale, cicline)
 Istoric medical: infecții herpetice, cheloide, iradiere,
hiperpigmentări postinflamatorii, imunosupresie,
proceduri recente chirurgicale/estetice, dermatoze
(psoriazis, dermatită atopică sau seboreică active)
 Sarcină, alăptare
 Fumat
Managementul pacienților
III. Selecția pacienților
 Evaluarea indicației și tipului de peeling chimic
 Opțiuni ghidate de medic ținând cont de patologia
pacientului
 Limitele fiecărui tip de peeling
 Potențialele reacții adverse, complicații (prezentare
fotografii)
 Avertizare asupra importanței autoîngrijirii pre- și post-
peeling indispensabilă pentru un rezultat bun
 Prevenirea pacientului asupra necesității repetării
tratamentului pentru obținerea unor rezultate optime și
durabile
Managementul pacienților
IV. Consimțământul informat va prezenta:
 Pregătirea prepeeling
 Etapele procedurii și manifestările specifice
(disconfort, durere, descuamare, eritem,
impedimente estetice tranzitorii postpeeling)
 Instrucțiuni postpeeling
 Medicație interzisă, fotoprotecție
 Beneficii, riscuri, limite, reacții adverse
 După accordul scris al pacientului se efectuează
fotografia față și profil (dovada aspectului inițial
ca termen de comparație al rezultatului final)
Pregătire prepeeling

 Pregătirea suprafeței cutanate cu scopul de a


eficientiza procedura de peeling (controlul
penetrabilității uniforme a agentului de peeling)
 Evitarea / limitarea reacțiilor adverse
 Minim 15 zile prepeeling și întrerupt cu 5 zile înainte
de efectuarea peelingului
 Retinoid aromatic topic – Retin A ± dermatocorticoid
 Fotoprotecție
 Alfahidroxiacizi
 Medicație virustatică – aciclovir!!!
Pregătire postpeeling

 Să asigure o reepitelizare rapidă, fără incidente,


fără reacții adverse
 Igienă blândă, comprese
 Hidratante uzuale
 Fotoprotecție 1-3 luni
 Medicație antivirală
 Reluare retinoizi ± hidrochinonă (depigmentant)
după reepitelizare
Agenți chimici utilizați pentru
peeling

 Peeling foarte superficial cu exfolierea


doar a stratului cornos
 Acid glicolic 20-50%
 Acid salicilic 20-30%
 Lipohidroxiacizi 5%
 Soluția Jessner (1-3 straturi)
 Acid tricloracetic (TCA) 10% (aplicat într-un
singur strat)
 Tretinoin soluție
Agenți chimici utilizați pentru
peeling

 Peeling superficial (epidermul în totalitate)


 Acid glicolic 50-70%
 Lipohidroxiacizi 10%
 Acid tricloracetic (TCA) 10-35%
 Soluția Jessner
Agenți chimici utilizați pentru
peeling

 Peeling mediu (epiderm + derm papilar)


 Acid glicolic 70%
 Acid tricloracetic (TCA) 35% + acid glicolic 50-
70%
 Acid tricloracetic (TCA) 35% + Soluția Jessner
 Acid tricloracetic (TCA) 35% + zăpadă carbonică
 Acid piruvic 40-60%
Agenți chimici utilizați pentru
peeling

 Peeling profund (epiderm + derm reticular)


 Fenol
Acidul glicolic (alfa-hidroxi-acid)

 Avantaje  Dezavantaje
 Toleranță bună  Aplicare neuniformă
 Rezultate satisfăcătoare  Impredictibil: penetrare
 Timp de recuperare scurt neuniformă
 Lipsit de toxicitate  Necesită neutralizare
sistemică  Descuamarea minimă
 Descuamare minimă ”înșeală așteptările
pacientului”
Soluția Jessner
Rezorcinol+acid salicilic+acid lactic în etanol

 Avantaje  Dezavantaje
 Acțiune exclusiv  Variații de calitate a
epidermică soluțiilor
 Utilizare pe toate  Instabilitate la lumină și aer
fototipurile  Exfoliere excesivă
 Recuperare rapidă  Disconfort semnificativ
 Rezultate bune (senzație de arsură)
 Nu necesită neutralizare  Posibilă toxicitate
 Permite metode combinate sistemică a rezorcinolului
cu alți agenți sau acidului salicilic
Acidul salicilic (beta-hidroxi-acid)

 Avantaje  Dezavantaje
 Predictibilitate (aplicare  Penetrabilitate redusă
uniformă)  Efect minim pe pielea
 Penetrabilitate limitată fotodegradată
 Risc minim de ”supraarsură”  Toxicitate sistemică
 Toleranță bună (salicilism) în utilizarea pe
 Are efect anestezic local și zone extinse
antiinflamator
 Nu necesită neutralizare
 Profil de siguranță bun pentru
toate subtipurile
 Ideal pentru seboree și acnee
Acidul tricloracetic (TCA)
 Gold standardul în peelingul chimic
 Mult mai puternic decât acidul glicolic sau alfa-
hidroxi-acizii
 Utilizat în soluții apoase
 În funcție de concentrație poate fi utilizat pentru:
 Peeling superficial – 10-35%
 Peeling mediu – 35-50%
 Peeling profund >50%
 Se poate utiliza în combinații pentru peeling mediu:
 +soluție Jessner
 +acid glicolic
 +zăpadă carbonică
Acidul tricloracetic (TCA)

 Avantaje  Dezavantaje
 Ieftin  Disconfort de aplicare –
 Lipsit de toxicitate sistemică senzație de arsură
 Nonalergic intensă
 Predictibil – profunzimea  Risc de hiperpigmentare
penetrării se corelează cu și cicatrici la concentrații
gradul de frosting (de albire > 35%
asemănătoare cu înghețarea)
 Poate fi combinat cu alți
agenți de peeling
Frosting
Lipohidroxi acizi
(derivați ai acidului salicilic)

 Avantaje  Dezavantaje
 Eficiență la concentrații  Eritem accentuat la unii
joase pacienți
 Acțiune prelungită  Disconfort prelungit post-
 Bine tolerat peeling (2-3 ore)
 Siguranță pentru toate
fototipurile
 Predictibilitate – nu necesită
monitorizare la aplicare
 Nu necesită neutralizare
 Recuperare rapidă
Acidul piruvic

 Avantaje  Dezavantaje
 Toleranță bună  Impredictibil
 Fără toxicitate sistemică  Necesită cronometrare
 Risc scăzut de complicații  Necesită neutralizare
 Eritem și descuamare de  Eliberează vapori iritanți
scurtă durată pentru tractul respirator
Combinații de agenți chimici de
peeling

 Combinații de agenți de peeling cu concentrații


mai reduse pentru a obține o penetrabilitate mai
controlată și mai profundă, dar cu riscuri mai mici
de complicații
 Asigură eficiența unui peeling mediu cu mai puține
riscuri
 Complicații – cicatrici, discromii
Tehnica aplicării peelingului superficial
(PS)
 Protejarea părului cu o bonetă
 Spălarea feței cu un gel antibacterian
 Așezarea pacientului în poziție culcată cu capul ridicat
la 30°
 Pregătirea tuturor materialelor care vor fi necesare
(degresant, soluții de peeling, recipiente, cronometrul,
ventilator de mână)
 Degresarea cu acetonă sau alcool
 Îndepărtează sebumul și stratul cornos superficial
 Etapă indispensabilă pentru o penetrare uniformă
 Protecția ochiilor cu comprese, buzelor cu vaselină
Tehnica aplicării peelingului superficial
 Aplicarea agentului de peeling se face pe tenul
uscat.
 Se folosește un aplicator:
 compresă de tifon,
 pensulă,
 aplicatoare de lemn cu vată.
 Modalitatea de aplicare influențează profunzimea
acțiunii agentului de peeling:
 frecare,
 badijonare,
 pensulare.
Tehnica aplicării peelingului superficial

 Sensul de aplicare este variabil


 Se pornește de pe frunte în sensul acelor de ceasornic
 Din mijlocul feței spre margini
 Ultima regiune tratată sunt pleoapele
 Se depășește cu 1 cm ramul mandibulei
 Se evită contactul soluției de peeling cu ochii
 Aplicarea poate fi
 Focală: keratoze actinice, lentigo, cicatrici
 Pe întreaga față
Tehnica aplicării peelingului
Timpul de contact

 Depinde de tipul agentului


 De gradul de disconfort pe care îl simte pacientul
(în PS arsură moderată)
 În medie 2-4 minute pentru un PS
 Nu necesită anestezie în prealabil
 Se pot utiliza curenți de aer – evantai, ventilator
Tehnica aplicării peelingului
Neutralizarea
 Este necesară doar pentru acidul glicolic cu soluție
de bicarbonat de sodiu sau hidroxid de sodiu
 Acidul salicilic, soluția Jessner și TCA nu necesită
neutralizare ci doar clătire cu apă
 După clătire/neutralizare se aplică un emolient
 ± cremă cu dermatocorticoid (Advantan)
 Fotoprotecție ± hidrochinonă
 Timpul de vindecare este scurt 1-7 zile
 PS poate fi repetat la 1-2 săptămâni în serii de 4-6
peelinguri
Peelingul mediu (PM)

 Produce epidermoliză până în dermul papilar


 Indicații ale PM:
 Fotodegradare cutanată moderată
 Hiperplazii epidermice (keratoze actinice și
seboreice)
 Hiperpigmentări (lentigine, melasma)
 Cicatrici superficiale postacnee
Peelingul mediu

 Avantaje  Dezavantaje
 Efecte evidente  Timp de recuperare mai
 Ameliorare cosmetică lung
 Tratarea și profilaxia unor  Risc de complicații mai
leziuni preneoplazice severe decât PS
 Cost redus
 Necesită limitarea
 Nu necesită dotare tehnică aplicării/prudență la
specială fototipurile IV-VI
 Frecvență de aplicare
redusă (la 6-12 luni)
Tehnica aplicării peelingului mediu (PM)
 Aceași pregătire pre-peeling ca și la PS
 Profilaxie antiherpetică de rutină din preziua procedurii
(de preferat a fi recomandată la toți pacienții, nu numai
la cei cu antecedente cunoscute)
 Aplicarea tratamentului de peeling
 TCA = agentul gold standard pentru PM
 Îngrijire postpeeling: comprese cu apă sau ser fiziologic,
soluție acid acetic 0,25%, spălare abundentă cu apă,
aplicare emolient, dermatocorticoid, fotoprotecție
 Tratament antiherpetic obligatoriu post-peeling 10-14
zile (până la reepitelizare completă)
 Control post-peeling
Complicații și reacții adverse ale
peelingului chimic

 Modificări pigmentare – cel mai adesea


hiperpigmentări
 Chiste de milium
 Eritem persistent
 Infecții: herpetice, bacteriene, candidozice
 Cicatrici
 Atrofie
 Modificări texturale
Complicații și reacții adverse ale
peelingului chimic

 Riscul complicațiilor crește proporțional cu


profunzimea peelingului
 Peelingul superficial
 Risc minim
 Reacții adverse de tip: hiperpigmentare, dermatite
iritative
 Peelingul mediu
 Risc crescut de hiperpigmentare
 Posibil cicatrici
Combinație cu alte metode cosmetice

• Agenți topici
• Dermabraziune, microdermabraziune
• Laser
• Toxină Botulinică
• Fillere
• Mesoterapie
• Chirurgie
Optimizarea peelingului chimic
 Corectă evaluare și selectare a pacienților
 Corecta informare a pacienților despre limitele,
riscurile și potențialele complicații ale procedurii
 Primul peeling chimic la un pacient ar fi recomandat
să fie unul superficial
 Se începe cu un peeling superficial în serii repetate
pentru o patologie superficială
 Se recomandă utilizarea unui număr redus de agenți
de peeling pentru dobândirea experienței și
antrenarea în asigurarea predictibilității penetrării și
efectelor