Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

Student: Dihoru Ioana Izabela Data: 16.03.2020

Grupa: VFMV-1
An: I
Disciplina: Sisteme integrate de transport

Referat 1
Coridorul European de transport- F

1. Coridoare de transport
Activități de transport au fost desfășurate pe anumite rute- coridoare de transport- una sau
mai multe trasee care unesc centrele care desfășoară activități economice.
Traseele sunt compuse din:
 legături prin care se deplasează serviciile de transport
 noduri care interconectează serviciile de transport
Traseele au:
 dispuneri diferite
 puncte de transfer și de capăt comune

Etape de dezvoltare a coridoarelor de transport:

a. coridor de transport- conexiune fizică a unei regiuni printr-un mor de transport;

1
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

b. coridor de transport multimodal- conexiune fizică plurimodală sau printr-un sistem

integrat de transport;
c. coridor logistic- conexiune fizică interregională prin toate modurile de transport,
oferind totodată și servicii logistice;
d. coridor economic- coridoare atractive pentru investiții și activități economice,
posibilitatea de a utiliza toate modurile de transport și existenta tuturor facilităților
logistice fiind condiții necesare.

Luată în ansamblu, rețeaua de transport oferă:

- călătorii mai sigure și mai puțin aglomerate;
- deplasări mai fluente și mai rapide.

De ce avem nevoie de o nouă politică europeană privind infrastructura?

- transporturile reprezintă un sector esențial pentru o economie europeană
eficientă;
- se preconizează că, până în 2050, transportul de marfă va crește cu 80%, iar
transportul de călători cu peste 50%;
- creșterea economică depinde de comerț, iar comerțul depinde de transporturi. Zonele
din Europa care nu dispun de conexiuni bune nu vor prospera.

Care sunt cerințele mai stricte pentru rețeaua centrală?

Există două seturi importante de cerințe pentru proiecte care beneficiază de finanțare
pentru rețeaua centrală: (a) cerințe tehnice care trebuie aplicate; și (b) noi cerințe juridice de
finalizare a proiectelor.
- Cerințele tehnice:
În special pentru o rețea centrală, cerințele tehnice trebuie să fie în mod obligatoriu
interoperabile la nivelul întregii rețele. De exemplu, acest lucru înseamnă că ERTMS
(sistemul european de management al traficului feroviar) - sistemele SIT de bază pentru
gestionarea circulației trenurilor - trebuie să se aplice peste tot. De asemenea, standardele de
siguranță rutieră în ceea ce privește cerințele de siguranță în tuneluri și cerințele de siguranță
rutieră trebuie să se aplice la nivelul întregii rețele, iar tehnologia pentru SIT (sistemele
inteligente de transport) trebuie să se adauge la acestea. Totodată, dacă în viitor urmează să
fie construite infrastructuri de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice, în mod logic
acestea trebuie să îndeplinească standarde comune, astfel încât automobilele să le poate
utiliza oriunde în rețea.
- Cerințele legale:
În orientările TEN-T este introdusă o nouă cerință juridică strictă pentru ca statele
membre ale căror proiecte beneficiază de finanțare pentru rețeaua centrală să aibă o obligație
legală de a finaliza proiectele respective. Această obligație înseamnă că trebuie terminate
2
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

până în 2030 – data de finalizare a rețelei centrale. Această cerință legală ar trebui totuși să
constituie un stimulent clar pentru ca statele membre să avanseze în realizarea proiectelor de
transport.
Se va întocmi un plan de lucru pentru fiecare coridor care va stabili starea actuală a
infrastructurii sale, un program pentru eliminarea blocajelor fizice, tehnice, operaționale și
administrative și o imagine de ansamblu asupra resurselor financiare. Cea de a doua generație
a planurilor de lucru ale celor 11 coordonatori europeni a fost aprobată în decembrie 2016.
Acestea stabilesc baza de acțiune până în 2030.

2. Coridoarele de transport în contextul dezvoltării durabile a

sistemului de transport
Prioritatea a fost să se reorienteze finanțarea UE în domeniul transporturilor pentru a crea
o veritabilă rețea europeană - nu doar pentru a elimina blocajele într-un mod dispersat – ci
pentru a avea într-adevăr o rețea.
În acest scop, a fost elaborată o nouă metodă pe baza consultărilor aprofundate cu statele
membre și cu părțile interesate. Obiectivul era crearea unei rețele europene care să lege
centrele economice și sociale majore și punctele de trecere importante către țări terțe (porturi,
aeroporturi și legături terestre) și crearea infrastructurii permanente necesare pentru a susține
piața unică și a sprijini competitivitatea și dezvoltarea economică.
Metodologia se bazează pe mai multe etape. În primul rând, selectarea nodurilor
principale – care îndeplinesc anumite criterii statistice, de exemplu capitalele și alte centre
economice și sociale importante, porturile mari (volum și criterii teritoriale), precum și
aeroporturile principale (volum și criterii teritoriale) și punctele de trecere importante către
țări terțe. În al doilea rând, procesul de conectare a nodurilor respective cu moduri de
transport terestru - transportul feroviar, pe căi navigabile interioare și rutier (dintre care unele
există deja, în timp ce altele prezintă blocaje, iar altele legături lipsă.) În al treilea rând,
încorporând o analiză detaliată a principalelor fluxuri de trafic - de călători și de marfă. Acest
lucru este esențial pentru a defini secțiunile prioritare ale rețelei centrale și pentru a vedea în
mod clar secțiunile prioritare unde infrastructura trebuie modernizată sau construită sau unde
există blocaje care trebuie înlăturate.
Pe această bază s-a definit o rețea centrală strategică, care face legătura între noduri
importante din punct de vedere strategic și rute multimodale, ținând de asemenea seama de
principalele fluxuri de trafic.
Platforma de coridor reprezintă o structură de guvernanță care va elabora și implementa
„planuri de dezvoltare a coridorului" pentru ca lucrările efectuate de-a lungul coridorului în
diferite state membre și aflate în diferite stadii de realizare să poată fi îmbinate cu eficacitate.
Platformele de coridor pentru cele 10 coridoare principale ale rețelei centrale vor fi prezidate
de coordonatori europeni.
Pentru prima oară, noua politică instituie o rețea centrală de transport, care urmează să fie
realizată până în 2030 și care va avea nouă coridoare principale: 2 coridoare nord–sud, 3
3
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

coridoare est–vest și 4 coridoare diagonale, rolul acestora fiind acela de înlăturare a

blocajelor, de modernizare a infrastructurii și de eficientizare a operațiunilor transfrontaliere
de transport pentru călători și pentru companii în întreaga UE.

3. Coridoare europene. Rețeaua de coridoare europene de transport

(TEN-T)
Transporturile reprezintă un domeniu de competență partajată a UE, ceea ce înseamnă că
statele membre își pot exercita propria competență, cu excepția cazurilor în care UE a
formulat politici și strategii comune de transport. Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene (TFUE) stabilește baza pentru rețeaua transeuropeană de transport (Trans-European
Transport Network – TEN-T), o rețea multimodală integrată care să permită circulația rapidă
și cu ușurință a persoanelor și a bunurilor pe teritoriul UE. Rețeaua cuprinde două niveluri.
Rețeaua centrală, care trebuie să fie finalizată până în 2030, constă în legăturile și nodurile cu
cea mai mare importanță strategică din UE. Rețeaua globală, care trebuie să fie finalizată
până în 2050, are obiectivul mai amplu de a asigura accesibilitatea și conectivitatea tuturor
regiunilor din UE.
Transporturile sunt un sector strategic al economiei UE, serviciile de transport
reprezentând aproximativ 5 % din valoarea adăugată brută a UE2 și 5,2 % (sau aproximativ
11 milioane de persoane) din totalul locurilor de muncă în 2016. Ele afectează în mod direct
viața de zi cu zi a tuturor cetățenilor din UE și asigură circulația bunurilor de la peste 11
milioane de producători și fabricanți din UE către consumatori3. Astfel, sistemele de
transport adecvate reprezintă o piatră de temelie a integrării europene. Existența unor rețele
de transport bine gândite, sustenabile și complet interconectate este o condiție necesară
pentru finalizarea și funcționarea corectă a pieței unice europene.
Transporturile reprezintă un sector vital pentru economia europeană: fără conexiuni bune,
Europa nu va crește și nu va prospera. Noua politică a UE privind infrastructura va institui o
rețea europeană de transport solidă în toate cele 28 de state membre, pentru a promova
creșterea economică și competitivitatea. Această rețea va face legătura între est și vest și va
înlocui mozaicul de transporturi actual cu o rețea autentic europeană.
Noua rețea TEN-T centrală va fi susținută de o rețea globală de rute la nivel regional și
național, destinate să alimenteze rețeaua centrală. Scopul este ca treptat, până în 2050, cea
mai mare parte a cetățenilor și a întreprinderilor din Europa să se afle la cel mult 30 de
minute distanță, ca timp de deplasare, de această rețea globală.
TEN-T este un instrument esențial care contribuie la atingerea de către politica în
domeniul transporturilor a obiectivului global de reducere cu 60 % a emisiilor provenite din
sectorul transporturilor până în 2050. În esență, rețeaua TEN-T este o rețea de transport
multimodal, facilitând în mod substanțial trecerea călătorilor și a mărfurilor de la transportul
rutier la cel feroviar și la alte moduri de transport. Toate proiectele TEN-T trebuie să treacă o
evaluare riguroasă a impactului asupra mediului înainte de a putea beneficia de fonduri UE.

4
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

Pentru a face acest lucru, ele trebuie să îndeplinească toate cerințele de planificare și
sustenabilitate stabilite în temeiul legislației UE în domeniul mediului.
Contextul politicii TEN-T:

Politica TEN-T, politica europeană privind rețelele transeuropene, are

drept scop crearea infrastructurilor și interconexiunilor de transport care să stea la baza pieței
unice, asigurarea liberei circulații a bunurilor și a persoanelor și sprijinirea creșterii
economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității UE. În trecut, sistemele de
transport din Europa s-au dezvoltat în mare parte în interiorul frontierelor naționale. Aceasta
a condus la lipsa interconectării rețelelor de transport sau la un grad redus de interconectare la
frontiere sau de-a lungul coridoarelor principale. Gradul redus de interconectare a sistemelor
de transport reprezintă un obstacol în calea creșterii economice.
Noua politică a Uniunii Europene în domeniul infrastructurii impune transformarea
mozaicului actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi și canale europene într-o rețea
transeuropeană unificată de transport (TEN-T), dată fiind importanța vitală a transportului
pentru economia "bătrânului continent". Lansată în anii '80, cea mai radicală revizuire a
politicii UE în domeniul infrastructurii a punctat o nouă etapă prin decizia recentă a Comisiei
Europene de a tripla finanțarea UE pentru perioada 2014–2020 la 26 de miliarde euro, în
vederea finalizării acestui deziderat. Totodată, forul european a publicat și noua hartă a celor
nouă coridoare principale care vor acționa ca o coloană vertebrală a transporturilor în cadrul
pieței unice europene. Potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene, două dintre
cele nouă coridoare europene trec prin România.
Programul TEN-T constă din sute de proiecte - definite ca studii sau lucrări - al căror scop
final este de a asigura coeziunea, interconectarea și interoperabilitatea rețelei transeuropene
de transport, precum și accesul la aceasta. Proiectele TEN-T, situate în fiecare stat membru al
UE, includ toate modurile de transport:
- drum
- șină
- maritim
- căi navigabile interioare
- aer
- logistică
- comodalității
- inovație
În ansamblu, proiectele TEN-T au drept scop:
-stabilirea și dezvoltarea legăturilor și interconectărilor cheie necesare pentru a elimina
blocajele existente la mobilitate;
- completarea secțiunilor lipsă și completarea rutelor principale - în special secțiunile lor
transfrontaliere;
- trecerea barierelor naturale;
- îmbunătățirea interoperabilității pe rutele majore.

5
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

Cele nouă coridoare:

1. Coridorul Marea Baltică - Marea Adriatică este una dintre cele mai importante axe
transeuropene rutiere și feroviare. El leagă Marea Baltică de Marea Adriatică, trecând prin
zonele industrializate dintre sudul Poloniei (Silezia Superioară), Viena și Bratislava, prin
regiunea estică a Alpilor și prin nordul Italiei. Acest coridor cuprinde proiecte feroviare
importante, cum sunt tunelul de bază Semmering și linia de cale ferată Koralm din Austria,
precum și secțiunile transfrontaliere dintre PL, CZ și SK.
2. Coridorul Marea Nordului - Marea Baltică face legătura între porturile de pe malul
estic al Mării Baltice și porturile de la Marea Nordului. Acest coridor va face legătura între
Finlanda și Estonia cu feribotul, va crea legături moderne de transport rutier și feroviar, pe de
o parte între cele trei țări baltice, iar pe de altă parte, între Polonia, Germania, Țările de Jos și
Belgia. Coridorul include și căi navigabile interioare între râul Oder și porturile germane,
olandeze și flamande, cum este „Mittelland-Kanal”. Cel mai important proiect este „Rail
Baltic”, o cale ferată europeană cu ecartament standard între Tallinn, Riga, Kaunas și nord-
estul Poloniei.
3. Coridorul Mediteranean face legătura între Peninsula Iberică și frontiera ungaro-
ucraineană. Acesta se întinde de-a lungul coastelor mediteraneene ale Spaniei și Franței,
traversează Alpii spre est, prin nordul Italiei, continuă de-a lungul coastei adriatice a
Sloveniei și Croației, îndreptându-se apoi spre Ungaria. În afară de râul Po și de alte câteva
canale din nordul Italiei, acest coridor este format din șosele și căi ferate. Principalele
proiecte feroviare desfășurate de-a lungul său sunt legăturile Lyon - Torino și secțiunea
Veneția - Ljubljana.
4. Coridorul Orient/Est-mediteraneean face legătura între interfețele maritime ale Mării
Nordului, Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediterane, optimizând utilizarea porturilor
vizate și a autostrăzilor maritime aferente. Având drept cale navigabilă interioară râul Elba,
acest coridor va ameliora conexiunile multimodale dintre nordul Germaniei, Republica Cehă,
regiunea panonică și sud-estul Europei. El se extinde, pe mare, din Grecia până în Cipru.
5. Coridorul Scandinavo-mediteranean este o axă nord-sud crucială pentru economia
Europei. Traversând Marea Baltică din Finlanda până în Suedia și trecând prin Germania,
prin Alpi și prin Italia, acest coridor leagă principalele centre urbane și porturi din
Scandinavia și continuă spre centrele industrializate cu nivel înalt de productivitate din sudul
Germaniei, Austria și Nordul Italiei, mergând apoi mai departe spre porturile italiene și
Valletta. Cele mai importante proiecte din cadrul acestui coridor sunt pasajul fix Fehmarnbelt
și tunelul de bază Brenner, inclusiv rutele lor de acces. Coridorul se extinde, pe mare, din
sudul Italiei și Sicilia până în Malta.
6. Coridorul Rin-Alpin este una dintre cele mai aglomerate rute de transport de marfă
din Europa, care leagă porturile Rotterdam și Antwerp de la Marea Nordului de bazinul
mediteranean din Genova, trecând prin Elveția și prin câteva dintre principalele centre
economice din regiunile Rin-Ruhr și Rin-Main-Neckar, precum și prin aglomerația urbană
Milano din nordul Italiei. Acest coridor multimodal include Rinul drept cale navigabilă
6
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

interioară. Printre proiectele principale se numără tunelurile de bază, deja finalizate parțial,
din Elveția și rutele lor de acces spre Germania și Italia.
7. Coridorul Atlantic leagă partea de vest a Peninsulei Iberice și porturile Le Havre și
Rouen de Paris și, mai departe, de Mannheim/Strasbourg, prin linii de cale ferată de mare
viteză și linii de cale ferată convenționale paralele, incluzând și Sena drept cale navigabilă
interioară. Dimensiunea maritimă joacă un rol crucial în cadrul acestui coridor.
8. Coridorul Marea Nordului - Marea Mediterană se întinde din Irlanda și nordul
Regatului Unit până la Marea Mediterană, în sudul Franței, trecând prin Țările de Jos, Belgia
și Luxemburg. Acest coridor multimodal, care include căi navigabile interioare din Benelux
și Franța, vizează nu numai să ofere servicii multimodale mai bune între porturile de la Marea
Nordului, bazinele fluviale Maas, Rin, Scheldt, Sena, Saone și Ron și porturile Fos-sur-Mer și
Marsilia, ci și să interconecteze mai bine Insulele Britanice cu Europa continentală.
9. Coridorul Rin-Dunăre, a cărui axă principală este formată de căile navigabile
interioare Main și Dunăre, leagă regiunile centrale din jurul orașelor Strasbourg și Frankfurt,
trecând prin sudul Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta și, în fine, Marea Neagră, de
o ramură importantă ce pornește de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice și frontiera cu
Ucraina.

4. Rolul transportului feroviar în ansamblul rețelei europene de

transport
„Transportul este vital pentru economia europeană. Fără conexiuni bune, Europa nu se va
dezvolta și nici nu va prospera. Această nouă politică în domeniul infrastructurii va institui o
rețea puternică de transport european în cele 28 de state membre, pentru a promova creșterea
și competitivitatea. Ea va face legătura între est și vest și va înlocui mozaicul de transporturi
actual cu o rețea care este cu adevărat europeană", a declarat Siim Kallas, vicepreședinte al
Comisiei responsabil cu transporturile.
Rețeaua globală este menită să asigure accesibilitatea și conectivitatea tuturor regiunilor
din UE. Rețeaua centrală constă în acele legături și noduri din rețeaua globală care au cea mai
mare importanță strategică și este organizată în nouă coridoare și în trei priorități orizontale
[Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), Autostrăzile maritime și
Siguranța rutieră].

7
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

Fig.1. Coridoarele de transport

Transportul feroviar reprezintă un sector strategic de interes național și un serviciu

esențial pentru societate, al cărui rol este de a contribui la circulația sigură și eficientă a
bunurilor, mărfurilor și persoanelor, atât pe teritoriul României, cât și în afara țării. Totodată,
transportul pe calea ferată reprezintă un mod de transport mai curat și mai puțin poluant decât
transportul rutier, dar și mai eficient și mai sigur, cu o rată a accidentelor considerabil mai
scăzută. Acesta este esențial pentru strategia comunitară de îmbunătățire a performanței de
mediu a sectorului transporturilor, precum și a coeziunii economice și sociale în cadrul
statelor membre și a conectivității între acestea. De aceea, Uniunea Europeană urmărește
promovarea sectorului feroviar, în sensul utilizării tot mai mult a acestui tip de transport
pentru mărfuri și pasageri. După aderarea României la Uniunea Europeană, transportul
feroviar nu mai poate fi analizat într-un context separat, fiind necesară o abordare mult mai
complexă, determinată de integrarea în spațiul feroviar unic european.7Potrivit Raportului
Comisiei Europene către Parlamentul European din 8 decembrie 201634 , sectorul feroviar
contribuie în mod substanțial la economia Uniunii Europene, iar transportul feroviar este
esențial pentru strategia comunitară de îmbunătățire a performanței de mediu a sectorului
transporturilor, precum și a coeziunii economice și sociale în cadrul statelor membre și a
conectivității între acestea. Conform acestui raport, în cadrul Uniunii Europene se urmărește
promovarea sectorului feroviar, în sensul utilizării tot mai mult a acestui tip de transport
pentru mărfuri și pasageri. Pe de altă parte, crearea unui spațiu feroviar european integrat
necesită îmbunătățirea interoperabilității sau a compatibilității tehnice a infrastructurii, a
8
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

materialului rulant, a semnalizării și a altor subsisteme ale sistemului feroviar, precum și

proceduri mai puțin complexe de autorizare a materialului rulant pe întreaga rețea feroviară a
Uniunii Europene.

Conform informațiilor cuprinse în Raportul de monitorizare a pieței feroviare

europene, aferente anului 2016, publicat de IRG-Rail în anul 2018, România ocupă a opta
poziție în ceea ce privește lungimea rețelei de cale ferată, din totalul de 28 de tari
monitorizate (inclusiv cele din afara spațiului comunitar), cu 10.622 de km. Pe primul loc se
situează Germania (38.990 km), urmată de Franța (28.364 km) și Italia (19.983 km).
Germania, Franța, Italia și Polonia dețin circa 48% din totalul rețelei de cale ferată
monitorizată de IRG-Rail. Cea mai scurtă rețea feroviară se află în Luxemburg, lungimea
acesteia fiind de 275 de km. Cele 28 de țări monitorizate au în total 220.623 km de cale
ferată.
Ca unul dintre cele mai durabile și mai sigure moduri de transport pe care le avem,
căile ferate vor juca un rol major în viitorul sistem de mobilitate din Europa. Căile ferate nu
sunt numai ecologice și eficiente din punct de vedere al energiei, dar sunt, de asemenea,
singurul mod de transport care și-a redus aproape continuu emisiile de CO2 din 1990, în
același timp cu creșterea volumului de transport.
Căile ferate conectează oameni, regiuni și întreprinderi din întreaga UE. Mai mult,
este o dovadă a expertizei europene în inginerie și face parte din patrimoniul și cultura
noastră europeană.

5. Coridorul Rin-Alpin

9
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

Coridorul Rin-Alpin circulă de la Rotterdam la Genova de-a lungul râului Rin, prin inima
industrială a Europei. Este conectat la porturile Zeebrugge și Antwerp prin Köln.
Coridorul Feroviar de Marfă Rin-Alpine este unul din cele nouă coridoare feroviare de
marfă strategice din Europa, care oferă celor implicați în sectorul transportului de marfă și
clienților o gamă largă de oportunități de tranzit pe teritoriul european. Fiind o inițiativă
publică și privată, în egală măsură, principalele obiective ale coridorului constau în
eliminarea blocajelor capacității de transport, construirea conexiunilor transfrontaliere, acolo
unde acestea lipsesc în prezent, precum și promovarea interoperabilității și a integrării
modale.

Coridorul Rin - Alpi este una dintre cele mai aglomerate rute de transport de marfă din
Europa, care leagă porturile Rotterdam si Antwerpen de la Marea Nordului de bazinul
mediteraneean din Genova, trecând prin Elveția si prin câteva dintre principalele centre
10
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

economice din regiunile Rin - Ruhr si Rin - Main - Neckar, precum si prin aglomerația
urbana Milano din nordul Italiei. Acest coridor multimodal include Rinul drept cale
navigabila interioara. Printre proiectele principale se numără tunelurile de baza, finalizate
parțial, din Elveția si rutele lor de acces spre Germania si Italia;
Coridorul Rin-Alpin este situat în regiunea cea mai dens populată și cea mai puternică din
Europa, fiind unul dintre cele mai aglomerate rute de marfă. Acesta conectează porturile
cheie din Belgia și Olanda la Marea Nordului cu portul mediteraneean Genova. În total, peste
70 de milioane de oameni trăiesc, muncesc și consumă în bazinul hidrografic al coridorului,
care este, de asemenea, găzduirea unui număr de companii de producție și comercializare,
centre de producție și centre de distribuție de top. Coridorul parcurge așa numita ”banană
albastră” care include centre economice majore ale UE, cum ar fi Bruxelles și Anvers în
Belgia, regiunea Randstad din Olanda, regiunile germane Rin-Ruhr și Rin- Neckar, regiunile
Basel și Zurich în Elveția și regiunile Milano și Genova din Italia de Nord. Acest coridor
multimodal pe o lungime totală de aproximativ 6200 km, cu 3000 km cale ferată, drum
aproximativ 1500km, căile navigabile interioare aproximativ 1700km2. Acesta încorporează
râul Rin ca principală cale navigabilă interioară din Europa, precum și proiecte importante de
tunelare în Elveția, inclusiv cel mai lung și cel mai profund tunel feroviar din lume, tunelul
bazei Gotthard. Coridorul include 8 porturi maritime și 22 porturi interioare, 13 aeroporturi,
72 de terminale intermodale de bază și 13 noduri urbane de bază.
Cealaltă caracteristică este utilizarea celor trei infrastructuri majore care sunt: Betuwelijn
olandez, tunelul Lötschberg și tunelul dublu Gotthard. În Germania, secțiunea de la Köln la
Mainz este împărțită cu o linie de pe fiecare mal al Rinului. Este prevăzută o cvadruplare a
pistelor pe anumite secțiuni dintre Karlsruhe și Basel.
Un factor cheie pentru extinderea capacității pe această rută îl reprezintă introducerea
trenurilor mai lungi iar în acest sens miniștrii de transport reuniți la Leipzig au discutat despre
posibilitatea de a introduce, până în 2021, trenuri de 740 metri, cu 200 de metri mai lungi
decât cele care operează în prezent pe ruta Rotterdam-Genova.
O caracteristică este utilizarea celor trei infrastructuri majore care sunt: Betuwelijn
olandez, tunelul Lötschberg și tunelul dublu Gotthard. În Germania, secțiunea de la Köln la
Mainz este împărțită cu o linie de pe fiecare mal al Rinului. Este prevăzută o cvadruplare a
pistelor pe anumite secțiuni dintre Karlsruhe și Basel.
O caracteristică finală este multiplicitatea curenților la catenar. Locomotivele de astăzi se
pot descurca fără ea, iar cele patru tensiuni principale sunt reprezentate, cei 25kV fiind
prezenți doar pe Betuwelijn. Cu toate acestea, dimensiunea specifică a pantografelor impune
ca aceste locomotive să aibă un pantograf ad-hoc pentru Elveția. Specificul italian face ca o
schimbare a locomotivei să fie sistematică în Chiasso sau Domodossola.

11
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

Trenurile de marfă au viteze mai mari de 100 km/h cu o încărcare pe osie de 22,5 t sunt
activate pe mai mult de 92% din toate secțiunile feroviare. Astăzi, funcționarea trenurilor de
740 m lungime este posibilă pe 87% din alinierea coridoarelor, în timp ce desfășurarea
ERTMS este încă în primele faze, cu doar 12,3% din secțiuni echipate pe coridor.
Zgomotul feroviar este identificat în mod repetat ca fiind o problemă critică pentru
secțiuni care circulă prin zone dens populate, așa cum este cazul coridorului Rinului-Alpin.
Pe coridor, au fost identificate mai multe secțiuni unde cererea depășește capacitatea
disponibilă.

În total, peste 70 de milioane de oameni trăiesc, muncesc și consumă în zona bazinul

hidrografic al coridorului Rin-Alpin. Companiile sunt situate de-a lungul coridorului cu
fabrici de producție și centre de distribuție. Industrii importante sunt, de ex. industria
siderurgică, chimică și petrolieră, producători auto, precum și centrale electrice.
Râul Rin este o rută importantă pentru containere și transportul de mărfuri vrac în special
între porturile din Marea Nordului și Germania, Franța și Elveția. Prin urmare, asigurarea
fiabilității navigației pe Rin este foarte importantă.

12
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

Pentru transportul internațional de pasageri, predominante sunt conexiunile între zonele

aglomerate și țările vecine. Pentru transportul feroviar de marfă, transportul curge pe întregul
teren al coridoruluiși are un rol important, în special pentru transportul intermodal din și către
porturile maritime și tranzitul prin Elveția.
Cele mai importante noduri internaționale sunt:
- Porturile Antwerpen și Rotterdam, care aparțin grupului de porturi maritime
principale, în special pentru transbordarea containerelor, împreună cu porturile
Amsterdam, Zeebrugge, Ghent și Genova, care beneficiază de servicii de conexiuni
maritime internaționale, servicii de transport pe căi navigabile interioare (numai în
porturile din Marea Nordului), transport feroviar și transport rutier.
- Pentru execuția transportului maritim și continental intermodal, o plasă de terminalele
de cale ferată (RRT) sunt situate de-a lungul coridorului. Pe lângă porturile maritime,
locațiile principale sunt Duisburg, Köln, Mannheim / Ludwigshafen, Basel, Novara,
Genova și Milano.
- Aeroporturile din Amsterdam și Frankfurt sunt hub-uri foarte importante pentru
transportul de pasageri și mărfuri. Alte aeroporturi cu fluxuri de trafic considerabile
pe coridorul Rin-Alpin se află în Bruxelles (pasager), Liège (marfă), Düsseldorf
(pasager), Köln (marfă) și Milano (pasager).
- Orașele Amsterdam, Rotterdam, Bruxelles, Liège, Köln, Frankfurt, Basel, Milano și
Genova fac parte din rețeaua europeană de mare viteză feroviară.

Principalele ramuri ale coridorului Rin-Alpin sunt:

- Genova-Milano-Lugano-Basel (480km);
- Genova-Novara-Brig-Bern-Basel-Karlsruhe-Mannheim-Mainz-Koblenz-Koln(965
km);
- Köln – Düsseldorf – Duisburg – Nijmegen/Arnhem – Utrecht – Amsterdam (270km);
- Nijmegen – Rotterdam – Vlissingen (200km);
- Köln – Liège – Brussels – Ghent (285km);
- Liège – Antwerpen – Ghent – Zeebrugge (230km).

În total, au fost 74 de noduri de-a lungul coridorului identificate:

13
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

6. Cerințe, prezent și perspective privind transportul feroviar pe

coridorul F.
În practică, există cinci categorii principale de probleme care trebuie soluționate la nivelul
UE:
1. Legăturile lipsă, în special în cazul tronsoanelor transfrontaliere, constituie un
obstacol major în calea liberei circulații a mărfurilor și a călătorilor în interiorul
statelor membre și între acestea, precum și între statele membre și țările învecinate.
2. Între statele membre și în interiorul acestora există o discrepanță considerabilă în ceea
ce privește calitatea și disponibilitatea infrastructurii (blocaje). În special, este
necesară ameliorarea conexiunilor est-vest prin crearea unei noi infrastructuri de
transport și/sau prin întreținerea, reabilitarea sau modernizarea infrastructurii
existente.
3. Infrastructura de transport dintre modurile de transport este fragmentată. În ceea ce
privește efectuarea de conexiuni multimodale, numeroase terminale de marfă din
Europa, gări de călători, porturi interioare, porturi maritime, aeroporturi și noduri
urbane lasă de dorit în acest sens. Având în vedere că aceste noduri nu dispun de
capacități multimodale, potențialul și capacitatea transportului multimodal de a
elimina blocajele de infrastructură și de a completa legăturile lipsă sunt insuficient
exploatate.
4. Investițiile în infrastructurile de transport ar trebui să contribuie la atingerea
obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul
transporturilor cu 60% până în 2050.
5. În statele membre sunt încă în vigoare norme și cerințe operaționale diferite, în special
în domeniul interoperabilității, ceea ce contribuie semnificativ la crearea barierelor și
a blocajelor care afectează infrastructura de transport.

Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, a declarat: "Trebuie sa intensificăm

eforturile pentru a ne asigura ca rețeaua centrala, esențiala pentru fluxurile de mărfuri si
pasageri in întreaga UE, va fi complet operaționala pana in anul 2030. Acum este momentul
sa investim in proiectele TEN-T, maximizând beneficiile facilitații "Conectarea Europei" si
ale Planului de investiții recent lansat de Comisie. Rețeaua TEN-T este esențiala pentru o
Uniune care lupta pentru dezvoltare, noi locuri de munca si competitivitate. Pe măsura ce
Europa iese încet din criza economica, avem nevoie de o Uniune conectata, fără bariere,
pentru ca piața unica sa prospere".
Cele noua studii, cate unul pentru fiecare coridor de transport trans-european, analizează
starea infrastructurii actuale, problemele care împiedica fluxurile de pasageri si marfa si
identifica acțiunile care trebuie realizate pana in 2030. Rezultatele studiilor includ liste
preliminare cu proiecte care vizează completarea transportului transfrontalier, eliminarea
blocajelor si sporirea interoperabilității.
Tunelul de bază Gotthad, situat sub Alpii Elvețieni, a fost deschis la 1 Iunie 2016. Cu o
lungime a traseului de 57 km, Tunelul de bază Gotthard este cel mai lung și mai profund
tunel feroviar din lume și împreună cu tunelurile Lotschberg și Baza Ceneri reprezintă un
14
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

semnificativ pas către creșterea competivității căilor ferate pentru transportul de mărfuri și
pasageri pe coridor. Odată cu finalizarea viitoarei linii feroviare noi prin programul Alpi,
timpul călătoriei de la Zurich la Milano va fi redus cu o oră.
Linia Betuwe este o cale ferată cu două căi de 143 km, dedicată transportului de marfă,
care leagă portul Rotterdam de granița cu Germania. Acesta a fost pus în funcțiune în Iunie
2007. De atunci, traficul pe linia Betuwe a crescut și este de așteptat să crească în continuare
datorită finalizării proiectului Maasvlakte 2, care va înregistra o creștere semnificativă a
traficului de mărfuri către și dinspre port din Rotterdam.
Principalele provocări pentru coridor constituie blocaje provenite din fluxurile de trafic
sporite. Principalele blocaje există în Germania și Italia, unde sunt necesare Îmbunătățiri ale
capacității. O conexiune mai bună între rețelele belgiene și olandeze cu rețeaua germană este
necesară, în special între Emmerich și Oberhausen. În plus, rutele de acces către tunelurile
elvețiene de pe teritoriul UE (Karlsruhe-Basel și frontiera elvețiană-Milano/Novara)trebuie să
progreseze rapid, deoarece tunelurile Gotthard și Monte Ceneri vor crea o traiectorie plană
pentru transportul feroviar de marfă prin Alpii sensibili ecologic, începând cu 2019-2020.
Modernizările de capacitate, precum și conexiuni multimodale mai bune în porturi sunt, de
asemenea, necesare.
Anul european al căilor ferate din 2021 va ajuta la intensificarea ritmului modernizării
feroviare, care este necesară pentru a face o alternativă mai populară la modurile de transport
mai puțin durabile. 2021 va fi primul an complet în care normele convenite în cadrul celui de-
al patrulea pachet feroviar vor fi puse în aplicare în întreaga UE. Și 2021 marchează, de
asemenea, mai multe aniversări importante pentru transportul feroviar: a 20-a aniversare a
primului pachet feroviar, 175 de ani de la prima legătură feroviară între două capitale ale UE
(Paris-Bruxelles), precum și 40 de ani de TGV și 30 de ani de ICE .
Festivalul internațional de artă EUROPALIA a ales deja căile ferate ca temă pentru 2021
și va contribui activ la gama largă de activități care se desfășoară pe tot parcursul Anului
european al căilor ferate.
În Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018-2022 se subliniază faptul că, având în
vedere nivelul ridicat al restanțelor la reînnoire, care a condus la o stare avansată de degradare a
infrastructurii, pentru perioada următoare este necesar un program accelerat de reînnoire, care să
vizeze creșterea progresivă a ritmului anual de refacție a liniilor curente și directe până la un nivel de
minim 550 km anual. Coroborat cu programul de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare
aferente coridoarelor europene și rețelei TEN-T, acest program vizează (pe un orizont de timp de 10
ani) reabilitarea integrală a tuturor magistralelor feroviare, precum și a principalelor legături inter
magistrale. Ca urmare a implementării acestui program este de așteptat o creștere cu cel puțin 24%
a vitezelor maxime admise pe magistralele feroviare.

15
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

7. Concluzii
Infrastructurile de transport din toată Uniunea Europeană (UE), care sunt importante,
formează rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Această rețea are ca scop favorizarea
coeziunii sociale, economice și teritoriale a UE și ar trebui să asigure beneficiul populației
sale. Există o rețea de infrastructură de bază continuă pentru transportul feroviar și rutier,
adică o conexiune end-to-end (cel puțin una) între Rotterdam / Zeebrugge și Genova.
Coridoarele de rețea de bază permit statelor membre să realizeze o abordare coordonată și
sincronizată în ceea ce privește investițiile în infrastructură pentru a putea gestiona
capacitățile în cea mai mare măsură eficientă.
Politica rețelei transeuropene de transport se referă la implementarea și dezvoltarea unei
rețele la nivel european de linii feroviare, drumuri, căi navigabile interioare, rute de transport
maritim, porturi, aeroporturi și terminale feroviare.
Obiectivele finale ale acestei rețele sunt: diminuarea disparităților, eliminarea blocajelor
și a barierelor tehnice și consolidarea coeziunii sociale, economice și teritoriale în UE.
Coridorul Rin- Alpin este unul dintre cele mai aglomerate rute de marfă din Europa,
conectând cele mai importante regiuni economice și dens populate (mai mult de 70 de
milioane de locuitori) și poate să fie considerat unul dintre cele mai dezvoltate coridoare din
punct de vedere al cerințelor stabilite prin Regulamentul TEN-T. Cu toate acestea, investițiile
în infrastructura de transport sunt încă necesare, deoarece acest lucru va stimula și susține
creșterea economică și ocuparea forței de muncă și va conduce la un transport multimodal
mai ecologic și mai durabil. Coridorul Rin-Alpin „conectează porturile din Marea Nordului
Rotterdam și Antwerpen în bazinul mediteraneean la Genova, prin Elveția și unele dintre
marile centre economice din vestul UE. Țările preocupate sunt Olanda, Belgia, Germania,
16
 Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Departamentul de Material Rulant

Elveția, Italia de Nord, partea de est a Franței, și anume zona Strasbourg și Luxemburg
(Moselle).
Pentru a facilita implementarea coridoarelor de rețea de bază, fiecare coridor este condus
de coordonatorii europeni. În cazul coridorului Rin-Alpin, coordonator numit este Ana
Palacio. Activitatea coordonatorului european este asistată de către un forum consultativ
pentru coridoare care a fost înființat de comun acord cu Statele membre în cauză.

8. Bibliografie

1. https://ec.europa.eu/inea/sites/inea/files/201803_corridor_report_rhinealpine_withcov
er.pdf
2. http://www.uniontrasporti.it/writable/news/pdf/MENNO%20VAN%20DER
%20KAMP_CODE%2024%20convegno%20del%206%20febbraio.pdf
3. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/MEMO_13_897
4. https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/LR_TRANSPORT/LR_TRANSPORT_RO.
pdf
5. https://www.dcnews.ro/ce-a-aprobat-finantarea-pentru-cele-noua-coridoare-de-
transport-doua-trec-prin-romania-vezi-daca-orasul-tau-este-vizat_379356.html
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Coridoare_pan-europene
7. https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/14975/dezvoltarea-retelei-ten-t-pana-in-anul-
2030-in-romania-infrastructurile-feroviara-si-fluviala-vor-fi-principalul-beneficiar-al-
investitiilor
8. https://ue.mae.ro/node/836
9. file:///C:/Users/abc/Downloads/european-year-of-rail_en.pdf.pdf
10. http://www.consiliulferoviar.ro/uploads/news/id315/studiu_infrastructura_2019.pdf
11. https://clubferoviar.ro/itf-2017-trenuri-de-marfa-mai-lungi-ar-putea-tranzita-coridorul-
feroviar-rhine-alpine/
12. http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-22-2013/noua-politica-a-uniunii-
europene-privind-infrastructura-de-transport_4255.html
13. https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/rhine-alpine_study_0.pdf
14. CURS CĂTĂLIN CRUCEANU, PPT.

17