UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ-NAPOCA

Analiză comparativă privind tratamentul

contabil al instrumentelor financiare
- reglementări și practică -

Studenți:

Cîmpean Ioana
Coborzan Alina
Fărcaș Ruxandra
Gheorghieș Andreea Nicoleta
Gîrboan Maria Terezia
Hălmaciu Olga Alexandra
Lazăr Camelia Delia
Pârv Ioana
Popoviciu Roxana
Rad Radu

2010
STRUCTURA

1. Prezentarea aspectelor studiate

1.1. Scurtă descriere a instrumentelor financiare și a problematicilor
alese
1.2. Generalități privind reglementările contabile – IAS 39 și Ordinul
3055/2009
1.3. Descrierea entităților considerate

2. Analiza comparativă a datelor

2.1. Comparabilitatea reglementărilor
2.2. Comparabilitatea practicilor contabile

3. Concluzii: interpretarea rezultatelor

Bibliografie
 1. Prezentarea aspectelor studiate

1.1. Scurtă descriere a instrumentelor financiare și a problematicilor alese

Instrumentele financiare sunt definite drept mijloace de finanțare de natură bancară sau nu, care
au rolul de a orienta economiile spre investiții și de a facilita accesul companiilor la resursele
financiare necesare desfășurării unor proiecte de investiții. Pot fi considerate orice formă de
investiții pe piața acțiunilor sau pe o altă piață financiară, cum ar fi certificatele de depozit,
cambiile, obligațiunile, bonurile de tezaur.

IAS 39 “Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare“ definește un instrument financiar orice

contract care generează simultan un activ financiar pentru o întreprindere și o datorie financiară
sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă întreprindere.

Legislația românească (Legea nr.297/2004 privind piața de capital , MO nr..571 din 29.06.2004,
art.2) consideră că sunt instrumente financiare:
 Valori mobiliare și titlurile de participare la organismele de plasament colectiv;
 Instrumente ale pieței monetare inclusiv tiluri de stat cu scadență mai mică de un an și
certificate de depozit;
 Contracte futures financiare inclusiv contractele similare cu decontare finală în fonduri;
 Contractele forward pe rata dobânzii denumite forward rate agreement;
 Swap-urile pe rata dobânzii, pe curs de schimb și pe acțiuni;
 Opțiunile de orice instrument financiar prevăzut la primele patru puncte , inclusiv cele pe
curs de schimb și pe rata dobânzii;
 Instrumente financiare derivate pe mărfuri;
 Orice alt instrument admis la tranzacționare pe o piată reglementată într-un stat membru
sau pentru care s-a făcut o cerere de admitere la tranzacționare.

Exemple clasice de instrumente financiare oferite de toate normele contabile care se ocupă de
această problemă sunt:
 Numerarul;
3
  Depozitele la vedere și la termen;
 Efectele comerciale (cambii, bilete la ordin);
 Datoriile și creanțele financiare;
 Instrumentele de datorie (obligațiunile), de capitaluri proprii (acțiunile) - atât din
perspectiva emitentului cât și a deținătorului și includ investiții în filiale, în întreprinderi
asociate și în asocieri în participație;
 Derivatele (contracte forward și futures, opțiuni și swap-uri);
 Contracte de leasing financiar;
 Drepturile și obligațiile angajatorilor în cadrul contractelor de pensii;
 Drepturile și obligațiile aferente contractelor de asigurare.

Observație: Numerarul este mai degrabă un activ financiar decât un instrument financiar (pentru
că nu este un contract), depozitele la vedere și la termen sunt active financiare pentu o entitate și
datorii financiare pentru o alta, iar contractul care stă la baza lor poate fi privit drept un
instrument financiar, acțiunile sunt instrumente financiare dacă sunt tratate drept contracte care
conduc la încasarea de către deținător a unor sume variabile în numerar.

Conform normalizatorului Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate

(International Accounting Standards Board), la ora actuală există trei norme internaționale care se
ocupă strict de instrumente financiare si anume:
 IAS 32: “Instrumente financiare :prezentare“
 IAS 39:“Instrumente financiare:recunoaștere și evaluare“
 IFRS 7:“Instrumente financiare:informații de furnizat“

Problematica proiectului o reprezintă “Recunoașterea și Evaluarea Instrumentelor financiare“,

problematică ce face obiectului standardului internațional de contabilitate IAS 39.

Având în vedere caracterul distinct al instrumentelor financiare, un domeniu controversat în

cadrul raportărilor financiare, în speță activele și datoriile financiare sau derivatele financiare,
reglementările contabile în vigoare la ora actuală solicită/permit utilizarea contabilității valorii
juste.

4
Valoarea justă este valoarea pentru care un activ poate fi tranzacționat sau o datorie poate fi
decontată de bună-credință între părți aflate în cunoștință de cauză în cazul unei tranzacții
desfășurate în condiții de concurență normală.
Importanța evaluării la valoarea justă a instrumentelor financiare derivă din faptul că informațiile
furnizate de contabilitate evoluează extrem de rapid. Piața de capital fiind una extrem de volatilă,
dinamică, sunt necesare revizuiri continue pentru determinarea unor valori reale în scopul
reflectării imaginii fidele a patrimoniului prin intermediul situațiilor financiare. Evaluarea la
valoarea justă impune prezentarea unor informații suplimentare în cadrul notelor explicative ale
situațiilor financiare.
Problematicile alese sunt reflectate în următorul tabel.

Tabel 1. Problematici alese

I. Modalitatea de determinare a valorii juste

1.Valoarea de piață
2.Valoarea de piață derivată
3.Valoare determinată cu ajutorul unor modele și tehnici de evaluare
II. Modificări la valoarea justă
1. În contul de profit și pierdere
2. În capitaluri proprii, în cadrul rezervei de valoare justă
III. Costul tranzacției
1.Inclus în calculul valorii juste cu excepția activelor si datoriilor
financiare incluse în categoria la valoarea justă prin contul de profit și pierdere
2.Inclus în cadrul tuturor activelor financiare
3.Exclus
4.Nu este prezentat
IV. Derivate încorporate
1. Separate
2. Neseparate
3. Separate în unele cazuri și reflectate la valoarea justă pentru altele
4. Nu există
5. Nu sunt prezentate

Referitor la “Modalitatea de evaluare a valorii juste“, se va folosi valoarea de piață pentru acele
instrumente financiare pentru care poate fi ușor identificată pe o piață reprezentativă iar în
situația în care nu se poate determina o astfel de valoare, ci doar o componentă a respectivului
instrument sau pentru un instrument similar, valoarea de piață poate fi derivată din cea a

5
componentei sau a instrumentului similar. Pentru acele instrumente pentru care nu se poate
identifica cu ușurință o piață reprezentativă se va determina o valoare cu ajutorul unor modele și
tehnici de evaluare general acceptate, în vederea asigurării unei estimări rezonabile a valorii de
piață. Acestea trebuie testate periodic (şi revizuite, dacă este cazul) prin compararea valorilor
furnizate cu preţurile tranzacţiilor efective observabile sau pe baza oricăror informaţii de piaţă
disponibile.

În ceea ce privește problematica “Modificări la valoarea justă,“ orice variație a valorii juste se va
înregistra fie în contul de profit și pierdere fie în capitaluri proprii, în cadrul rezervelor la
valoarea justă. În situația în care instrumentul evaluat este unul de acoperire în cadrul unui sistem
de contabilitate de acoperire a riscului care permite ca modificarea integrală sau parțială a valorii
să nu fie înregistrată în contul de profit și pierdere ; sau atunci când modificarea valorii este
legată de diferența de raport de schimb înregistrată într-un instrument monetar care face parte din
investiția netă a societății într-o altă entitate.

Astfel, în situaţiile financiare consolidate care includ o asemenea entitate străină, diferenţele de
schimb valutar care în situaţiile financiare anuale individuale au fost recunoscute în contul de
profit şi pierdere, se recunosc iniţial într-o componentă a capitalurilor proprii (contul 1067
"Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină"), urmând
să fie recunoscute în contul de profit şi pierdere la cedarea investiţiei nete.

Unele state membre pot impune sau permite ca o modificare a valorii unui activ financiar
disponibil pentru vânzare (care nu este instrument financiar derivat) să fie inclusă direct în
capitaluri proprii, în rezervele la valoarea justă, acestea fiind ajustate atunci când sumele alocate
nu mai sunt necesare în vederea aplicării celor două cazuri de mai sus.(Bonaci, 2009, p. 303)

“Tratametul contabil al costurilor tranzacției“, conform IAS 39, prevede că acestea trebuie
incluse în acea valoare justă determinată în momentul recunoașterii inițiale a tuturor
instrumentelor financiare, cu excepția cazului în care acestea sunt incluse la valoare justă prin
contul de profit și pierdere.

6
“Tratamentul contabil aferent instrumentelor derivate1 încorporate“ urmărește controlul
posibilității evitării evaluării acestora la valoare justă prin încorporarea în cadrul unor
instrumente hibride2 care nu necesită evaluare la valoare justă.Astfel, în anumite circumstanțe
este necesară separarea derivatului încorporat și evaluarea sa la valoare justă. Această separare
este aplicabilă și în cazul în care derivatul încorporat întrunește toate caracteristicile unui
instrument financiar derivat iar trăsăturile sale nu par a fi perfect corelate cu cele ale contractului
gazdă. Referențialul internațional (IAS 39) permite și evaluarea la valoarea justă a întregului
instrument hibrid în cazul în care derivatul încorporat nu se poate evalua individual.

În cele ce urmează vom realiza o analiză comparativă a problematicilor alese, din perspectiva
reglementării internaționale în materie de instrumente financiare( IAS 39) și a reglementării
românești (Ordinul 3055) în scopul determinării unui grad de comparabilitate a celor două.

1.2. Generalități privind reglementările contabile – IAS 39 și Ordinul 3055/2009

Referențialul contabil internațional, IAS 39:“Instrumente financiare:recunoaștere și evaluare“

are ca și arie de aplicabilitate investițiile marcate la piață deținute de entitățile implicate în
asocieri în participație, derivate pe asemenea investiții cu excepția celor considerate instrumente
de capitaluri proprii, creanțe și datorii aferente contractelor de leasing în contabilitatea
locatorului, derivate încorporate în contracte de leasing, garanții financiare acordate sau reținute
la transferarea instrumentelor financiare unui terț, derivate încorporate în contracte de asigurare,
angajamente desemnate conform opțiunii valorii juste, contracte de garantare financiară care
asigură efectuarea plății ca urmare a modificării unei variabile de bază, etc. Stardardul face
referire la evaluarea inițială respectiv ulterioară,recunoașterea și derecunoașterea, tratamentul
contabil al operațiunilor de acoperire a riscului ca urmare a deținerii instrumentelor
financiare(hedging) și tratementul contabil al derivatelor încorporate.

1
Derivatul financiar reprezintă un contract financiar care are ca activ suport un activ primar de genul acțiuni,
obligațiuni, valute, indici bursieri sau mărfuri, active al căror curs de pe piața la vedere stă la baza determinării
prețului derivatului financiar (C.M.Făt,“Finanțe Internaționale“, Cluj-Napoca, 2007, pag. 83)
2
Instrumentul hibrid reprezintă rezultatul încorporării unui instrument derivat în cadrul unui contract gazdă care nu
reprezintă un derivat

7
Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 (emis de Ministerul Finanțelor Publice), publicat în
Monitorul Oficial al României, partea 1, nr.766 din 10 noiembrie 2009 conține reglementări
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene. Acesta a intrat în
vigoare la data de 01 ianuarie 2010. Este structurat în capitole și secțiuni făcând referire la aria de
aplicabilitate și moneda de raportare, formatul și conținutul situațiilor financiare anuale,
utilizatorii informației contabile, formatul bilanțului și al contului de profit și pierdere, principii
contabile generale, reguli de evaluare, recunoaștere, auditarea,aprobarea, semnarea și publicarea
situațiilor financiare, plan de conturi general, etc.

1.3. Descrierea entităților considerate

În vederea testării gradului de comparabilitate a practicilor contabile , am ales exemplul pieței de

capital New York, New York Stock Exchange (NYSE), suficient de reprezentativă la nivel
global, dar care să şi permită raportarea financiară în funcţie de reglementările contabile alese.

Istoria NYSE începe încă din secolul 19 (fondată în 1795, dar activă în actuala formulă din
1817), ca urmare a Bottonwood Agreement, şi constituie sursa dezvoltării unui număr
semnificativ de corporaţii. După o existenţă lungă şi diversificată, NYSE, prima bursă de valori,
reprezintă azi cel mai mare şi mai lichid grup de pieţe de capital din lume. Volumul său de
acţiuni, provenite de la aproximativ 3000 de companii, valorând 4,716,162,000 USD (actualizat
la data de 13.01.2010), a fost depăşit o singură dată, în 1990, de către o altă bursă din New York,
NASDAQ.

NYSE este operată de compania NYSE Euronext, care la rândul său a fost formată prin fuziunea
bursei total electronizate Archipelago Holdings şi Euronext, şi constituie cel mai puternic grup
bursier din lume.

Din cadrul NYSE, au fost selectate în vederea realizării obiectivului principal al acestui studiu
primele 50 de companii listate conform indicelui principal, NYSE US 100, la data de 7 ianuarie
2010. Acest indice cuprinde topul primelor 100 de companii, realizat în funcţie de capitalizarea

8
de piaţă. NYSE US 100 cuprinde companii din 10 sectoare diferite ale industriei, sprijinind
investitorii în orientarea lor spre diversificarea acţiunilor lor către sectoare cât mai variate şi mai
profitabile. Calculul NYSE US 100 se face pe baza preţului şi a profitului total, însă compoziţia
bazelor de calcul pentru acest indice este revizuită continuu. Publicarea indicelui se face zilnic în
timpul săptămânii financiare, cu revizuiri şi actualizări permanente în timpul programului
operaţional al NYSE.

Tabel 2. Descriere entități

Profit
Nr.
Denumire firmă Simbol net (mil. Descriere
Crt.
$)
Exploatarea gazelor naturale și a petrolului,
1 Exxon Mobil XOM 45.000 producerea de produse petroliere, transportul și
vânzarea acestora
Vânzarea produselor de marcă, în diverse domenii,
2 Procter&Gamble PG 13.436
în este 180 de țări
Operațiuni de cercetare-dezvoltare, producerea și
3 Johnson&Johnson JNJ 12.949
vânzarea produselor în domeniul healthcare
4 JPMorgan Chase JPM 5.605 Investiții financiare, prezentă în peste 23 de țări
Companie de comunicații, oferind: servicii de
comunicare business, rețea 3G și wireless cu
5 AT&T T 12.867
acoperire globală și servicii de internet și voce; dețin
publicația Pagini Aurii
Servicii financiare, media și diverse produse
6 Genearl Electric GE 17.410
tehnologice

Operațiuni petroliere, chimice, de exploatare a

7 Chevron Corp. CVX 23.931
minereurilor, generare de energie și servicii asociate

Companie farmaceutică, implicată în cercetarea,

8 Pfizer Inc. PFE 8.104 dezvoltarea, producerea și vânzarea de
medicamente pentru oameni și animale
Companie de servicii bancare și financiare, prezentă
9 Bank of America BAC 4.008 la nivel mondial; în 2008 a achiziționat Banca de
Investiții Merill Lynch & Co.
Companie de servicii bancare și financiare; în 2008 a
10 Wells Fargo & Co. WFC 2.655
achiziționat Wachovia Corporation

Furnizor global de tehnologi, produse hardware,

software, soluții și servicii pentru consumatorii
11 Hewlett-Packard HPQ 8.300
individuali, IMM-uri și companii mari, incluzând clienți
din sectorul guvernamental, educațional și medical

Producerea, vânzarea și distribuirea băuturilor non-

12 Coca - Cola KO 5.800
alcoolice în toată lumea
Lanț de hipermarket-uri cu peste 8000 de unități,
13 Wal-Mart Stores WMT 12.730
prezent în 15 țări

9
 Companie farmaceutică implicată în cercetarea,
dezvoltarea, producerea și vânzarea unor game de
14 Merck & Co. MRK 7.800
produse de îmbunătățire a sănătății umane și
animale.
Companie globala de producere, vânzare și
15 Pepsi & Co. PEP 5.100 distribuire a unei game largi de băuturi și produse
alimentare
Companie internațională de producere și vânzare a
Philip Morris
16 PM 16.377 tigaretelor și a altor produse din tutun, pe piețele din
International
afara SUA
Verizon Companie furnizoare de sercivii de comunicații,
17 VZ 6.428
Communication prezentă în 150 de țări
Companie implicată în cercetarea, dezvoltarea,
Abbot
18 ABT 4.885 producerea și vânzarea de produse de sănătate și
Laboratories
farmaceutice
Furnizor de soluții tehnologice și informaționale
19 Schlumberger SLB 5.435
pentru consumatori în industria petrolieră
Companie furnizoare de servicii bancare, investiții
Goldman Sachs bancare, managementul investițiilor, pentru clienți:
20 GS 22.222
Group corporații, instituții financiare, sectorul guvernamental
și investitori importanți
Companie de servicii financiare diversificate pentru
21 Citigroup INC C -27.684
consumatori individuali și corporatiști
Companie energetică internațională implicată în
22 Conoco Phillips COP -16.900 exploatarea, producerea și distribuirea petrolului și a
gazelor naturale

Occidental Compania operează în diverse sectoare, cum ar fi

23 OXY 6.800
Petroleum sectorul petrolier, chimic, de marketing și altele

Companie de servicii alimentare, care operează și

24 McDonalds Corp. MCD 4.300 oferă în franciză restaurantele McDonald's, fiind
prezentă în peste 100 de țări
United
Oferă produse de înaltă tehnologie şi servicii pentru
25 Technologies UTX 4.700
sistemele de construcţii şi industria aerospaţială
Corp.
Companie de divertisment diversificată la nivel
mondial. Operează în cinci segmente: reţele de
26 Walt Disney DIS 4.427
mass-media, parcuri şi staţiuni, divertisment studio şi
produse de larg consum

Companie de tehnologie diversificată cu prezenţă la

nivel mondial în industrie şi transport; sănătate;
27 3M Co. MMM 3.460
siguranţă, securitate şi servicii de protecţie; afişare şi
grafică; şi electro şi comunicaţii

Actor global în domeniul tehnologiei medicale.

28 Medtronic Inc MDT 2.231 Dezvoltă, produce şi comercializează dispozitive
medicale în peste 120 de ţări

10
 Vinde materiale de construcţii, produse pentru
întreţinerea casei, produse de gradină, şi furnizează
29 Home Depot Inc. HD 23.990 o serie de servicii prin intermediul a 2.233 de
magazine Home Depot situate pe întreg teritoriul
Statelor Unite
Furnizor mondial de produse agricole. Operează în
30 Monsanto Co. MON 2.024 două segmente: seminţe şi genomică, şi producţie
agricolă

Furnizor de prescripţii şi servicii de asistenţă

medicală în Statele Unite. Operează în două
31 CVS Carmark CVS 3.212
segmente de afaceri: servicii farmaceutice şi vânzare
cu amănuntul a produselor farmaceutice

Funcţionează ca o societate financiar bancară. Oferă

servicii financiare: creditare, depozitare, gestionarea
32 US Bankcorp USB 2.946 numerarului, schimb valutar, gestionarea serviciilor
de investiţii, carduri de credit, ATM-uri, credite
ipotecare, asigurări, brokeraj şi leasing

Companie globală de transfer de bani, creditare şi

călătorii, oferind: servicii de incărcare şi creditare
33 American Express AXP 2.699
pentru cardul de credit, servicii de călătorie pentru
consumatori şi oameni de afaceri, la nivel global

Companie angajată în descoperirea, dezvoltarea,

Bristol Meyers
34 BMY 5.247 licenţierea, fabricarea, promovarea, distribuţia şi
Squibb
vânzarea de produse farmaceutice şi nutriţionale

Produce şi comercializează o gamă de produse de

35 Colgate Palmolive CL 1.957 îngrijire personală, produse de curăţat şi hrană
pentru animale în peste 200 de ţări

Companie specializată în achiziții și fuziuni, fiind

implicată în diverse domenii: menţine un portofoliu de
36 Altria Group MO 4.930
pârghii şi leasinguri financiare, deţine companii de
producere şi vânzare a tutunului fără fum si a vinului

United Parcel Companie ce prestează servicii de curierat în peste

37 UPS 3.003
Service 200 de ţări
Companie globală de servicii financiare, care prin
subsidiare și filiale, oferă produse și servicii pentru
38 Morgan Stanley MS 1.707
clienți diverși: corporații, guverne, instituții financiare
și persoane fizice.
Companie furnizoare a reţelei globale pentru
operaţiuni de plăţi electronice; transfer de valori şi
39 Visa Inc. V 804 informaţii către instituţii financiare, comercianţi,
consumatori, oameni de afaceri şi entităţi
guvernamentale.

11
 Companie implicată în proiectarea, dezvoltarea,
producerea şi vânzarea de avioane comerciale şi
40 Boeing Co. BA 2.672 militare, sateliţi, sisteme de apărare anti-rachetă,
zbor uman în spaţiu, precum şi sisteme de lansare şi
servicii
Producerea şi comercializarea de produse alimentare
41 Kraft Foods Inc. KFT 2.901
ambalate
Companie specializată în servicii medicale și soluții
United Health
42 UNH 2.977 software pentru industria farmaceutică și pentru
Group
sistemul de sănătate.
Proiectarea, fabricarea, promovarea şi vânzarea de
utilaje de construcţie, exploatare minieră şi forestieră.
43 Caterpilar CAT 3.557
De asemenea, oferă şi produse financiare precum
asigurări
Holding care deţine filiale angajate într-o varietate de
Berkshire
44 BRKB 4.994 activităţi dintre care cele mai importante sunt:
Hathway
asigurări şi reasigurări
Lanţ farmaceutic bazat pe vânzarea cu amănuntul.
45 Walgreen Co. WAG 2.175
Compania operează în 7496 locaţii
Companie energetică independentă care
46 Apache Corp. APA 712 exploatează, dezvoltă şi produce gaze naturale, ţiţei
şi gaze naturale lichide
Dezvoltă, livrează şi sprijină tehnologia, industria de
tehnologii şi informaţii şi soluţii de infrastructură
47 EMC Corp. EMC 1.174
virtuală de la desktop către centrul de date al
clientului
Freeport McHoran Companie minieră de cupru, aur şi molibden; deţine
48 Cooper & Gold FCX 2.769 singura resursă recuperabilă de cupru si singura
Inc. resursă unică de aur din toate minele
Producatoare de automobile şi camioane, deţinând şi
afaceri cu vehicole de finanţare şi alte servicii
49 Ford Motors F -14.700
financiareş în 2008 achiz. 72% din acţiunile
Automobile Craiova S.A.
Companie chimică, implicată în manufacturarea şi
vânzarea de prod.chimice, mase plastice, produse şi
50 Dow Chemical DOW -3.640 servicii specializate pe agriculturăş deasemenea şi in
afaceri de asigurare şi reasigurare a propriet.în caz
de incendiu

12
 2. Analiza comparativă a datelor

2.1. Comparabilitatea reglementărilor

În vederea stabilirii nivelului de similitudine dintre cele două reglementări contabile, IAS 39
respectiv Ordinul 3055, vom calcula coeficienții Jakard.

𝑎
Astfel Sij= 𝑎+𝑏+𝑐 reprezintă gradul de similiaritate dintre cele două seturi de reglementări

(𝑏+𝑐)
Dij=(𝑎+𝑏+𝑐) reprezintă gradul se disimilitudine dintre cele două seturi de reglementări

Unde: a- numărul de elemente care iau valoarea 1 în ambele seturi de reglementări;

b- numărul de elemente care iau valoarea 1 în reglementarea j și 0 în regelementarea i;
c- numărul de elemente care iau valoarea 1 reglemetarea i și 0 reglementarea j.
i-IAS 39 ; j-Ordinul 3055

Valorile acestui coeficient variază între 0 și 1, iar cu cât se apropie de 1 cu atât este mai ridicat
gradul de comparabilitate dintre reglementări.

Măsurarea gradului de comparabilitate dintre cele două reglementări ( IAS 39 respectiv Ordinul
3055)

13
Tabel 3. Comparabilitatea reglementărilor

PROBLEMATICI Referențiale contabile

I. Modalitatea de determinare a valorii juste IAS 39 Ordinul 3055
1.Valoarea de piață 1 1
2.Valoarea de piață derivată 1 1
3.Valoare determinată cu ajutorul unor 1 1
modele și tehnici de evaluare
II. Modificări la valoarea justă
1.În contul de profit și pierdere 1 1
2.În capitaluri proprii, în cadrul rezervei de 1 1
valoare justă
III. Costul tranzacției
1.Inclus in calculul valorii juste cu exceptia 1 0
activelor si datoriilor financiare incluse in categoria la
valoarea justa prin contul de profit si pierdere
2.Inclus in cadrul tuturor activelor financiare 0 0
3.Nu este prezentat 0 1
IV.Derivate încorporate
1.Separate 1 0
2.Neseparate 1 0
3.Separate in unele cazuri si reflectate la 0 0
valoarea justa pentru altele
4.Nu sunt prezentate 0 1

Astfel:
3 0
Sij1= 3+0+0 =1 Sij3= 0+1+1 =0

2 0
Sij2= 2+0+0 =1 Sij4= 0+2+1=0
(0+0) (1+1)
Dij1=(3+0+0) =0 Dij3=(0+1+1)=1

(0+0) (2+1)
Dij2=(2+0+0) =0 Dij4=(0+2+1)=1

1+1+0+0
Sij= = 0,5
4

Dij= 1-Sij =1-0,5=0,5

14
Aceasta este situația inițială de la care plecăm în fundamentarea raționamentului propus. În
urma rezultatelor obținute, avem un grad de similitudine de 50% între cele două reglementări
contabile.

2.2. Comparabilitatea practicilor contabile

În scopul determinării gradului de comparabilitate dintre practicile contabile din cadrul

companiilor alese, am optat pentru utilizarea (H) Index respectiv E(H). Acestea iau valori
cuprinse în intervalul [0,1].

Formulele de calcul se prezintă astfel:

𝑛
𝑖=1 𝑝i
2
H Index=
𝑛 𝑛
𝑖=1 𝑝i + 𝑖=1 𝑝i(1-pi)/n
2
E(H)=

Unde:
E- operator de estimare
n- numărul de opțiuni sau tratamente contabile
pi- frecvența relativă a opțiunilor contabile în cadrul populației analizate

15
Tabel 4. Analiza comparativă a practicilor

Nr. Nr.
H Opţiuni Frecvenţe Pi
Nr.crt Tratament compa Frecvenţa Pi companii E(H)
Index cumulate ajustate ajustat
nii ajustate
1. Valoare de piață 22 44% 0,4400
1.
2. Valoare de piață sau o 1. + 2. 25 50% 0,5000
Modalitatea 3 6% 0,0600
valoare de piață derivată
de
3. Valoare de piață simplă sau 0,4472 0,75
determinare
a valorii derivată și o valoare
25 50% 0,5000 3. 25 50% 0,5000
juste determinată cu ajutorul unor
modele și tehnici de evaluare
1. În contul de profit și pierdere 43 86% 0,8600 1. 43 86% 0,8600
2. Modificări 2. În capitaluri proprii, în cadrul
2 4% 0,0400
la valoarea rezervei de valoare justă 0,7512 0,8796
justă 3. În contul de profit și pierdere 2. + 3. 7 14% 0,1400
și, în unele cazuri, în 5 10% 0,1000
capitalurile proprii
1. Inclus în calculul valorii juste
cu excepţia activelor şi
datoriilor financiare incluse în 22 44% 0,4400 1. 22 44% 0,4400
valoarea justă prin contul de
3. Costul profit şi pierdere
0,3736 0,5861
tranzacției 2. Inclus în cadrul tuturor
7 14% 0,1400
activelor financiare 2. + 3. 8 16% 0,1600
3. Exclus 1 2% 0,0200
4. Nu este prezentat 20 40% 0,4000 4. 20 40% 0,4000
1. Separate 12 24% 0,2400
1. 12 24% 0,2400
2. Neseparate 1 2% 0,0200
3. Separate în unele cazuri şi
4. Derivate
reflectate la valoarea justă 20 40% 0,4000 0,2776 3. 20 40% 0,4000 0,4624
încorporate
pentru altele
4. Nu există 7 14% 0,1400 2. + 4. 8 16% 0,1600
5. Nu este prezentat 10 20% 0,2000 5. 10 20% 0,2000
TOTAL 50 100% 1 0,4624 - 50 100% 1 0,6695

16
 3. Concluzii: interpretarea rezultatelor

În general, diversitatea reglementărilor contabile se datorează modului de prezentare a

informațiilor financiar-contabile și nivelului de flexibilitate în raport cu practicile contabile
utilizate în cadrul diverselor sisteme contabile naționale. Faptul că la nivelul unui set de
reglementări contabile se pune problema existenței mai multor tratamente alternative sau opțiuni
contabile, poate fi tradus printr-o sursă distinctă a diversității contabile.3

Gradul de similitudine mediu (valoarea 0,5) dintre reglementările românești și standardul

internațional de contabilitate se datorează existenței unei piețe de capital nedezvoltate în
România. Astfel, reglementările contabile în vigoare la ora actuală, nu oferă multe informații
referitoare la tratamente și politici contabile aferente instrumentelor financiare( atât primare cât și
derivate).

În cadrul societăților românești care nu aplică la ora actuală IAS/IFRS, ci normele conforme cu
directivele europene, evaluarea la recunoașterea inițială a instrumentelor financiare se face
potrivit unor cerințe mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cele din IAS 39. Normele actuale nu
conțin nici o trimitere la modul de recunoaștere a cheltuielilor de tranzacționare (accesorii) privin
achiziționarea diverselor instrumente financiare. Dacă luăm exemplul imobilizărilor financiare,
pentru înregistrarea acestora(a cheltuielilor), se poate utiliza una din următoarele variante:
înregistrarea directă pe cheltuieli de exploatare a exercițiului (conform OMFP nr.94/2001 și
OMFP nr.306/2002) sau includerea în costul de achiziție pe principiul că activele financiare se
evaluează la intrare la costul de achiziție, care este format pe lângă prețul de cumpărare și alte
cheltuieli direct atribuibile achiziției. În privința derivatelor încorporate, reglementările românești
nu oferă informații concise, piața de capital nefiind îndeajuns dezvoltată pentru susținerea
acestora.

3
Bonaci, C., ,,Fundamente teoretice și practice ale contabilității instrumentelor financiare’’, 2009, p.354, preluat
din Mustață, 2008, p.34

17
Pentru a determina gradul de comparabilitate între practicile entităților luate în considerare, în
domeniul instrumentelor financiare, am implementat E(H) Index. Rezultatele au fost prezentate în
tabelul 4.

La o simplă analiză a acestor rezultate, putem observa că cel mai înalt nivel de compatibilitate a
practicilor contabile se înregistrează în cadrul problematicii ,,modificări la vloarea justă’’,
atingând un nivel de 87,96%, din această perspectivă diversitatea practicilor contabile fiind
practic nesemnificativă.

Cel mai mic nivel de compatibilitate a fost înregistrat de problematica ,,derivate încorporate’’,
care a atins un nivel de doar 46,24%, acest nivel putându-se datora faptului că multe companii nu
folosesc acest tip de derivate, sau dacă îl folosesc, nu este prezentat corespunzător.

În cadrul problematicii ,,costul tranzacției’’ întâlnim un nivel mediu de compatibilitate a

practicilor contabile, înregistrându-se un grad de 58,61%, datorat în mare parte opțiunilor
contabile limitate permise de standarde în această problematică.

În ceea ce privește problematica ,,modalitatea de determinare a valorii juste’’ se observă un grad

relativ mediu (spre mare) de compatibilitate a practicilor contabile, atingând un nivel de 75%,
acesta depinzând de gradul de implicare a companiilor pe piața financiară și, mai ales, de
implicarea sau neimplicarea acestora pe piețe inactive.

Global, rezultatele obținute, arată că nivelul de compatibilitate a practicilor contabile pentru

grupului de entități analizate se situează la un nivel mediu, E(H) Index (global) având o valoare
efectivă de 66,95%. Putem concluziona prin a preciza că gradul de flexibilitate a standardelor
emise de FASB duce la un nivel relativ mediu de compatibilitate al practicilor contabile în sfera
instrumentelor financiare.

18
Referințe bibliografice

1. Bonaci, C. G., (2009), Fundamente teoretice și practice ale contabilității instrumentelor

financiare, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

2. Huian, M. C., (2008), Instrumente financiare: tratamente și opțiuni contabile, Editura

CECCAR, București

3. Făt, C. M., (2007), Finanțe internaționale – note de curs, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

4. IAS 39 - Standarde Internaționale de raportare Financiară/ Instrumente financiare:

recunoastere si evaluare, Editura CECCAR, București 2004

5. http://www.nyse.com/about/listed/nyid_components.shtml