UNITATEA DE INVATARE: INFLUENTA OMULUI ASUPRA MEDIULUI DE VIATA

1.Sursele de poluare ale aerului

Aerul este poluat natural în urma:

– prafulului cosmic;
– căderii meteoriţilor;
– activităţii vulcanilor;
– incendiilor vegetaţiei;
– furtunilor de nisip;
– eroziunii solului;
– descompunerii materiei organice.
Sursele artificiale de poluare sunt:
– Industria;
– Transporturile;
– Agricultura ;
– Gospodăriile.
 Industria şi transporturile

Industria chimică poluează aerul cu :oxizi de N,F,Pb,SO2,NH3,Cl,fenol,solvenţi,

Exploatările miniere şi industria prelucrării metalelor poluează aerul cu : CO,funingine,Fe,metale
feroase,oxizi metalici,
Industria petrolieră prin: SO2, SO3, CO, fenoli,sulfuri
Construcţiile prin :azbest,ciment,gips
Centralele termice prin: CO, SO2, SO3, praf de cărbune.
Transporturile poluează aerul prin autoturisme şi avioane poluante care emit în aer:
-CO,CO2,SO2,gaze toxice,
-scrum,fum,Pb,aldehide
Smogul
– Smogul fotochimic (observabil în oraşul Los Angeles) se formează în miezul zilelor toride prin
acţiunea luminii solare asupra unor hidrocarburi nesaturaţi şi ai oxizilor de azot din atmosferă.
– Există smog şi în zonele unde se întrebuinţează-arde mult cărbune.
– Smogul acid sau de iarnă (observabil în Londra) fixează şi menţine în suspensie în aer o mare
cantitate de poluanţi(mai ales fungicide şi oxizi de sulf).
Tetraclorodibenzodioxina
Este cel mai toxic compus cunoscut .Se formează în urma:
-incinerării produşilor sau materialelor clorurate(de ex.policlorura de vinil);
-tratamentelor de albire cu clor în fabricile de hârtie;
-arderii pădurilor;
-arderii gunoaielor menajere.
Ploaia acidă

Rezultă din amestecul dioxidului de sulf sau a oxizilor de azot cu aburii de apă din atmosferă,
ajungând în lacuri sau râuri şi transportată distanţe mari omoară toate formele de viaţă acvatice.
Deteriorează construcţiile de piatră şi distrug pădurile.

 Agricultura şi gospodăriile umane

Agricultura
-poluează aerul prin :foc,utilizarea excesivă a pesticidelor, erbicidelor şi a fungicidelor
Combustibilii de uz casnic
-poluanţii rezultă prin:arderea lemnului,cărbunelui,petrolului, gazelor,praful de cărbune, CO, CO2,
SO2,oxizi de azot.
Poluanţii chimici cei mai frecvenţi din aer sunt:
-CO
-oxizi de N
-CO2
-hidrocarburile
-praful
2 .SURSELE DE POLUARE ALE APEI

 Levigarea nitraţilor din îngrăşăminte

-folosirea exagerată a îngrăşămintelor chimice pe bază de nitraţi în agricultură duc la creşterea
concentraţiei de nitraţi în apele subterane şi de suprafaţă;
 Folosirea pesticidelor
-în agricultura europeană se folosesc peste 600 de pesticide diferite( incluzând şi erbicidele,fungicidele şi
insecticidele);
 Acidificare
- se produce din cauza depunerilor compuşilor de sulf şi nitrogen în atmosferă şi a pesticidelor;
 Poluarea cu metale grele
-datorită industriei şi a minelor în ape ajunge cadmiul,mercurul, iar râul Săsar în Baia Mare are în ape
cupru,zinc şi mangan.
 Poluarea organică şi eutrofizarea apelor
Poluarea organică a râurilor: -principala sursă o reprezintă deversarea apelor reziduale rezultate în urma
activităţilor umane,domestice sau industriale.
Eutrofizarea apei are loc datorită: - compuşilor cu azot şi fosfor,K,Mg,unele microelemente
(cobalt,bor,molibden)care amplifică dezvoltarea vegetaţiei emerse,submerse şi plutitoare,din lacuri,bălţi
ducand la scderea cantitatii de oxigen si acumularea de CH4,NH3,H2S.
-poluării termice şi radioactive a apei,
-detergenţilor deversaţi în ape prin conţinutul lor de fosfaţi.

3.SURSELE DE POLUARE ALE SOLULUI

 Sterilele, cenuşile de termocentrale şi zgurile metalurgice pot produce poluarea chimică a

solului prin :
– difuzia, adsorbţia, dizolvarea şi antrenarea de către apă a unor elemente conţinute în aceste
materiale, ce ajung astfel în sol;
– răspândirea particulelor fine conţinute pe alte terenuri sau pe ape, de către vânt;
– antrenarea particulelor din halde de către ape (precipitatii), acoperind terenuri sau obiective din
apropiere.
 Depozite de deşeuri şi reziduri anorganice cu substanţe purtate de vânt sau cu materiale
radioactive
 Poluarea solului mai are loc prin :
– depozite de gunoaie,
– deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară,
– dejecţii animale şi umane,
 – eroziune şi alunecări de pământ,
– sărăturare,
– exces de apă,
– exces sau carenţă de elemente nutritive,
– compactare, inclusiv formarea de cruste,
– acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune,
– pesticide,
– agenţi patogeni contaminanţi.
 Efectele poluării asupra vieţii
Efecte imediate:-distrugerea ecosistemelor,
-imbolnăvirea populaţiei.
Efecte de lungă durată:-dispariţia unor specii de vieţuitoare
-dezechilibre majore de metabolism,
-apariţia unor boli incurabile.
Efecte de foarte lungă durată:-modificări climatice ireversibile,
-distrugerea stratului de ozon,
-modificări genetice în genotipurile organismelor vii,
-dispariţia vieţii.
Omul este făuritorul facilităţilor specifice civilizaţiei,dar în acelaşi timp este şi factorul principal
vinovat direct sau indirect de poluarea mediului ale cărei consecinţe nefaste este obligat să le suporte el
însuşi.
Mai buna informare şi educare a omului în spiritul unei relaţii armonioase cu mediul,ar putea constitui
cele mai simple şi mai puţin costisitoare măsuri în campania de protejare a mediului de viaţă.