Sunteți pe pagina 1din 3

ASISTENTA SOCIALA, O COMBINARE CREATIVA DE CUNOSTINTE, VALORI

SI PRICEPERI

Atunci cand desfasuram o activitate, cand intreprindem ceva, avem in vedere un


mod de a intelege lucrurile (cunostinte) anumite atitudini (valori) si o capacitate de a le
utiliza (priceperi). Acest lucru este valabil si in privinta asistentei sociale ca activitate de
ajutare.
1 Cunostintele
In literatura de specialitate se subliniaza necesitatea ca actiunea de asistenta sociala
sa se realizeze pe o baza larga de cunostinte.
Cunostintele se refera la domeniul cognitiv, mental, la realitate, asa cum o acceptam. fie ca
ne referim la elemente percepute cu certitudine, fie ca este vorba despre ceea ce noi
credem ca are o mare probabilitate.
Autorul unui dictionar de specialitate prestigios apreciaza ca baza de cunostinte in
domeniul asistentei sociale deriva din:
- propria experienta a asistentului social;
- teorie;
- studiul sistematic al fenomenelor relevante;
- experienta directa si relatata de catre alti asistenti sociali practicieni (Barker, L., R.,
1991)
Asistenta sociala pune un accent tot mai mare pe cunostintele de natura
stiintifica, opuse unor simple convingeri neconfirmate.
In domeniul sociologiei, au fost enuntate urmatoarele atribute care definesc
cunostintele stiintifice: caracter abstract, intersubiectivitate, relevanta empirica.
Putem considera ca aceleasi atribute le pastreaza si cunostintele in cadrul asistentei
sociale, intre cele doua domenii interferentele fiind deosebit de pronuntate. Unii sociologi
considera ca societatea determina prezenta si continutul ideilor. Ca atare, desi cunostintele
pot fi testate si se pot dezvolta in mod stiintific, contextul social exercita o influenta
remarcabila. Acest lucru este intrutotul adevarat referitor la cunostintele in domeniul
asistentei sociale. De exemplu, ideea democratica despre valoarea suprema a individului a
influentat accentul pus pe trebuintele individuale in domeniul asistentei sociale.
    Cunostintele de asistenta sociala reprezinta, de fapt, ceea ce stim despre oameni si
sistemele sociale. Vor fi explicate functionarea indivizilor si a sistemelor sociale. In acest
fel vor fi intelese situatiile in care sunt puse unele persoane si vor putea fi ghidate actiunile
asistentilor sociali in incercarea lor de a imbunatati functionarea sociala a indivizilor.
Cunostintele de asistenta sociala le includ pe cele despre dezvoltare umana,
diversitate umana si teoriile sistemelor sociale.
Dupa cum rezulta din cele de mai sus, cunostintele din domeniul asistentei sociale
sunt imprumutate, in mare masura, din stiintele sociale, mai ales sociologie, psihologie,
antropologie, stiinte politice, economice, istorie, ca si din biologie si fiziologie.
In activitatea sa, dupa cum spuneam, asistentul social preia cunostinte dar, totodata,
le si dezvolta. O mare parte din aceste cunostinte sunt reprezentate de intelepciunea
practica dobandita prin experienta.
Deci, cunostintele de asistenta sociala sunt eclectice, interdisciplinare, complexe si,
adesea, subiective.
Sa dam un exemplu: atunci cand asistentul social va lucra cu o persoana varstnica,
peste 65 de ani, va prezenta o mare importanta intelegerea trebuintelor specifice acestei
varste. Biologia si fiziologia vor oferi cunostinte despre procesul biologic de imbatranire.
Gerontologia ne va oferi cateva teorii privitor la imbatranire, cum ar fi teoria dezangajarii,
teoria activitatii sau teoria dezvoltarii. Ultima dintre ele identifica sarcinile specifice pe
care persoana varstnica trebuie sa le parcurga.
Perioada de batranete este cea mai dificila din viata unui om: sanatatea este in
declin, dizabilitatile cresc, atractivitatea fata de lume scade. Este importanta asimilarea
unor cunostinte despre boli specifice acestei varste ca si unele despre moarte. Referitor la
acest ultim aspect, asistentul social trebuie sa cunoasca faptul ca doar o mica parte a
batranilor au teama de moarte. Utile se dovedesc a fi cunostintele despre stres, factorii
stresori specifici varstnicilor si copingul.
Din punctul de vedere al sociologiei, este necesar sa se cunoasca rolul varstnicului
in societatea actuala, aspectele negative ale marginalizarii si stigmatizarea persoanelor in
varsta.
Retragerea ridica probleme financiare, varstnicii se simt neglijati de copii, unii se
simt alienati de schimbarile sociale. Cercetarile subliniaza ca batranii regreseaza spre
forme de aparare primitive si ineficiente: anxietate, depresie. Asistentul social trebuie sa
lupte impotriva stereotipiilor ce considera ca batranii sunt rigizi si inflexibili, stresul minor
putand depasi capacitatea lor de adaptare.
In sfarsit, asistentul social trebuie sa fie familiarizat cu resursele financiare
comunitare, neguvernamentale si guvernamentale, de asemenea cu politicile sociale
privind posibilitatile de ajutare a acestei categorii de oameni.           
2 Valori
Intre termenul de cunostinte si cel de valori exista o seama de elemente comune care
pot crea eventuale confuzii. Cunostintele pot fi dovedite, sunt folosite pentru a explica
comportamentul si a conceptualiza activitatea de asistenta sociala. Desi valorile nu se
supun atat de mult rigorilor logice, ele nu sunt mai putin riguroase, dar, de data aceasta in
ceea ce priveste aplicarea lor. Cuvantul cheie pentru a le intelege este trebuie, ceea ce este
de dorit, preferat. Se presupun optiuni referitoare la comportamentul uman, in cazul
asistentei sociale modalitati dorite de a ajuta. Valorile “reflecta convingeri selectate
despre cum trebuie sa fie viata. Vorbind in general, idei impartasite despre ceea ce este
bine, corect si de dorit” (Haynes, K.S.,Holmes, K.,A., 1994, p.170).
Potrivit unei definitii de dictionar, valorile reprezinta obiceiuri, standarde de
comportament si principii considerate dezirabile de catre o cultura, un grup de oameni
sau un individ (Barker, R.L., 1991) 
Valorile raman ceva general si abstract inainte de a fi traduse in norme. Acestea din
urma sunt reguli sau ghid pentru comportament. De exemplu, afirmatia “toti oamenii au
fost creati ca fiind egali”, valoare care apare in Declaratia pentru Independenta a Statelor
Unite ale Americii, ramane o abstractie mareata pentru afro-americani timp de doua sute
de ani, adica pana in 1960 cand apare legea drepturilor civile. Valoarea in sine nu e
suficienta pentru ceea ce reprezinta ea. Dupa cum afirma H.H. Perlman, “valoarea este
neinsemnata daca nu se deplaseaza sau este deplasabila de la afirmatia verbala spre
actiune” (apud Haynes, K.S., Holmes, K.A., 1994, p.171)
Valorile exista mai mult in sisteme. Acest lucru inseamna ca valorile individuale sunt
organizate in asemenea mod incat au o stransa legatura cu valorile celorlalti. Ele sunt, in
buna masura, impuse individului de catre sistemul social.
Exista diverse clasificari ale valorilor: valori primare si instrumentale, valori
fundamentale si secundare, valori cardinale si operationale.
L.C. Johnson vorbeste de trei tipuri de valori:
- valori fundamentale, reprezinta categoria cea mai abstracta, fiind cele mai usor agreate
de grupurile de oameni. Asemenea valori sunt cele de libertate demnitate umana, progres,
justitie, bioetica;
- valori imediate, cu caracter ceva mai specific. De exemplu, dreptul la eutanasie, dreptul
la avort, dreptul de a-ti pedepsi intr-un anumit fel copiii.
Dreptul la eutanasie sau cel referitor la sinucidere reprezinta un teren de dezbateri si
conflicte etice. Daca dreptul la eutanasie este moral sau nu, in acest caz care va fi pozitia
asistentului social? El va fi responsabil fata de clientul individual, fata de familia si
prietenii acestuia sau fata de intreaga societate? Unii asistenti sociali considera ca dorinta
de sinucidere este o instabilitate mentala temporara, in care caz, ca asistenti sociali avem
obligatia de a interveni pentru a proteja clientul de el insusi. Alti asistenti sociali considera
ca “sinuciderea rationala” este indreptatita in unele situatii cum ar fi bolile terminale. Daca
o persoana sufera de un cancer inoperabil este rational ca ea insasi sa hotarasca de a nu
mai continua suferinta. Calitatea vietii trebuie sa fie o variabila majora intr-o asemenea
situatie. Daca crezi in valoarea inerenta a tuturor persoanelor, daca consideri ca boala
termiala a clientului ii da dreptul sa moara cu demnitate, cat de departe trebuie sa mergi in
acceptarea acestei valori? Daca ai dreptul legal sa asisti o persoana sa se sinucida, cat de
departe putem merge in sprijinirea eforturilor sale? Ce directie etica trebuie sa ne luam in
acest caz?
Bioetica reprezinta un domeniu specializat al eticii referitor la dilemele morale, etice si
legale create de dezvoltarea masiva a tehnologiei in domeniul medicinii. Datorita
progreselor tehnologiei medicale din ultimii ani, problemele etice au evoluat ca niciodata
inainte.
Tehnologia medicala face posibila mentinerea in viata a unui organism, cu toate ca din
punct de vedere clinic ne aflam in fata unui “creier mort”. Ce trebuie sa onoram, moartea
creierului sau moartea inimii? Transplantul de organe da posibilitatea prelungirii vietii
traita in bune conditiuni. Cine decide prioritatea de a beneficia de un transplant atunci
cand sunt mai multi doritori decat organe de transplantat?
- valori instrumentale, specifice, care reprezinta anumite moduri de comportament.
Asemenea valori sunt autodeterminarea si confidentialitatea ( L.C. Johnson, 1992., p. 53).
Ele au calitatea de a fi instrumentale, operationale.
Valorile isi au originea, partial, in societatea de care apartine persoana. Printre factorii care
influenteaza sustinerea valorilor individuale amintim:
mostenirea culturala;
valorile detinute de persoane / grupuri cu care individul ar vrea sa se asocieze;
experienta personala;
punctul de vedere despre fiinta umana si natura situatiilor umane.