Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Înainte de a aborda problematica reieșită din cerința mai sus amintită, dorim să precizăm, că
atunci când dorim să abordăm perioada vârstnică, vom avem în atenție persoanele cu vârsta
curpinsă între „60 la 74 de ani“ (Gîrleanu-Șoitu, 2019, p.181). Dacă alegem să abordăm studiul
lui Sodexho (1999) vom supune atenției noastre grupele de persoane active (60-70 ani și care au
stare de sănătate bună și cel mai important, dispun de resurse materiale), fragilii (cei care au
împlinit vârsta de de 65 de ani, dar rămân autonomi), precum și dependenții (aici ne vom referi la
persoanele care beneficiază de cuceririle medicinei pentru a supravieții). În fond ceea ce ne
interesează în studiul nostru este dihotomia dependență versus autonomie. Când facem referire la
dependentă, va trebui avut în atenție incapacitatea funcțională psihică și fizică a persoanei de a-și
asuma, fără ajutor, acțiuni cotidiene. Persoanele care se află în această stare fie sunt cele
orientate spre anumite instituții cu domeniu de activitate specific, fie sunt menținute la
domiciliu, dar primesc o formă de sprijin specific. Dependența persoanelor vârstinice este
problemă a societății în totalitatea ei, și cu toate că acesta este o problemă a familiei, de cele mai
multe ori acesta nu și-o poate asuma în totalitate, societății rămându-i de cele mai multe ori
sarcina să o rezolve. Ceea ce ar atrage analiza cazuui, a speței în sine este faptul că dependența
poate fi analizată ca fiind redusă (costurile sunt încadrate într-o parte a salariului minim) și
puternică (încadrându-se în câteva salarii, iar familia nu mai poate suporta singură cheltuielile în
cauză).
Având în atenție faptul că la noi în țară gradul de dependență al persoanei vârstnice se
realizează în conformitate cu H.G. 886/2000 și ordinul 491/180/2003, vom afirma că,
dependența este diferită de la caz la caz și că fiecare caz în parte este unic, neexistând o soluție
magică care poate fi aplicată de fiecare dată, acest aspect trebuie corelat cu faptul că pentru
persoana care primește sprijin va trebui vor trebui flexibilizate resursele concomitent cu
diminuarea rolului reprezentanților sectorului formal (HSMO, London, 9). În fapt managementul
îngrijirii trebuie înțeles ca fiind procesul prin care serviciile sunt adecvate nevoilor individuale.
Atunci când persoana solicită ajutorul specializat, aceasta este orientată, i se evaluează propriile
nevoi și i se face un plan de îngrijire, unde îi sunt specificate nivelurile agreate pentru serviciile
care i se vor acorda.
2
Plan individual de îngrijire și asistență socială a persoanei vârstnice
3
Observații legate de îndeplinirea obiectivelor:
disponibilitatea beneficiarului de a colabora ne ușurează îndeplinirea acestor obiective;
îndeplinirea obiectivelor propuse va fi influențată de starea de sănătate a beneficiarului;
posibilitatea întârzierii atingerii obiectivelor datorită faptului că se lucrează cu instituții a
căror proceduri necesită un timp legal de soluționare a cererilor mai îndelungat și nu în
regim de urgență;
există resurse financiare și umane necesare pentru buna implementare a obiectivelor;
există susținere din partea familiei pentru atingerea obiectivelor.
Planificarea îngrijirii
17:00-18:00 fiica
Vizita la medicul de 16:00-17:00 fiica joi
familie
Asistență religioasă la 13:00-13:30 preot duminică
domiciliu
Data: 05.07.2019
Manager de caz: D.B.
Responsabil de caz: B.D.
Beneficiar: P.M.
4
Plan individualizat de asistență și îngrijire
Echipa multidisciplinarǎ:
- asistent social - ȋngrijitor
- insp.spec. primǎrie - medic familie
- Primar
Familia se implicǎ / nu se implicǎ ȋn asistența și ȋngrijirea beneficiarului.
Activităţi propuse Tip ajutor acordat Periodicitate Durata Resurse necesare Responsabil Observații
activitǎții
Activitǎți de bazǎ ale Igienǎ corporalǎ Zilnic / la nevoie 15 min -produse de igienǎ Ȋngrijitor
vieții zilnice
Ȋmbrǎcare și dezbrǎcare Zilnic / la nevoie 15 min Ȋngrijitor
DATA ÎNTOCMIRII:
SEMNĂTURĂ
BENEFICIAR/APARTINATOR
6
FIŞĂ DE EVALUARE/REEVALUARE
Data luării în evidență ________________________
Data evaluării/reevaluării cazului _________________
PERSOANA REEVALUATĂ
NUME: P. PRENUME: M. VÂRSTA: 69
aparat locomotor (se evaluează și mobilitatea și tulburarile de mers): se deplasează greu, cu ajutor.
aparat respirator (frecevență respiratorie, tuse, expectorație, dispnee, etc.): tuse seacă, rară.
aparat cardiovascular (TA, AV, puls, dispnee, tulburări de ritm, edeme, tulburări circulatorii periferice,
etc): persoană cardiacă.
aparat digestiv (dentiție, grețuri, meteorism, tulburțri de tranzit intestinal-prezența incontinenței anale;
se ealueazț și starea de nutriție): nu este cazul.
aparat urogenital (dureri, tulburări de micțiune-prezenta incontinenței urinare, etcț, probleme genitale):
nu este cazul.
examen neuropsihic (precizări privind reflexele, tulburări de echilibru, prezența deficitului motor si
sensorial, crize Jacksoniene, etc): conform fișei de control medical.
NOTĂ:
Pentru fiecare activitate evaluată se identifică trei posibilități:
0 - activitate fără ajutor, în mod obișnuit și corect;
- nu necesită supravegher ăi ajutor.
1 - activitate făcută cu ajutor parțial și/sau mai puțin corect;
- necesită supraveghere temporară și/sau ajutor parțial.
2 - activitate făcută numai cu ajutor;
- necesită supraveghere permanentă și/sau ajutor integral.
B. Nevoi identificate:
Recomand pentru activitatea cotidiană îngrijitor la domiciliu pentru persoanele vârstnice, în mod deosebit
pentru perioada când cineva din familie poate fi cu clientul.
III. CONCLUZII:
(gradul de dependență, locul în care necesită sa fie ingrijit, domiciliu sau instituție, posibilități reale de a realiza
îngrijirile, persoanele care efectuează îngrijirile, etc): este indicat ca persoana să fie îngrijită permanent.
Îngrijitorul la domiciliu pentru persoanele vârstnice va presta activitățile conform fișei postului și a obligațiilor
contractuale. Indicat ar fi ca un membru al familiei să fie în permanență cu persoana, iar în cazul
imposibilității acestui deziderat, persoana să fie internată într-o instuție de specialitate pentru îngrijire de
specialate în mod permanent.
DATA:
BIBLIOGRAFIE
10
Lect. Dr. Daniela GÎRLEANU-ȘOITU, Asistența socială a persoanelor vârstice, suport
de curs, 2019.
Étude Sodexho – sept. 1999, Du temps dex vieux au Power Age: la mutation des seniors
des annees 2000, Paris.
H.G. nr. 886/05.10.2000, pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice.
Ordinul nr. 491/180/27.05.2003 comun Ministerului Sănătății și Ministerului muncii,
solidarității sociale și al familiei, pentru aprobarea Grilei de evaluare medico-socială a
persoanelor care se internează în unități de asistență medico-sociale.
Social Service Inspectorate, Social Work Service Groupe -1991, Care management and
Assessment: Practitionersʹ Guide, HSMO (Her Majestyʹs Stationery Office), London,
p.9.
11