Termocupluri

efectul termoelectric direct numit şi efectul Seebeck după fizicianul estonian

Thomas Seebeck care a descoperit acest fenomen în 1822.

E  a T1  T2   b T1  T2   c T1  T2   ...
2 3

Fenomenul invers este efectul Peltier

Funcţionarea se bazează pe următoarele legi:

1. Legea circuitului omogen: într-un circuit omogen (conductoare de aceeaşi

natură) nu apare tensiune electromotoare, indiferent de diferenţa de temperatură
dintre diferite puncte. Acesta permite utilizarea unor conductoare de legătură.
2. Legea metalelor intermediare: într-un circuit izoterm (T=constant) nu se generează
tensiune termoelectromotoare indiferent de natura elementelor care formează circuitul.
Aceasta permite ca lipirea conductoarelor să se facă cu un alt material, respectiv ca
joncţiunea rece să fie formată şi din circuitul de măsurare, cu condiţia ca elementele să fie la
aceeaşi temperatură.
3. Legea metalelor succesive: tensiunea termoelectromotoare generată de un
termocuplu format din conductoarele A şi B este egală cu diferenţa tensiunilor
termoelectromotoare generate de termocuplele formate din conductoarele A şi C respectiv
C şi B, cu condiţia ca diferenţa de temperatură a joncţiunilor să fie aceeaşi. Pe baza acestei
legi se face etalonarea termocuplurilor.
4. Legea temperaturilor intermediare : tensiunea termoelectromotoare obţinută
pentru diferenţa de temperatură T 2 – T1 este egală cu suma tensiunilor
termoelectromotoare obţinute pentru diferenţele de temperatură T 2 – T3 şi T3 – T1 . Aceasta
permite realizarea corecţiilor la schimbarea temperaturilor de referinţă. T 2 – T1 =(T2 – T3)+
(T3 – T1).
Simbolul şi caracteristica:

Domeniu de Precizie
Tip termocuplu Observaţii
utilizare (°C) caracteristică

Tip B Se foloseşte mai ales la temperaturi înalte. De obicei termocuplele

100  1800 5 °C (la 1000°C) de tip B au aceeaşi tensiune la ieşire la 0°C şi 42°C. Aceasta le face
(Platină-Rhodiu) neutilizabile sub 50°C.

Tip E
Acest tip are tensiune de ieşire mare (68V/°C) potrivită pentru
(Cromel- -200  900 1.7°C temperaturi joase. O altă proprietate constă în faptul că este
Constantan) nemagnetic.

Domeniu de utilizare destul de restrâns. Sensibilitate 50VC. Nu

TipJ
se recomandă utilizarea lui la peste 760°C, deoarece
-40  760 2.2°C
(Fier-Constantan) transformarea magnetică a fierului duce la o decalibrare
permanentă.

Tip K Este untermocuplu de utilizare generală, are cost scăzut şi este

-200  1300 2.2°C
(Chromel-Alumel) preferat. Sensibilitatea este de aproximativ 41V/°C.

Are stabilitate şi rezistenţă mare faţă de oxidare la temperaturi

Tip N mari, datorită acestor proprietăţi poate fi utilizat la măsurarea
-200  1300 2.2°C temperaturilor înalte, totodată fiind şi mai ieftin decât platina. A
(Nicrosil-Nisil) fost proiectat ca un tip de K îmbunătăţit şi devine din ce în ce mai
răspândit.

Tip R Se foloseşte mai ales la temperaturi mai mari până 1600°C. Are
-50  1760 1.5°C sensibilitate scăzută (10V/°C) şi este scump, deaceea nu se
(Platină-Rhodiu) foloseşte în scopuri generale.

Tip S -50  1760 1.5°C Se foloseşte mai ales la temperaturi mai mari, până 1600°C. Are
sensibilitate scăzută (10V/°C) şi este scump, de aceea nu se
foloseşte în scopuri generale. Datorită stabilităţii mari, se foloseşte
(Platină-Rhodiu) pentru calibrarea temperaturii de topire a aurului (1064.43°C).

Tip T Are cea mai mare precizie dintre termocuplele de uz general.

(Cupru- -200  400 1°C Sensibilitate 40VC. Des folosit pentru urmărirea temperaturii în
Constantan) industria alimentară.

protejarea termocuplelor - teacă de protecţie

sudura rece care se menţine la o temperatură constantă (0C sau 20C).

E  T1T0   E  T1Tm   E  TmT0 

Avantaje: -nu are tensiune de offset

-nu este influenţat de alte mărimi externe

-nu necesită polarizări iniţiale

Dezavantaje: -scade sensibilitatea la temperaturi joase

-prezintă zgomot termic care limitează pragul de sensibilitate

-are tensiune termoelectromotoare redusă

-prezintă fenomene de evaporare, contaminare chimică la

temperaturi ridicate, de aceea joncţiunea caldă se izolează.

Legarea termocuplelor în circuit

1. aparatul este la o temperatură constantă

2. distanţa până la aparatul de măsură este mare se folosesc fire de extensie

3. când joncţiunea rece a trei termocuple este într-o zonă termostatată care se măsoară cu un
alt termocuplu

4. compensarea automată a variaţiei temperaturii mediului ambiant

RT  R4
U 1 2  E 
 RT  R2  R3  R4 

U T  U TC  U 1 2  k   T1  Ta    T0  Ta    k  T1  T0 

Senzori cu cristal de cuarţ

Frecvenţa de oscilaţie proprie a cristalului de cuarţ este de ordinul MHz şi GHz. Sensibilitatea,
modificarea frecvenţei de oscilaţie este de 1000 HzC.


fT  f 0 1  aT  bT 2  cT 3 

Domeniul de utilizare este –80  +250C.

Rezoluţia este de 0,0001C

Senzori magnetici de temperatură

măsurarea temperaturii fără contact

are o caracteristică neliniară

Senzori de temperatură bazaţi pe joncţiunea p-n

   qU  
I  I 0 exp   1
  mkT  

kT kT kT
U  U0  ln I  m ln T  ln C
q q q

Măsurarea temperaturii se face pe domeniul –50 150C.

Sensibilitatea la I=ct. se exprimă cu relaţia:

dU k 1
  m  U  U 0 
dT q T

şi are valoarea de 1,8 2 mVC.

Tranzistor IC=f(UBE)

Scheme de măsurare
 Senzori de temperatură integraţi
1. LM 135

Sensibilitate 10mV/ºC

LM235 lucrează pe domeniul -40°C şi +125°C,

LM335 pe domeniul -40°C şi +100°C

2. AD22100
 3. LM84

Senzori de temperatură IR
Avantajele acestor traductoare:

 pot măsura temperatura corpurilor aflate în mişcare, vibraţie, se rotesc sau sunt greu
accesibile
 pot măsura temperaturi peste 1500°C,
 nu distrug şi nu contaminează suprafaţa obiectului
 măsoară temperatura corpului respectiv nu al altor părţi din procesul de fabricaţie sau
mediul înconjurător
 conductivitatea termică a obiectului (sticlă, lemn sau obiecte foarte subţiri) nu
reprezintă o problemă, ca în cazul traductoarelor cu contact
 timpul de răspuns este de ordinul ms

Teoria modernă a traductoarelor de temperatură IR se bazează pe faptul că toate

corpurile au o temperatură mai mare decât zero absolut (0K) şi radiază energie. Căldura
din obiecte duce la vibraţii moleculare, acestea induc vibraţii de electroni.

 m  2898
T