Sunteți pe pagina 1din 2

Ciudatele evenimente care fac subiectul acestei cronici s-au petrecut �n 194...

, la
Oran. Dupa parerea generala, ele nu-si aveau locul aici, iesind putin din obisnuit.
La prima
vedere, Oranul este, �ntr-adevar, un oras obisnuit si nimic mai mult dec�t o
prefectura
franceza de pe coasta algeriana.
Orasul ca atare, trebuie sa marturisim, este ur�t. Cu aerul sau pasnic, �ti trebuie
un
timp oarecare ca sa sesizezi ce anume �l deosebeste de at�tea alte orase comerciale
de
pe toate meridianele. Cum sa-ti poti �nchipui, de pilda, un oras fara porumbei,
fara arbori si
gradini, unde nu auzi nici batai de aripi, nici fosnet de frunze, un loc neutru, ca
sa spunem
tot ? Schimbarea anotimpurilor nu se citeste dec�t pe cer. Primavara se anunta
numai prin
calitatea aerului, sau prin cosurile de flori pe care mici v�nzatori le aduc de
prin
�mprejurimi; e o primavara care se vinde prin piete. �n timpul verii soarele
incendiaza
casele prea uscate si acopera zidurile cu o cenusa �ntunecata; nu mai poti trai
atunci dec�t
�n umbra obloanelor �nchise. Toamna este, dimpotriva, un potop de noroi. Zilele
frumoase
vin numai iarna.
O cale la �ndem�na oricui de a face cunostinta cu un oras este sa �ncerci sa afli
cum
se munceste �n el, cum se iubeste si cum se moare. �n oraselul nostru, sa fie un
efect al
climatului, toate acestea se fac laolalta, cu acelasi aer frenetic si absent. Adica
oamenii
aici se plictisesc si tot aici se straduiesc sa-si formeze obisnuinte. Concetatenii
nostri
muncesc mult, dar totdeauna doar ca sa se �mbogateasca. Sunt interesati mai ales de
comert si, �n primul r�nd, chiar dupa cum spun ei, sa faca afaceri. Fireste, au si
slabiciunea bucuriilor simple, iubesc femeile, cinematograful si baile �n mare.
Dar, foarte
�ntelept, ei pastreaza aceste placeri pentru s�mbata seara si duminica, �ncerc�nd,
�n
celelalte zile ale saptam�nii, sa c�stige multi bani. Seara, c�nd �si parasesc
birourile, se
aduna �n cafenele, la ore fixe, se plimba pe acelasi bulevard sau stau �n
balcoanele lor.
Dorintele celor mai tineri sunt violente si scurte, �n timp ce viciile celor mai �n
v�rsta nu
depasesc asociatiile de popicari, banchetele prietenesti si cluburile �n care se
mizeaza
sume mari la jocul de carti.
Veti spune fara �ndoiala ca asta nu e ceva particular pentru orasul nostru si ca,
la
urma urmei, toti contemporanii nostri sunt la fel. Fara �ndoiala, nimic nu e mai
natural,
astazi, dec�t sa vezi oameni muncind de dimineata p�na seara si hotar�nd, ei
singuri,
apoi, sa-si piarda la carti, la cafenea si �n palavrageli de tot felul, timpul care
le mai
ram�ne de trait. Dar sunt orase si locuri unde oamenii au. din c�nd �n c�nd,
presentimentul ca ar mai exista si altceva. �n general, asta nu le schimba viata.
Dar
presentimentul a existat si asta, oricum, tot e ceva. Oranul, dimpotriva, este,
aparent, un
oras fara presentimente, adica un oras cu totul si cu totul modern. Nu e prin
urmare
necesar sa precizam modul �n care se iubeste la noi. Barbatii si femeile fie ca se
devora
rapid �n ceea ce se cheama actul dragostei, fie ca se lasa prinsi �ntr-o lunga
obisnuinta �n
doi. �ntre aceste extreme, rareori exista cale de mijloc. Nici asta nu e ceva
original. La
Oran, ca si aiurea, din lipsa de timp si de reflectie, esti �ntr-adevar silit sa
iubesti fara s-o
stii.