Cuprins:

1. Noțiuni teoretice ale procesului de uscare prin pulverizare

1.1Uscarea prin pulverizare
1.2 Componentele unui uscător prin pulverizare cu reciclare pulbere
fină.

2. Analiza nivelului tehnic a uscătorului cu pulverizare

2.1Uscătorul prin pulverizare” Luva” (Elveția).
2.2Pulverizatoare centrifuge.
2.3Uscător prin pulverizare “ВПД”.

3. Descrierea și principiu de lucru a aparatului: uscător cu

pulverizare
3.1Dispozitive de pulverizare.
3.2Uscător cu două stadii de uscare, fluidizatorul static fiind integrat
în uscător.
3.3Tipuri de camere de uscare în funcţie de modul de alimentare
lichid/agent de uscare.
3.4 Finisarea produselor obţinute prin pulverizare.
3.5Condiţii de uscare pentru diverse produse alimentare lichide.

4. Calcul aparatului: Uscător cu Pulverizare.

5. Partea grafică: Vederea general a uscătorului cu pulverizare

format A4.

6.Bibliografie.

Mo Semna
Uscător cu
Coal Nr.
d
Изм
a Document
t. Data
Подпис Дата
PulverizareCapaci
. № докум. Coala Coli
.
Лист
Efectuat ь tatea de Uscare Lit.
Лист Листов
Controlat 1 1
G2=2.5 t/h.
U.T.M. gr. TPA-181
Aprobat.
 1.Noțiuni teoretice ale procesului de uscare prin
pulverizare.
In multe ramuri industriale, pentru imbunatatirea calitatii materialelor, in scopul maririi
posibilitatii lor de utilizare, este necesara micsorarea umiditatii acestora. Indepartarea umiditatii
din materiale se poate face pe cale mecanica, chimica sau termica.

Uscarea prin pulverizare:se folosește pentru uscarea materialelor care, în stare

umedă, sunt în fază lichidă ( soluții , suspensii , paste subțiri) ca , de exemplu , suspensii de
argilă , mase ceramice , coloranți minerali , detergenți , lapte de drojdii , lapte, produse
farmaceutice , sucuri de fructe și legume , gălbenuș și albuș de ou, etc.
Agentul de uscare folosit este aerul cald sau amestecul aer-gaz de ardere.

Definitie: uscarea este procesul termic prin care materialele isi micsoreaza umiditatea prin
evaporarea acesteia. Ea se face atat pe cale naturala cat si pe cale artificiala.

Uscarea naturala: se realizeaza la aer in spatii speciale, fara circulatie artificiala sau
incalzirea agentului de uscare (aerului). Prezinta avantajul unui cost mai redus, insa necesita o
durata mai lunga si o suprafata insemnata de teren, fiind in acelasi timp dependenta de starea
aerului exterior.
  Uscarea artificiala: are loc in uscatorii, din care agentul de uscare, care a absorbit
vaporii de apa din material, este evacuat pe care artificiala cu ajutorul ventilatoarelor sau altor
instalatii de tiraj. Agentul de uscare este de asemenea incalzit sau uscat inainte de a fi introdus in
camera de lucru a uscatoriei.

Uscatoarele prin pulverizare: sunt echipamente utilizate pentru a reduce drastic

umiditatea si deci, pentru a pulveriza produse alimentare si nealimentare. Gama larga de
uscatoare prin pulverizare pleaca de la cele in echicurent, cu aer cald pana la cele cu ultrasunete
si cu pat de fluid. Procesul este efectuat in mod complet automat.

Fig.1 Uscător cu Pulverizare

Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 1.1 USCATORUL PRIN PULVERIZARE
Uscător prin pulverizare este cea mai utilizată pentru prepararea alimentelor sub formă lichidă
şi semilichidă (soluţii, suspensii, paste). Aceste produse sunt pulverizateşi amestecate cu aer
cald, picăturile lichide având diametrul de 10-200µm, deci o suprafaţămare expusă uscării.
Diametrul picăturilor lichide fiind mic, distanţa dintre centrul picăturilor şi suprafaţa exterioară
este mică uscarea fiind foarte rapidă (1-20 s). Având în vedere efectul de răcire prin evaporare,
suprafaţa particolelor lichide nu depăşeşte mult temperatura termometrului umed al aerului de
uscare, până ce picăturile nu sunt complet uscate.

Uscarea prin pulverizare prezintă, deci, următoarele avantaje:

 uscarea se face în aer, de regulă într-o singură fază de prelucrare;
 uscarea are loc la temperaturi joase, chiar dacă aerul folosit are temperaturi mari (> 1000C);
 pulverizarea realizează o suprafaţămare de evaporare, care duce la un contact mai intim intre
agentul de uscare şi produs şi, în cosencinţă, uscarea picăturilor are loc într-un timp foarte
scurt;
 în faza finalăa uscării, temperaturaparticolelor solide este aproximativ aceiaşi cu a mesei de
aer umed, aşa că se evită supraîncălzirea şi, deci, nu se modifică prea mult caracteristicile
iniţiale ale produsului;
 produsul rezultat este sub formă de pulbere aproape omogenă, deci nu mai necesită altă
operaţie de mărunţire;
 instalaţiile pot fi compet automatizate.

1.2 Fig.2 Componentele unui uscător prin pulverizare cu reciclare

pulbere fină:

A-ventilator; B-filtru de aer; C-încălzitor de aer; D-camera (turn) de uscare;E-pompă de

Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
alimentare; F-tanc de alimentare; G-atomizor; H-valvă rotativă; I-transportor pentru produsul
pulbere; J-conductă pentru evacuare aer din camera de uscare; K-separator aer/pulbere (ciclon);
L-ventilator eliminare aer; M-valvă rotativă; N-linie pentru reciclare pulbere fină.

2. Analiza nivelului tehnic a uscătorului cu pulverizare

2.1 Uscătorul prin pulverizare” Luva” (Elveția)

Uscătorul prin pulverizare al Companiei elvețiene „Luva” este compus dintr-un corp cilindric
dotat cu fundul conic (Diametru corpului – 5,4 m, înălțimea părții cilindrice – 3,8 m, volumul
total – 100 m3).În interiorul corpului este amplasat un dispozitiv de pulverizare care reprezintă un
disc centrifug 10 de pulverizare , fixat pe arborele electromotorului 11 .Discul se rotește cu o
viteză periferică egală cu 144 m/s (650 rad/s).viteză periferică egală cu 144 m/s (650 rad/s).

a-în formă de taler ;b-în formă de cupă răsturnată ;c-cu duze;d-cu canale radiale în corpul
discului;

2.2 Fig. 6 „ Pulverizatoare centrifuge”

Pe fundul conic al instalației se mișcă niște raclete 9 (0, 15...0,2 rad/s).Instalația este dotată cu
încălzitor de aer 12, în care aerul se încălzește pînă la 150 grade C.Presiunea aburului introdus

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
în încălzitor este de 0,8 MPa.Pentru a separa particulele de produs uscat de aerul care se
evacuează din uscător sunt instalate 4 cicloane 5.Aeruleste transportat cu ajutorul ventilatorului
4.
Produsul , cu ajutorul unei pompe cu angrenaje , este pompat prin țeava 1 spre discul de
pulverizare 10 și , sub influența forței centrifuge , iese din orificiile discului cu o viteză extrem
de mare, pulverizîndu-se .Aerul exterior , trecînd prin filtrele 3 , se curăță de praf și se introduce
în încălzitorul 12 , unde se încălzește pînă la temperatura de 140...150 grade C.Aerul încălzit
aici se dirijează deasupra discului rotativ 10 pintr-un spațiu inelar , și , datorită unor directoare ,
se mișcă în spirală .
Particulele de produs, contactând cu aerul fierbinte , se usucă și cad pe fundul conic al
uscătorului , de unde, cu ajutorul racletelor 9 , se evacuează din instalația de uscare prin conducta
8.Prin această conductă se evacuează din instalație și aerul utilizat care transportă produsul uscat
în cicloane .Temperatura aerului la ieșirea din uscător este de 80 grade C. Produsul uscat ,
separat de aer în cicloane , se acumulează în buncărul 6, de unde se evacuează cu ajutorul unui
dispozitiv special 7.

Fig.4 Uscător prin pulverizare „Luva”(Elveția)

Dispozitivul de pulverizare , care este amplasat în corpul uscătorului , este răcit cu aerul refulat
de ventilatorul 2 .Dacă temperatura electromotorului 11 depășește 125 grade C, el înpreună cu
pompa care transportă produsul la uscare sunt automat oprite .În cele mai frecvente cazuri ,
instalațiike de uscare prin pulverizare sunt dotate cu aparate care funcționează în vid și care
servesc pentru concentrarea preliminară a produsului inițial.

Praful de legume este de caliatatea mai superioară dacă temperatura aerului la ieșire din
instalațiile este egală pentru sucul de tomate cu 77-80 grade C, pentru sucul de dovlecei 74-77 °
C.

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
Cercetările au demonstrat că , în timpul uscării , praful de produse poate să se lipească de pereții
uscătorului și dacă acest praf se găsește mult timp sub acțiunea unei temperaturi înalte , calitatea
lui se reduce brusc .Pe pereții camerei se depun 27-34 % de praf de tomate , 9-15% praf de
mazăre și 24-26% praf de dovlecei .Aceasta are loc din cauză că particulele de produs ,
mișcându-se sub acțiunea forței centrifuge , nu reușesc să se usuce complet și ajung la pereții
camerei , lipindu-se de ei .Pentru a evita lipirea prafului de pereții uscătorului , e necesar de
majorat gradul de dispersare a produsului și de schimbat modul de distribuire a aerului fierbinte .
Un dezavantaj substanțial al acestui uscător constă în ceea că aerul la ieșirea din cicloane
antrenează cu el până la 10% de particule de produs uscat.

2.3 Cracteristica Tehnică

LG LI LS
Productivitatea în materia primă, kg/h,Concentrația 2044 1970 2392
produsului la intrarea în uscător , %
42 48 50,7
Cantitatea de apă evaporată, kg/h 1150 1000 1141
Cantitatea de praf la ieșire din uscător, kg/h 895 970 1251
Umiditatea prafului uscat , % 4 2,5 3
Densitatea volumică a produsului, kg /m3 0,55 0,5 0,5
Temperatura aerului la intrare în uscător , ° C 175- 175- 175-
180 180 180
Concentrația produsuluila ieșire din vaporizator, % - - 42

2.4 Uscător prin pulverizare “ВПД”

Acest uscător se utilizează la uscarea produselor lactate și funcționează astfel.

Aerul exterior aspirat de ventilatorul 9 trece prin filtrul 1 , unde se curăță de impurități
neorganice, apoi se încălzește în schimbătorul de căldură 2 , după ce se introduce în camera de
uscare 3.
Laptele condesat care se supune uscării se introduce prin intermediul unei pompe cu angrenaje
10 și prin conducta 8 în dispozitivul de pulverizare amplasat în camera de uscare și care prezintă
un disc dotat cu canale radiale cu o turație foarte mare .
Datorită unei suprafețe dezvoltate de contact între particule de produs și aerul fierbinte ,
uscarea produsului devine instantane.

Aerul utilizat în camera de uscare este aspirat prin conducta 7 de ventilatorul 9 , acesta antrenând
cu el produsul finit – praful de lapte .
Ultimul se separă de aer în ciclonul 5 , de unde se descarcă prin intermediul unui dispozitiv
special în conducta de transport pneumatic , unde se răcește și se transport la mașina de ambalat .

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
Aerul utilizat se evacuează în mediul ambient prin conductele 11,4 și 6.
Ca agent de încălzire aerul se utilizeză aburul viu saturat.

Fig.5 Uscător prin pulverizare “ВПД”

1-filtru ;2-schimbător de căldură;3-cameră de uscare;4,6,11-conducte de evacuare a aerului;5-
ciclon;7-conductă de aspirație;8-conductă de alimentare ;9-ventilator;10-pompă cu angrenaje;

3. Descrierea și principiu de lucru a aparatului: uscător cu

pulverizare

Componentele principale ale unei instalaţii de uscare prin p

pulverizare la temperatură ridicată sunt următoarele:
Componenta de încălzire a aerului necesar uscării – baterii de
încălzire – unde aerul este încălzit cu abur sau gaze de aerare. Pentru uscare pot fi folosite şi
direct gazele de ardere, ceea ce îmbunătăţeşte eficienţa termică a uscătorului, dar există pericolul
contaminării produsului cu compuşii nitraţi/nitriţi precum şi cu N-nitroyodimetilamină;
Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
Componenta de pulverizare a lichidului în picături fine-picăturile mari
conducând la uscarea neuniformă, cu posibilitatea de lipire a produsului pulbere pe pereţii
camerei de uscare. Mărimea picăturilor lichide determină densitatea produsului finit şi
propietatea de reconstituire. Componenta de pulverizare poate fi tipul (fig. 2):

 dispozitiv centrifugal sau rotativ;

 duze de pulverizare sub presiune;
 pulverizatoare pneumatice (pentru cele două fluide).

3.1 Fig.3 „Dispozitive de pulverizare”

A - dispozitive centrifugale: a-cu canale circulare în secţiune; b-cu canale rectangulare în

secţiune; c-cu canale ovale în secţiune; B - dispozitiv de pulverizare sub presiune de lichid; C -
dispozitiv de pulverizare cu două fluide sub presiune: 1-intrare lichid; 2-intrare aer.

La dispozitivul centrifugal, lichidul se introduce aproape de centrul sau de rotaţie. În

acest fel se accelerează particolele la viteza periferică a automozorului cu Ф = 50-300 mm şi v =
5000-10000 rot/min. Particolele lichide vor avea diametrul de 1-600 µm. Un asemenea dispozitiv
Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
nu este blocabil şi nu este erodat de particolele solide existente în lichid. Permit şi pulverizarea
produselor vâscoase la presiuni de pompare reduse. Se pot folosi atomizoare cu canale circulare,
retangulare sau ovale în secţiune.

Componenta de tip duză -cu diametrul de 0,4-4 mm, necesită o presiune de

pompare a lichidului de 5-50 MN/m 2. În duză, datorită unui filet, lichidul capătă o mişcare
elicoidală, producându-se la ieşire un con de împrăştiere. Diametrul particolelor pulverizate este
de 10-800 µm, particolele având o vacuolă în interior. Duzele pot fi blocate sau erodate de
particolele solide din lichid. Pentru pulverizarea lichidelor vâscoase sunt necesare presiuni foarte
mari.

Componenta de pulverizare cu două fluide: foloseşte canalul central

pentru lichid, iar cel exterior pentru agentul de pulverizare. Se produce un efect „Venturi”,
mărimea particolelor putând fi variată prin modificarea raportului lichid/gaz. Acest dispozitiv se
poate bloca sau eroda de particolele solide din lichidul ce se pulverizează;

Componenta în care se realizează uscarea – camera sau turnul de

uscare – care se poate prezenta în trei variante, în funcţie de modul de alimentare cu lichid şi cu
agent de uscare: cu funcţionare în echicurent, contracurent şi curgere mixtă (Fig. 3).

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
3.2 Fig.4 „Uscător cu două stadii de uscare, fluidizatorul static fiind
integrat în uscător”.
a – în flux echicurent; b – în echicurent cu curgere în spirală; c – în curent mixt.

3.3 Fig.5 „Tipuri de camere de uscare în funcţie de modul de

alimentare lichid/agent de uscare”

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
  Camera (turnul) care funcţionează în echicurent se utilizează
pentru produsele termosensibile care au tendinţa de lipire a particolelor solide pe pereţii
uscătorului.
 Camera (turnul) care funcţionează în contracurent se
utilizează pentru produsele care nu sunt sensibile la căldură.
 Camera (turnul) care funcţionează în curent mixt prezintă
riscul de deteriorare a produsului pulbere mai mare în comparaţie cu precedentele.

Din punct de vedere constructiv, turnurile pot fi:

 cilindrice cu înclinaţie mică a fundului, care nu sunt indicate pentru produse
pulbere
higroscopice. Aerul se introduce pe la partea superioară, de regulă central.
Transportul pulberi în turn se face pneumatic;
 cilindrice cu partea inferioară conică, care se folosesc pentru produsele dense care
nu se pretează la transportul pneumatic;

Compartimentul de evacuare produs şi aer din turnul de uscare-

Pentru evacuarea produsului din turnurile cu fund tronconic cu înclinaţie mică se foloseşte un
dispozitiv cu palete care conduce produsul în orificiul de evacuare şi de aici acesta, împreună cu
aerul uzat, ajunge la bateria de cicloane (instalaţia Paasch-Silkeborg, instalaţia Anhidro).

În cazul turnului de uscare cu fund tronconic cu înclinaţie mare, produsul se evacuează pe la

partea inferioară a turnului şi este transportat pneumatic la un ciclon de separare produs/aer.
Aerul uzat se evacuează printr-o conductă aflată în partea tronconică a turnului de uscare, care se
continuă în interiorul turnului până în ax şi realizează aspiraţia de jos în sus. Întrucât aerul
antrenează 10-20% din produs, recuperarea pulberii antrenate se face, de regulă, într-o baterie de
cicloane.

La uscarea produselor lichide cu conţinut mare de glucide şi lipide, există tendinţa ca

pulberile uscate, încă în stare caldă, să se lipească de pereţii interiori ai turnului.
Exploatarea instalaţiilor de uscare prin pulverizare. Soluţia tehnologică constă în
introducerea în lichidul ce se pulverizează a unor ingrediente cum ar fi: gume din plante,
metilceluloze, substanţe pectice, lapte degresat (în special la sucurile de fructe şi legume).
Soluţia constructivă constă în a dota turnul de uscare cu dispozitive de curăţire a pereţilor
cum ar fi: dispozitive cu perii, lamă de răzuire, dispozitiv cu aer comprimat, precum şi răcirea
turnului în manta cu aer sau apă rece (acolo unde nu se cere această răcire turnul este numai
izolat termic).
În ceea ce priveşte siguranţa instalaţiilor, problemele care se pun se referă explozii
datorită pulberii fine antrenate în aerul uzat, aprinderea pulberii putând fi datorată
Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
autoaprinderii,

consecinţa proceselor oxidative exotermice (la produsele grase) sau cauzate de scântei de la
motoare electrice sau generate prin fricţiune.
Uscarea prin pulverizare energofagă, consumându-se ~6000 kj/1 kg de apă evaporată, în
comparaţie cu 200 kj/1 kg de apă evaporată cât se consumă la o instalaţie de concentrare cu şase
efecte.

Pentru a economisi energie este necesar:

 să se concentreze în prealabil produsul lichid până la limita admisibilă (limita
maximă de concentare este determinată de vâscozitatea lichidului concentrat,

respectiv de vâscozitatea la care produsul lichid poate fi atomizat);

 să se folosească gaze de ardere pentru încălzirea aerului;
 să se ridice eficienţa uscării prin creşterea temperaturii de intrare a aerului în turn
(maximum 200...2500C);
 să se practice temperaturi de ieşire ale aerului din turn de maximum 900C;
 să se recicleze circa 50% din aerul evacuat din turn pentru a economisi ~20% energie.
Aerul evacuat poate fi reciclat pentru preîncălzirea aerului proaspăt prin trecere în
schimbătoare de căldură aer/aer sau pentru încălzirea lichidului care alimentează
uscătorul, folosind un schimbător de căldură aer/lichid.

3.4 Finisarea produselor obţinute prin pulverizare.

Se referă la uscarea finală a anumitor pulberi care se poate realiza în două moduri:
 prin cuplarea instalaţiei de uscare prin pulverizare cu un vibro-fluidiyator, în care
caz se poate face instantizarea produsului prin aglomerare, economisindu-se şi
energie; fluidizatorul se poate incorpora chiar în uscătorul propiu-zis la care există
două intrări de aer cald: la partea superioară, care realizează uscarea şi la partea
inferioară, care realizează „spălarea” pereţilor uscătorului principal şi
îmbunptăţirea separării aer/ produs. Fluidizatorul incorporat este de tip static şi
realizează uscarea finală tot cu aer cald (fig 4);
 prin folosirea unui uscător de tip special – Filtermat – în care uscarea se realizează în trei
stadii (fig. 5).

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 3.5 Fig.5 Uscător „Filtermat”.
1 – alimentarea duzelor de pulverizare; 2 – aer pentru uscarea primară; 3 – aer pentru răcire; 4 –
aer cald pentru uscare secundară; 5 – aer răcire; 6 – bandă de transport din textile; 7 – strat de
pulbere; 8 – evacuare aer din cicloane; 9 – evacuare produs.

Pulberele care conţin particule fine -se reconstitue greu (au capacitatea de
umectare redusă), formează aglomerări care flotează la suprafaţa lichidului reconstituit, ceea ce
necesită o agitare viguroasă şi o durată oarecare de dispersare. Pentru a obţine pulberi
reconstituire rapidă, chiar în apă la rece, se face instantizarea pulberilor obţinute în mod obişnuit
într-un uscător prin pulverizare.

Soluţiile tehnice sunt următoarele:

Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
  recircularea particolelor fine separate în cicloane direct în turnul de uscare, care
este alimentat cu lichid concentrat;
 instantizarea prin reumezirea pulberii totale cu abur cald umed şi uscarea finală
într-un fluidizator;
 umezirea pulberii totale cu un lichid şi dispersarea într-un aparat de dispersare
(Vortex), urmată de reuscarea pulberii într-un fluidizator.

Produsele alimentare ce se pot usca prin pulverizare sunt:

 Laptele degresat care este uşor de uscat prin pulverizare pentru că nu aderă
la pereţii turnului şi nu este higroscopic. Laptele degresat obţinut într-un uscător
care lucrează într-o singură treaptă este prăfos, dar poate fi îmbunătăţit prin:
reciclarea particolelor fine; promovarea aglomerării într-un uscător secundar sau
într-un fluidizator integrat sau separat; reumezirea şi uscrea ulterioră în pat
fluidizat;
 Lapte integral care este mai greu de uscat, având tendinţa de lipire pe
pereţii uscătorului. Caracteristicile laptelui praf integral pot fi îmbunătăţite prin
aglomerare. În plus, particolele de lapte praf pot fi peliculate cu lecitină pentru
creşterea capacităţii de umectare la reconstituire în apă;
 Zerul care poate fi transformat în pulbere cu condiţia ca, înainte de pulverizare,
lactoza să fie transformată în a-monohidrat amorf, pentru ca produsul finit să nu
fie foarte higroscopic;
 Mixul pentru îngheţată având un conţinut de 30% zahăr, care este greu
de uscat. Soluţia tehnologică este ca o parte din zahăr să se adauge în mixul
pulbere prin amestecare mecanică. Uscarea în două trepte conduce la un produs
care nu aglomerează în bloc;
 Brânză care poate fi uscată prin pulverizare, în care caz în prealabil, se
mărunţeşte şi se amestecă cu apă şi se omogenizează;
 Untul cu 60-80% grăsime se poate usca prin pulverizare, avându-se grijă să nu
fie stricată emulsia, iar după uscare produsul trebuie răcit rapid;
 Cazeinatul de sodiu care se poate usca prin pulverizare, dacă soluţia de
cazeinat are o concentraţie maximă de 25%. Dispozitivul de pulverizare este de
tip atomizor centrifugal. Uscarea trebuie realizată în două stadii;
 Melanjul de ouă albuşul sau gălbenuşul, care pot fi uscate prin pulverizare
cu condiţia ca albuşul să fie tratat în prealabil cu drojdii, bacterii sau enzime
pentru

îndepărtarea glucozei în vederea împiedicării îmbrumării Maillard. Melanjul şi

gălbenuşul se concentrează în prealabil la 25-27% şi, respectiv, 45-48%. Albuşul
Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 pulverizează la o concentraţie de 10-12%, această concentraţie putând fi mărită
prin osmoză inversă. Dispozitivul de pulverizare este atomizorul centrifugal;
 Cafea instant extractul de cafea se pregăteşte din boabele de cafea prăjite
prin extracţie cu apă caldă. Extractul cu 20-25% s.u. poate fi concentrat până la
instantizată prin reumezire şi reuscare în pat fluidizat. Substituenţii de cafea
formaţi din cicoare, orz, ovăz, grâu, cafea, năut pot fi uscaţi în mod asemănător;
 Ceaiul în care caz frunzele uscate de ceai se extrag cuapă caldă, extractul având
3-5% s.u. Acest extract se concentrează într-un concentrator cu vid, aroma
recuperată fiind adăugată la concentrat înainte de uscare. Aerul, la ieşire din
uscător, trebuie să aibă o temperatură mai mică decât la uscarea laptelui;
Vegetale întregi şi sucurile de vegetale

Care pot fi uscate prin pulverizare:De exemplu, în cazul tomatelor, se mărunţesc la

cald, pulpa omogenizată fiind concentrată la 26-48% sub vid. În produsul lichid
se adaugă aditivi care să împiedice lipirea produsului pulbere de pereţii turnului
de uscare. Uscătorul are partea cilindrică scurtă şi partea terminală tronconică.
Uscătorul, în totalitate, este răcit în manta. Dispozitivul de pulverizare este de tip
atomizor centrifugal. Pulberea este răcită continuare într-un vibro-fluidizator;
 Fructele (citrice, banane, mere, pere, căpşuni, caise, piersici), care sunt
pregătite
sub formă de omogenate foarte fine cu adaos de aditivi ce favorizează curgerea şi
împiedică lipirea de pereţii uscătorului, iar în produsul finit împiedică
aglomerarea (se utilizează siropul de glucoza cu DE 15-20 în proporţie de 70% în
raport cu masa uscată a fructelor; se poate utiliza ca aditiv şi laptele degresat).

Pentru atomizare se folosesc dispozitive centrifugale:

 alte produse: carnea şi peştele sub formă de piureuri, extractele de carne,
extractele de drojdie, proteinele vegetale şi animale, laptele cu arome, înălbitorii
de cafea şi ceai, materialele de colorare şi aromatizare. Condiţiile de uscare prin
pulverizare ale unor produse alimentare sunt arătate în tabelul 1.

Tabelul 1. Condiţii de uscare pentru diverse produse alimentare

lichide:
% Total Temperatu Temperat Conţinutu Densitat Densitatea
Produsul substanţă ra aerului ura de l de ea produsului
uscată în la intrare ieşire a umiditate particole (g/ml)
lichidul (0C) aerului produs lor
care (0C) finit (µm)
alimenteaz (%)
ă uscătorul
Lapte 40-50 180...230 85...100 3,5-4,0 30-50 0,60-0,70
degresat
Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 (obijnuit)
Lapte 0,45-0,60
degresat 40-50 180...230 85...90 3,5-4,0 150-200
(aglomera
t în pat
fluidizat)
Lapte 40-50 180...200 75...95 2,5-3,0 30-50 0,55-0,65
normaliza
t
(obijnuit)
Lapte 40-50 175...200 90...100 2,5-3,0 150-200 0,45-0,55
normaliza
t
(aglomera
t în pat
fluidizat)
Zer praf 40-50 180...200 90...100 3,0-4,0 30-40 0,60-0,70
(obijnuit)
Zer praf 2,0-3,0 100-150 0,55-0,65
(precrista 40-60 180...190 80...90
lizat şi
aglomerat
)
Zară praf 40-50 175...190 75...90 3,5-4,5 30-50 0,75-0,83
Ouă 25-48 150...200 50...80 2,0-3,0 - 0,45-0,55
(gălbenuş
şi albuş)
Albuş ouă 10-12 145...200 50...80 2,0-3,0 - -
Cafea 35-40 250...300 110...115 2,0-3,0 150-300 0,18-0,30
instant
Ceai 35-40 200...250 90...100 2,0-2,5 - -
instant
Suc 25-40 140...150 70...80 3,0-3,5 - -
tomate
pulbere

Variante ale uscării prin pulverizare

 uscarea prin pulverizare de spumă (Foam-Spray Drying), care este o variantă a
uscării clasice de uscare prin pulverizare, modificarea constând în montarea pe
conducta de alimentare cu produs lichid a uscătorului (între pompă şi atomizor) a
unui dispozitiv de injectare cu azot sau CO2.

Gazul comprimat injectat conduce la dilatarea picăturilor lichide pulverizate în uscător,

consecinţa fiind scăderea densităţii şi creşterea suprafeţei de contact cu aerul. Particolele, sub

formă de spumă, sunt uscate şi transformate, într-o pudră care nu are tendinţa de lipire la pereţii
Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
turnului. Pulberea se reconstituie uşor, nefiind necesară instantizarea;

Fig.6 Uscător prin Pulverizare

Uscarea prin pulverizare în aer la temperatura ambiantă

(procedeul Birs).

În cazul tehnicii de uscare Birs, aerul pentru uscare la intrare are temperatura de -350C şi un
conţinut de umiditate de 2-3%, iar la ieşire conţinutul de umiditate este de 85-90%. Uscarea
are loc în contracurent, produsul fiind pulverizat la partea superioară a turnului (H=60-75m şi
Ф=15m ), iar aerul pe la partea inferioară, după ce, în prealabil, a fost uscat într-o instalaţie
anexă. Produsele ce se usucă pot fi de natură vegetală (cafea, ceai, cartof, tomate) sau animală
(lapte, frişcă, iaurt, unt) sub formă lichidă sau semilichidă (soluţii, suspensii, piureuri). Produsele
finite au o mare capacitate de reconstituire şi o calitate nutritivă excepţională. Instalaţia de uscare
este prevăzută cu perii rotative pentru curăţarea suprafeţei interioare a turnului, precum şi ajutaje
pentru spălarea cu apă sub presiune (50-60 at).

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 4. Calcul aparatului: Uscător cu Pulverizare

Particulele de produs , separându-se de discul rotativ de pulverizare, se mișcă la începutcu o

viteză mare,dar mai tîrziu acestă viteză scade repede din cauza rezistenței mediului gazos.
Când forța de greutate a particulei devinde egală cu forța de rezistența a mediului , particula
începe a se mișca cu o viteză constantă de plutire.
Dacă valoarea criteriului Reynolds Re<1,viteza de plutire (m/s);

d 2 ∙ g∙ ( ρ s ∙ ρ g )
Vplut =
18 μ

În care d reprezintă diametrul particulelor , m;

ρ s, ρ g-densitatea amestecului de produs și gaze și a gazului , kg/m3;
μ-coeficientul vîscozității dinamice a gazului , Pa∙s;

g-accelerație căderii libere a particulei, m/s2;

Conform formulei lui M.I.Iurie , diametrul particulei (m);

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 1
d= σ
ω∙
√ R ∙ ρs

în care ω reprezintă viteza unghiulară a discului , rad/s;

σ -tensiunea superfecială a produsului , N/m;
R-raza discului , m;
Timpul necesar pentru eliminarea umezelii din particulă , adică durata uscării , depinde de
suprafață particulelor de produs pulverizat , de cantitatea de produs introdesă în uscător într-o
unitate de timp și de intesitatea schimbului de căldură dintre aer și particule de produs .
G.K. Filonenko și P.D. Lebedev recomandă următoarea expresiei pentru determinarea duratei
de uscare , s:

0,167 ∙Q ∙ ρ1 ∙ d
τ=
α ∙ ∆ t med ∙ m 1
în care Q reprezintă cantitatea de căldură transmisă produsului , J/s;
ρ1-densitatea produsului initial(de uscat), kg/m3;
d-diametrul particulei , m;
m1-masa produsului încărcat în uscător;
α-coeficientul de transfer de căldură de la aerul produs , W/(m2∙K) și se determină cu ajutorul
crieteriului lui Nusselt , Nu.
Conform lui L.I.Kudreașov:

Dacă 0<Re<100, Nu = 2+0,33 ℜ0,5,

iar dacă 100<Re<300,Nu=0,567 ℜ0,5

Diferența logaritmică dintre temperaturile produsului și aerului , ° C;

( t 1−t2 )
∆ t med =
( t 1−t u ) în care t1,t2, reprezintă temperature , respective, ,inițială și finală a aerului , ° C
ln
( t 2−t u )
;
Cantitatea de căldură transferată de la aer la produs , J/s;

Q=W·r +m1 · c1 ·(t2-t1)

în care W reprezintă cantitatea umezelii evaporate , kg/s;

Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
r-căldura latentă de evaporare a apei , J/kg ;
c1-căldura specific a produsului , J/(kg ∙ k);
t2,t1-temperatura , respective, inițială și finală a produsului , ° C.
Productivitatea uscătorului prin pulverizare se determină din expresia :

α v ∙ ∆ t med apa
A= r
,[kg 3 ]
m ∙s

în care ∆ t med reprezintă diferența medie dintre temperaturile produsului și aerului , ° C;

α v -coeficientul volumetric de transfer termic, W(m3 ∙ K);

Ʌ∙Fp
α v= în care F p reprezintă suprafața totală a particulelor la sfîrșitul uscării , m2;
Vc
V c -volumul camerii de uscare , m3.

6 ∙m2
Fp= ρ
2∙ d

în care m2, ρ2m2 . p2 reprezintă , respectiv , masa (kg) și densitatea (kg/m3) produsului finit ;
d- diametrul particulelor , m.
F.M. Tarasov recomandă de acceptat A în funcție de temperatură inițială a agentului termic .
Dacă cunoaștem V c , atunci productivitatea uscătorului va fi kg umezeală/s.

W=Vc ·A

Această expresie este folosită și pentru calculul V c dacă este cunoscut W.

Adoptând că raportul dintre înălțimea camerei și diametrul ei H:D=1,0:1,25 , se află
dimensiunile principale ale camerei de uscare.

BIBLIOGRAFIE:
Uscător cu Pulverizare Coal
a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
1. BANU C. Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară. Vol I,
Editura Tehnică, Bucureşti,1992.

2. GANEA, G.; GOREA, Gh.; COJOC, D.; BERNIC, M. Utilaj tehnologic în

industria alimentară Vol II . București: Editura Litera, 2010

3. https://ru.scribd.com/document/56053707/Uscatorul-Prin-Pulverizare-Cu-Tehnica-
de-Uscare.

4. https://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/uscatorul-prin-
pulverizare-cu-tehnica-de-uscare-marketing-merceologie-99288.html

5.https://www.google.com/search?
q=uscator+cu+pulverizare&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=2ahUKEwjS
pZS7oqTfAhVQiRoKHaJ7DoYQsAR6BAgGEAE&biw=1242&bih=597

Uscător cu Pulverizare Coal

a
Co N. Dat 20
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та