ALIMENTATIA COPILULUI MIC SI

SCOLARULUI
Conf.univ.dr.Amalia Făgărăşan
Regimul alimentar al copilului mic
Necesar de calorii:
 90 – 100 kcal/kg/24 ore
 cu variaţii în funcţie de activitatea fizică intensă din
această perioadă

Nevoile lichidiene
 90 – 100 ml/kg/zi
Regimul alimentar al copilului mic
Raţia cuprinde 15% proteine - 35-50 g/24 ore
 din care 50 – 60% de natură animală
Alimente care asigură necesarul proteic :
 lapte
 brânză de vaci
 ou
 carne (pasăre, vită, peşte, creier, ficat)
 alături de proteinele vegetale
Regimul alimentar al copilului mic
Raţia cuprinde 45 – 50 % glucide
 160-200 g/24 ore
Alimente ce asigură necesarul glucidic :
 pâine, biscuiţi, pişcoturi
 griş
 paste făinoase
 fructe, legume
 produse zaharoase
 orez
 mămăliguţă
 fibrele alimentare: 200-300 g/zi
Regimul alimentar al copilului mic
Aportul suplimentar de vitamine - nu este
necesar în regimul echilibrat, ca şi
mineralele
doar vitamina D
Raţia cuprinde 30 – 40 % grăsimi
 40-50 g/24 ore
 5 – 10% grăsimi animale
 unt
 ulei vegetal
Regimul alimentar al copilului mic
Numărul de mese:
 de regulă 5 mese
 3 mese principale şi 2 gustări
 orele de masă vor fi “relativ fixe”
 între mese se poate da apă, suc de fructe
 dacă ele scad apetitul vor fi oprite
 nu se vor da înainte de masă bomboane sau
alte dulciuri care scad apetitul
Regimul alimentar al copilului mic
Felul alimentelor din compoziţia meselor
 lăsat la latitudinea copilului
 “alimentaţie la cerere”
 cu condiţia ca regimul să fie echilibrat

Modul de pregătire al alimentelor

 se va apropia treptat de cel al adultului
 până la vârsta de 2 ani să nu se mai gătească “separat”
pentru copil
Aportul de calciu la copilul 1-3 ani

Aproximativ 500-800 mg de calciu în

fiecare zi
Sursele alimentare de calciu sunt
reprezentate mai ales de produsele
lactate, legumele (varza, conopida, brocoli),
peştele
Aportul de fier
Modalitatea cea mai bună de a preveni carenţa de fier
în primii trei ani de viaţă, este aceea de a-i oferi
copilului o dietă bogată în fier, în special alimente care
conţin fier hematic:
 carne de vită, pasăre, peşte ( acesta fiind
mult mai uşor de absorbit).
 Sursele alimentare de fier nehematic sunt
reprezentate de vegetalele cu frunze verzi,
fructele uscate, păstăioasele.
Aportul de fier

 Deoarece vitamina C stimulează absorbţia

fierului, consumul de fructe crude sau sucuri
de fructe naturale după mese, poate fi
benefic.
 De asemenea, se recomandă limitarea
consumului de lapte la maximum 700 ml/zi.
Grupele nutriţionale de bază

 carne, peşte, ouă

 produse lactate
 fructe şi legume
 cereale, cartofi, orez
Regimul alimentar al copilului mic
Sunt interzise:
 cârnaţii
 vânatul
 sosurile
 ciocolata în exces
- Mezelurile (permisă şunca slabă)
- murături
- afumăturile
- porumbul fiert
- seminţe
Regimul alimentar al copilului mic
Repartizarea hranei
 3 mese şi 1-2 gustări (la 4 h interval)
 caloric, repartizarea se face astfel:
 micul dejun: 20 – 25 % din calorii
 prânz: 40 – 45% din calorii
 gustarea (ora 10 şi/ sau 17): 10 - 15 % din calorii
 fructe, compot, biscuiţi, prăjituri de casă
 seara: 20 – 30% din calorii
Regimul alimentar al copilului mic
 copilul va trebui să înveţe să mestece bine;
 va fi învăţat să mănânce singur
 câştigă personalitate
 învaţă deprinderi corecte
 nu preia obiceiuri proaste ale altor membri
ai familiei - greu de corectat ulterior
Regimul alimentar al copilului mic
Masa copilului va fi totdeauna supravegheată de
adult sau un adolescent pentru a prevenii
accidentele

Copilul va avea şi va fi învăţat să bea numai din

ceaşca lui separată
!!Pericol de intoxicaţie accidentală
Regimul alimentar
al preşcolarului şi şcolarului
Alimentaţia se apropie de cea a persoanei adulte
Nevoile calorice:
80 – 70 kcal/kg/zi între 3 şi 6 ani

Regimul alimentar necesită:

15 % proteine
25 – 30% lipide
55 – 65% glucide
Regimul alimentar
al preşcolarului şi şcolarului

Necesar proteic : 2 g/kg/zi

 2/3 de origine animală
 va primi şi
 carne de porc
 miel
 mezeluri
 brânzeturi fermentate (caşcaval, brânză
topită, telemea)
Regimul alimentar
al preşcolarului şi şcolarului

Necesar lipide 1,5-2 g/kg/zi

 provenite din
 unt
 frişcă proaspătă
 smântână
 uleiuri vegetale
Regimul alimentar
al preşcolarului şi şcolarului
Necesar glucidic : 8-10 g/kg/zi
 reprezentate de:
 Pâine,preferabil intermediară pt.
conţinutul mai bogat în fibre
alimentare (reglează tranzitul
intestinal )
 paste făinoase
 prăjituri
 fructe, legume
Regimul alimentar
al preşcolarului şi şcolarului
Repartiţia caloriilor:
 La preşcolar:
 dimineaţa: 20 – 25% din calorii
 dejun: 40 – 45% din calorii
 gustare: 10% din calorii
 seara: 20 – 30% din calorii
 La şcolar:
 încă o gustare de 5% după masă,
reducându-se din cină
Pentru a avea o alimentaţie variată, copilul trebuie să
consume zilnic:

 - fructe şi legume (crude şi gătite)

 - cereale (de preferinţă integrale)
 - proteine de origine animală (produse lactate, ouă,
carne, peşte) sau vegetală (soia, mazăre,
 fasole etc)
 - grăsimi în cantitate limitată (mai ales uleiuri vegetale
presate la rece)
Regimul alimentar
al preşcolarului şi şcolarului
1. Alimente zilnic controlate - pt. a evita lipsa
sau abuzul lor: lapte, carne, ouă, grăsimi,
pâine, făinoase, zaharoase
2. Alimente ce se pot da în orice cantitate: fructe
crude, legume, zarzavaturi, cartofi
 La prepubertate şi pubertate:
 nevoi ↑ de minerale şi alimente necesare “saltului
de creştere”
 supraveghere cu tact, fără să simtă copilul - risc de
anorexie
Regimul alimentar
al preşcolarului şi şcolarului
Calculul caloriilor
Este necesar în unităţile preşcolare şi
cantinele şcolare în următoarele situaţii:
 când copilul nu creşte, fără a fi bolnav
 când consumă excesiv fără să se îngraşe
(diabet)
 când slăbeşte progresiv
 când se prea îngraşă - obezitate
GREŞELI
 Lipsa gustării sau o cantitate insuficientă de alimente
 poate duce la hipoglicemie şi randament scăzut la învăţătură
 Subnutriţie sau tulburări comportamentale
 prin greşeli educaţionale ale părinţilor şi anturajului
 Educaţie proastă
 prin cele auzite de la membrii familiei, musafiri, etc.
 NUTRIŢIA ADOLESCENTULUI
 Nevoi energetice: fete: 2.000 kcal/zi; băieţi: 2.500 –
3.000 kcal/zi
 Aportul de proteine: necesar mediu de 45g până la 60g
proteine zilnic, acestea putând reprezenta 7% până la 10%
din aportul aportul energetic total.
 În estimarea necesarului proteic ar trebui să se ţină seama
de sexul, vârsta şi starea de nutriţie a adolescentului, precum
şi de calitatea proteinelor din alimentaţie.
 Cantitatea necesară de proteine se obţine uşor cu o dietă
echilibrată, deficitul proteic fiind rar întâlnit, cu excepţia
adolescenţior care au ales să urmeze o dietă vegetariană
NUTRIŢIA ADOLESCENTULUI

Lipidele din dieta adolescentului nu ar trebui să

depăşească 30% din aportul caloric zilnic,
iar maximum 10% să fie grăsimi saturate.
Important este consumul de acizi graşi
polinesaturaţi reprezentaţi de cele două grupe
: grupul omega-3 şi grupul omega-6
Glucidele
Sunt componente de bază ale alimentaţiei
adolescentului; cel puţin 55% din aportul
caloric zilnic trebuie să provină din
metabolizarea hidraţilor de carbon.
 Consumul de alimente bogate în hidraţi de
carbon şi sărace în grăsimi este calea cea
mai sănătoasă de a se asigura necesarul
caloric zilnic al adolescentului.
NUTRIŢIA ADOLESCENTULUI

 Consumul zilnic a 20-35 g fibre alimentare,

asigură realizarea unui tranzit intestinal normal şi
menţinerea în echilibru a florei intestinale.
 - O dietă care conţine un nivel optim de glucide
poate preveni acumularea de grăsimi la nivelul
 organismului
Dieta vegetariană în
adolescenţă
 Adoptarea unei diete vegetariene sau a
oricărui tip de dietă restrictivă, poate anunţa
apariţia în viitor, a unei tulburări de
comportament alimentar de tipul anorexiei
mentale.
 Dieta vegetariană poate conduce, în cazul
adolescenţilor, la deficite nutriţionale
care să le afecteze procesul de creştere şi
dezvoltare.
 Întocmirea dietei vegetariene trebuie
făcută cu mare atenţie pentru a include
acele elemente nutritive (fier, calciu, zinc,
proteine, vitamina D şi B12,) care pot lipsi
prin excluderea din alimentaţie a cărnii,
lactatelor şi ouălor.