STEFAN GRIGORAS MIHAELA RODICA BALAN CARMEN BUJOREANU FLORIN TUDOSE SANDU-VILLE VIOREL PALEU ORGANE DE MASINI 1 INDRUMAR DE PROIECTARE Editura ,POLITEHNIUM' lasi 2014[Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ‘Organe de masini / $tefan Grigoras, Mihaela Rodica Balan, Carmen I. Grigoras, $tefan IL. Balan, Mihaela Rodica TH.Bujoreanu, Carmen TV.Tudose Sandu-Ville, Florin V. Paleu, Viorel uring Jok \ GING Editura POLITEHNIUM le 47546 Universitatea Tehnic& “Gheorghe Asachi” din Iasi Str. Prof.dr.doc. Dimitrie Mangeron, nr. 67, 700050 Iasi, Romania Tel: 40 232 212324 Fax: 40 232 - 211667 E-mail: cercetare@tuiasi.ro Editura Politehnium (fosta “Gheorghe Asachi”) este recunoscutd de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invajiméntul Superior (CNCSIS) Coordonator editura: Prof-univ.dr.ing. Carmen TEODOSIU BIBLIOTECA UNIVERSITAT TEHNICE “GHEORGHE ASACH™ DIN As! I Refereni stiintifici: | Prof. univ.dr.ing. Mihai BERCEA \, Universitatea Tehnic& “Gheorghe Asachi” din lagi Facultatea de Mecanica nreeeses. Prof.univ.dr.ing. Dumitru OLARU Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea de Mecanicd ayy. Tete Tebnoredactare: AutoHt Es Raspunderea pentru tot ceea ce contine prezenta carte apartine in intregime autorului (autorilor) acesteia. Bujoreanu, Florin Tudose Sandu-Ville, Viorel Paleu - Iasi : Politehnium, 2014 | 2vol. ISBN 978-973-621-427-1 Vol. 1. : indrumar de proiectare. - 2014. - Bibliogr. - ISBN 978-973-621-428-8 621.81 (075.8) | OO APR ZOKPREFATA SARNIA Tmprumut Disciplina Organe de masini face parte din categoria disciplinelor fundamentale de pregittire a studentilor de la specializarile cu profil mecanic, disciplina care se ocupa de studiul anatomiei masinilor, adici de prezentarea, calculul si dimensioanarea celor mai simple componente din cadrul Jantului structural: masina — ansamble —> subansamble — organe de Aceasti disciplina este prima cu caracter aplicativ din cadrul procesului de pregatire profesional a studenjilor deoarece, in cadrul ei, acestia realizeaza primele proiecte cu teme concrete, care se finalizeaza prin solutii constructive prezentate sub forma memoriului justificativ de calcule, a unor desene de ansamblu si a desenelor de executie ale principalelor elemente componente, toate plecand de la datele inifiale primite in tema de proiectare. Lucrarea constituie primul volum al unui indrumar pentru calculul si proiectarea principalelor tipuri de organe de masini, vizindu-le pe cele din programa analiticd aferenta primei parti a cursului, fiind o incercare de a cumula metodologiile cele mai recente de calcul prezentate in diverse alte lucrari de specialitate, din domeniu. indrumarul este structurat pe trei capitole mari: - Primul capitol se refer la acele elemente de baz necesare efectuarii unei proiectari aplicative: precizia dimensionala si de forma; tipuri de ‘solicitari; dimensionare si Verificare; materiale gi tratamente termice. - Al doilea capitol cuprinde elemente dimensionale si de calcul, cu referire la principalele asamblri demontabile ce vor face obiectul temelor de proiectare: asamblati filetate si asamblari intre butuci gi arbori. - in capitolul trei sunt prezentate mai multe teme de proiectare (cric auto cu parghii; cric auto cu suruburi de migcare si clichet; extractor si presator pentru asamblari presate sau cuzineti), cu metodologiile si relafiile de calcul aferente, cu exemple/programe de calcul si cu desene de ansamblu si de executie. De asemeni, sunt prezentate si diverse Anexe cu extrase de date din diferite standarde, date necesare definitivarii formelor constructive ale organelor de masini proiectate. Aceasti lucrare are un profund caracter didactic, fiind un suport unitar pentru orele de project de la disciplinele de organe de masini si conexe pentru studenfii de la programele de studi din domeniile inginerie mecanicd, inginerie industrial, ingineria materialelor, mecatronic’-robotica etc. Autorii sper ca aceasta lucrare si rispunda nevoilor actuale si accept orice sugestie, observatie sau completare care vine din partea utilizatorilor, in vederea imbundtfirii sau a completirii unor viitoare editi IASI, martie 2014 Autorii\ | j | |Introducere Capitolul 1 Capitolul 2 CUPRINS ELEMENTE DE BAZA PENTRU PROIECTAREA ORGANELOR DE MASINI a 12. 13. 14, Precizia dimensionala si de forma 1.1.1. Dimensiuni, abateri, toleranfe 1.1.2. Jocuri $i strangeri. Ajustaje 1.1.3. Sisteme ISO de tolerange gi ajustaje. Alegerea ajustajelor 1.1.4. Precizia de forma si pozitie 1.1.5. Calitatea suprafeyelor Tipuri de solicitari. Tensiuni efective si admisibile 1.2.1, Nofiuni introductive 1.2.2. Tensiuni admisibile si coeficienti de siguranta Dimensionarea si verificarea in proiectarea organologic& Materiale gi tratamente termice. Criterii de alegere. Domenii de utilizare 1.4.1. Materiale 1.4.2. Tratamente termice ANEXA 1.1 Standarde modificate dupa 1995 ASAMBLARI DEMONTABILE 24. 2.2, Asamblati filetate 2.1.1. Filete de miscare (transmisia surub-piulita) a) Filetul cu profil patrat b) Filetul cu profil trapezoidal ©) Filetul cu profil ferastrau 2.1.2. Filete de fixare 2.1.3. Verificarea asamblarilor 2.1.4. Calculul de dimensionare al asamblailor filetate a) Asamblari filetate fixe b) Transmisii filetate cu alunecare intre spire Asamblri intre butuci si arbori 2.2.1. Asamblarea cu pene longitudinale fird strangere a) Pene paralele: forme constructive, elemente de calcul b) Alegerea penei paralele ©) Exemplu de calcul 2.2.2, Asambliri presate a) Determinarea capacitafii portante a asamblarii presate b) Alegerea ajustajului ou stréngere necesar ©) Verificarea din condifii de rezistenfa a asamblarii 2.2.3. Exemplu de calcul. Proiectarea asamblarii presate 5 u ir 14 17 2 24 25 25 28 29 30 30 34 39 41 Al 41 41 42 45 47 49 SL 51 52 37 37 37 58 60 61 61 62 67 69Ongane de masint1~ ladrumar de proiectare Capitolul 3. TEME DE PROIECTARE 3.1.8. B19. 3.1.10. 3.2, 3.2.1 3.2.2, 3.2.3. 3.2.4. 3.2.5. 3.2.6. 3.2.7. 3.2.8. 3.2.9. 3.2.10. 3.2.11 3.2.12. 3.2.13. 3.2.14. 3.3. 3.3.1 3.3.2. 3.3.3. 3.3.4. 3.3.5. 3.3.6. 3.3.7. Sisteme mecanice cu gurub de migcare Confinutul proiectului CRIC AUTO CU PARGHII Caracteristici tehnice (date initiale de proiectare) Analiza temei. Cerinfe impuse Sinteza dimensional si studiul cinetostatic al mecanismului Proiectarea cuplei surub-piulita Dimensionarea filetului Alegerea lagarului axial Definitivarea constructiva si verificar finale ale surubului principal Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a forjei de catre piuliga Proiectarea sistemului de actionare Proiectarea corpului cricului auto cu parghii Desene de executie. Desen de ansamblu CRIC AUTO CU SURUBURI DE MISCARE $I CLICHET Caracteristici tehnice (date inifiale de proiectare) Variante si scheme constructive. Particularitagi si mod de functionare Alegerea tipului de profil pentru filetele de miscare Proiectarea surubului principal Proiectarea piesei de reazem Proiectarea surubului secundar Proiectarea piulitei fixe Proiectarea suportului Proiectarea sistemului de actionare Proiectarea rofii de clichet Proiectarea asamblarii clichetului Proiectarea clichetului vertical Proiectarea suportului pentru clichet Program de calcul. Rezultate numerice Desene de executie. Desen de ansambiu EXTRACTOR SI PRESATOR ASAMBLARE PRESATA SAU CUZINET Caracteristici tehnice (date initiale de proiectare) Schema constructiva. Principiul de functionare Proiectarea si verificarea asamblarii presate Determinarea forfei axiale F, ce actioneazi in lungul surubului Determinarea tipodimensiunilor de filete sia sistemelor de sprijin Alegerea variantei optime functie de valoarea randamentului Caleulul de rezistenfa a surubului Proiectarea piulifei B 75 15 15 B 79 86 88 89 92 93 97 103 103 104 105 110 112 417 121 124 126 129 131 133 137 142 149 149 149 149 150 152 153 154Cuprins 3.3.8. Proiectarea bolfurilor 3.3.9. Proiectarea brafelor extractoare 3.3.10. Proiectarea cadrului 3.3.11. Proiectarea formei constructive a surubului, Determinarea lungimii bratului extractor 3.3.12. Desen de ansamblu. Desene de executie 3.3.13. Exemplu numeric de calcul 3.4. ANEXE Anexa Al Iesirea si degajarea filetului metric ISO de uz general STAS 3508/1 Anexa A2 lesirea si degajarea filetului trapezoidal ~ STAS 3508/5 Anexa A3 Toleranfe pentru filetul trapezoidal ~ SR ISO 2903 Anexa A4 Gauri de centrare - SR ISO 6411:1997 Anexa AS Raze de racordare normale ~ STAS 406 Anexa A6 Scdiri de reprezentare in desenul tehnic ~ SR EN ISO 5455 Anexa A7 Dimensiunile formatelor de desen utilizate in proiectare ~ SRISO 5457 BIBLIOGRAFIE 156 157 159 160 162 170 179 181 182 183 187 188 188 189 191Organe de masini 1 - indrumar de proiectareIntroducere Formularea unei solujii de proiectare presupune totalitatea activitatilor de pregatire a transpunerii in realitate prin execufie, in vederea utilizarii, cu mijloace materiale si financiare corelate, a unei idei sau teme. Proiectarea apare fn realizarea produsului doar ca o etapa intr-o sintezi de mare complexitate, cu apel la numeroase stiinte si discipline, printre care stiinfele fundamentale, dar si cele tehnologice sau economice. Metodica proiectarii presupune parcurgerea, in principiu, a urmatoarelor etape: - elaborarea si fundamentarea temei; - documentul de comanda cu elemente definitorii ale produsului dorit a fi realizat; - realizarea proiectului, participarea cu diferite ponderi a proiectantului si beneficiarului de proiect fiind, de regula, eficient’. Etapele detaliate sunt prezentate in schema urmiitoare: [AUEGEREA SOUUTIELOPTINE SOMITE FUNCTIONALE, CONSTRUCTIVE CCINEMATICE, MORAUUCE, ET PROIECTARE/FUNCIONARE we ——"Organe de masini 1 - indrumar de proiectare Condiiile tehnice, in esenfi, cuprind calculele elementelor constructive, care, in ansamblul operafiei de proiectare, au drept scop determinarea dimensiunilor si formei. Principalele aspecte ale calculului organelor de masini sunt: a. calculul de rezistenfé, ce se efectueaz4 cu scopul evitarii ruperii sau distrugerii organului de masind sub acfiunea sarcinilor ce actioneaz asupra sa; b. caleulul de rigiditate (deformatii), care asigurd functionarea organului de masind in anumite limite de deformare, determinate de buna functionare; ¢. calculul la presiune de contact, care ce face cu scopul evitirii strivirii anumitor suprafete in contact, sub acfiunea sarcinilor (cazul rotilor dintate, rulmentilor ete.); 4. calculul ta vibrafii, care se face eu scopul evit&rii intrarii in rezonant a organului de masind sau a masinii in ansamblu, ce poate avea loc datorité egalitatii dintre frecventa oscilatiilor la care este supus organul sau masina cu frecventa de oscilatie proprie; se face si cu scopul evitarii unor trepidatii inadmisibile; e. calculul la uzurd, se face cu scopul asigurarii unei durate cét mai mari de functionare; £ calculul de stabilitate, care se aplic& acelor organe de masini care devin instabile sub actiunea sarcinilor exterioare (de ex. flambajul suruburilor utilizate la biele etc); g. calculul termic (la incdlzire), care se face cu scopul limitarii incdilzirii, in vederea unei bune funcfionari 4 organelor de masini. Fiecare calcul are preponderenfa intr-o situatie sau alta, in functie de organul luat in studiu. In fiecare din calculele mentionate se obfine un parametru de baz (dimensiune, tensiune, deformatie, pulsatie proprie, suprafafa efectiva de contact, suprafaja de racire etc.) ‘Metodele de calcul opereazi cu concepte simplificate in ceea ce priveste: distributia incarcarii, sistemul de rezemare, forma piesei, conditiile de exploatare etc. Adaptarea la conditiile reale se face prin introducerea unor coeficienti determina{i teoretic sau experimental. Siguranta in functionare si durabilitatea organelor de masini si a mecanismelor este dati in primul rind de corectitudinea calculelor de rezisten{3. in acest scop este necesari o cat mai precisa determinare a naturii, marimii, directiei si sensului forfelor si momentelor. Etapa de proiectare propriu-zisi in calculul unui organ de masind are mai multe faze: 1. determinarea solicitarilor (forfe si momente) si a condifiilor de lucru ale organului de maging de proiectat, pentru cazul cel mai defavorabil; 2. alegerea formei functionale si a materialului; 3. determinarea, pentru materialul adoptat, a rezistentelor admisibile; 4, determinarea sectiunilor critice si efectuarea calculelor de dimensionare, cu relafii corespunzatoare solicitarilor; 5. efectuarea calculelor de verificare, in special cand orgamul de masind proiectat este supus $i la alte solicitari decdt cea dupi care s-a ficut dimensionarea sau in cazul solicitarilor variabile; ‘incadrarea dimensiunilor obfinute prin calcul in valorile standardizate; realizarea desenului de executie. ao 10 ee eg~_ Elemente de baz pentru prolectarea organelor de masini Capitolul 1 ELEMENTE DE BAZA PENTRU PROIECTAREA ORGANELOR DE MASINI 1.1. Precizia dimensionala si de forma Din punct de vedere geometric, calitatea unui produs este determinat de macrogeometrie (precizia dimensional, precizia formei geometrice, precizia pozitiei elementelor geometrice, ondulatiile etc.) si microgeometrie (rugozitatea suprafefelor). LLJ. Dimensiuni. Abateri. Toleranje Dimensiunile exprima, ptin intermediul unei unitéji de misurd adoptate, valorile numerice ale caracteristicilor liniare sau unghiulare care definesc geometria unei piese (diametre, lungimi, unghiuri etc.). Dimensiunile stabilite prin calcul, la proiectare, nu corespund cu dimensiunile rezultate dup prelucrare din multiple cauze dintre care pot fi amintite: precizia limitata a masinilor-unelte si a mijloacelor de mAsurat, erorile cauzate de precizia si uzura sculelor, erorile provocate de asezarea si fixarea incorect a pieselor pe masinile-unelte etc. Dimensiunea efectiva E objinut prin masurarea piesei rezult’ totdeauna diferitd de dimensiunea nominal N, determinata prin calcul si indicat’ pe desen. Diferenta dintre dimensiunea efectiva E si dimensiunea nominala N se numeste abatere efectiva A: A=E-N (11) in aceste conditii este necesar ca la proiectarea dimensiunilor nominale s4 li se impund anumite limite ale erorilor de executie si de masurare, limite ce determina gradul de precizie al piesei. Stabilirea gradului de precizie cu care trebuie si fie executatd o pies depinde de rolul functional, condifiile de exploatare, interschimbabilitatea, economicitatea procesului de executie etc. si se prescrie, pentru orice dimensiune, prin dow’ valori limit’, intre care poate varia dimensiunea efectiva: dimensiunea maxima (Drax + Umax + Lmax ) $i dimensiunea minima (Dyin. yin» Engin) astfe) incdt: Drax 2 Ep > Derins Imax 2 Fa 2 dmnin (1.2) in figura 1 sunt definite notiunile legate de dimensiunile maxime si minime, dup’ cum urmeaza: - abaterea superioard: Ay=Dyax-N3 y= dipae ~N (13) = abaterea inferioard Aj=Dyin-N3 0; =dyin -N 4) ~ cdimpul de toleranta: Tp =Dyax~Dmini Ty = 4mnax ~ Amin (5) sau sumele algebrice: Tp = 4,- 4,3 Ty =a, ~4, (1.6) Observagie: in SR EN 20286-1 se stabilesc urmitoarele denumiri conventionale: * alezaj: orice dimensiune interioar’ unei piese (chiar daci nu este cilindrica) simbolizat cu majuscule D, L etc.; * arbore: orice dimensiune exterioara unei piese (chiar dacd nu este cilindrica) simbolizati cu minuscule d, / ete. in reprezentarile grafice abaterile se mésoara fata de linia deterthinata ca dimensiune nominala denumit’ linia de zero — figurile 1.1 si 1.2 ; uNOrgane de masini 1 indrumar de proiectare linia zero Fig. 1.1 — Dimensiuni limita si abateri pentru arbori si alezaje ‘Arbori _Toleranfa erborelui Fig. 1.2 — Reprezentarea grafica a toleranele arborilor si alezajelor Vatorile dimensiunilor liniare nominale se determin’ prin calcul sau pe considerente constructive, pe baza rolului functional al suprafefelor cdrora le sunt asociate. Dimensiunile obtinute se rotunjesc la valori care se aleg din sirurile de dimensiuni liniare normale prezentate in STAS 75-1990 (tabelul 1.1). Valorile toleranjelor dimensiunilor liniare se stabilesc pe baza ,Sistemului ISO de tolerante si ajustaje pentru dimensiuni liniare - Partea 1: Baze de toleranye, abateri si ajustaje”’, precizat de standardul SR EN 20286-1:1997 sau ISO 286-1 pe baza metodologiei determindrii toleranjelor diferenfiat in functie de tipul toleranfelor: individuale, respectiv generale. Toleranjele individuale pentru arbor si alezaje sunt standardizate in cate 28 de pozi abateri fundamentale simbolizate cu litere mici, respectiv litere mari (figura 1.3 a, b). 12Elemente de bavi pentru proiectarea organelor de masint Tabelul 1.1 Dimensiun! nominale (Extras din STAS 75-1990) 7,00 [1,05 [7,10 [115120 [130 [140] 1,50 | 1,60 2,00 | 2,10 [2.20 | 2,40[ 2,50 2,60 | 2,80 3,00_| 3.20 [3,40 | 3,60 | 3,80 4.00 | 420 [4,50 | 4.80 3,003.20 15,50 6,00_| 6,30] 6,50 7,00 | 7,50 8,00 | 8:50 9,00 [9,50 w Abateri fundamental oO w Abateri fundamen A <0 ar Dimensiune nominal b Fig, 1.3 - Pozitiile abaterilor fundamentale ale dimensiunilor pentru a—arbori, b~ alezaje BOrgane de masini 1 - indrumar de proiectare Inscrierea pe desene a preciziei dimensiunilor liniare se realizeazi in dou moduri fanctie de tipul toleranjelor: tolerante individuale — fundamentale si toleranfe generale. Notarea dimensiunilor tolerate pe baza toleranfelor individuale (conform STAS 6265- 1982) se face in mai multe moduri: 1. valoarea nominal si valorile abaterilor limita (in desenele de executie ale pieselor): $35.0.0163 2. valoarea nominal4 urmata de simbolul format din una sau doui litere, care indic& pozitia cAmpului de toleranja si o cif’, care indicd clasa de precizie (recomandat in desenele de ansamblu si mai rar in desenele de executie ale pieselor): 35 h6 (ISO 129-1:2004); 3. valoarea nominal, clasa de toleranji si abaterile limita corespunzatoare (utilizat atét in desencle de ansamblu cit si desenele de executie ale pieselor): 435h6(%o,16)s 4, valorile celor doua dimensiuni limita (in unele desene de executie ale pieselor): $9.5; 5. valoarea uneia dintre dimensiunile limita (in unele desene de executie): R 0,5 max. Conform standardului SR EN 22768-1:1995, ISO 2768:1993, inscrierea precizici dimensiunilor liniare in desene pe baza tolerantelor generale se face deasupra indicatorului cu precizarea clasdi de toleranfe (tabelul 1.2); de exemplu: Toleranfe generale, ISO 2768 - m. Tabelul 1.2 Abateri limita generale pentru dimensiuni liniare (SR EN 22768-1:1995, ISO 27681993) Abeteri limita penteu domeniul de dimensiuni nominale {mm} 1.12. Jocuri si strangeri, Ajustaje La asamblarea a dou piese, dimensiunea nominal a arborelui este identic’ cu dimensiunea nominala a alezajului si poarté denumirea de dimensiunea nominaléi a asambletrit. Dupa cum imbinarea dintre doud piese este mobil sau fix, se va obfine 0 asamblare cu joc sau cu stréingere. fn functie de diferitele combinafii dintre dimensiunile alezajului si ale arborelui, se objin urmitoarele mirimi caracteristice reprezentate in figura 1.4: —jocul efectiv: J=Ep Eq deck Ep > Ey a7 —jocul maxim: Jax = Dynax ~ Emin = A (18) —jocul minim: Jrrin = Drrin ~ dmax = Ai 4s (1.9) —toleranga jocului: Ty = Jmax ~Jmin =T4~Ta (1.10) = stréingerea efectiva: S=E,-Ep daci Ey >Ep (uy 4Elemente de bazii pentru proiectarea organelor de masini = strdngerea maxima: Siuax = dyax ~ Dyyin = 5 ~ Aj (1.12) — strangerea minima: Spi = dgpin ~ Dmax = 4; ~ Ay (1.13) = toleranta strangerit: Ts = Syya¢ ~ Spin =Ta ~Tp 14) € mo T J arti td (ax 1.4 Marimi caracteristice pentru asamblarea arbore-alezaj (butuc) Relayia care exist intre dou’ piese asamblate din punct de vedere al jocului, respectiv al strngerii, se numeste ajustaj. Principial, un ajustaj este determinat de pozitia campului de tolerantd al alezajului in raport cu pozitia cdmpului de toleranta al arborelui. Ajustajele pot fi cu joc (Jmin >0), cu strngere (Sin >0) si intermediare (rezultd asamblari cu joc sau strngere) cum arata figura 1.5. ee eer 9 or 5 ZEISS) ‘© © =Arbore Atez9) ® Fig. 1.5 ~ Tipuri de qjustaje Z cy in proiectarea inginereasca se utilizeazi doua sisteme de ajustaje (sistemul alezaj unitar si sistemul arbore unitar) reglementate pe plan international. Cel mai utilizat in tehnicd este sistemul alezaj unitar la care pozitia campului de toleranj a alezajului in raport cu dimensiunea nominala este constant, dimensiunea minima a alezajului fiind identicd cu dimensiunea nominal, iar ajustajele se realizeazi modificand pozitia cdmpului de toleranji a arborelui fay de dimensiunea nominala. La sistemul arbore unitar (se aplica atunci cand folosirea sistemului alezaj unitar este nerafionala functional sau tehnologic) pozifia campului de toleranfa a arborelui ramane constant& fafi de dimensiunea’ nominald, diversele ajustaje realizandu-se prin modificarea pozitiei cémpului de tolerant al alezajului, Abaterea superioara a arborelui este nul’, iar dimensiunea maxima a acestuia coincide cu dimensiunea nominala. Simbolizarea cémpurilor de toleran{a al alezajelor si arborilor este redat in figura 1.6. 1sOrgane de masini 1 - indrumar de proiectare Camp de toleranté gu Alera) Ajusta) unitar Nest tingere > af fc Ajustaje : interme diare SAK Alustaje cu strdngere |e Arbore Gnitar a ‘Ajusta) co siran= Camp de ustas co Sere foleranta Fig. 1.6 ~ Sisteme de ajustaje: a realizarea ajustajelor in sistem alezaj unitar, b— cdmpuri de tolerante pentru arbori, ¢~céimpuri de tolerante pentu alezaje, d realizarea ajustajelor in sistemul arbore unitar CAmpurile de tolerant H si h sunt limitate de linia zero (inferior si respectiv superior), Deci in sistemul alezaj unitar simbolul cdmpului de toleranfa al alezajului va incepe cu litera H, iar in sistemul arbore unitar simbolul cémpului de toleranta al arborelui va incepe cu litera h. Notarea ajustajelor se face numai pe desenele pieselor asamblate. Simbolul ajustajului consti dintr-o fractiune, plasati dup’ dimensiunea nominala (comuni ambelor piese din asamblare) in care la numérdtor se indic& simbolul cémpului de toleranfé al alezajului, iar la numitor simbolul cémpului de toleran{a al arborelui. Indicarea pe desene a campurilor de toleranfa si a ajustajelor se face conform ISO 129-1:2004. De exemplu: in cazul unui ajustaj in sistemmul alezaj unitar, un ajustaj poate fi simbolizat H7/m6, iat in sisternul arbore unitar G6/h6 — figura 1.7a si respectiv figura 1.7b. 16Elemente de bazii pentru proiectarea organelor de masini 1935G6/n6 Fig. 1.7 —Notarea ajustajelor: ain sistem alezaj unitar, b~ in sistem arbore unitar 11,3. Sistemul ISO de toleranfe si ajustaje. Alegerea ajustajelor in Roménia este introdus sistemul ISO de toleranfe si ajustaje, standardele find cele din tabelul 1.3. Dimensiunile intre 1 si 500 mm sunt grupate in 13 intervale de dimensiuni nominale, iar cele peste 500 pnd la 3150 mm in 8 intervale de dimensiuni nominale. Pentru dimensiunile intre 1 si 500 mm sunt standardizate 18 precizii, notate, in ordinea descrescatoare a preciziei, cu 01, 0, 1 pnd la 16 si corespunzator cu toleranjele fundamentale: 1701, ITO, IT] pana la IT16 (tabelul 1.4). ‘Tabelul 1.3 Sistemul ISO de tolerane ee ea Dimensiunile nominale [mm] Pini la 500 este 500 pani la 3150 Terminologie _ SREN 2286-1 Tolerante si abateri fundamentale SREN_20286-1 SREN 20286-1 ‘Cimpuri detoleranjé de | arbori SREN 202862 SREN 20286-2 uz general alezaje ‘SREN 20286-2 SREN 20286-2 ‘Campuri de tolerant’ sistemul alezaj unitar SREN_20286-2 SREN 20286-2 preferentiala sistemul arbore unitar SREN 20286-2 ‘Campuri de tolerant | arbori SREN 20286-2 pentru industria de mecanica find alezaje SREN 20286-2 in scopul asigurarii interschimbabilitatii produselor si al rationalizarii fabricatiei si exploatirii sculelor si verificatoarelor, pentru dimensiunile (diametrele) pnd la 500 mm in ISO sunt prevazute cdmpuri de tolerant preferentiale si ajustaje preferentiale care acopera, in marea majoritate a cazurilor, necesitayile practice de proiectare, execufie gi functionare. in acest sens campurile de toleranfa (ca pozitie si marime) preferentiale pentru arbori si alezaje au fost grupate pe doua siruri din care se recomanda alegerea, iar in cazul cénd acestea nu conduc la rezolvarea problemei se vor alege cdmpuri de tolerana dintre cele nepreferentiale. Selectia cdmpurilor de toleranje sau a claselor de toleranje preferensiale se realizeaz conform SR ISO 1829 dintre cele recomandate reprezentate in figurile 1.8 a, b pentru arbori, respectiv alezaje (prima alegere trebuie si fie dintre cele ale ciror simboluri sunt incadrate). De asemenea standardul recomanda ca alezajul, fiind partea cea mai dificilé a fabricafiei, s4 aib& toleranfa cu o treaptd mai grosierd decat cea a arborelui, exemplu H8//7 7Organe de masint1- indrumar de proiectare Tabelul 1.4 Toleranye fundamentale pentru dimensiuni liniare nominale Toleranje fundamentale re ar ine v7 [re fre rojrnjralrayne lorile tolerantelor fundamentale fe/sle/e i HEBEEBEBEREH 8/3 /8/8|8/215/2| 5/3318] 5) gS hS jsS kS mS nS pS nS 38 6S f6 [26 h6 js6 k6]m6[no po 16 56] t6 alot [afr mre pr efofm Me we w aio arene F G6 U6 386 KG M6 NG P6 RO S6 To F7|G7_H7 JS7 K7)M7|N7 P7 R7 S7| 17 ‘E8 | F8 HB |JS8 K8 M8 NS P8 RS vo[es}r [uo |D10|E10 HO Du faut |All B11 C11) b Fig. 1.8 - Selecta cdmpuritor de tolerange pentru: a arbori, b~ alezaje 18Elemente de bazé pentru proiectarea organelor de masini Tabelul 1.5 prezinté exemple de alegere a ajustajelor pentru organele de masini. Tabelul 1.5 Recomandiiri privind alegerea afustajelor Are - Donen depos xem Trek AUS, “Asigurarea montiri usoare, joc redus daci arborele se incllzeye Mul Hel ‘mai mult deoétalezajul iilizareTargi in constructialagivelor de alunecare ca vtezemijlocl g HTME7; 48/8 | Jocuri mici mari, lubrifiere normalt (foji dinate libere pe ax, mecanisme de cuplare, lagare la reduetoare, pompe, motoare electri mic et.) Aine MEAT Pampa ine cx montre vou i demontri dese (ro meee pe Hej; H7j6; | Glee probabil | arbore, centrarea semicuplajelor, crane de roi dinfate montate eo Hii? Catnoee aba | suruburi pe corpl roi sulmen pe arbor fn eazal slctrlor mics Sain varibile) Fixarea pieselor a soliciry reduse seu in cazal wnat clement sips; ips. | Stage suplimentar de fixare. Montarea si demontarea fird_pericol de pss ici deterirare. Utilizate des la pieseleexeeutate din cupluri de materiale a ol-font; ofe-alama “Asamblari permanente sau nu, La dimensiuni mar, asamblarea se face 2 Stréngeri Prin indiztea aleajului sau racrea arborelui (cimasa elindrlui la mari ‘motoare, inelele de contact pe masini electrce ) La piesele din ale neferoase conduc la strangeri mic. a ‘Asamblari permanente ce asiguri Gxarea fird masuri suplimentare ae Stringer foarte mari_| (semicuplaje fetate pe arbore) Valorile pentru toleranjele ISO si cele mai frecvent utilizate ajustaje realizate in sistemul alezaj unitar sunt indicate in tabele 1.6...1.9. Tabelul 1.6 Toleranje ISO in sistemul alezaj unitar H6 (extras din SR EN 20286-2) Dinan Ginpataeoieame nominali,mm J""H6 Te7 [ie [es | bs [js [ i | mS ] os | ps re a ee eee roses | 9 | I el STS Sa Te roesu | oO | olla] Sst Te Se rocone | | Bas Al tps pete 2 is reversion | P| a Le | eS | as rsenuso | P| | i] a] iT SSS ae reccoweo |? | ole |e] ST | at eS revesomntno |“ | Sor | oe | BLS Se Se reeraoeis | | as] a | 3 | ote | | TS Te revewwon2so | “P| ciel os | os | ow | a ee rewasuats |“ | Sel ce | eo | om | ae | 2 [Se [|e reestsuaeo | “oY | el Sef ce | | |? | Ss |e reestonseo |“ | “ie! Soe] 9 |e | So] S| ST aire dro sat tas 19Organe de masini fndrumar de proiectare Tabelul 1.7 Tolerane ISO in sistemud aleza unitar H? (extras din SR EN 20286-2) ONpenma wm Fa ee rinaas | “| ie eee see cael eal eat pease | | 2 eg esa alee ea ee Paiesisio | “1S | 35 eae Ee eee resetointe | | 2 Sag eer eeleeeal coel Pesei8ia30 | 12) | #2 3 | a0 | ts | S| |e | aS | ce Peses0uns0 | “2 | 0 SIZ(R (PISS Pevesoinso | 30 | 2 Snes evesoiet20 | “3 | Se a | | |S LS | os | Se Pese 20m80 | 4 | 8S, elas ae | ees Pese in2so h "5 [1% | 5 | 9 | ae | So |S | LS LY | rese2s0lesi5 |“ | “tot | ioe | “as | 9 | So | Se | SY | Soo |S |e Peaestsie400 | “2” | “rte | “ive | Se | ise | So [Se | [St | os | eneaaoias00 | “OY | “32 | ci | oe | eo | to | “to |S [ts | to | Tabelul 1.8 Toleranje ISO in sistemul alezaj unitar H8 (extras din SR EN 20286-2) or oem ecru | SU rane] Aefcold| ota er terete | m7 | nr mn |e lelatatelstel- te mone [Yer al at el slater moe [Patel etal sleet rome patel Sale | eee rome Ptel ale Ste elas ee, roo Lele SST ele als ee a veo [eff l[>l*lalslels ss (ef) S[slele eels remwol S [eS TS Se ears worm! eee Se eae wowneol Sl el So De DS ee ee 20Elemente de bavi pentru proiectarea organelor de masini ‘Tabelul 1.9 Toleranje ISO tn sistemul alezaj unitar H9, HO, HI, H12; H13(extras din SR EN 20286-2) Dimensiunea co) can Ht Ha Hs, nomination | yo | | no | nto mo | Huon | Hz m2 | Hs | BIS 7s Oo [ 0 0 | 3800 00 7080 pane o 2s | o | 40 | 0 | -o | 0 | -10 | 0 | -180 me | 0 | 0 [0 | Ha] —0 375] [120 | 0 180-0 Pete 3 fa o | 0 | 30 | o | ~ | o | -75 | o | 120} 0 | -120 436-13, |_0 | +38 [0 | +90-[—0 [isd ]_0 | +220 [0 FesteGin10 | 9 | ~49 | 36 | o | -s8 | o | -9% | o | -150 | 0 | -20 | | ae] 0 [0 | 0 [a] 0 | a80 [0 | 30 [0 Pesto 10 le o_| 9 | 49 | o | - | o | -10| o | -10 | 0 | -270 wan | 2 | 20 | 0 | sa] 0 [30-0 Fao | 0 [330 | 0 pote o | -2 | -2 | o | -% | o | -130| 0 | -210 | 0 | -330 +a | 25-0 [499 [0 | +160 [0 | 2260 [0 | 3390 | 0 Peste 301850 | g | -s7 | -62 | 0 | -100 | 0 | -160 | 0 | -260 | 0 | -390 aw | 7 | 30] 0] 20 [0 | 900 | 300-0] F860] 0 este 50 la o | -104 | -4 | 0 | -120 | 0 | -190 | ‘0 _| -300 | 0 _| 460 wan) 7 | 36 [0] 0 [90 | a0 [0 | 350 [0 3340-0 pose) o_| -125 | -37 | o | 140 | o | -20]| 0 | -350 | 0 | seo ome) 1 | 8 [0 lie [— 0 250 | 0 | 400 |—0 | 630 J 0 ae o | -143 | -100 | 0 | -160 | 0 | -250 | 0 | 400 | 0 | -630 ss] -s0-{ 0 | 180 ]—0 | 4290 | 0 | 460 [0 | 470-| 0 Peste 18010250] | 1s | -115 | 0 | -180 | 0 | -290 | 0 | -s60 | 0 | -720 +130 |=s6 {0 [3210 | 0 | +320 | 0 | +520 | 0 | alo] 0 Peste25010315 9 | 186 | -130 | 0 | -210 | 0 | -320 | 0 | -s20 | 0 | -s10 140 | ~2 [0 [3230 | 0 | +360 | 0 | 3570 | 0 | 780 | 0 Pese31512400 9 _| 202 | -140 | o_| -230 | “o_| 360 | “0 _| -s | 0 | -290 iss | 8 | 0 [7250] 0 | “00 | 0 | 760 | 0 | 397] 0 Pesto 40012 500 “9” | 223 | -iss | 0 | -250 | 0 | -100 | 0 | 630] 0 | 970 Valorle terior sunt date in urn 114, Precizia de formi si pozitie a suprafefelor Fiecare dintre suprafefele care delimiteaz piesele si produsele finite (masini, aparate etc.) in raport cu mediul inconjurator trebuie s4 aiba o anumitd forma geometrica impusd, ca i dimensiunile, de condiile de lucru si parametrii functionali. Modificarea (variabilitatea) formei geometrice a suprafefelor de la o piesi la alta sau fafa de forma geometricd Iuata ca baz’ de comparare se exprima concret, pe desenul de executie al piesei, prin abaterile de forma. Precizia orientdrii suprafefelor este, de asemenea foarte important din punct de vedere functional, determindnd impreund cu precizia dimensionala si precizia altor factori geometrici, calitatea, atét a pieselor Iuate separat cat si a masinilor, utilajelor si aparatelor in intregime. De asemenea precizia pozifiei suprafetelor are o influenti important asupra calitayii pieselor si produselor in general. Conform SR ISO 468:1997 abaterile de forma si pozitie sunt impartite, dupa marime, in urmatoarele categorii: = abateri de ordinul I: provocate de impreciziile sistemului tehnologic de prelucrare masini dispozitiv-scula-piesi (cu influente negative asupra caracterului ajustajului, etanseitiii, uniformitaii migcarii, frecdrii) se stabilesc in concordant cu marimea tolerantelor dimensionale si se noteazi pe desene conform indicariilor din SR ISO/TR $460:1997 (tabelul 1.10); = abateri de ordinul II (ondulayiile): provocate de vibratiile sistemului tehnologic masin’— dispozitiv-scula-piest si depind de geometria sculei, avans, adancimea si viteza de aschiere; raportul dintre adancimea ondulatiilor si pasul lor este cuprins intre 1 : 100 sil : 1000; ~abateri de ordinul III (striatii si rizuri) si IV (smulgeri sau urme lasate de sculd) si rugozitatea: au influente nefavorabile asupra conditiilor de etansare, rezistengei la obosealA, frecirii, eficienfei tratamentelor termochimice. 2Organe de masini 1- indrumar de proiectare Pe desenele pieselor, datele cu privire la toleranjele de orientare, de pozitie sau de bataie se inscriu intr-un cadru dreptunghiular imparfit in dowd sau trei cisufe. In cAsufa din sténga se trece simbolul grafic al toleranei, in a doua cisufa se indica valoarea toleranfei (raportata la toat lungimea sau aria suprafefei ori numai la ungimea de referin{4), iar in cAsu{a din dreapta se noteazA (eventual) litera de identificare a bazei de refering. Cadrul cu toleranjele de orientare, de pozitie sau bataie se leaga de suprafata la care se referd printr-o linie terminatd cu sigeatd. Daca este necesar sau posibil, cadrul se leaga printr-o linie si de baza de refering, aceasta nemaiavand litera de identificare. Tabelul 1.10 Simbolizarea abaterilor de forma si poste Valorile abaterilor de forma si pozitie pentru cele 12 clase de precizie sunt indicate in tabelele 1.11...1.14. Tabetul 1.11 Tolerante la rectilinitate, planitate, a forma profilului si suprafefei Dimensiunes ‘Clase de precizie ‘nomins nfm yiwt{vt[w{[vw Xxi_[ Xi “mm Tolerante; in pm Pant la 10 o25 [04 [06 Ti Tie [23 [4 [6 Tio [ie [25 [40 Peste 10 le 16 g;328| 0,528 12a 2 ae 9 eg elves 2 | 20 S| 350) Peste 16 la 25 o4 fos |i |i6 (25 | 4 | 6 | 10 [16 | 25 | 40 | 60 Peste 25 la 40 5) 0,022 eo 3 | 5 |G ee] 2/20 | BSE 8D Peste 40 la 63 o6 | 1 [16 125 [4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 Peste 63 la 100, a 2 m3 ee oo ae | | 7] 20 | 90 | 50m SBE 9120 Peste 100 la 160, i fig jas [4 [6 [io [16 [3540 [60 [100 | 160 Peste 16012250 | 12 | 2 | 3 | 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | s0_| 80 | 120 | 200 Pesie2501a400__| 1.6| 25 | 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 Pesie400ia630 | 2 | 3 | 5 | 8 | 2 | 20 | 30 | S0 | 80 | 120 | 200 | 300 Pesie 630121000 | 2,5 | 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160_| 250 | 400 Pesie 1000 la 1600_| 3 | 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | s0_| 80 | 120 | 200 | 300 | 500 Peste 16001a2500_| 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 | 400_| 600 Pesie 25001a4000_| S| 8 | 12 | 20 | 30 | 50 | 80 | 120 | 200 | 300 | 500 | 800r i Elemente de bazd pentru prolectarea organelor de masini ‘Tabelul 1.12 Toleranye la circularitate si a cilindricitate Dimensiunea Clase de precizie ‘nominali, Te Dep vw | ve [vmx Dx Dx inmm Tolerante; in pm Pink a3 03_[os_[os [iz [2 [3 [5s [8 | [0 [30 | 5 Peste 3 la6 o4 fos [i tie [2s [4 [6 [0 [16 [2s [40 [60] Peste 6 la 18 os fos [iz 3.3 | 8 [12 [20 [30 [so #0] Peste 18 la 50 o6 [i fie [2s [4 [6 fro [16 [2s [a0 [60100] Peste 50la120 [09 [a2 | 2 sama eve ozs 12 eae 520083030 see|20E8) 1120) Peste 12018260 | 1 [1,6 [2,5 6 [10 [16-25-40 [60 [100 160. 1220 | -30_|s0_| 80 | 120 | 200 i0_|16_|25__ | 40_[-60_| 100 | 160 | 250 [30 [30 [30 [80120 | 200 | 300, 16-25 [40 | 60 | 100 | 160_| 250] 400 Peste 26014500 {12 [2 | 3 Peste 5001a 800 [1.6 [2.5 | 4 Peste 8001a 1250 [2 | 3 | 5 Peste 1250 la 2000 [2,5 [4 | 6 bataia frontal |_| __ 75 [amen | eee [01 [P16 eel 25 C40 S/T) Pana la 10 04 0,6 1 1,6 | 2, Peste 10 la 16. 05 08 12 2 3 5 8 12 20 30 50. 80 Peste 16 la 25 0,6 1 16 {2,5 4 6 10. 16 25 40 60 100 Pesie251240—[ 08 [123s #13} 20—} 30-30 8090 Pesie 40867 [1 [1.6] 354 T6106 [38 P40 [a P1000 Peste 63 la 100 12 2 3 5 8 i 20. 30 50. 80 120_| 200 Pee 100 a 160 [1.6 35] 4 [10163840 eo 100160380 Peste 160 la 250, 2 3 3 3 12 20 30 50 80, 120_] 200 [300 Peste 250 la 400. 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100_| 160 [250 | 400 Pesie 400 in 630 [3 [58-12 —[ 20 [3050 #0190200] 300 500 Pesie 63014 1000 [4 —[@ [10 [16 25 | 4060100160350 200 600 Peste 1000 la 1600] 5 [8 ¥2—[20—[ 3050 #0120200 300-| 00 800 Peste 1600-2500 [6 [10 [16 [25 | 40 | 60 | 100 160-980-400 [600-1000 este 2500 4000 8 [12 20-—[ 30} 0 #0 [190200 300 s00| 800 1300-] ‘Tabelul 1.14 Tolerante la coavialitate, concentricitae, simetrie, intersectare si bitaia radials Dimensiunea ‘nominali, 1 1x to mm Pang la 6 i 12 30] 80 | 120 | 200 Peste 6 la 18 1.6 [2,5 60_| 100_| 160 | 250 Peste 18 la 50 213 '80_|120_|~200_| 300 Peste 50a 120 [2,5 | 4 100_| 160_|-250_| 400 este 120 la 260, 315 720 | 200 | 300_| $00 este 260 la 500 416 150_| 250 | ~400_| 600 Peste 500 la 800 5 [8 200 {300 _|"300 | 800} Peste 800 1a 1250 | 6 | 10 250_| 450 | 600 | 1000 Peste 1250 1a3000_| 8 | 12 300_|500_| 800_| 1200 2Bf Organe de masini 1 ~ indrumar de proiectare 41.1.5, Calitatea suprafefelor Rugozitatea definits de standardul SR EN ISO 4287/2003 este determinata de ansamblul microneregularitéilor cu pas relativ mic in comparatie cu adancimea lor. Raportul dintre pas $i adaneime variazi intre 1:5 gi 1:150. Rugozitatea unei suprafefe se prescrie explicit in cazul in care limitarea ei este necesaré din punct de vedere functional sau al aspectului, chiar dact aplicarea tehnologiei curente de fabricajie si respectarea toleranfelorstabilite la dimensiuni ii asigurd o valoare corespunzitoare. in cazul in care rugozitatea unei suprafeje nu prezint’ importanja functional sau de aspect, aceasta nu se prescrie si, ca urmare nu se verificé pentru suprafata respectiva. Inscrierea rugozitaii in documentatia de executie este reglementata prin SR ISO 1302 — figura 1.9 in care s-au utilizat notatiile: h — iniljimea egalé cu dimensiunea nominalé a scrierii; a~ parametrul de profil, b — lungimea de bazi (dacd difer de cea indicat in SRISO 468:1997), c’~ simbolul orientarii neregularititilor, — duritatea suprafetelor. Fig. 1.9 Exemple de notare a starit suprafetelor Valorile numerice ale parametrilor de rugozitate se raporteazi la secjiuni perpendiculare pe suprafaja geometricd. Daca directia acestor sectiuni, pentru suprafafa consideratd, corespunde valorilor maxime ale parametrilor de inaltime ai rugozitatilor directia respectiva nu se specific’. {in caz contrar, trebuie specificata directia sectiunii. Alegerea rugozitajii suprafetelor active ale diferitelor organe de masini se realizeazA pe baza recomandirilor din tabelul 1.15, iar influenta procedeului de prelucrare asupra rugozitaii suprafefelor este redati in tabelul 1.16. ‘Tabelul 1.16 Influenta procedeului de ‘Tabelul 1.15 Recomandari privind alegerea rugozitafit prelucrare asupra rugozitaj! Procedeul de DESTINATIA prelucrare Ra [ne] “Angrenaje , in funcfie de treapta de precizie Tumare 322.200 Ghidaje Forjare Suprafeje de etangare ou contact Taminare Suprafee de etansare fir contact Trefilare ‘Suprafeje de rostogolire la rulmenji ‘Ambutisare 7 Filete . Pilite 0.25... 25 ‘Suprafeje cilindrice interioare, fir contacte 1,6... 12.5 ‘Rabotare Suprafefe cilindrice exterioare ,firi contact, in rotajie Strunjire ‘Suprafete frontale fara contacte ‘Alezare ‘Suprafeje de reazem 0,8 ... 12,5 Frezare_ ‘Suprafe{e pentru acoperiri <125 ‘Brosare ‘Suprafete cu rol estetic a6... 125 ‘Rectificare 0.01... 6.3 ‘Suprafeele tablelor pentru caroserii auto 03...3.2 Honuire 0,004 ..0,1 ‘Suprafejele contactelor electrice 09...13 Rodare 0,004... 2.5 Suprafefe active pentru mijloace de misurd 03 =~ cle 0,0075 .. = palpatoare cu aer 0,0125 08 24Elemente de bazi pentru proiectarea organelor de masini . Tipuri de solicitari, tensiuni efective, tensiuni admisibile 1 Nofiuni introductive : ; : Tipurile de solicitari care apar in cazul proiectarii de rutin’ pot fi clasificate astfel : | = racfiune - compresiune | - forfecere ‘Simple ~fncovoiere + torsiune | Statice] [Compuse Sobcitart Simple = periodice [Wariabile = neperiodice [Compuse| Expresiile tensiunilor efective in cazul solicitdrilor statice simple sunt urmatoarele: - tractiune-compresiune: Og.re= Hs i ~ forfecare: rag a , M, = incovoiere: ous =H , M, + torsiune: tena pes > in continuare sunt prezentate expresiile de calcul pentru tensiuni efective in cazul unor aplicayii uzuale reprezentate in figurile 1.1 Solicitarea de tractiune Fig. 1.10 Surub ssupus la tractiune F_4F A ned = eeOrgane de masini 1 ~ indrumar de proiectare Solicitarea de forfecare: Forfecare Fig. 1.11 ~ Forfecarea suruburilor de fixare Icons And? Fig. 1.12 ~ Incovoiere purd a barelor drepte b @ 4) Sectiuni cu douil axe de simetrie ae eee ') Sectiuni cu o axa de simetrie Solicitarea de torsiune: ") Fig, 1.13 - Piesd tip arbore solicitata la IC™ _M, 16M, 26Elemente de bazit pentru proiectarea organelor de masini in cazul solicitirilor statice compuse se determina tensiuni efective echivalente. Relatiile de calcul sunt determinate considerdndu-se cele patru teorii ale ruperii: pore - teoria tensiunilor normale maxime: 6. 2 0, = 0,350 +0,65-Vo? +477 - teoria deformatiilor maxime: - teoria efortului unitar tangential maxim: 0, = Vo? +41 - teoria energiei maxime de deformatie: o,=Vo? +37 Teoriile au fost determinate pentru regimurile statice de solicitare, dar acestea pot fi folosite si pentru cazul solicitarilor variabile. Prima si uneori, cea de-a doua teorie se utilizeazd in cazul materialelor casante (ex.: font), iar teoriile 3 si 4 sunt utilizate in cazul materialelor tenace cu caracteristici de plasticitate (ex.: ofel). Tensiunile normale (6) sunt produse de solicitirile de incovoiere, tractiune sau compresiune, iar tensiunile tangentiale (z) apar in cazul solicitarilor de forfecare si torsiune. {in situatia in care avem doud tipuri de solicitari, care produc acelasi tip de tensiune, in calcul se considera drept tensiune efectiva suma algebrica a celor dou tensiuni de acelasi tip (cazul incovoiere + tracfiune sau a forfecdrii + torsiune). Tensiunea echivalenta se calculeazd doar in situatia in care solicitirile compuse actioneaz’ in aceeasi sectiune considerata periculoasa. Pentru calculul tensiunilor admisibile este necesari cunoasterea valorilor tensiunilor limita, care reprezinta caracteristicile mecanice ale materialelor. incercarea mecanicd, cu ajutorul cdreia se determini cele mai importante caracteristici mecanice ale unui material, este incercarea Ja tractiune, Perechile de valori obtinute prin incercare pentru tensiune si deformatie sunt reprezentate grafic, objindndu-se curba caracteristica o = f(e); aceasta caracteristicA este conventionala deoarece epruveta se deformeazi in timpul incercarii, Curba caracteristicd reali se objine prin raportarea fortei de tractiune la sectiunea corespunzitoare. Curba caracteristicd mai este cunoscutd sub denumirea de ,, Curba lui Hooke” (figura 1.14). cad Fig. 1.14 — Curba lui Hooke in figura de mai sus s-a reprezentat curba caracteristicd a unui ofel. Pe curba se disting ‘mai multe zone: * zona OAB - zona de proportionalitate la care alungirile sunt proportionale cu tensiunile. Ecuatia acestei portiuni este exprimatd prin legea lui Hooke: 0 =E-e, unde E reprezinta ‘modulul de elasticitate longitudinal (modulul lui Young). Deformatii elastice exist’ pind la limita intervalului, punctul B. 2Organe de masini ~indrumar de proiectare * zona BC - zona deformatiilor elastoplastice, punctul C definind limita de curgere. in zona de curgere materialul prezintA deforma(ii plastice, nereversibile. Epruveta se subjiazi, gituindu-se in zona de deformare maxima, * zona CD ~ Deformatiile nu mai sunt proportionale cu valoarea solicitarii, punctul D corespunzind fenomenului de rupere a materialului. Curba de rupere poate fi lind sau abrupta. Pe baza analizei curbei lui Hooke si a proprietafilor mecanice, materialele se pot clasifica astfel: 1, Dupd marimea deformatiilor produse pana la rupere: = materiale tenace, caracterizate printr-o zon’ BC mare, producdindu-se deformafii mari, pana la rupere; = materiale casante, al cor tronson BC este foarte mic, deformatiile plastice care apar pana Ja rupere find foarte mici 2. In functie de starea materialelor, dupa indepartarea sarcinii se disting: - materiale plastice, care dup’ indepirtarea sarcinii rimén deformate; = materiale elastice, care in urma incetarii forfei revin la forma initial. 3. In functie de valoarea constantelor E, G, siz masurate dupa diferite directii: = materiale izotrope, care au aceeasi constanta elastica dupa orice directie; - materiale \ynizotrope, care au comportament diferit dupa diferite directii. 1.2.2. Tensiuni admisibile si coeficienti de siguranya Piesele trebuie dimensionate astfel incat sé reziste la solicitarile statice sau dinamice care sunt impuse prin tema de proiectare. Dac se iau in considerare solicitirile statice, se admite o& rezistenfa la un anumit tip de solicitare trebuie s& fie mai mic& decét valoarea rezistentei limita de referinga: - pentru materiale tenace - limita de curgere a. (Rpa2), Fespectiv te; - pentru materiale casante - rezistenja la rupere o; (Rm ), Fespectiv ty Tensiunea admisibila este valoarea convenjionali acceptati ca maximi, pe baza experienfei practice, tensiune care se poate produce intr-o piesd, in conditiile date de material si de solicitare. Valoarea acesteia se stabileste pe baza incercaiii la intindere sau la compresiune uniaxial. Daca se iau in considerare tensiunile limit, ale ciror valori sunt indicate de standarde, valorile admisibile sunt exprimate prin relatile: iim Tim , . . eg < Oy =—"™ ; Typ <7, =H unde c este coeficientul de siguranta (supraunitar) c c in functie de caracterul materialelor, coeficientul de siguranfé se determina astfel: . Ryo = materiale tenace: 5 Sac . Rn ~ materiale casante: c="; Car Valoarea coeficientului de siguranja este stabilit’ in functie de: = calitatea materialului = procedeu! tehnologic = tratamente termice sau termochimice = natura solicitarii = gradul de cunoastere a valorii solicitarilor = condifii de lueru = precizia metodei de calcul = posibilitati de simulare a inedrcarii reale. 28r Elemente de bazii pentru proiectarea organelor de masini Ca valori pentru coeficientul de siguranta se pot recomanda: a) 1, 25-1, 5~ pentru materiale cu o dispersie foarte redus’ a caracteristicilor mecanice, folosite in conditii riguros controlabile si supuse unor solicitari si tensiuni care pot fi determinate precis. Se indica in acele cazuri in care greutatea redusi se impune ca 0 condifie importanta fn proiectare. b) 1, 5-2, 0- pentru materiale cu o dispersie redus a caracteristicilor mecanice, utilizate in conditii de mediu constante si supuse unor solicitari si tensiuni care pot fi determinate in condifii satisficdtoare. ©) 2, 0-2, 5- pentru materiale comune care sunt utilizate in conditii de mediu obisnuite, fiind supuse unor solicitari si tensiuni care pot fi determinate. 4) 2, 5-3, 0- pentru materiale fara pretentii si conditii obisnuite de mediu si solicitare. e) 3, 0- 4, 0- pentru materiale fara pretentii utilizate in conditii imprecise de mediu si solicitare cu tensiuni calculate nesigur, de asemeni, la materiale fird domeniu plastic. In proiectarea organologica de rutina, coeficientul de siguranfa ia valori intre 1,1 si 4. in exemplul de calcul am folosit coeficienti de siguranj& cu valori peste 1,5. 1.3. Dimensionarea si verificarea in proiectarea organologici Calculul de rezistenta poate fi de dimensionare sau de verificare. Solicitirile pot fi simple sau compuse. in cazul proiectarii de rutina, se folosesc urmitoarele metode de ordin general: - dimensionarea din conditii de rezistenf a organelor de masini, parti componente ale ansamblului; - adoptarea constructiva a dimensiunilor pentru organele de masini supuse proiectarii si apoi verificarea din conditii de rezistenta in sectiunile considerate periculoase din punct de vedere al solicitarilor. ‘Aceste metode se utilizeazA in cazul in care asupra produsului de proiectat actioneaz doar solicitari statice (simple si/sau compuse). in cazul in care asupra unor organe de masini, parti componente ale ansamblului de proiectat actioneaz’ si solicitZri variabile (simple si/sau compuse), dupa dimensionarea initial din condifii de rezistenfa la solicitari statice, se efectueaz’ © verificare din conditii de rezistenfi la solicitari variabile, in sectiunile considerate a fi periculoase. Pe ldnga proiectarea din conditii de rezistenfa la solicitiri mecanice, se mai utilizeaza proiectarea dimensional’ din conditii de limitare a valorilor deformatiilor efective, sub cele admisibile, din conditii de rezisteng’ la temperatura, la vibrafii fird instalarea fenomenului de rezonanja, la rezistenfa la uzura (solicitiri tribologice) si alte criterii, care devin decisive in functie de domeniul si condifiile de funcjionare pentru produsul proiectat. Dimensionarea presupune cunoasterea materialului, a tipurilor gi valorilor solicitarilor, a formei geometrice generale (se cunosc relatiile de calcul pentru ariile sectiunilor A si modulelor de rezistenta W) si se determin’ tensiunile efective, Din inegalitatea o,, * 35 35Ni16 28TiMnCr12** 13CRNI3O* oLc6o 33MoCr11 41MoCri1 | 38MnCrA9 TavinciO* 1scro8e* 2YTIMnCri2** 300 OLess 35Mn16 39CrA06* 33MoCr11 | 41MoCr11 Olea TsCroa* 35MAI6 Bo oLcé0 35Mni6 33MoCr11 OLGS OLCsS ‘OLCe 300 OLeas OLcss o1c2s OLGss 350 170 170 o1cas OLcis OLGs 017 a oLs0 150 oo cLey ‘OLC35; OL60 30 ‘LCI; O137 | OLCIS; OLCIO | OLC25; OL50. oLa2 0137; O142 OLCI5;0LC45 imea pieselgmmy 16 a 100 1 350 * ese nitruratey™* plese comentale 31Organe de mayini 1 Indrumar de proiectare Alegerea ofelului pe baza caracteristicilor de rezistenja este esentiali deoarece de acestea sunt legate att capacitatea portant cat si greutatea proprie, randamentul gi prequl de itarilor statice, alegerea ofelului poate fi ficutd functie de limita de curgere si grosimea piesei (vezi tabelul 1.18), cu conditia introducerii umui coeficient de cost. Pentru cazul soli siguran{a a cdrui valoare depinde de rolul si locul organului de magina proiectat. Tabelul 1.19 Tipuri de semifabricate pentru marcile de ojeluri Destinafia ofelului / Prezentare ‘Ofeluri carbon de uz general conform EN 10025: ‘© bare rotunde laminate: 6 + @ 300mm bare pitrate laminate: 8x8 + 60x60mm {agle patrate laminate: 80x80 ~ 140x140mm bare late laminate: 20x3 + 130x30mm. bare rotunde trase la rece: © 8 = © 50mm bare hexagonale trase la rece: 10 +60mm. Marei de ofel tipice ‘S235, $275, $355, B295, E335 (Ojeluri carbon de calitate conform EN 10083, ‘© bareYotunde laminate: 10 + 300mm ‘© bare hexagonale trase: 10 60mm CIS, C22, C35, C45, C50, C35, C60 [Ojeluri aliate de cementare conform EN 10084 bare rotunde laminate si/sau recoapte: 20 + 300mm TOMnCrs, 20MnCrS, 17CrNiMo6, 20TIMnCr12, ISNiCr13 [Ojeluri aliate de imbunitiire conform EN 10083 ‘© bare rotunde laminate si/sau recoapte: © 20 + 300mm SCrMod, 34CrMo4, 42CrMod, 41Cr4, 34CrNiMo6, 30CrNiMo8, 50CrV4 (Ojeluri aliate de scule laminate sau forjate pentru scule de Iueru Ia rece conform EN ISO 4957 © bare rotunde © bare late © bare patrate ‘X210CrI2(W1.2080), X210CrW12(W1.2436), X15SCrMoV12(W1.2379), ‘9OMnCrv8(W1.2842), 100Cr6 (W1.2067), 31CrV3(W1.2208), ‘X100CrMoVS-1(W1.2363) ‘Ofeluri aliate de scule laminate sau forjate pentru scule de lucru la cald conform EN ISO 4957 ‘© bare rotunde © bare late © bare pitrate XSBCHMOVS-1(WI.2343), X40CrMoVS-1(W1.2344), X32CrMoV3-3(W1.2365), SSNiCrMoV6(W1.2713), S6NiCrMoV6(W1.2714), 40CrMnMo7(W1.2311) ‘Ojeluri inoxidabile feritice conform EN 10088 ‘© bare laminate/forjate/finisate la rece: 20 + 200mm XI2CrII(WI.4006), 20Cr13(W1.4021), 30Cr13(W1.4028), X46Cr13(W1.4034) [Ofeluri inoxidabile austenitice conform EN 10088 ‘© bare laminate!forjate/finisate la rece: © 20+ ® 200mm, © tablé laminata: 0,5 + Smm “XSCrNi18-10(W1.4301), X2CrNil9-11(W1.4306), XSCrNiMol7-12-2(W1.4401), X2CrNiMol7-12-2(W1.4404), X6CENITII8-10(W1.4541), X6CrNiMoTiI7-12-2(W1.4571) ‘Ojeluri inoxidabile refractare conform EN 10088 ‘© bare laminate/forjate/finisate la rece: © 20+ © 200mm, ‘© tabla Jaminata: 0,5 + Smm —____|_ XISCrNISI25-20(W/1.4841), X1SCrNiSi20-12(W1.4828), ‘XI2NICrSi36-16(W 1.4864) Tabelele 1.19 si 1.20 prezinta tipuri de semifabricate, respectiv echivalentele europene pentru cele mai utilizate marci de ofeluri. 32Elemente de bazat pentru proiectarea organelor de masini ‘Tabelul 1.20 Echivalerya merci ofl standard romdnest - europene MARCA __ MARCA MARCA __ MARCA ROMANEASCA EUROPEANA ROMANEASCA EUROPEANA STAS 500-88 EN 10025 STAS 880-88 EN 10083 0137 $235) OLcis cis oad S275 oL.c20 ca OLS E295 OLC35 C35 OLs2 $355 oLcas cas OL60 E335 ‘OLcs0 C50 OLCss css OLC60 C60 STAS 791-88 STAS 791-88 EN10083 18MnCri1 26MoCri1 25C*Mos 34MoCr11 34CrMo4 17MoceNii4 40cri0 iced Banal 42MoCr11 20Mos 34MoCINiI6 34CINiMo6 30MoCrNi20 30CrNiMo8 S1VMnCrl1 sacra Caracteristicile mecanice pentru materiale metalice utilizate in constructia organelor de masini sunt prezentate in tabelele 1.21...1.26. ‘Tabelul 1.21 ~ Ojeluri de uz general pentru constructit Produse cu grosimea sau diametrul a, mm asi6 | 16 S0OMPa — materialul este neprelucrabil si nu poate fi utilizat. Ameliorarea tenacitatii se fave prin revenire care reprezintA o incalzire suplimentard urmata de 0 ricire in aer sau mai bruse&, in ulei Dupa temperatura de incdlzire suplimentard se disting 3 tipuri de reveniri, rezulténd si structuri diferite si caracteristici mecanice diferite: * revenire joasd: t =150 ~ 250°C, se obfine structura martensiticd de revenire; duritate mare, rezistenfa mecanic mare, neprelucrabila prin aschiere, tipic ofelurilor de rulmenti dup’ cementare. * revenire medie: 400 ~ 450°C, rezistenti mecanicd ridicata >1000 MPa, duritate 45 — 55 HRC, tipic ofelurilor pentru arcuri. ‘* _revenire inalté: 550 — 650°C, duritate 35 - 45 HRC, rezistentd mecanica 600 - 1000 MPa, Prin revenirea inalté a ojelului clit creste rezistenta mecanica si se menfine tenacitatea. soo" noo sxc telus Fonte J) tetamen temic pert ton D setament tric pont au @ ‘etament temic apical ment Fig. 1.17 Tratamente termice finale 37Organe de masini 1 - indrumar de proiectare 1 Ansamblul calire + revenire inalti = imbunstifire Se aplicd la organele de masini care suporta solicitari variabile: suruburi de biel, arbori, biele, etc. Este foarte utilizata la ofeluri carbon sau aliate cu > 0,2 %C. Tratamente termochimice: © Tratamentul de cementare (figura 1.18) se aplic& atunci cdnd se doreste objinerea unei suprafeje foarte dure ca dupa o revenire joas4, dar cu mentinerea unui miez tenace. Carburarea propriu-zis, respectiv imbogatirea stratului superficial in carbon pani la 0,7 + 1,2 %C, find 0 operatic de difuzie a carbonului din mediul exterior in stratul superficial se face prin meninerea timp indelungat (30 ~ 60 h) a piesei intr-un mediu solid bogat in carbon la 900 - 930” C, sau de dows - trei ori mai putine ore (20h), cénd mediul este gazos(metan). Urmeaz cdlirea rezultand o structurd foarte duri, de tip martensitic la exterior cu mentinerea structurii inifiale la interior. La eliminarea tensiunilor interne produse de cilire este nevoie de revenire joasi\Tratamentul este lung si scump. Se utilizeaza la fusuri de arbori, came, caneluri. © Nitrurarea determin’ cresterea duritafii stratului superficial prin objinerea de nitruri in structura materialului. Const in incdilzirea piesei pani la 550°C intr-o atmosfera bogati in azot, difuzia acestuia pe 0,4 + 0,6 mm si realizarea de nitruri care conferd o duritate foarte mare (> 64 + 66 HRC). Nu necesita tratament ulterior de revenire. joasa ‘timp Fig. 1.18 Tratament de cementare 38r Elemente de bazi pentru proiectarea organelor de masini ANEXA A.1.1 Standarde modificate dupa 1995 Nrert. ‘Standard Denumire 1 STAS ISO 1660-91 _ | Desene tehnice. Cotarea si tolerarea profilelor 2. ISO 129-1:2004 Desene tehnice. Tolerarea dimensiunilor liniare si unghiulare 3. STAS 5013/3-82 Desene tehnice. Roji dinjate conice. Indicarea elementelor danturii 7 STAS 5013/2-82 Desene tehnice. Cremaliere. Indicarea elementelor danturii 3. STAS 5013/1-82 Desene tehnice. Rofi dinjate cilindrice. Indicarea elementelor danturii 6 SR ISO/TR 5460:1997 | Desene tehnice. Toleranfe geometrice. Toleranje de forma, de orientare, de pozitie si de bataie. Principii si metode de verificare. Principii directoare 7. SRISO 7573:1994 | Desene tehnice. Tabel de component 8. SR ISO 6410- Desene tehnice. Filete i piese filetate. Partea 3: 3:1995/A99:2002 Reprezentare simplificata 9. ‘SRISO 6410-3:1995 | Desene tehnice. Filete si piese filetate. Partea 3: Reprezentare simplificatd 10. | SRENISO 8826- _| Desene tehnice. Rulmenfi, Partea 2: Reprezentarea 2:2002 simplificata detaliata 11. | SRENISO 8826-_| Desene tehnice. Rulmenfi. Partea 1: Reprezentarea 1:2002 simplificata generala 12. _ | SRENISO 6411-2001 | Desene tehnice. Reprezentarea simplificati a giurilor de centrare 13.__| SRENTSO $455:1997 | Desene tehnice. Scari 14, | SREN 20286-1 Baze de tolerante, abateri si ajustaje 15. | SREN 20286-2 Tabele ale treptelor de tolerante si abateri limita pentru alezaje si arbori 16. | SRISO 1829 Selectie a campurilor de tolerante pentru uz general 17. | SRISO 468:1997 ‘Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si specificarea rugozitatii suprafetei 18. SR EN 22768-1:1995 | Tolerante generale ale dimensiunilor limita 19. | SRISO 1302:1995 | Desene tehnice. Notarea st&rii suprafetelor 20 STAS ISO 129-1:2004 | Desene tehnice. Inscrierea tolerantelor la dimensiuni 2 SRISO 2904:1996 _| Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de baz 39Organe de masini 1 ~ fndrumar de proiectare i en iti ill a| | | | | Capitolul 2 ASAMBLARI DEMONTABILE 2.1. Asambliri filetate Piesele care compun asamblarea, surubul si piulifa, sunt organe de masini filetate (la exterior, respectiv interior) conjugate. Dupa rolul functional in constructia de masini acest tip de cupla tribologica este folosit tru: Pransformarea migcari de rotaie in translatie (filete de miycare), —realizarea asamblatilor (filete de fixare cu sau fra stréngere initiala), —misurarea elementelor liniare (filete de mdsurare din componen{a instrumentelor de misurare), ~ fixarea pozitiei relative a doua piese (filete de reglare). 2.1.1. Filete de miscare (transmisia surub — piuliga) Tipuri de profile pentru filetele de miscare Filetele de miscare se genereazi numai pe suprafefe cilindrice in sistemul de masurare metric. Clasificarea acestor tipuri constructive de filete se face dup’ mai multe criterii cum sunt: forma profilului generator, marimea pasului, numérul de inceputuri, sensul de infisurare a spirei. Pentru functia de migcare se utilizeaza filetele cu profil patrat, trapezoidal, fierastrau si rotund, iar pentru imbunatéfirea randamentului cuplei se pot realiza filete cu mai multe inceputuri. 4) Filetul cu profil patrat Profilul filetului este un patrat (8 = 0°) cu latura egalé cu jumatate din mérimea pasului (figura 2.1) conduce la urmitoarele caracteristici ale filetului: randament ridicat, rigiditate si rezisten{a scdzute pentru spird, centrare necorespunzitoare a piulijei pe gurub, in urma functionirii puténd aparea jocuri ce nu se pot elimina, productivitate de executie redus&, filetul prelucréndu-se numai prin strunjire. Filetele patrate se realizeazi cu trei mérimi de pasi (mare, normal sau fin) si se simbolizeaza Pt d x p, iar valorile orientative pentru elementele geometrice se aleg conform SR ISO 6410-3:1995/A99:2002 (tabelul 2.1). Relatiile intre dimensiuni sunt: 1=05-pta 4=05-p 1 =05-p-b 5 p — grosimea spirei dy=d-2-4 Fig. 2.1 - Geometria filetului cu profil patrat 4Organe de masini 1 - iudrumar de proieetare Tabelul 2.1 Dimensiunile profilulu la filet patrat eu pas normal b) Filetul cu profil trapezoidal Profilul trapezoidal, are unghiu! la varf P30" si se simbolizeaza Tr d xp. Diametrele filetului 5 jurub on Pilg [Pas ees ce Tesitura exetrior | interior | exetrior | interior d a _|d)=D, | D D P 16 12 14 165 2 18 14 16 18,5 14 4 “09 15 17 19.5 15 20 16 18 2055 16 2 17 196 | 225 17 24 19 215 | 24,5 19 e 26 21 23,5 | 265 21 28 2 25,5 | 28.5 23 30 24 2 30,5 24 32 26 29 32,5 26 2 36 2 eee a 6 3 0s | 025 | os 40 34 37 40,5 34 4 36 40 445 36 8 40 “4 485 40 30 a VT 4% 50,5 a2 A A aed cosa aan 32 44 48 32,5 4 “ és 5 47 31 35,5 a7 60 2 36 60,5 32 5 35 60 65,5 35, 70 60 65 70,5 60 a is $ as 2 10 5 0s | 025 | os 80 70. 75, 80,5 70. 5 73 79 85,5 73 90 78 4 90,5 78 95 3 89 95,5 83 2 6 0s | 025 | os 100 88 94 1005 [88 110 98. ios [110.5 [98 Elementele geometrice pentru profilul filetului trapezoidal sunt definite in SR ISO 2904:1996 (figura 2.2), dimensiunile find date in tabelul 2.2. Standardul prevede trei marimi de pasi (mare, normal sau fin), iar valorile dimensiunilor sunt indicate in tabelul 2.3. Fig. 2.2 - Geometria filetului cu profil trapezoidal 2Asambliri demontabile. Filete. Asamblari arbore-butuc Dimensiunile figurate pe desen se pot calcula cu urmatoarele relat: Hy =0,5-p d_- diametrul nominal al filetului =H, +a, =05-p+a, dy=D)=d-05-p 25+ p= Hy /2 dy =d—-2-h, =d~p-2-a, Rimax = 0,5-a, -p Roma = 4 42-4, @, - jocul la fandul filetului Tabelul 2.2 Dimensiunile profilului pentru filete trapezoidale ISO (Extras din SR ISO 2904) a a Hy=hy Rim | Remax 1S 15 09. 0.075, als 2 125 3 0,25 175 0,125 028 4 225 5 2.75 6 35 7 4 8 0s 45 025 0s 9 i] 10 35 12 65 4 i 8 Os I ‘Nota: Toate dimensiunile sunt exprimate in milimetri Tabelul 2.3 Dimensiunile elementelor geometrice pentru filete trapezoidale ISO Diametrul nominal | Pasay Diametrul iametrul interior : Diametrl mega | “enteror | |_ Dimetra | Sirwt1 | Sirut2 0 73 925 To.3 a 5 2 9 10,5 78. 8 i fi 2 10 15 85 9 3 95 5 78 8 5 2 1 125 35 10 3 10,5 1255 85, 9 a 2 B 145 11,5 12 | 3 12,5 1455 10,5 u | 1 2 1s 16.5 13,5 14 | 4 14 16,5 11,5 2 | ia 2 7 18,5 15,5 16 | 4 16. 18,5, 135 4 | 2 19 205 175 18 4 18 205 1555 16 | 3 20,5 22,5 18,5 19 2 5 195 25 16,5 7 8 18 23 13 14 3 25 245 20,5 21 | 24 5 215 245 18,5 19 | 8 20, 25, 15. 16 | 3 245 26,5 22.5 B 26 5 235 265 20,5 a 8 2 27 1 18 13 265 285 24,5 25 28 ) 5 25,5 285 22,5 2B | 3 24 29 19 20 43Organe de masini Tabelul 2.3 (continuare) Dimensiunile elementelor geometrice pentru filete trapezoidale ISO Diametrul nominal | Pasul Diametral | Diametra interior _d Diametrul mediu | exterior | Sirul 1 Sirul 2 P d, =D, Ds d; D, 3 28,5 30,5 26,5 27 30 6 27 uM 2B uw 10 25 31 19 20 3 30,5 32,5 28,5 29 2 6 2 3 25 26 10 2 33 21 2 3 32,5 345 30,5 31 34 6 31 35 Pu 28 10 29 35 23 24 EF 34,5 36,5 32,5 33 36 6 3 37 ~ 30 10 31 37 2s 26 3 36,5 385 345 35 38 7 34,5 ao 30 cs 10 33 39 21 28 \ 3 38,5 40,5 36,5 37 40 7 36,5 4 32 3 10 35 41 29 30 3 40,5 25 385 39 42 7 38,5 43 34 35 10 37. 43 31 32, 3 225 45 40,5 ‘a1 44 7 40,5 45 36 37 12 38. 45 31 32. 3 us 46,5 425 8 46 8 a2 47 37 38 2 40 47 33 34 3 46,5 48,5 44,5 45 4 8 44 49 39 40 2 2 49 35 36 3 85 30,5 465 a7 50 8 46 st 41 2 2 44 31 37 38 3 30,5 32,5 38,5 a 52 8 48 583 a 44 12 46 53 39. 40. 3 335 35,5 31,5 3 55 9 50,5 56 45 46 4 46 57 39 41 3 38,5 60,5 36,5 37 6 9 355 6 50 31 14 33 62 44 46 4 6 65,5 60.5 61 65 10 6 6 s4 55 16 57 67. 47 49 4 68 70,5 65,5 66 1 10 6s 1 59 60 16 62 72 52 54 4 3 75,5 70,5 7 75 10 0 16 64 6 16 or 7 57 59 4 78 80,5 755 76 80 10 6 a1 6 0 16 2 82 2 64 7) }| Asambliri demontabile, Filete. Asamblari arbore-butuc Tabelul 2.3 (continuare) Dimensiunile elementelor geometrice pentru filetetrapezoidale ISO Diametral nominal 7 pysat | Diametrat media | PAM | piametra interior sirult | Sirul2 P dy =D Ds d; dD OT OTT sad 85 12 9 86 2 3 18 76 87. 65 67 4 88 90,5 85,5 86 %0 2 a4 91 7 8 18 81 2 1 n 4 98 95,5 90,5 31 9s 2 89 96 8 3 18 86 97 75, 7 ©) Filetul cu profil ferastrau Profilul, cu flancul activ foarte putin inclinat (3°) si cu flancul inactiv inclinat cu 30° reprezentat in figura 2.3 este o combinatie a profilelor pétrat si trapezoidal. Filetul ferdstrdu este utilizat pentru preluarea unor sarcini mari, variabile si cu soc, care actioneazA intr-un singur sens (dispozitivele de strangere ale laminoarelor, constructia preselor, vinci). STAS 2234 prevede trei marimi de pasi (mare, normal sau fin) si se simbolizeaza prin S d x p. Fig. 2.3 - Geometria fletului cu profil ferdstrau Tabelul 2.4 Dimensiunile elementelor geometrice pentru flete ferdstrtu Diametral nomiaal = Diametrul medi Diametrul interior ‘Siral 1 Sirul 2 a aes ie Bi | 10 2 8,500 6,528 7,000 a a 10,500 8,528 9,000 3 9,750, 6,794 7,500 7 2 12,500 10,538 11,000 3 11,750 8,794 9,500 fe 2 14,500 12,528 13,000 4 13,000 9,058, 10,000 a 2 16,500 14,528 15,000, 4 15,000 11,058 12,000 ea 2 18,500 16,528 17,000 4 17,000 13,058, 14,000 45Organe de masini 1 indrumar de proiectare Tabelul 2.4 (continuare) Dimensiunile elementelor geometrice pentru fileteferdstrau See a eanaeeee a eee Diametrul mediu Diametral interior irul 1 rua |? mes a Dy a 3 19,750 16,794 17,300 5 18,250 13322, 14.500 uw 3 21,750 18.794 19,500 5 20,250 15322 16,500 % 3 23.750 20.794 21,500 5 22250 i732__|__ 18500 6 3 25,750 22.794 23,500 5 24250 19,732 20,500 a 3 27,750 24,794 25,500 6 25.500 19,586 21,000 7 3 29,750 26,794 27,500 6 27,500 21,588 23,000 uy 3 31,750 28794 29,500 6 29,500 23,586 25,000 3 I 3 33,750 30,794 31,500 ‘ 31,500 25,586, 27,000 Fj 3 35,750 32,794 33,500 7 32,750 25,882 27,500 zy 3 37,750 34,794 35,500 7 34750 27882 29,500 @ 3 39,750 36,794 37,300 7 26.750 29882 31,500 a 3 41,730 38,794 39,500 7 38.750 31,882 33,500 fa 3 43,750 40,794 41,500 8 40,000 32,116 34,000 ry 3 45,750 42.794 43,500 8 42,000 34,116 36,000 % 3 37,750 “44.794 45,500 8 4,000 36,336 38,000 a 3 49,750 46.794 47,500 8 46,000 38,116 40,000 Z 3 52,750 49.794 50,500 9 48250 39,380 41,500 @ 3 37,750 34,194 35,500 3 53,250 44,380 46,500 - @ 4 62,000 38,058 39,000 10 57,500 47644 50,000 70 4 67,000 63,058 64,000 10 62,500 52,644 $5,000 7 4 72,000 73,058 74,000 10 m2's00 2,644 65,000 a 4 7,000 73.058 7,000 10 72800 62,644 65,000 = 4 #2,000 78,058 79,000 12 76,000 64174 67,000 30 4 #7,000 93,058 $4,000 2 81,000 oo174 72,000 m 4 92,000 88,058 89,000 2 86,000 14174 7,000 Too 4 97,000 93,058 94,000 2 31,000 79.174 82,000 46F Asamblari demontabile, Filete. Asamblati arbore-butuc 2.1.2, Filete de fixare Filetele triunghiulare au profilul generator un triunghi, echilateral (6=60°) — in cazul filetelor metrice, respectiv un triunghi isoscel (#=55°) ~ in cazul filetelor Whitworth, misurate in {oli. Aceste filete se utilizeazi la asamblar’ filetate, deoarece asigura o bund autofixare. Parametrii geometrici ai filetului triunghiular metric sunt prezentafi in figura 2.4 cu semnificatia urmitoare: d—diametrul nominal al filetului, egal cu diametrul exterior al filetului surubului, D— diametrul exterior al filetului piulijei, ch, D2 — diametrele medii ale filetelor surubului si piulifei, aceleasi cu diametrul cilindrului pe a clrui generatoare plinul gi golul sunt egale, P—pasul filetului, adicd distanta dintre dou’ puncte omologe de pe dou spire alaturate, lsimea profilului generator, indlyimea efectiva a spirei filetului surubului, ‘Hy — indltimea utild, adica indltimea de contact dintre spirele filetelor surubului si piulifei, ‘A —unghiul profilului generator al filetului, a; — unghiul de fnclinare al spirei filetului corespunzitor diametrului mediu, utilizat in calcule este determinat cu relatia: 2) Fig. 2.4 Geometria filetului cu profil riunghiular Filetele metrice se pot executa cu pas normal — simbolizate M d ~ sau cu pas fin — simbolizate M d x p. Fundul filetului surubului (vezi figura 2.4), poate fi drept sau rotunjit (utilizat in cazul unor sarcini dinamice, pentru micsorarea concentratorului de tensiuni), intre dimensiunile profilului filetului metric se pot scrie relat H =0,866-p Hy =0,541-p D Dy=d Dy = D-0,849- p D=4 D, = D-1,086-p 47Organe de masini fndrumar de proiectare Dimensiunile standardizate ale filetului metric sunt indicate in tabelul 2.5 conform SR ISO 724:1996 in care valorile ingrosate reprezinta pasul normal. ‘Tabelul 2.5 Dimensiunile filetulul metric Tabelul 2.5 (continuare) Dimensiunile filetului metric SR ISO 724:1996 SR ISO 724:1996 Diam nominal al fetal | Dinmetral nominal al Blctat | nim ‘Ded D=d; Ded | Did | D, us O79 TORE, 106 10 02 1,000 0,783 11,026 10,376 025 0.29 uss | 10.687 a 02 4,100 12,000 11,350 10,917 [os] 1513 | ins id G2_| 1200 ines | 11.459 03 12.701] “1ne2s ua | 88 | 1ao0 1s | 12376 3s 12s Base | i267 16 0,2 1,600 tad 1 a 13,350 12,917 Oa 07s 1513 | 13188 18 dps | 1800 13,675_| 13,459 Oa 14026] “13,376 2.0 025 2,000 15.0 15,000 | 14350 13,917 a4 14701] 13.85 22 0,25 15,026 14,376 os 160 sooo | 13350 | 18917 25 Cs. | 2500 15313 | 1sties ecmmeleeealicae isers_|_ 15459 : | 3 1625 | 15376 o8 170 17,000 | 16,350 15,317 3s 16376 | 1529 no 6701 | 15,55 : in06 | 16376 180 18,000 | 17/350 16,917 45 17313 | 17188 vrars | 17459 50 18,376 | 17298 33 e701 | 17385 is 1925 | 18376 «0 20.0 i | 709) t9350 | 18,917 7 0,75 19,513 19,188 Os 193675 | 19,459 10 2,5 20,376 19,294 ; 3 20701 | 191835 1s 2ijoas | 20,376 : 22,0 1 22,000 21,350 20,917, 80 075 ai'sis | 21188 as airs |_ 21459 3 22,081 | 21.752 2 z701 | 21.835 90 240 | 1s | 24000} 231026 | 221376 i 33380 | 22917 ors za'sis | 23.188 2 3701 | 22.835 ‘00 aso | 1 | 25000 | 24026 | 23.376 : i 24350 |_23917 350 [1s | -35 p00 [25006-24376 3 35,051 | 23.952 2 as7o1 | 241835 110 ao | 18 | 2,00 | 264026 | 25.376 1 26350 | 25917 075, 26,513 26,188 48Asamblari demontabile. Filete. Asambliri arbore-butue Tabelul 2.5 (continuare) Dimensiunile filetului Tabelul 2.5 (continuare) Dimensiunile letului metric SR ISO 724:1996 ‘metric SR ISO 724:1996 Dimension | Pas | Diametralnominalalfletalal ] [Dimensiual | Pas | Diametral nominal al Betulat nominale |p| Dd [ D-d [ Dyed) | |_ nominate Di=d | 2 26,701} 25,835 ‘ 33.402 280 | 15 | 28,000) 27026 | 26376 3 34,051 i 27.350 |_ 26.917 36,0 2 | 36,000 | 34.701 35 277 [26211 1s 35026 3 2051 | 26,752 i 35,350, 30.0 2 | so000 | 28701 | 27.835 380 15 38000 | 37,026 1s | 390°) S906 | 28:376 4 36.402 i 29,350 | 28.917 3 37,051 075 295513 | 29.188 390 2 | 39,000 | 37,701 2 30,701 | 29.835 1s 38,026 320 | is_| 3200) 51026 | 30/376 i 38350, 35 30,727 | 29,211 3 38,051 3 siost | 29,752 40,0 2 | 40,000 | 38,701 2 31,701 | 30,835, 13 39,026 eau 15 | 33000) 32/006 | 315376 45 39,077 i 32,350 | 31,917 4 saa 075 32513 | 32.188 3 1 : z x 420 42,000 | 40 Bo 15_[ 35,000 | 34,026 [33.376 2 | 42.000 | 40.701 1s 41,026 i 41,350 2.1.3. Verificarea asamblarilor filetate Actiunea forjei F transmis centric de la surub la piulifa si invers determina urmatoarele efecte: ~ surubul este solicitat la intindere sau compresiune in functie de sensul forfei F, ~ piulita este solicitata la compresiune sau traciune (invers ca la surub). Verificarea asamblarii cu suruburi consti determinarea tensiunilor efective (din tija surubului, piulita, spira filetului) si compararea cu tensiunile admisibile corespunzitoare respectind inegalitatea: ou $e 22) Schemele, relafiile si recomandari pentru calculul tensiunilor de tractiune sau compresiune din surub si piulifa sunt date in tabelul 2.6. Tabelul 2.6 Relajii de calcul pentru tensiunile de tractiune (compresiune) Tensiunile efective de tracfiune sau compresiune din tija surubului se caleuleazi in seojiunea plin de diametru ds (figura 2.2 filet trapezoidal) sau d; (figura 2.4 filet metric) 23) 4) {in care: ¢ — coeficient de siguranta. Se recomand’: ¢ = I, 2. 2 (2,5). 49Organe de masini 1 ~ indrumar de proiectare Tabelul 2.6 (continuare) Relat de calcul pentru tensiunile de tractiune (compresiune) Tensiunile efective de tractiune sau compresiune din corpul piulifei WF BI) (2.5) Sate = (2.6) unde: Rpo.2 —rezistenfa limita de curgere a materialului pentru surub, respectiv piulii, Pentru calculul de verificare a spirei filetului unei asamblari cu suruburi se utilizeazi relafiile din tabelul 2.7. Spira filetului poate i priviti ca o grinda curba incastrat& pe cilindrul de baza. Pentru usurnta calculului, spira se desfisoari si' se considera solicitata de sarcina F=F/z considerdnd repartitia uniformd a sarcinii (figura 2.5) in care z este numérul de spire aflate in contact intre surub si piuliga. Fig. 25 ~ Repartijia sarcinii pe spird filetului Forfa F; care actioneaz asupra spirei filetului solicit filetul la: ~incovoiere (sectiunea I-I, consideratd de forma dreptunghiulara), ~ forfecare (sectiunea II-I1) ca in figura 2.6, = strivire (pe suprafafa de contact a unei spire, reprezentata in figura 2.7, ca o coroand circulara cuprinsé intre diametrul interior al filetului piulifei D; si diametrul nominal al surubului d). ‘Tabelul 2.7 Relayii de calcul pentru tensiunile din spira filetulut Tensiunea de incovoiere din spira filetului Pentru piulia: F Dims Mis g 2 _3-F-(-h) en EDyg? a Dy ge-z . 6 unde: g ~ grosimea spirei la baz calculati cu relatia: g=0,634-p Gi ~ tensiunea admisibild la incovoiere care are valori functie de materialul piulitei. Tensiunea de forfecare a spirei filetului F Els Fig. 2.6 Solicitarile spirei ty abe. st, (2.8) TA Dee in care: Tay tensiunea admisibilé la forfecare cu valori funefie de material. 50Asamblari demontabile. Filete. Asamblari arbore-butue ‘Tabelul 2.7 (continuare) Relay de calcul pentru tensiunile din spira filetului Tensiunea de strivire intre spirele filetului AL Fiz 4-F Ceri =e) pee) 29) 4 in care: 0, ~ tensiunea adimisibilé la strivire a peliculei de , lubrifiant dintre spirele filetului (impusd de limitarea uzurilor) 1 - Suprafga é ui impu Fie, 2.77 Sipratoa de simvire | care se adopt fuetie de materialele pieselor aflate in contact. Observayie: Calculul spirei filetului se efectueazi numai in cazul transmisiilor surub-piulifi, in scopul prevenirii Aeterioririispirei datorts solicitarilor de strivre, incovoiere sau forfecare. Acest calcul nu se face la filete de fxare, deoarece dimensiunile filetelor de fixare standardizate si indltimea piulielor standardizate au fost stabilite din conditia de egalt rezistent a spire filetuluisitijei gurubuli Datorita solicitarilor de tractiune (compresiune) si torsiune la care este supus surubul din asamblarea filetati este necesari si verificarea la solicitare compusd. Utilizind teoria de rezistenta a lucrului mecanic modificator de forma se calculeazA tensiunea echivalenti cu relatia: ech +3-q7 (2.10) cu care se determin’ coeficientul de siguranfa efectiv: ut) in care: ¢,~ coeficientul de siguranta admisibil recomandat. Tensiunea efectiva de torsiune este data de relay a, = Ma (2.12) W, unde: M, - momentul de torsiune (de insurubare sau de frecare) si W,, ~ modulul de rezistena polar al sectiunii minime a gurubului calculat cu relatia: 3 X-dyy a (2.13) 2.1.4. Calculul de dimensionare a asamblarilor filetate incarcate centric a) Asamblar filetate fixe Principalele forme de deteriorare a organelor de asamblare filetate sunt ruperea tijei surubului si distrugerea filetului gurubului sau piulitei, Preintimpinarea deterioririi asamblarilor filetate se face prin calculul de dimensionare— verificare la solicitarile principale si prin luarea unor masuri tehnologice si constructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni. 31Organe de masini Yndrumar de prolectare Dimensionarea surubului se realizeazA din conditia de rezistenfa la tractiune (compresiune) si const in determinarea diametrului minim necesar utilizénd relatia (2.3): 4K, dz (2.14) Ries @14) care st& la baza alegerii dimensiunilor standard ale filetului asamblarii: d, p, d,=D,, Dy, Dy. in relafia anterioaré F, reprezinté forja de calcul objinuti prin majorarea sarcinii axiale: F,=B-F cuuncoeficient B care ia in considerare atat solicitarea de tractiune ct si cea de torsiune (B = 1,3). Dimensionarea piulifei pomeste de la dimensiunile filetului interior si urmareste determinarea numarului de spire din condifia de rezistenga la strivire dat de relatia (2.9): (2.15) prin impunerea tensiunii admisibile ¢,, daca se cunosc materialele pentru elementele asamblatii, 4) Transmisii filetate cu alunecare tnire spire ies din functiune, in special, datorit& uzarii flancurilor spirei Caleulul de predimensionare a suruburilor de miscare (transmisiilor surub-piulita) Tija unui surub de miscare este solicitata la compresiune sau tracfiune de citre sarcina de rridicat (in cazul cricurilor simple, telescopice, cu dubla actiune, etc.) sau de o sarcind rezultata din echilibrul parghiilor (in cazul cricurilor cu pérghii cu una sau doua piulife) si la torsiune. 1. Daca nu existd pericolul pierderii stabilitagii la flambaj predimensionarea surubului transmisiei se realizeazA din conditia de rezisten{Z la solicitare compusa (compresiune/tractiune si torsiune) sub actiunea unei forje de calcul F, majorati fai de sarcina efectiv’ F cu un coeficient K,: F.=K,-F (2.16) ‘Coeficientul de corectie fine seama de influenja solicitarii de torsiune in tensiunea echivalenté, iar valorile acestuia sunt supraunitare si depind de constructia transmisici filetate, implicit de mArimea momentului de torsiune in raport cu forfa axial’. Dac& momentul de torsiune este un moment de insurubare (cazul gurubului principal al cricului cu dubla actiune, surubul secundar al cricurilor telescopic sau cu dubla acfiune, surubul cricului cu parghii) valoarea coeficientului este K;= 1,25. 1,3. Daci momentul de torsiune este un moment de frecare cu alunecare (cazul surubului cricului simplu sau al preselor, cazul surubului principal al cricului telescopic) valoarea coeficientului este Ky = 1,05. 1. Dac& momentul de torsiune este un moment de frecare cu rostogolire (cazul surubului cricului simplu sau al preselor, cazu! surubului principal al cricului telescopic cdind se monteazi un rulment axial) valoarea coeficientului este K;= 1. 1,05. 2Calculul de- predimensionare consti in determinarea diametrul interior al filetului surubului de miscare si rezultd din relatia (2.3) sub forma: a azkra ain Fact) \ Face) fn care: tensiunea adimsibili la compresiune (tractiune) 6,.(:) se alege functie de materialul surubului si natura solicitarii astfel: — pentru sarcini statice Sactt) = Roa /15 Asamblari demontabile, Filete. Asamblari arbore-butue ~ pentru sarcini pulsatorii Saelt) = 90/2 = pentru sarcini alternant simetrice Ggo(4) = 0-4 /15. Tensiunea admisibilA se poate alege si numai functie de material, dimensiunea surubului si pericolul producerii accidentelor cand se recomanda: = pentru sarcini reduse (F <20000N): gg()= 40. 60 MPa —pentru sarcini_ medii si mari (F > 20000N): Fa(()= 60 .. 80 MPa cénd se pot produce accidente in urma deteriorarii transmisiei (cricuri simple, telescopice, cu dubla actiune, prese) go(¢)= 100... 120 MPa pentru transmisii cu pericol redus de accidentare (cricuri cu pirghii, prese).. Valoarea rezultata din calculul de predimensionare se standardizezA functie de tipul profilului de filet ales cu respectarea conditiei dys)sras 2 dya)- Verificarea tijei filetului la solicitare compusa se efectueaz cu relatia (2.10). {in cazul suruburilor de migcare solicitate la compresiune (surubul principal al cricurilor simplu, telescopic, cu dubla actiune, prese) este necesard verificarea la flambaj pentru asigurarea unei functionari corecte a transmisiei filetate, 2. La guruburile de miscare care au lungimea mult mai mare faa de diametra (rapoarte Id= 15 . 25 ~ in constructia general de masini sau I/d $15 ~ in mecanica find) existd Pericolul de flambaj, ceea ce face ca proiectarea si se realizeze din conditia de rezistent la flambaj. Utilizind metoda coeficientului de siguranfd, se defineste coeficientul de siguranti efectiv la flambaj cu relatia: Fr, 2.18 epee : fp Reg 2.18) in care: Fey — forta critica de flambaj, F — forja efectiva (sarcina de ridicare). Coeficientul admisibil la solicitarea de flambaj se adopti in functie de pozitia de functionare a cuplei elicoidale: pentru surub vertical gy = 5, = pentru surub orizontal cg =3,5.u 4 intrucét nu se poate aprecia de la inceput in ce domeniu de flambaj se va situa bara dupa dimensionare, se considera c& acesta are loc in domeniu elastic, forja critica de flambaj fiind data de relatia lui Euler determinata cu metoda static’: 3Organe de masini 1 - indrumar de proiectare (2.19) fn care: E — modulul de elasticitate longitudinal al materialului surubului, Ipjq—_momentul de inerfie axial al secfiunii transversale, / — lungimea de flambaj. Momentul de inertie minim este dat de relatia: 2rd nin =p pentru sectiunea circulara a surubului principal cu diametrul minim. Lungimea de flambaj 1, se stabileste cu o relatie de forma: [mm*] (2.20) Ip=Kyil (221) unde: K’y ~ coeficient ales in fiunctie de modul de rezemare a surubului, /—lungimea efectiva. Considerdnd ansamblul format din cele dou suruburi (principal si secundar) ca o grind dreapt, pot exitta patru cazuri de rezemare stabilite de Redsens materialelor ca in figura 2. WZ Ie a I 0 om w Fig. 2.8 - Tipuri de rezemare pentru suruburile de miscare I — bard incastratd Ja un capit si liberd la celalalt Il — bari articulata la ambele capete TIT — bard incastrata la un capat si articulata la celélalt IV — bard incastratd a ambele capete {nlocuind relafiile (2.20) si (2.21) in inegalitatea (2.18) se deduce relatia de calcul pentru diametrul minim necesar al surubului: 64 cap FIP dy) 24] —— [mm] (2.22) WE Valoarea calculata a diametrului minim necesar pentru surubul principal se rotunjeste la 0 valoare superioard d, sau d; standardizata, corespunzitoare tipului de profil de filet adoptat (pentru filet patrat, respectiv trapezoidal) Verificarea corectitudinii utilizarii relatiei lui Euler (determinarea domeniului in care are loc flambajul surubului principal) se face determindnd coeficientul de sveltefe: 34Asambliri demontabile. Filete. Asamblari arbore-butuc L aaet (2.23) toxin . unde: iin ~ Faza de girafie minima a sectiunii transversale este dati de: ‘on = | {mm 2.24) Asin cu: Jin Si Amin Calculate functie de diametrul ds, ales anterior cu relatiile: dt Edie) (2.25) (2.26) Funotie de valoarea calculata a coeficientului de svelteje se pot evidentia patru situatii: © A22y - flambajul este elastic (bara flambeazd inainte ca legea lui Hooke si-si piarda valabilitatea), iar pentru calculul stabilitayii 1a flambaj se aplicd relatia lui Euler, deci predimensionarea anterioara este corectd: da) calculat cu relatia (2.22) * 60.2 < Ap ~ apare flambajul plastic (bara isi pierde stabilitatea numai dupa ce tensiunea de compresiune depaseste limita de proportionalitate a materialului) si relatia lui Euler nu ‘mai poate fi utilizatd. fn calcule se aplica relatia experimentala stabilité de L. Tetmajer si F, Yasinski care permite determinarea tensiunii critice de flambaj in functie de coeficientul de sveltefe 4 al barei de forma: Og =a-b-A sau Oy =A-BAtC-P 2.22 unde: a, b, A, B, C—coeficienti dependenti de natura materialului (tabelul 2.8). Tabelul 2.8 Valori pentru coeficientii de calcul la flambaj plastic (Tetmajer-Yasinski) Cocficienti, MPa ee anA b=B Cc OL37 Tos 310 Ta o OL 50 89 335 0,62, 0 Opel eus% Ni % 461 2.26 0 Font 0 763 118 7053 Conditia de verificat este de forma: 2 ere ace ty eee = 49) (2.28 ‘af(p) = Fap(p)* Amin = Sapp)’ | 28) {in care: y(p) ~ tensiunea admisibila la flambaj pentru domeniu plastic: (2.29) 58Organe de masini 1 - Indrumar de proiectare Din inegalitatea de mai sus rezulta dimensiunea minima pentru diametrul interior al filetului surubului principal: dy3) 2 {mm} (2.30) Oo) * 2054<60 - se aplict metoda coeficiemtilor de flambaj, tensiunea admisibilé de flambaj in domeniu plastic este dati de: af(p) =P Sac (231) unde: @ - coeficient de flambaj, dependent de material si valoarea coeficientului de sveltefe (labelul 2.9), o,.~ tensiunea admisibila de compresiune, caleulats functie de tensiunea limita (de curgere sau rupere) si un coeficient de siguranfa la compresiune ¢ adoptat cu valori intre 1,5 si 2: R \ 202 sang, (2.32) \ c ¢ conditia de verificat fiind similara cu (2.28) din care rezulté d, sau d cu relatia (2.30). Tabelul 2.9 Valori pentru coeficientii de calcul la flambaj plastic (metoda y) Coeficiensi baj aa a ‘oeficienti de flambaj @ | oT Tay stats | eypa7ypa ys 20 | 1,000 | 0,994 [0,988 [0,983 [0.977 | 0,971 | 0,965 0,959 | 0,953 | 0,947 5 30 _| 0,942 | 0,938 [0,932 [0,925 | 0,920 | 0,915 _| 0,909 0,904 | 0,899 [0,892 = [40 [oss T0888” [0.877 [0.872 [0,866 [0.861 | 0,856 | 0,851] 0,846] 0.841 S 50_| 0,836 | 0,832_| 0,825 [0,820 | 0,815 | 0,811 | 0,805 0,800 [0,795 | 0,790 60 [0,785 | 0,780_[0.776 [0,72 _| 0,766 [0,761 | 0.756 [0,781 | 0.747 [0-741 20 | 1,000 [0,992 |0,985 | 0978 [0.971 [964 [0,958 10.950 | 0981 | 0.938 s 30 | 0,930 [0,924 [0,916 [0,910 | 0,904 | 0,897 _| 0,891 0,884 | 0,877 | 0,871 = [40 [0,865 | 0.857 [0,851 | 0.846 [0,840 [0.832 [0826 [0.820] ois 0.800 s 50 | 0,801 _| 0,795 | 0,789 |0,784_[0,778_[ 0,771_| 0,764 0,759 | 0,754 [0,746 60 | 0,740 [0,735 _| 0,729 oni 0,716 | 0,710 _|.0,704 | 0,698 0,691 | 0,685 * 4<20 — dimensionarea se efectueazi din conditia de rezistenfa la compresiune: FS Fyq = O90‘ Amin (2.33) din care rezultd relatia de calcul a diametrului minim pentru surubul principal: (2.34) Dupa determinarea diametrului dj) si rotunjirea la valoarea superioar§ standardizatl se aleg si celelate dimensiuni pentru filetul surubului si piulife: d,,p;,d = Dy,Ds,D, (vezi tabelul 2.1 (filet pitrat), respectiv tabelul 2.3 (filet trapezoidal). 56Asambiiri demontabile. Filete. Asamblari arbore-butue 2.2, Asamblari intre butuci si arbori 2.2.1. Asamblarea cu pene longitudinale fara strangere Din aceasta categorie fac parte imbinarile cu pene paralele si cele disc. a) Pene paralele. Forme constructive. Elemente de calcul Penele paralele se utilizeaz atunci cand se urmareste objinerea unei coaxilititi in limite stranse sau cénd se impun deplasiri axiale ale butucului pe arbore. Flancurile active ale penei paralele sunt cele laterale care permit transmiterea momentului de torsiune M, intre pan’ si fundul canalului din butue existdnd un joc (figura 2.9 a). Solicitarea penei paralele la strivire si forfecare este reprezentati in figura 2.9 b. a 6 Fig. 2.9 - Asamblarea cu pana paralel a~dimensiunile penei, b— schema de solicitare De diferite forme (figura 2.10) penele paralele se executA din ofeluri carbon obisnuite (OL 50, OL 60) sau de calitate (OLC 35, OLC 45). A c -—— «| ~-ee> SOE ee Zi Ee 6+ —=-6-—+ fee} "By \\ Fig. 2.10 ~ Forme constructive de pene paralele Pana paralela este solicitata la strivire si forfecare ca in figura 2.11, iar dimensiunile asamblarii sunt reprezentate in figura 2.12. Deoarece diferenja dintre dimensiunile 4, sit) - adancimea canalului in arbore, respectiv butuc - este foarte mic& (vezi tabelul 2.10), pentru calcul se va considera: 1, =f =h/2. 37Organe de masini 1 - indrumar de proiectare sae eee Fig. 2.11 ~ Schema de calcul pentru asamblarea prin pani paralel imbinarile cu pene paralele sunt calculate la solicitarea de contact pe flancuri prin determinarea tensiunii de strivire: Fy o* Gaahp rE Sem [MPa] (2.35) iN) ~ forta utila de transmis, [Nmm] __- momentul de torsiune transmis, [mm] ~ diametrul asamblarii, [mm] ~ indltimea penei, [mm] ~ addncimea canalului in arbore, [mm] = lungimea penei, ~ numirul de pene, 0,75 ~ coeficient de portanta (ia valoarea 0,75 cand i= 2), [MPa] ~ tensiunea admisibila la strivire. Fig. 2.12 Dimensiunile asamblarit cu pana paraleld b) Alegerea penei paralele Dimensiunile sectiunii penei paralele b si h se aleg din tabelul 2.10, functie de valoarea diametrului arborelui d. 58Asumbliri demontabile, Filete. Asamblari arbore-butuc ‘Tabelul 2.10 Dimensiuni pentru asamblarea cu pani paralelé Dimensiunile canalulul ae Tigimea 5 Raza de Dismetral| Eg & ‘Abateri limit in arbore racordare arborelui | 2 2 2| = ' r 7. |£ea/2 Aisa] = 22° | 2 “te normal | presat i © Tarbore | burae | arbore] butue [arbore si 3 peste] Pini] “b | Ho | pio | N9_| 3:9 | butueP9| aye {8 [21212 | 10,035 | 70,060) -0,004 -0,0123} -0,008 gs] Jo, 3 [313] 0 | +0,020] -0,029|-0,0125| -0,031 0,16 | 0,08 io] 24 [eta a Oh EEE +0030 | -0.078] 0 bo.0150] -0.012 ° pete 0,080| -0,030|-0,0150, -0,042 pasar z|_30[ 8 | 7] 8 | +0056 | 70058) 0 00180] -o,015 30] 38/10] 8110] 0 | +0,040) -0,036)-0,0180) -0.051 38) 4412 | 8 [2 4] 50 [14 19 [14] +0,043 | +0,120] 0 0.0213] -0,018 0.40 | 025 50[ S816 [10] 16] 0 | +0,050] -0.043-0,0215) -0.061 60]... [43] 19 38] 65 [18 [11] 18 70] *)? [4a] *Y #75 | 20 [12 [20 75 49 75[ 85 [22 | 14] 22] +0,052 | +0149] 0 _|+0,0260| -0,022 [9.0 34 a5] 95 [25] 14] 25] 0 | 40,065] -0,052}-0,0260] -0,074 [9.0 5 0,60 | 0,40 95| 110] 28 | 16 | 28 10,0 64 Tio|_130[-32_[18 [32 110 74 Hiacttsetactotary “0.062 | +0,180] 0 0.0310] -o026 EP] | BA Pate has Taste] © | 4.080) -0,062}-0,0310} -0,088 12° is 10 | 07 200] 230 30-| 28] 50 17.0 14 230|260| 56 | 32] 56 2001 +03 [12.4] +0,3 260290] 63 | 32 [63 | +0,074 | +0,220| 0 0.0370] -0,032 [200] 0 [124] 0 | 15 | 12 290-330] 70-136 [70] 0 — | +0,100| -0,0741-0,0370| 0,106 [22,0 144 330] 380] 80 | 40 | 80 25.0 154 '380[_ 440] 90 | 45 | 90 | 70,087 | +0260] 0 F0,0435) 0,037 | 280 174 25 | 20 440[ S00] 1007 soT10d_o | +0:120) -0,087L-0,0435] -0,121 [31,0 195 Relasia tensiunii de strivire este utilizata pentru determinarea lungimii minime necesare a penei paralele (lungime de calcul pentru o singura pani): 4M, Lee 2.36) Lids (2.36) {n care se impune valoarea pentru tensiunea admisibild functie de tipul solicitarii sau asamblarii: Fq3= 100... 150 MPa sarcini constante, 65... 100 MPa - sarcini pulsatorii, 35.50 MPa-sarcini alternate si cu socuri, 10... 30 MPa-imbinari mobile. Lungimea penei | se calculeaz3 pe baza alegerii formei constructive (din figura 2.10): 121,46 —pentru forma A (rotunjita la ambele capete), 121, 4 ~ pentru forma B (rotunjiti numai la un capsit) 39Organe de masini 1 - indrumar de proiectare si valoarea rezultati se standardizeazi la lungimile indicate in tabelul 2.11 fanctie de dimensiunile sectiunii transversale b x h. Observatie: Daca ungimea penei este mai mare decit Iungimea butucului se monteaz mai multe pene (ous agezate la 180° sau trei a 120°). Tabelul 2.11 Lungimi pentru pene paralele nominal [2737 41 516] 8 [10] 12] 14/16] 18] 20122] 25] 28] 2] 36 6 [abate | 0 0 0 0 0 0 Jimitd ho | 0,025 0,030 ~0,036 ~0,043, 0,052 0,062 nominal [2 T3 [4 Ts Té{[7]s)sls [i] i) 2) 14) 14] 18) 18 | 20 abateri | 0 0 0 0 0 limits | ~0,025 0,030 0,090 0,110 13) ‘minim 0,16 025 0.40 0,60, maxim 0.25 0.40 0,60. 0,80, 1 6 8 10 12 4 16 18 20 22 25 28 32 36 40, 45 30 36 63 70 80 90 100 ¢) Exemplu de calcul ‘imbinarea din figura 2.9 functioneazs la socuri usoare si trebuie s& transmité un moment de torsiune M, = 150 Nm. S4 se dimensioneze asamblarea cu pani paraleli de tip A pentru diametrul d= 50 mm. Alegerea penei — din tabelul 2.10 se adopt dimensiunile penei b si h: A 14x9 si celelalte dimensiuni t; = 5,5 mm, f= 3,8 mm, rm = 0,25 mm. Lungimea penei — se determina lungimea de calcul cu relafia (2.36) adoptand tensiunea admisibila de strivire o,, =50 MPa: 1, 2150000 26,6 mm si lungimea /=/,+5=26,6+14=40,6 mm care se standardizeazi (tabelul 2.11) rezulténd pana cu lungimea de 45 mm (superioara valorii calculate). 60Asambliri demontabile. Filete. Asambliri arbore-butuc 2.2.2, Asamblairi presate Pentru proiectarea si utilizarea in bune condifii a unei asamblari presate, trebuie rezolvate urmatoarele probleme: a) determinarea capacitatii portante a asamblirii presate, b) alegerea ajustajului cu strangere necesar, ©) verificarea din conditii de rezistenga a asamblatii, 4a) Determinarea capacitajii portante a asamblarii presate Prin capacitatea portant’ a unei asambliri presate se defineste fora axiala sau momentul de torsiune maxim capabil a fi preluat de respectiva asamblare. Forfele ce se opun desfacerii unei asamblari presate sunt forgele de frecare pe suprafaja de contact. Calculul se bazeaza pe ipoteza mentinerii in domeniul elastic de solicitare a suprafejelor fn contact. Pe suprafata cilindrica de contact S cu diametrul d si lungimea /, prin aciiunea presiunii uniform distribuite p, ia nastere forfa total de frecare Fj (figura 2.13): Fr = Me 1 (237) Fig. 2.13 ~ Schema de caleul pentru determinarea capacitatii portante Pentru ca o astfel de asamblare sa fie capabila si preia un moment de torsiune M, trebuie si fie indeplinita conditia: an e (2.38) EF d a >, Spon p Mya Sawaal p Sawn Zp 2 sau: M, = u-2-d-I- p/2c, in care c este un coeficient de siguran{a. 6Organe de masini 1 - Indrumar de proiectare Calculénd similar si in cazul fortei axiale F, se objin relajiile pentru determinarea capacitajii portante si a presiunii minime necesare la asamblii prin presare (tabelul 2.12). b) Alegerea ajustajului cu strdngere necesar Determinarea ajustajului necesar se face pe baza valorii strdngerii minime necesare care asigura capacitatea portant. ‘Tabelul 2.12 Determinarea capacitajil portante si a presiunii minime necesare Felul solicitirit asamblarii | Condifia de preluare prin frecare Presiunea minimi necesara Conditia de calcul a capaciti{ii portante Forja axiala F, Fy=w-n-d-l-p> Fy Eye fig2.140 Poe endl Momentul de torsine M, wen-dl-p _ 2 Me fig2.14b M, => aa Poin Todd ‘Simultan, fora adjala F, si momentul de torsiune M, [F2+QM,/d} 10° K,. Kp (2.39) Ex, Ep in care: p—presiunea [Pa] d —diametrul nominal al asamblarii [m] 5 ~strangerea [ {dm} E,, Eg - modulul de elasticitate longitudinal, modulul lui Young [Pa]. Pentru ofel: E=2,1-10° [MPa] aAsambliri demontabile, Filete. Asamblari arbore-butuc -f+d re (2.40) a =H? 1, ad unde: d, ~ diametrul interior al arborelui tubular [m] d, — diametrul exterior al buesei [m] ‘4,0g —constanta lui Poisson pentru arbore, respectiv buesi; y = 0,3 pentru ofel. In cazul in care arborele este plin (d, =0) si materialul arborelui si butucului sunt aceleasi, modulul de elasticitate E, = Ey = E; Uy =U, =v, relajia simplificata devine: s-10% 2-d3 E.|d-d? sau notind cu B, =d/dy avem relatia: (241) Pentru alegerea ajustajului necesar pentru a transmite 0 anumiti capacitate portant se considera cunoscute urmitoarele elemente: © dimensiunile geometrice generale ale asamblarii d, J, d,, d, cu semnificatiile corespunziitoare; * momentul M, si forta Fy care trebuie transmise (figura 2.13); © materialele din care sunt executate arborele si buesa (butucul). Presiunea superficialé minima necesarA pj, rezult din condiia de transmitere fri patinare a momentului de torsiune sau a forjei axiale, dupa caz, sau a amandorura (vezi tabelul 2.12). in ecuafia lui Lamé (rel. 2.39), se exprimA spin (stréngerea minima necesara teoretica) functie de Pay KK, 6 = Prin 'd| X4+¥2 |.10°% [ym Sain = Prin [ Eq Ep ] (2.42) Strangerea minima efectiva este mai mare deoarece in procesul de presare a celor dowd piese (arbore-bucsa) se produce o aplatizare a rugozitatilor cu aproximativ 60% pentru fiecare suprafata in contact. Astfel: Sep = Sin +1s2-(Resaxy + Bruxy ) ler (2.43) in care Rnax 4>Rmexg teprezintd iniljimea asperititilor de suprafa{i pentru arbore, respectiv bbucsi, ale caror valori se aleg din tabelele 1.15 si/sau 1.16. Se va alege acel ajustaj care indeplineste conditia: Sanin_aj > Stin_ef (2.44) 6Organe de masi Indrumar de tare mane de masini a Indrumardeproiectare 0 Pentru aceasta se alege tipul de ajustaj recomandat pentru destinatia urmirité, conform Tecomandarilor pentru alegerea ajustajelor din tabelul 2.13. Pentru ajustajul indicat se calculeaz spix corespunzator dimensiunii nominale d[mm]. Smin_aj = 4min ~ Dmax = (d +4;)—(D + A,)) ~Ay — Smin_aj d=D in figura 2.15 este prezentat grafic un ajustaj cu strangere in sistem alezaj unitar. \ | = Fig. 2.15 ~ Ajustaj cu strangere in sistem alezaj unitar Tabelul 2.13 Recomandari pentru alegerea ajustajelor specifice pentru asamblari presate ‘Ajustajul Caracteral ajustajului ‘Domenii de aplicare si exemple HGS; HKG ‘Ajustaje intermediare cu | Asambliri precise si foarte precise. Asigura-rea lipsel de H8/K7; H6/mS strangere probabila mica vibratii, Forgi de montare redusi in eazul stréngeri Hi/m6; H8/m7 | (cdmpurile k)sau strangere | probable, dar apreciabili in cazul stréngerii maxime probabila mai mare (tifturi si suruburi de centrare, semicuplaje pe capete de (cémpurile m) arbori, ame pe ax, rulmenti pe arbori in cazul sarcinilor normale si mari). H6IpS; Hiipe ‘Ajustaje cu stringeri mich Fixarea pieselor la solictiri reduse sau in cazul suplimentar de fixare, Montarea si demontarea fir’ pericol de deteriorare. Sunt ajustaje tipice cu stréngere la piese din ofel si fonta sau ojel si alamé, Hire ‘Ajustaje cu strangeri mijlocii | Fixarea bucselor in lagare, rulmengi pe arbori supugi la solicitiri mari si socur HIG ‘Ajustaj cu seingeri mari | Asamblari permanente sau nepermanente, La dimensiunt ‘mari, asamblarea se face prin incdlzirea alezajului sau "cirea arborelui (cdmasa cilindrului motoarelor, inelelor, inele de contact pe masinile electrice). Ajustaje cu strngeri mici pentru piese din aliaje neferoase. HIG ‘Ajustaj cu siringeri foarte mari | Asamblari permanente ce asigurd fxarea fir misuri suplimentare (semicuplaje frezate pe arbore et.) in tabelul 2.14 sunt prezentate céteva tipuri de ajustaje in sistem alezaj unitar dupa intervale de dimensiuni nominale. 64Asamblari demontabile, Filete. Asamblari arbore-butuc ‘Tabelul 2.14 Ajustaje in sistem alezaj unitar pentru diverse domenit de utlizare Cr > Abatere ARBORL ‘Dimensiuni alezaj | Semi Aderent Nani % & * aw} ou | s | 2 | ola] we] vo 3 aa ae ® a] ts = 3 A Fe eee eeu ern ts eee | oa ae % ai [an 16. a} as | 9 | ws fon] [Se] = +5 oc a7 “ +33 45 +81 +110 ae +63 +92 0 | Te sa] aire ie ses_| to 386] 35 160 32 18 pul +15 427 4 ms sot | Hoe a a] 8 om | in [=] +s 100] ast 25 : wo | so Be as | far | Pe 3 ara ais 20 soe | cise a0 “0 sar] a8 35 as | 4 | oo | ow |e | He ai PE aaa | as Pas ba sos | Seo poe] 4s 35 aio le | ae 400 18 ‘4 a coe +4 +208 aaa as ‘0 ais |e 7 359-3 i “” a [os fon | ww [ae | 38 6sOrgane de masini ~indrumar de proiectare ‘Tabelul 2.14 (continuare) ACEZATONTTAR ARBORI imensun | ataee [Tar] Fite | Sem | Alane Free | Pres | Pree | Frew pe | ew} oe [ot | i | -etor tyr tue | ot | tls sominte liber cald mpe] 7 | «| wm] |e | Te pa ae Pa |e 2 pt | at | a 22 pies | v0 | ie] 6) 2 Te ais | 30] ae | a6 | 3 | 6 +6 | so | +14 | se Ear [a0 | was | aT a 6 Se} 2 |p| siz | sis | +19 | 425 oa ass PS a as a ae ET 10 So | as | aa] 9 | 2 | ar | G6 | dio | sas | +19 | 223 | 28 io is | ae ie | a se | 8 ‘9 | 34] an] an | [Hf 47 | a2 | 19 | 42a | 228 | 233 anf | 2 as | ar ae] as | a | ae 30 Sp | 1} 20] as | 4 | 32 | ae | sts | 422 | 428 | 435 | 60 Te | as Fe] as Pas] aE OY 0 +60 i a9] so] as| as [ss | 42 | oo | str | a6 | oa | vas | 30. | +80] 0 | 30 [10 HE] ear] a0 as] aT] aE | HHO ‘5 2a | 353 | “a6 os Fer] 979] aia 0 sos | so | 29} to | 7 | -2_| -r_| +20 | 32 | 43 | 458 | +102 wo. | as | aE | 36 HB [sas] as | as | oY S| a8 | a6 100 asi | 47 | 426 100. +76 | 101 | +166 120 ais| | 34 | 22 | 9 | +3 | sts | 29 | 37 | 56 | 79 | 418 Tae a0 as | as | oT ae | ae | a0 82 | 88 88 PST | 9 M0 363 | 492 | 4170 ic 330] sas | a5 160 365_| 100 | 4190 160- 793 THE | 235 i aas| 3 [39 | as | ar [os | sts] a7 | nes | 78 TR] 383 Teo. | 346 P00 | 50 IS Fie | aS] as | RO] Fis | HBT | 68 200 “77 | +122 | +236 00., For | His | 87 225 “ao_| +130 | +258 Ds. Fis | 169 | 313 a | as | vs | a7 | a | + mE 2| 96 | 44 | 29 | av | se | ar | aan | oso [AUS | iB | 30. | 3a] 36 PT Fe | SE] ae | ae] FEY 136 | 190] 347 280 vot | tise | 4315 [a] FO | ae HT a isi foe] a9} 32 | te | oe | vt7 | ase | ose [2BO] Re zis. | 4a | a) | TB FE] S| TPS] ae as | a6 | 926 385 +10 | +190 | +390 35: Taso | 288 | 8 me aiaf ang | se | a6 | as | es | van | a7 | vee [20 | Ste | 295, 40. | 3 [135 | 8 2 a0] Has] S80 HOR | 105 | 2272 | +530 450 as | #232 | +490 [a Tay [apr | 3580 500 as2| asi | o | 40 | 20 | +s sao | soe | 717] 7223 | 288Asamblari demontabile, Filete. Asamblari arbore-butuc ©) Verificarea'din condifii de rezistenja a asamblarii presate Considerind asamblarea ca fiind realizat intre dou tuburi cu pereti grosi, datorita strangerii, tat in arbore, cat si in butuc apare o stare spatial de tensiuni (0,,0,,0,) Pentru simplificare, se presupune ci lungimea butucului este infinit neglijéndu-se efectele de capat si tensiunea axiali o, este zero. Se objine astfel o stare plana de tensiuni cu existenfa in fiecare punct a unei tensiuni normale pe directie radial o, si a unei tensiuni Bi normale pe directie tangential o,. Repartijia tensiunilor o, si o, este cunoscuti din teoria elasticitati si este data de relayile lui Lamé (figura 2.16 si tabelul 2.15). Un ajustaj poate realiza strngeri in domeniul (SpinsSmax)- Verificarea din conditii de rezisten{d a asamblarii presate se va face pentru cazul nefavorabil: -A=a, ajustaj in sistemul alezaj unitar. 5 Smax_g) Dat, Smax_real = Smax_gj ~b2(Rmax 4+ Rrnax 8) Revenind in ecuafia lui Lamé, avem: Sinax_real “10 Pass (real (2.45) a(Ke Cu valoarea lui pay determinatd mai sus, se pot calcula o, si o, in punctele in care intereseazi. Situatia defavorabila (suprafaja unde se produce prima distrugere in asamblare) este localizatd pe suprafafa interioara a butucului, unde 6, si ¢, au valori maxime. Fig. 2.16 — Distribusia tensiunilor la asamblarea presata 67Organe de masini 1 - indrumar de proiectare Tabelul 2.15 Valori pentru tensiunile tangential si radiala cu pozitionare in fig. 2.16 Tensiunea tangential o, Tensiunea radiali oy Butuc (B) Arbore (A) 1+hP o 2 = pe Oran PT gs 74 "PT pp 2 2p2 op, =—p it Bi Org, = Py Tad = tee BF rap = (Crmax)B Ord, (Cr max) (Rmax)a =-P Avem o stare pland de tensiuni cu doua tensiuni normale dup’ doua directii reciproc perpendiculare. Se calculeaza o tensiune echivalent 0,,, , conform figurii 2.17. Fig. 2.17 — Tensiunea echivalenta Folosind ipoteza lucrului mecanic se obfine pentru 6... 0 relatie de forma: +673, +0. +12)] (2.46) Se identifica tensiunile si se obfine : 1 oun [i [o? +@.-0, +02] =\o?-o9, +08 2g intrucdt 0; = Pmax a5 tensiunea maxima la nivel d pentru butuc si 6, =—Pmax tensiunea : B maximé pe direcfia radial la nivel d pentru butue (vezi tabelul 2.13) sunt de semne contrare, pentru d,,j, ca modul, obtinem: ech = OF +0,0, +07 a Ru(Rpo2) a Sech (247) {in care: c = coeficientul de siguranja R,, = limita de rupere, folosita in cazul materialelor fragile (ex. fonta) Ryo = limita de curgere, folosita in cazul materialelor tenace (ex. ofelul) Cain~ 1,7-1,8 la asamblirile presate cu solicitare static’ Daca c <1,8 se distruge asamblarea, apar fisuri in butuc sau aceasta se deformeazi. 68Asambliri demontabile. Filete. Asamblatri arbore-butue Folosind ipoteza energiei de deformatii si inlocuind datele in tabelul 2.15 rezulté tensiunile echivalente pentru diametrul interior al butucului d, si pentru diametrul interior al arborelui tubular 4, : © butuc, Geah = Prax * (2.49) © arbore, Foch iacae gaat, 4, 4a 77 d~ Giametrul nominal al asamblatii Ror © pentru materiale tenace 6, , unde coeficientul de siguranta c= 1,1 ... 1,3. pentru materiale fragile o,, =" , unde coeficientul de siguranta c= 2. c in cazul in care verificarea din conditii de rezistenfA nu este indeplinit’, se pot lua urmitoarele masuri: * modificarea strangerii prin schimbarea ajustajului; * modificarea treptelor de precizie in vederea micsordrii Snax x $i pdstrarii saie; se plstreazi tipul de ajustaj dar este o masuré neeconomica; © realizarea unui montaj selectiv prin masurarea fiecirei piese si impartirea pieselor dupa grupe de dimensiuni; duce la cresterea manoperei crescéind prejul; * acceptarea unui rise care poate fi chiar calculat datorita faptului c& distribusia dimensiunilor efective in cémpul de toleranja urmireste o curba cu o densitate de reparatie normal (Gauss); probabilitatea de a obtine o asamblare a piesei cu dimensiuni extreme este redusi. Se poate ajunge la probabilitatea de 2-3 % de a asambla arbore cu dimensiune minima. © modificarea materialului pentru elementul mai slab din asamblare (cresterea limitei de curgere sau schimbarea tratamentului termic). 2.2.3, Exemplu de calcul. Proiectarea si verificarea asamblarii presate a) Determinarea strangerii minime necesare Smin real Date inifiale Me=112000 N-mm relatia lui Lamé 0Organe de masini 1 ~ indrumar de proiectare gi 2 4 518 y= 2 #9 0,3-1-03=0,7 Pa 6-0 rr) = 25+ OF 0,3 =3,2340,3=3,53 40 40, = 22+ d-d * 95*-69 Ky + Kp 0.74353 > oy 10-5tmm2] E 2,1-10° d, = 0(mm); d, = 95(mm); d = 69(mm); coeficientul iui Poisson pentru ofel Va =Dp =0,3 modului de elasticitate (Young) E,=Ep= E = 21-10 P= Pin = — = 2009.97 Hy -d?-1 0,08-3,14-697 -63 coeficientul de frecare 1, = 0,08 relafia lui Lamé $= pig | 2242]. =2,97-69-2,01-10° 10° = 4,11um Sminreal = Sminnec +2°0,6-(Rnax 4 + Rmaxs) = 4,11+1,2-(5 +5) =16,1 1m supraltje recificate Rrnaxa = Rox 5 [Hm] Sminveal = 16,1 1m b) Alegerea ajustajului presat X aferent diametrului d Considerdnd ansamblarea ca find realizaté intre dowd tuburi cu perefi grosi, datorité strangerii, atat in arbore, cat si in butuc apare o stare spatiald de tensiuni (as, c%, 62). Pentru simplificare, se presupune c& lungimea butucului este infiniti, neglijandu-se efectele de capt, si tensiunea axiali o; este zero. Se objine astfel o stare plané de tensiuni cu existenga in fiecare punct a unei tensiuni normale pe directie radial or$i a unei tensiuni normale pe directie tangentialé c;, Repartijia tensiunilor or si o; este cunoscuti din teoria elasticitati, si este dati de relatile lui Lamé. ats Un ajustaj poate realiza strdngeri in domeniul (s,,, 5): x n~ Conform standardelor adoptm mai multe tipuri de ajustaje cu strangere: 0Asambliri demontabile, Filete. Asambliri arbore-butue Hy H 4 X= 969-8 = ‘| Xp = 969" = 969 I ‘3 2 a, =59 A5=30 X; = 969721 ~ 969 An Xy = 96922 = 9694? 6 a, =43 6 a, =58 c) Verificarea conditiei de transmitere a solicitarii Mt: Smmin_aj > Sminreat Aad Ar 1X, = 66926 = 969. "5 nin ~ Drnax = (d + 4;)-(D+ Ay) = a; - A, = 43-19 = 24(pUm) Smin_gj = Sain. g > Sinn 24 (hen) > 16.11 (Hm) Simx_a = Imax ~ din = (4 + 45) (D+ 4;) =a, ~ Ay = a, = 56(Hm) Smaxreal = Smax_aj ~ 20+6(Rmax a + Rmaxa) = 56-1,2{5+5) =44(um) mas_aj 4 d) Calculul tensiunilor si verificarea ajustajului cu strdgere din conditia de rezisten pentru bucsa: fa Smuxrea) 10° _ 44-107 +Kg] 69-2,01-10" E 31,72 (N/mm?) Bsa _ 95? +697 1 = Powe pe = 372" Be 95? - 69? ) =soaas (N/mm) Prax =~ 31,72 (N/mm) een = Yo? +0; -6, +02 = y(102,25)° +102,25-(~31,72)+(-31,72)" = 90,65 (Nimm”) 1Organe de masini 1 ~ fndrumar de proiectare R, 360 | 0.2 i i =2,90 Coeficientul de siguranta eeeaieaa Ryo = limita la curgere pentru OLC 45 = 360 (N/mm?) Conehazi Material pentru arbore si butue OLC 45 STAS 880-80, suprafata de asamblare este alezats, iar ajustajul este: ooo r ©) Determinarea forfei axiale F, ce actioneazd in lungul axei surubului: Prax Sas pay “S= Pmpay “7 +d 1; Poa Se determin’ din relatia lui Lamé \ Frmx =H N=H-Pygy edd Fig =k Fypmax =H: Py “Hod I [rami /N], unde k= (1,1* 2); 8 =(0,2* 0,25) Prax = 31,72 (Nimm") => N= 31,72 - 3,14 - 69 - 63 = 432964 (N); Fimax = 0,2 * 432964 = 86592 (N); F/max = 0,2» 432964 = 86592 (N); F4=1,1 - 86592 = 95251 (N); Aceasta forfa axial F, se va rotunji in plus din 50 in 50 N ; deci: Fa= 95300 (N); nCapitolul 3 TEME DE PROIECTARE Proiectele la disciplina Organe de masini reprezint’ contracte incheiate intre Universitate ca beneficiar, prin intermediul cadrului didactic indrumator de proiect si studenji in calitate de executanti, fiecare cu sarcini si termene bine stabilite ce trebuie respectate. Indrumatorul de proiect stabileste tema de proiectare, prezinti etapele de lucru si termenele pentru rezolvarea acestora cu indicarea bibliografiei necesare, existenta in biblioteca facultatii si asigura verificarea periodicd a cerinjelor impuse in activitatea de proiectare. Studenfii trebuie s preia tema de proiectare cu etapele impuse si si rezolve toate problemele care conduc la proiectarea elementelor componente si definitivarea ansamblului propus ca tema. Proiectul este prezentat in forma final cerutd si la termenul stabilit de indrumator. in cele ce urmeaza se prezint’ modul de rezolvare, intocmire si prezentare a proiectului la disciplina Organe de masini 1 © Tema de proiectare Pentru studengii din anul II ai Facultatii de Mecanica se propun teme de proiect care si contin o transmisie surub- piuliga in concordanji cu tematica predati la cursul de Organe de masini 1. Sistemele mecanice cu surub de miscare se utilizeaza in mai multe variante constructive: piulita fix — surub cu miscare de rotatie si translatie sRT (cricuri, prese cu surub); surub fix — piulita cu migcare de rotajie si translayie pRT (chei speciale de strdngere); surub cu miscare de rotatie — piulita de translajie sR-pT (cricuri cu parghii, mecanismele de avans ale masinilor unelte, menghine); piulita de rotatie — surub de translatie pR ~ sT (cric cu piulif@ rotitoare). Formele constructive enumerate depind att de modul de ridicare a sarcinii cat si de modul de actionare a acestora, vvv v in acest capitol sunt prezentate detaliat urmatoarele teme de proiectare: 3.1. eric auto cu parghii, 3.2. eric auto cu doud suruburi de miscare si clichet, 3.3. extractor gi presator asamblare presatd sau cuzinet. Tema de proiectare prezinta schema constructiva a transmisiei si specifica datele inifiale: Sarcina maximd de ridicat (necesarA pentru determinarea dimensiunilor organelor de masini componente) si indltimea maxima de ridicare. © Continutul proiectului Pomnind de la tema propusi spre rezolvare, proiectul confine patru pari importante: 1, memoriul de prezentare, 2. memoriul justificativ de caleul, 3. documentatia grafica, 4, bibliografia. BOrgane de masini 1 - indrumar de proiectare Memoriul de precentare se intocmeste la final, dupa realizarea calculelor de proiectare si a desenelor (de executie si ansamblu) si trebuie s8 confina: = schema constructiva; = modul de functionare; = _compararea cu alte solutii similare din punct de vedere constructiv, functional, tehnologic, de exploatare, pref de cost, etc.; — justificarea solutiei adoptate (avantaje, dezavantaje); — materiale utilizate; ~ precizia de executie; — indicajii de montaj, transport, exploatare, intretinere; ~ prescriptii NTSM. Memoriul justificativ de calcul cuprinde calcule de rezistenja (dimensionare si verificare) pentru fiecare organ de masind din componenfa sistemului mecanic proiectat — pe baza solicitarilor rezultate din analiza schemelor de inc&rcare — si stabilirea formei constructive a ansamblului. Etapele de calcul sunt structurate pe capitole care se finalizeaz prin adoptarea formei si dimensiunilor {fecdrui element component al ansamblului proiectat. Temele de proiectare prezinta si un exemplu numeric de calcul cu date initiale specifice. Documentatia grafica este realizata. pe baza schitelor pieselor si a ansamblului prezentat ca temA de proiectare si cuprinde: ~_ desene de execujie ale principalelor elemente componente proiectate cu dimensiunile adoptate in urma calculelor de rezistenfi si inscrierea toleranfelor la dimensiuni, a preciziei de forma, pozitie si rugozitate a suprafe{elor; = desen de ansamblu cu piesele montate in pozitie reciproca corespunzitoare scopului propus prin tema de proiectare care asigur parametrii indicati ca date initiale. Desenele se realizeaza la scara de reprezentare standard (vezi ANEXA A6), incadrate in formate recomandate (vezi ANEXA A7) cu indicator specific desenului in constructia de masini in functie de dimensiunile si importanta piesei, respectiv ansamblului. Fiecare solutie constructiva confine exemple de desene de executie si ansamblu pentru cele trei variante de transmisii cu surub de migcare. -Bibliografia necesara realizarii etapelor de proiectare este recomandatii la prima ord a projectului in concordant cu tematica propusi spre rezolvare. Prezentul indrumar de proiectare ofera studentilor elemente specifice de alegere a materialelor, forme constructive de filete pentru suruburile de miscare, de calcule de rezistenfa aplicate pieselor din componenfa fiecdrui ansamblu propus ca temi, alegere a preciziei de executie, Bibliografia utilizata la intocmirea acestui indrumar este prezentata la sfarsitul lucratii Redactarea proiectului se face in concordanta cu cerinjele cadrului didactic indrumétor si continutul temei de proiectare (partea scrisi si partea grafica). ”3.1. CRIC AUTO CU PARGHIL Sa se proiecteze un cric auto pentru ridicarea.unei sarcini F intre indljimea minima i maxima impuse. Caracteristici tehnice (date inifiale de proiectare): - sarcind maxima F- N; - distanja minima sol-caroserie, sub sarcina, Hm [mm]; - distanfa minima sol-caroserie, sub sarcind (inclusiv indlfimea de ridicare), Hix 3.1.1. Analiza temei proiectuh Ceringe: - Si se poatiiregla indlyimea pand la caroserie ; ~ Si deplaseze pe verticalA .....N, intr Hm... - sii nu alunece sub sarcina de sub caroserie (s4 nu se rastoarne); ~ si se poat actiona manual, cu o fort de actionare de cel mult 150.N; - Si se poatd actiona de pe o singura parte; - si nu se afunde in piméntul moale. - actionare usoard (randament bun); - gabarit si greutate mica; - cost redus; - durabilitate bund (cét autovehicolul); + constructie simpli. 3.1.2, Sinteza dimensional si studiul cinetostatic al mecanismului Proiectarea la scar a dispozitivelor ce conjin in structura lor mecanisme cu pérghii, trebuie s& inceapa cu sinteza dimensionala si analiza cinetostatic& a mecanismelor respective. Schema cricului auto cu parghii este redata in figura urmatoare. Fig. 3.1.1 ~ Schema constructiva a cricului auto cu parghii 8Cric auto cu parghii 1) Sinteza dimensional Are ca obiectiv determinarea lungimii parghiilor cricului. - Valori recomandate: Gnin®30°5 Gax=70°+80 - Valori alese: Omin=30°; A=80 mm. (3.1.2) i+hs=75+100 mm. G.1.1) ! Atentie: A nu trebuie sa fie prea mic, pentru a putea fi realizat efectiv. Trebuie determinatd lungimea parhiilor 1, si cursa cricului H, pentru valorile alese ale Onin; Gnex $i A, astfel incdt dmax S& rezulte in limitele recomandate. Ecuatii deduse din conditii geometrice: Aosin = 8+2 Ip sin (Opin) 3.1.3) pi (Amex) G.1.4) Hux = A+2 H = Hyg ~ Hsin =2-lp [Si (tnx) SiN (Opin) ] = Ip =o (mm). 3.1.5) 2) Studiul cinetostatic Studiul cinetostatic se efectueazi in scopul determinarii forjelor care actioneaza in elementele mecanismului, Mecanismul din structura cricului auto cu parghii constituie un sistem static determinat (gradul de mobilitate este 1 si are un singur element conducator: surubul). Prin urmare, reacfiunile din cuplele cinematice se pot determina din conditiile de echilibru. Daca forfa F actioneaz4 simetric pe cup, momentul rezultant care tinde s& basculeze cricul in plan vertical este zero. Ecuatii de echilibru: (DoF), =O F = 2- Rog sin(a) => Re = G16) (dF), =9> Rs “Ra Rag Rag 0 Bag” Rs = Res ay G7) (SF), -9> Re G.1.8) Fj, =2-Rey-c0s(or) G19) 6Organe de masini 1 ~ indrumar de proiectare is Fig. 3.1.2 — Schema cinetostaticd a cricului auto cu parghit Din relafiile de mai sus rezultd c& legatura dintre forja din surub, F , si greutatea ridicata, F, este: F,=F-cig(a) (3.1.10) Forfa din fiecare parghie este egal cu reactiunea din parghie: oF Gall) in Atentie!: Pentru a considera solicitirile maxime din parghii si surub, trebuie si adoptam. valoarea = Onin Observatie! Daca fora se aplicd excentric (linia intrerupta din figura 2), apare tendinta de rotire a parghiei 6, pe flancul dinjilor sectoarelor dinfate ale parghiilor fiind generat forja Fn. F,=—— 3.1.12) ne ¢ ) in acest caz, se vor modifica reactiunile din bare. Pentru a simplifica problema, se considerd c4 excentritatea “a” este micd => F, = neglijabil.Cric auto cu parghit 3.1.3. Proiectarea cuplei surub-piulits 1) Schema logicd de proiectare a unei cuple surub-piulitd FFunctii de indeplinit: Fransmiterea si transfo Gfabilirea cerinfelo mpuse si a jarametrilor de performantal Tegerea maferalulu pentru surub &i piulfa rmarea miscarii si a forte redimensionarea filefului pe baza solatan corpului surubulu si alegerea filetului conform STAS eritica cenditia de auiofranara| pie aflate nm contac] jeferminarea nur din condita de razistenta la strivire 1 NU larimea filefulur Fig. 3.1.3 Schema logicd de proiectare a cuplei surub - piulita 2) Alegerea materialului pentru cupla surub-piuliti: Coringa: ~ si se asigure un coeficient de frecare redus, prin utilizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietati antifrictiune ; Recomandare: + ingeneral, surubul este solicitat intens, materialul acestuia fiind ofelul; ~ Pentru piulifa se alege fonta sau bronzul, ins pentru incdrcdri mari se va alege tot un ofel (altfel piulija nu va verifica la calculele de rezisten{a), 8Organe de masini 1 ~ indrumar de proiectare Materialele pentru cupla surub-piulifa se alege in functie de cerinfele si recomandarile enumerate anterior, conform tabelelor 1.20 — 1.26. Pentru alegerea semifabricatelor se utilizeazi tabelul 1.19, iar pentru alegerea tratamentelor termice corespunzitoare se vor citi recomandarile de la subcapitolul 1.4.2. Atenfie!: La alegerea aliajelor pe baza de cupru, cu cét procentul de staniu din bronz este mai mare, cu atat aliajul este mai dur si rezista la solicitri mai mari. Se recomanda folosirea bronzurilor pe baz de Al si Pb, deoarece Sn este foarte scump. Observatie! Pentru piulita cricului auto se poate alege ofelul, desi exista riscul de gripare. in cazul acesta, doar solicitérile mari din piuligi determina aceasta alegere (daca fonta sau bronzul nu sunt satisficdtoare d.p.d.v. al rezistenfei piulitei, revenim la alegerea materialului,. 3.1.4, Dimen: area filetului 1) Alegerea tipului de filet si a dimensiunilor STAS Necunoscute: - tipul filetului; + mirimea filetului (diametre, pas etc.); - numarul de spire in contact. Alegerea tipului de filet se face in functie de cerinjele aplicatiei. Pentru aprofundarea problemei se va citi subcapitolul 2.1. lata cateva recomandiri pentru alegerea corespunzatoare a filetelor de migcare: Filet patrat: - randament bun; ~ rezistenj& scazuta a spirei; = nu asigura preluarea jocului dup& uzare, let metric: ~ se utilizeaz pentru mecanisme de mare precizie; - au randament mic; = nu este potrivit ca filet de miscare in transmisii de putere. Filet rotund: - rezistenfa bund la oboseald; - actionare usoara; ~ pentru solicitari dinamice si actionari repetate, in mediu cu impuritaqi. Filet fieristriu: - bund rezistenfa si rigiditate; - randamentul este apropiat de cel al filetului patrat; + permite eliminarea jocului axial; - poate transmite sarcini mari variabile intr-un singur sens. Filet trapezoidal: - bund rezistenga si rigiditate; ~ randament cu 4-5% mai mic decét al filetului patrat; ~ permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzairii, prin utilizarea unei piulije secfionate; ~ poate transmite sarcini mari variabile intr-un singur sens. ~ric auto cu pirghil in urma analizei tipurilor de filete, pentru cricul cu actionare simpla se va alege un filet trapezoidal (figura 2.2). Dimensiunile 5i elementele caracteristice ale filetului trapezoidal sunt indicate in Tabelele 2.2 si 2.3. 2) Predimensionarea filetului Cerinte: = Rezistenta corpului surubului la solicitare compusa (tractiune, torsiune, incovoiere); - _ Rezistenfa spirelor la solicitiri compuse de incovoiere, forfecare si strivire; = Saasigure condifia de autofrénare. a) Predimensionarea surubului din condifia de rezistenfi Ia solicitare compusi Solicitari - tracfiune-compresiune; - torsiune. \ Fo=1R .1.13) F,= forja de compresiune, respectiv forfa axiald din surubul principal; Y= factor ce ia in considerare risucirea. Calculul ariei necesare a sectiunii surubului @.1.14) d, = diametrul de fund al filetului surubului; = tensiunea admisibila la compresiune (tractiune); G.1.15) limita de curgere, MPa coeficientul de siguranta la curgere; ¥ = 1,27+1,32— alegem =1,3; ©, =(0,25+0,4) 6, pentru d3<30 mm; Gq =(0,4+0,6) 0, pentru d;>30 mm Observatie! ‘Valorea final pentru ds nu se cunoaste inca, daca este nevoie se revine cu o valoare a lui G, in functie de ds recalculat. 80Orgone de mayini 1~ ndrumar de proiectare b) Verificarea conditiei de autofrinare La sistemele cu actionare manual este necesat ca autofranarea si fie realizata de catre filet. Filetele asigura autofranarea atunci cdind unghiul de inclinare a filetului, Y, este mai mic decét unghiul de frecare redus, @' (y<@). Fig. 3.1.4 — Conditia de autofrdnare, analogia cu planul inclinat y= unghiul facut de forta Fy cu normala la plan. yo yt ig(v)= 3 te(g )=u =—~ (3.1.16) ad; (°) (3) 2 in care ot= unghiul profilului filetului, pentru filet trapezoidal a = 30° u= coeficientul de fiecare ce depinde de cuplul de material, de calitatea si starea de ungere a suprafejelor. 1=0,08...0,15 (ofel/bronz) 1=0,08...0,2 (ofel/fonta) 1=0,11...0,25 (ofeVoyel) 1=0,08....0,18 (ofeV/fonta antifrietiune) u'=coeficient de frecare redus. Observatii ! . De regul, filetele cu un singur inceput asiguri autofranarea. in caz contrar, fie se micsoreazA pasul la acelasi diametru nominal d, fie se mareste diametrul nominal mentinand acelasi pas. Coeficientul de frecare este implicat in caleule de diferite tipuri. Pentru un calculul acoperitor se recomanda si se adopte valoarea cea mai dezavantajoasi din situatia respectiva (spre exemplu, pentru verificarea condifiei de autofranare se aleg valori ale coeficientului de frecare 1 la limita inferioara, in timp ce pentru calculul momentelor de ingurubare $i frecare se Vor folosi valorile cele mai mari pentru coeficientul de frecare). 81Cric auto cu péirghit 3) Verificarea la flambaj Se face numai la suruburile solicitate pe vertical, in cazul cricului simplu, cu surub pe orizontald, nu este necesard. Prezentim aceast’ metodologie, deoarece este valabilé si pentru verificarea la flambaj a parghiilor. Suruburile lungi, solicitate la compresiune, sunt in pericol de a flamba. Este necesar, inc’ din faza de proiectare, s& se asigure o verificare sumara la flambaj. Deorece nu se cunoaste inca modul de rezemare a surubului, se va alege varianta cea mai dezavantajoasi pentru calculul de verificare la flambaj |r \ le le IF Ir 2 WoL ILL 0ST: Fig. 31.5 ~ Tipuri de rezemare si lungimi de flambaj 1) Se determina tipul rezemarii surubului. Pentru un surub de secfiune constant se poate alege pentru un calcul acoperitor la flambaj L=(1,35+1,45)H, unde H este cursa de realizat a cricului, 2) Se caleuleaza coeficientul de zvelteje ’ si se determina tipul flambajului: ae, @.1.17) unde /y —lungimea de flambaj, mm; jnin ~ ¥aza de inertie minima 2 4 et nin ne ‘Iain = ES, G.118) 3) Se compara}. cu valorile limita to. Spre exemplu, pentru OLC45, STAS-ul 880-80 indi =85 a=449 MPa b=1,67 MPa Cazul a) + daci: 2< 2g - flambajul este plastic; Se determin’ forta critica de flambaj, F, cu relatia: Fr=Oy-A,incare of =a-b-A 3.1.19)Organe de masini 1 - Indrumar de proiectare Cazul b) - dacd 12 No ~ flambajul este elasti Se determina forta critica de flambaj, F, , cu relatia Euler: Fy ET 3.1.20) 'y 4). Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj (Ci) Fre 3.1.21 ep Rr G..21) Cag = coeficientul de siguranta admisibil la solicitarea de flambaj. Se recomanda cg =3+5. Observati Daca condifia de siguranta la flambaj nu este indeplinité se mareste diametrul gurubului (ial filetului) si se reia verificarea. 4) Determinarea numarului de spire in contact Numirul minim de spire necesare pentru a fi in permanent in contact, Z, se determina din conditia de rezistenja la uzare. In acjionarile cu viteze mici, principalul parametru care determina intensitatea uzarii si implicit durabilitatea , sunt tensiunile de contact (presiunea) intre spire. in ipoteza repartizarii uniforme a sarcinii pe spire si neglijand unghiul de inclinare al spirei, numarul de spire necesare rezultd din relatia : 3.1.22) Pentru ofel pe bronz. o,,=7+15(20)MPa. Pentru ofel pe ofel o,,60+100(120)MPa. Observatii! : Dac& 5 10 se mareste filetul sau se alege alt cuplu de materiale, care admite valori ox ‘mai mari (pentru z > 10 exista pericolul ca spira cea mai incarcata si fie suprasolicitata, datorité nerepartizarii uniforme a sarcinii pe spire). 5) Verificarea spirei filetului Daca asemnim filetul cu o grinda incastrat’, aceasta este supusi la incovoiere si forfecare. Deoarece cele dou eforturi apar in sectiunea de incastrare, se recomanda verificarea la solicitare compusa atat a spirelor piulifei (material cu caracteristici mecanice mai reduse), cat sia surubului (sectiunea de incastrare mai mic’). 83Crie auto cu plrghit Fig. 3.1.6 ~ fncdrcarea unei spire a filetului a) Verificdrea filetului piulitei - Solicitarea de incovoiere: (% W, unde modulul de rezistenfa axial&: ap Es w, 2b 6 6 Pentru filet trapezoidal interior: iya,. 2 - Solicitarea de forfecare: A unde aria de forfecare este: Apabh=m-Dy [Z+2 I ce(i)] G.1.23) (3.1.24) (3.1.25) (3.1.26) 1.27) Kn= coeficient de corectie, care fine cont de repartifia neuniforma a sarcinii F; pe cele z spire, prima spira find cea mai incarcati. Se recomanda si se aleag’ o valoare Ka~0,55+0,75. 84b) Verificarea filetului surubului Observatie! Pentru verificarea filetului surubului se aplicd aceeasi metodologie si aceleasi formule ca la verificarea spirei filetului piulitei, cu specificatia c& in locul valorii Ds se foloseste valoarea ds. ¢) Calculul tensiunii echivalente ~ pentru materiale tenace (ofel), se adopt. 1, Ryo2= limita de curgere a materialului, MPa. ¢, =1,5+3(4), cocficient de siguranfa la curgere. = pentru materiale fragile (fonta, aliaje Cu-Sn), 6, = % fa _— Rm = limita de rupere a materialului, MPa. cp =(2)2,5¢5 Observatie! Daca se depasestec,, , procedim astfel: — marim numarul de spire in contact pana la z=10 ; — mirim filetul; — utilizim alt material. 6) Verificarea preliminar’ a portiunii filetate a surubului (3.1.28) 3.1.29) (3.1.30) Deoarece dimensiunea filetului determina implicit si dimensiunile altor elemente ale sisterului, este util, dacd este posibil, verificarea corpului surubului la solicitarea compusa de tractiune-rasucire (verificarea portiunii filetate, care este de obicei sectiunea periculoasd, avand diametrul cel mai mic: 4) Solicitarea compusd a surubului: 1. compresiune-tracjiune cu forta Fi A ad? 4 2. risucire cu momentul de insurubare Miz Mp dy , t= 3 M2 =F te(w + Mansy Delve) 16 o M, ,= moment de frecare intre spirele filetului surubului si piulitei. 85 131) G.1.32)Cric auto eu parghit 3. Calculul tensiunii echivalente Oxy =O? +4-7? So, 3.1.33) (3.1.34) Observatie! Daca surubul nu rezistd, se adopt una dintre mdsurile urmatoare (sau ambele): ~ se mareste filetul; + se alege un material mai rezistent. 3.1.5. Alegerea lagarului axial Drept lagér axial pentru rezemarea surubului se alege un rulment axial cu bile. Utilizarea unui rulment conduce la cheltuieli suplimentare (materiale si manopera), dar prezint& avantajul unor momente de frecare de cel putin 10 ori mai mici decat in cazul utilizarii unui lagar axial de alunecare. Durabiltatea rulmentului este mult mai mare si efortul depus de om in scopul actionarii cricului este mai mic (randamentul total al mecanismului cricului va creste). Pp | | | —_——} Splint WE Fig, 3.18- Notayiile dimensinilor rulmentului axial 86Cric auto cu parghit Tabelul 3.1.1 - Rulmenyi axiali cu bile, cu simplu efect (Extras din STAS 3921) Capaciiaiea de ae | oor | ot | at | or | umn | Damar | “rare” | Simbel station Coy KN Ww] 3s 0] 5 a 20 sire 40 4 40 22 32 28 31,0 $1204 bs [es ai a7 | 27 | 38 | 34 aus 51205 30 a] a 37 Bs S1106 2 | 32 | a | 39 480 51206 Es Ba pas ae 36 S107 62 37 51 46 83,8 61207 68 37 SS 48 105,0 51307 wo | 97 | 2 | ss 1550 51407 w 4] 52 a e8 Si108 we | 2 | 7 | os 98,3 51208 5 a7 a7] 33 @.1 S109 B 47 62. 56. 105,0 51209, 30 fae pg 73,4 Sii10 78 52 67. 61 11,0 51210. Dinh Observafie! Trebuie avut in vedere ca dimensiunile surubului si permit ingurubarea in piulifa pe la unul din capete (surubul sé treacd prin alezajul interior al rulmentului). 1. Se alege un rulment axial cu bile care indeplineste conditiile: Ozh G.1.38) Co=capacitatea staticd de baz a rulmentului d,2d G.136) d= alezajul rulmentului; d= diametrul exterior al filetului surubului. 2. Se concepe montajul rulmentului axial. 3. Se estimeazi momentul de frecare in rulment: d, Mya HR 6.137 Ht, =coeficientul global de frecare in rulment; 1, =0,008+0,01; dy = +P 6.138) 2 dy =diametrul mediu al rulmentului, in mm. 4. Se alege degajarea standardizata a rulmentului, dy. 87ric auto cu pairghit 5. Se verificd la solicitare compusd (tractiune $i rasucire) sectiunea din dreptul degaj o-A, 6.1.39) dg 4 (3.1.40) G.1.41) (3.1.42) 3.1.6, Definitivarea constructiva si verificdri finale ale surubului principal Se cunote: = milrimea filetulu; + numirul de spire in contact; ~ felul rezemarit piulijei (in cazul nostra piulifa se reazemé pe un rulment axial, deci trebuie cunoscuta litimea T a rulmentului) ; = modul de preluare a forfei pe capul surubului. Trebuie precizat ~ lungimea partii filetate (L.); ~ _unsistem de impiedicare a rotirii piulifei odat& cu surubul. Se estimeaz indljimea parfii filetate a surubului care se poate afla in piuligs: H,=z-p+A, 3.1.43) A, = p = considera tesiturile de la inceputul si sfargitul filetului piulitei; Se estimeazii lungimea total minima a parfii filetate: Ly=H,+T+H @.1.44) unde: H,, =indltimea piulitei; T = litimea rulmentului; #H =cursa cricului, Se proiecteaz4 un sistem de impiedicare a rotirii piulifei (un stift cilindric despicat la fiecare capat, sau filetat).= Organe de masini 1 Indrumar de proiectare : Se verificd surubul in toate sectiumile periculoase: in portiunea de ansamblare a cuplei, de diametru d,, si in dreptul degajarii de diametru dg . Solicitarile sunt: - compresiune cu forta Fj; + risucire cu momentul M,.. Se calculeaza dec, Observ: 1. Diametrul interior al filetului: d; 2d, , daca rezisté sectiunea de diametru d,, rezist& si sectiunea filetata. Asadar nici sectiunea degajarii, de diametru dp ~ d3, nu este in pericol. Aici solicitarea este de rasucire, cu un moment mai mic decét momentul de ingurubare. 2. Se realizeaza desenul de executie al surubului. 3.1.7. Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a forfei de citre piulit La cricul auto, sarcina este preluat’ de cétre piulité si transmis’ surubului. Proiectarea surubului fiind finalizata, in continuare trebuie proiectat corpul piulitei. Solicitarile maxime pentru parghii si piulifa se ating pentru pozitia cea mai de jos a cricului, adicd pentru unghiul opin S-au determinat marimea filetului si numrul de spire in contact z, precum si indlfimea piuliei: Hy=z-p+dy (3.1.45) Fusurile piulifei sunt solicitate la incovoiere, forfecare si strivire de c&tre forjele 1. __F __ ain parghiile cricului si de caitre alte forfe ce apar ca reactiuni la tendinta de rotire a 2 D-sin(a) piulifei de catre momentul de ingurubare din filet. Corpul piuliei este solicitat la intindere-compresiune, incovoiere si rasucire. 1) Dimensionarea piulifei Cote necunoscute: lungimea piulifei, By; layimea piulifei, Ba; diametrul fusurilor piulitei, de, grosimea parghiilor, 6. Se alege grosimea parghiei 5= (3+8) mm si se verificd la flambaj pérghiile. Diametrul fusului se determina din condijia de rezistenfd la incovoiere in plan vertical My siin plan orizontal, My, : 3.1.46) 89Cric auto cu parghit 6_F6 F “et (nin) 5 +618 (nin ) G.1.47) G.1.48) G.1.49) Se verifica la strivire imbinarea pirghie-fus: pean ae 6, 22 2sin(Gnin) <5 (3.1.50) a; -5 a,* (2040) MPa (G.151) Observasii! Articulafiile fus-parghii se vor unge, deci vor fi cu joc. Daca nu este verificata conditia de rezistenfa la strivire se modifica 5 si d, (si se reiau calculele). 2) Dimensionarea corpului piulifei Cota By se adopt constructiv: Bimin = 2-4 (3.1.52) d= diametrul filetului. Cota Bz se determina din conditia de rezistent& la incovoiere (neglijind efectele de incovoiere date de fortele din plan vertical si cele date de tendinja de rsucire a piulifei de catre surub): G.1.53) “(r+ Dy) 2h 2,2. : (3.1.54) Dimensiunea B, se rotunjeste in plus.Cric auto cu parghit 3) Verificarea la flambaj a pirghillor ly =lp ty Fsin(Gm Fig, 3.1.9 Parghie supusa la flambaj Raza de giratie: In cazul parghiilor se va obtine: to cy Fin Valorea lui Ap este data anterior la flambajul surubului. 1 Fw? -E Inn Din relafia lui Euler: = in relatia lui Euler: > Tain(Gan) z Modulul de elasticitate pentru ofel este: E= 2,1°10° N/mm*. Din relagia anterioard rezulta ci: Observatii! 1, Trebuie sa fie indepliniti conditia: 2-dy pentru OLC45= 100 MPa. 3.1.9. Proiectarea corpului cricului auto cu parghii, 1) Principii de proiectare S& indeplineascd urmatoarele cerinfe: - forma si dimensiunile corpului trebuie s4 raspunda cerinfelor formulate in tema proiectului (si indeplineasca rolul functional) - sMasigure bund siguranga in functionare. - forma si dimensiunile corpului si permit’ transportul cu usuringé al cricului. - sGasigure manevrarea usoarii si si evite accidentele. Existi doua metode de proiectare : = se poate dimensiona corpul construetiv, prin desen, apoi se verificd prin calcule; = se realizeazi dimensionarea sectiunilor periculoase prin calcul si se definitiveaz constructiv prin desen. 93Cric auto cu parghit lt Co talpa KR NAANSSASY, PSS¥ SSS SOT sy Fig, 3.1.12 ~ Articulatile cupa-parghii si talpa-parghii 94Organe de masini 1 fndrumar de proiectare Pentru piese turnate se determina grosimea minima a perefilor. Dimensiuni cunoscute: - dimensiunile surubului; - dimensiunile piulitei; - dimensiunile rulmentului; - lungimea parghiei, Ip; - _lagimea parghiilor, by ; = grosimea parghiei, 8; - diametrul alezajului piuliyi-parghie, df (diametrul fusului), ‘Trebuie proiectate: - cupa (subansamblul ce preia greutatea autovehicului); - talpa (subansamblul ce se sprijina pe sol). 2) Proiectarea articulatiilor parghii-cupa si parghii-talpa Se aleg materialele elementelor ce aledtuiesc articulatiile. Notafii : grosimea tablei din care se confectioneaza talpa si cupa ; iametrul bolfului de legturd cupa-parghii si talpa-parghii ; dy.= diametrul exterior al bucsei pe care sunt montate parghiile. Ajustaje: = intre parghii si buese => cu stréngere ; = Intre bucse si bolfuri => cu joc. Se alege grosimea tablei (sau a peretelui piesei tumate) din care se confectioneaz’ cupa si talpa: 8, =8. Dacd mu verificd in calculele de rezistentA, se poate mari 6, pan’ la 8 mm. 3) Solicitarile elementelor a) Strivire intre cupa (talpa) si bol: Gy = Fen 2 2:8in(nin) A dy} Diametrul boltului, d, , se rotunjeste la prima valoare superioard intreaga. $0q => dy2.. 3.1.73) b) Verificare la strivire intre bolt si bucsa: = in zona cupei: Fo 2-sin (Guin) os i; 3.1.74) 8A dy (Bi 42-5) came 95ric auto eu pirghit a5 = (20+40) MPa ~ in zona tilpii: M/). Astfel apar misoari relative intre capul surubului principal 2 si piesa de reazem 1, respectiv intre surubul secundar 4 si piulita fix’ 5; = la cricul cu suruburi cu dublé actiune: prin aplicarea unei forte Fy asupra manivelei sistemului de actionare 3, atasat surubului secundar 4, acesta se va roti impreunA cu piulita surubului principal 2, cu care face corp comun, rezulténd 0 miscare de translajie pe verticali pentru surubul principal 2 si piesa de reazem J cu care este solidarizat. in acest fel apar miscari relative si momente de torsiune in cele doua cuple elicoidale: ~ CE,: M,; intre spirele filetelor surubului principal 2 si piulitei din surubul secundar 4; — CE yy: My intre spirele filetelor surubului secundar 4 si piulitei fixe 5. La aceste doua variante constructive de cricuri, sistemul de acfionare trebuie s& asigure un moment motor determinat cu relatia: My, = Fy Le G21) in care: F,,~ fora dezvoltatd la manivela (de utilizator), Z, — lungimea manivelei (cu valori recomsndate de proiectant). Pentru caleulul momentului motor se tine seama de momentele rezistente: — Ia cricul cu surub telescopic: My =My+ Muy G22) — la cricul cu dubla actiune: Mp =My +Muy (3.23) 3.2.2. Alegerea tipului de profil pentru filetele de miscare Pe baza analizei avantajelor si dezavantajelor realizate de cele trei tipuri constructive de filete pentru suruburile de migcare este recomandat filetul cu profil trapezoidal cu elementele geometrice definite in SR ISO 2904:1996 (figura 2.2). 104ric auto cu dowd suruburi de miscare $1 clichet 3.2.3, Proiectarea surubului principal 1) Alegerea materialului Deoarece surubul principal este solicitat la compresiune si functioneaz in conditii de mediu cu impuritafi (praf), se recomanda utilizarea urmAtoarelor materiale: ofe! carbon de uz general OL 37, OL 42, OL 50 sau ofel carbon de calitate OLC 45. Acestea au caracteristici mecanice corespunzitoare functionarii cuplei elicoidale, au prelucrabilitate bund si sunt ieftine (tabelul 1.21, respectiv tabelul 1.22). 2) Predimensionarea Deoarece lungimea surubului este mult mai mare decdt diametrul determinarea diametrului minim (interior) al filetului trapezoidal d, pentru surubul principal se face din conditia de stabilitate la flambaj cu un coeficient de siguranti admisibil c, adoptat (pentru gurub vertical). Metodica de predimensionare este descris in capitolul 2.1.4. Caleulul de dimensionare a asamblarilor filetate solicitate centric pentru b) Transmisii filetate cu alunecare intre spire cazul 2 (stabilitate la flambai). Lungimea efectiva a suruburilor in cazul cel mai defavorabil — cfnd realizeaza inaltimea maxima (vezi figura 3.2.1): 1 = Hoax ~ Ho G24) se determina in functie de relajiile care se pot scrie intre lungimea cursei si indltimile de ridicare realizate de ansamblul cricului, Cursa de lucru este definiti ca distanja intre cele dou’ pozitiiextreme ale ansamblului (coborat, ridicat) data de: H= Hoga — Hsin (3.2.5) Intre indltimile de ridicare se impun urmitoarele relafii: Hox = K +H 3.2.6) in care se alege (impune) valoarea pentru coeficientul K = 1,75... 1,8; Hin = Ho + HA B27 unde: HA = 50... 60mm. ‘Avand cursa de lucruH ca data inijiala, alegénd valorile pentru coeficientul KX si cota HA pentru montarea, pe surubul secundar, a elementelor care participa la actionarea sistemului de ridicare, se determina, in ordine inaltimile: G28) G29) Ho = Hyyin ~ HA (3.2.10) Lungimea de flambaj 1; este data de relatia (2.21), iar coeficientul dependent de modul de rezemare a surubului se alege pe baza schemei de functionare: — pentru cricul cu dublé acjiune: K =2 sau 0,5 (cazul I sau IV de rezemare ~ figura 2.8). 105Organe de masini 1 - fndrumar de proiectare Diametrul interior al filetului se caleuleazd cu relajia (2.22), iar valoarea determinaté se Totunjeste la 0 valoare superioard preliminard, notati ds; standardizaté corespunzatoan "pului de profil de filet adoptat pentru surubul prineipal: la filet trapezoidal din tabelul 2.3, Cu Naloarea standard preliminar& pentru diametrul interior al filetului se calculeazs coeficientul de sveltele A cu relatia (2.23) in vederea stabiliri’ domeniului de flambaj al ‘surubului principal. Functie de valoarea coeficientului 2, urmirind metodologia descrish in capitolul 2.1.4, Caleulul de dimensionare a asamblarilo filetate solicitate centric, se determind diomenul final 451_y din conditia stabilitai la flambaj pentru filetul surubului principal care se standarlizeeca Ja valoarea ds, cu respectarea contitiei dy 2 dsy_y. Din tabelul 2.3 se aleg si celelalte dimensiuni pentru filetul trapezoidal al surubului Principal si piuliel notate cu: dy, p1,d; = Dp;,Dy,Dyz. 3) Verificarea autofranarii La transmisiile surub-piulif& solicitate static, daca unghiul de inffigurare a elicei filetului este prea mare, existi posibilitatea desfacerii piulifei sub sarcind. De accea este necesara verificarea autofranArii piulifei pe filetul surubului, care const in stabilireg inegalitatii: QS p; (3.2.11) in care: cy ~ unghiul mediu de inclinare a spirei filetului surubului principal I, P) ~ unghiul aparent de frecare in filet. Cele doud unghiuri se determind cu relatiile: 0, = arctg—P!_ deg) (3.2.12) Redz respectiv: 1 = arcig| 7 [deg] (3.2.13) sos unde: 1, ~coeficientul de frecare uscaté intre sprelefiletului surubului si piulite, care se adopta cu valorifntre 047 . 0,15 cand cele dou elemente sunt din ofe, 6 - unghiul de inclinare inmre flancuri: 8 = 30? Ia filetul trapezoidal, Dac nu este verificaté conditia de autofténare (3.2.11) se propun miisuri pentru indeplinirea acesteia (micsorarea pasului filetului, cresterea dimensianilor filetului). 4) Stabilirea dimensiunilor surubului principal Forma constructiva se alege in fanctie de rolul pe caret! indeplineste surubul principal Geplasarea de translajie fata de surubul secundar) si elementele constructive ou cece Ssambleazi (piesa de reazem, surubul secundar), rezultind reprezentarea schematicd din figura 3.2.2 pentru varianta constructiva de crie cu surub cu dublé acne. 106Cric auto cu juruburi de miscare si clichet Alegerea dimensiunilor — se coreleaz cu dimensiunile rezultate din calcul (dy - diametrul exterior al filetului de miscare, J¢, - lungimea filetata, dimensiunile piesei de reazem siale surubului cu cep cilindric, respectiv stiftului utilizate pentru impiedicarea deplasatii axiale a acesteia faj3 de surubul principal) sau pe baza recomandarilor. | 7 Is fi b Fig. 3.2.2 ~ Surubul principal I pentru cric cu suruburl cu dubla actiune Diametrul capului surubului principal pentru fixarea piesei de reazem: dg=d;+ (2..5)mm [mm] Degajarea pentru iesirea filetului si raza de racordare pentru filetul de migcare cu profil trapezoidal se adopt din STAS 3508/5 functie de marimea pasului Ai=2-py [mm] respectiv r din ANEXA A 2. Elemente privind alegerea toleranjelor pentru filetul trapezoidal sunt indicate in SR ISO 2903 si cuprinse in ANEXA A 3. Celelalte dimensiuni se aleg dupa cum urmeaza: ~lungimea tronsonului cilindric de asamblare cu piesa de reazem: 1,=1,25-dg [mm] ~lungimea tronsonului de capt, respectiv pozitia giurii de fixare a stiftului cilindrie: y=B mm —diametrul gaurii transversale d, pentru fixarea piesei de reazem cu stift cilindric: d, =(0.15...0,25)-dg [mm] Valoarea calculata se rotunjeste la o valoare superioari standardizat’ a diametrului exterior d pentru un stift cilindric de fixare din STAS 1599 (tabelul 3.2.1) Formele constructive de stifturi cilindrice sunt reprezentate in figura 3.2.3. 107Organe de masini I~ indrumar de proiectare j | | j en) | | | | ! | Forma B Fig. 32.3 ~ Stiftcilindric ‘Tabelul 3.2.1 Dimensiuni pentru stifiur cilindrice, in mm a 23s] 3 4 3 6 z ome] aerz me] ion] Z 10 12 14 16 20 25, 30 35 40, 5 30 35 60 65 70, T 75 | 30 90 Observatit: = Lungimea filetului de miscare Isy se determina dupa proiectarea surubului secundar; pentru cricul cw dubla acttune: se caleuleazi cu relatia (3.2.29) in functie de Hy, inaljimea de ridicare realizath de surubul principal / si H py- lungimea (Iniljimea) piuliei surubului /, executatd in gurubul secundar 11 (cote stabilite pe baza pasului filetelor celor doua suruburi de miseare). * Toate dimensiunile calculate se rotunjesc la valori nominale standardizate in STAS 75 - 1990 (vezi tabetul 1.1). * Deoareve cursa realizata de surubul principal trebuie limitat, se prevede, din proiectare, o solujie de tmpiedicare 4 deplasirii acestuia pe vertcala care si nu determine iesirea completa din piulija surubului secundar (ex. fxarea lune saibe folosind un surub cu cap hexagonal cu filet metric pe central suprafeji frontale a capatului filetat). Dimensiunile filetului de fixare se aleg constructiv functie de mirimea diametrului exterior al surubului principal J astfel: —diametrul filetului: d,, = M 6; M 8; M10; ~lungimea giurii: 1, = 15... 20 mm; —lungimea filetului: ) = 10... 15 mm. Pentru fixarea limitatorului de curs a surubului principal se utilizeazé un surub cu cap hexagonal filetat piiné sub cap si dimensiunile conform SR ISO 4017 (tabelul 3.2.2). 108Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet 5) Verificarea filetului la solicitare compusa (vezi metodologia din cap. 2.1.3) Surubul principal fiind solicitat la compresiune si torsiune, se face verificarea la solicitare compusi pe baza calculului coeficientului de siguranta cu relatia: R cp = —Clim_ = "702 _ > 6, (3.2.14) Se maxt Fechmax! unde: Rpo2~ limita de curgere a materialului surubului principal, Ojchmaxr ~ tensiunea echivalenté maxima care solicita surubul principal, calculata cu relatia: Gechmax! = VTemext +3*Tmax) (MPa 6.2115) Tensiunea maxima de compresiune este: F Acmsin Tensiunea maxima de torsiune se determina in functie de momentul de torsiune M,; care solicité portiunea filetat’ a surubul principal cu relatia: [MPa] (3.2.16) Seomaxt = Trmaxct = [MPa] G.2.17) {in care: M,y ~ momentul de torsiune care solicita partea filetata a surubului principal pentru cricul cu dubla actiune se determina prin calcul cu relayia: d My =F Sh tg (Cy + P's) (N-mm] 3.2.18) si modulul de rezistenta polar al sectiunii minime a surubului principal: 2 Womint =~ ot {mm’] (3.2.19) Coeficientul de siguranja admisibil la compresiune recomandat are valori c, = 1,5... 2. Surubul principal rezistd la solicitarea compusi dac& este indeplinita inegalitatea (3.2.14). in caz contrar, se propun solufii care si ducd la respectarea condifiei (exemplu: schimbarea materialului, modificarea dimensiunilor surubului). 109—________Smne de masint 1—Incrumarde proieetare 00 3.2.4. Proiectarea piesei de reazem_ La cricul cu suruburi cu dubla actiune sarcina de ridicat se sprijina pe ansamblul format din cele dou cuple elicoidale de miscare prin intermediul unei piese de reazem care se fixeazi solidar cu gurubul principal. 1) Alegerea materialului Piesa de reazem nu impune conditii deosebite de material, deoarece solcitirile care apar sunt de compresiune gi torsiune, iar forma interioard trebuie prelucrata dupa dimensiunile capului surubului principal. Se recomanda utilizarea unui ofel turnat OT 40 ... OT 60 din tabelul 1.23, fonté cenusie din tabelul 1.25 sau ofel carbon de uz general — OL 50, OL 60 din tabelul 1.21. 2) Stabilirea dimensiunilor Forma constructivd reiese din figura 3.2.4 pentru cricul cu surub cu dubla actiune. Fig. 3.2.4~ Piesa de reazem la cricul cu dubla actiune: a forma constructiva, b~ distribusia tensiunilor in asamblarea prin stiftcllindric Dimensiunile piesei de reazem se aleg constructiv, astfel: = diametrul interior: dg = d;+ (2. 5)mm (de la proiectarea surubului principal) {in care: d; - diametrul nominal al filetului gurubului J; ~diametrul exterior Dg =dg+ (10. 15)mm sau Dg =(,4.» 1,6)-dp3 110F ~- diametrul gaurii pentru fixarea stiftului: d, =(0,15...0,25)-dg_ (de la proiectarea surubului principal); = indlfimea pentru gaura surubului, respectiv stiftului: fe « Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet 6) mm; ~ adéncimea alezajului pentru asamblarea cu surubul principal: hy ah, +1, + ( 2mm ~ indlfimea partii tronconice: Jy = hy + (Som 10) mm. ~ indifimea suprafetei randalinate: hy = 1... 2mm. ~ indiimea totald a piesei de reazem: h= hy + hy. 3) Alegerea asamblarii cu surubul principal | L bE j | | La cricul cu dubli actiune piesa de reazem este fixat printr-un stift cilindric pe capul surubului principal. Alegerea stiftului de fixare se face din STAS 1599 (tabelul 3.2.1) in functie de valoarea calculata pentru diametrul d, adoptati la dimensiunile piesei de reazem. Materialul stiftului se recomanda: OL 50, OL 60 (tabelul 1.21) sau OLC 45 (tabelul 1.22). Verificarea stifiului de fixare este necesari datoriti pozitiei de montare a stiftului pentru solidarizarea piesei de reazem pe surubul principal, stiftul fiind solicitat la forfecare si strivire in sectiunea transversal’ a asamblarii (figura 3.2.4 b). Verificarea const in determinarea coeficientului de siguranf4 sau a tensiunilor efective si compararea cu valorile admisibile pentru fiecare tip de solicitare. Tensiunea efectiva de forfecare apare in doua sectiuni periculoase (in dreptul diametrului de asamblare dg) si este data de relatia: F, 6 theft (3.2.20) & Af Solicitarea de strivire se manifesta int ~ suprafafa stftului si arbore (surubul principal) — tensiunea fiind: 6-My oy = 3.2.21 are ¢ ) ~ suprafata stiftului si piesa de reazem, tensiunea dati de: (3.2.22) Conditia de verificat la strivire este O,,z SOzs, cu valoarea admisibilé recomandata = 100... 120 MPa. in cazul nerespectarii inegalitatii se propun solufii pentru verificarea relatiei (ex.: modificarea diametrului stiftului sau diametrelor pieselor asamblate).. MmOrgane de masini 1-indrumar de proiectare 4) Verificarea surubului principal in zona asamblirii Deoarece capul surubului principal are previzutd o gaurd pentru montarea transversala a stiftuluicilindrie cu care se fixeaza piesa de reazem, se face 0 verificare la solicitarea compusd de compresiune si torsiune a acestuia in sectiunea slabita, Tensiunea echivalentaé maccima se determina cu relatia: Gechmax ls = Vzmacie +3: Trax G.2.23) in care tensiunea de compresiune a capului surubului principal este: Somax ts = ag Fo (3.2.24) dR wd Ch ds dp iar tensiunea de torsiune: emacs =o Mut 6.228) x-d3{ 1-4 alt 3 Conditia de verificat este ca tensiunea Oschmaxis SOge; unde Oy: tensiunea admisibilé Ja compresiund, in caz contrar, se propun solu care si conduct la indeplinirea inegalitatii, 3.2.5, Proiectarea surubului secundar 1) Alegerea materialului Pentru realizarea surubului secundar se recomanda aceleasi materiale ca si in cazul Surubului principal OL 37, OL 50 sau OLC 35, OLC 45 din tabelul 1.21, respectiv tabelul 1.22. 2) Stabilirea dimensiunilor pentru surubul secundar Forma constructivd a surubului secundar rezulté din figura 3.2.5, iar dimensiunile se caleuleazi sau se adopt constructiv, dup’ cum urmeazii: ~ mundirul de spire ale piuljei surubului principal z; ~ se determin’ din conditia de rezistent& la Strivire a peliculei de lubrifiant (figura 2.7) cu relatia (2.9) pentru 2 = z, si tensiunea admisibilé Ja strivire Og, = Ox) cu valori recomandate intre 7... 13 (15) MPa pentru contactul ofeVotel (la alte materiale pentru piulifi se alege din tabelul 3.2.4), Valoarea calculatd pentru 2, se adopt {intreaga, mai mare decét cea calculat, in intervalul 6... 10 (13) spire; bu fin bel bom AA Fig. 3.2.5 - Surubul secundar II pentru cricul eu dowd suruburi 112Cric auto cu doud suruburi de miscare si clichet ~ indltimea (Iungimea) piulifei este dati de: Hpy = 25 °Py [mm] (3.2.26) ou: p; ~ pasul filetului surubului principal. - diametrul corpului pentru fixarea suportului de clichet: yyy =15-dy [mm] eu: d; ~ diametrul exterior standardizat al filetului surubului principal. ~ deschiderea hexagonului pentru montarea rotii de clichet: S=dgy+ Qu 4mm -latura hexagonului po "SB -diametrul gulerului de sprijin pentru roata de clichet: dg =2-Iy + (8. 10)mm [mm] - diametrul alezajului pentru trecerea surubului principal: Dp = Day + (4 6) mm = diametrul interior minim necesar al filetului se calculeaza cu relatia: yyy 2 Dy + (10. 12) mm care se rotunjeste la o valoare superioar’ din SR ISO 2904 pentru profil trapezoidal cu pas normal si se aleg dimensiunile filetului surubului secundar: yy, pr,do = Doy+Day1Dyy din tabelul 2.3. Lungimile filetelor de miscare se stabilesc avand in vedere urmatoarele observafii a) La varianta de cric cu surub telescopic deoarece intreaga cursi de ridicare H este realizat de surubul secundar /, lungimea filetata a acestuia se calculeazA cu relatia: Is = Hy +H py = H+ Ap 6.2.27) {n care: Hp; ~ indlyimea piulitei fixe. Lungimea filetata a surubului principal (surub de reglaj) Is; se alege constructiv, cét permite lungimea surubului secundar. b) La varianta de cric cu suruburi cu dublit acfiune cursa de ridicare H este realizata prin participarea ambelor suruburi (principal J si secundar 17) si sunt posibile dowd solufii constructive pentru realizarea celor dou filete: ~fileie cu acelasi sens de inclinare a spirelor (Areapta sau sténga): la rotirea surubului JJ pentru ridicarea sarcinii F surubul J coboara, astfel ca la o rotatie completa se objine o deplasare de translatie egala cu diferenja pasilor filetelor (py p;). Realizarea inalsimii de ridicare impuse H necesita un numar foarte mare de rotafii ale surubului secundar, deci o lungime mai mare a filetului acestuia (timpul necesar ridicarii este mai mare); - filete cu sensuri de inclinare diferite (unul stinga, celalalt dreapta) cénd la 0 rotatie completa a surubului secundar // in sensul ridicarii sarcinii exterioare surubul principal J se va 113Organe de masini 1 - indrumar de proiectare deplasa in acelasi sens la rotirea piulitei din surubul secundar. Astfel la 0 rotafie completa se realizeazi o deplasare de translafie egala cu suma pasilor filetelor (p, + py), iar inaltimea de ridicare H se obfine cu un numér mai mic de rotajii ale surubului secundar, lungimea filetata a acestuia fiind mai mica (ridicarea este mai rapida) Dac se noteazi: H — ~inaltimea de ridicare (cursa de lueru); H, — ~indltimea (cursa) realizat de surubul principal J; Hy ~indlyimea (cursa) realizata de surubul secundar IJ; Py ~pasul filetului surubului principal; Py ~pasul filetului surubului secundar; 1; ~lungimea filetatd a surubului care participa la ridicare; 1, —lungimea filetatd a surubului J care participa la ridicare; Hp, ~lungimea ({niljimea) piulitei surubului J; H py ~lungimea (inilimea) piulitei fixe a surubului JT se poate scrie conditia: \ SB 3.2.28) In Pn din care se stabilesc lungimile filetate ale celor dows suruburi de miscare: ly =H, +Hpy (3.2.29) Joy = Hy +H py 6.230) Tinénd seama c& la o rotatie complet a surubului secundar realizaté cu ajutorul sistemului de actionare cu maniveli, fiecare surub se deplaseaz cu céte un pas al filetului (p, respectiv pj;), iar pentru ansamblu se objine o deplasare egalé cu p, + py ridicarea fiind realizatd pe distanjele H respectiv Hy, iar ansamblul la indltimea H rezulta urmAtoarele relafii de calcul : Hy, =H-—2L 3.231) Prt Pu Hy = H.-P (3.2.32) Prt Py de unde se deduce ca: H=H,+Hy 3.2.33) Indiltimea piulijei surubului secundar H py, din relagia (3.2.30) se determina la proiectarea piulijei fixe cu relaia (3.2.44). Degajarea pentru iesirea filetului: An =2- Py [mm] Lungimea umarului de sprijin: Js = Su 6mm Lungimea tronsonului pentru montarea rofii de clichet bac. se adoptd la proiectarea rojii de clichet (cap. 3.2.9). 14ric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet Lungimea tronsonului pentru montarea suportului de clichet b, se adopta la proiectarea suportului pe care se fixeaz4 clichetul vertical, Lungimea tronsonului pentru asigurarea sistemului de actionare Ig se alege constructiv in functie de solufia adoptata pentru rejinerea axiald a pieselor montate pe surubul secundar. Se propune utilizarea un inel elastic de siguranfa reprezentat in figura 3.2.6 care se alege din STAS 5848/2 (tabelul 3.2.3) functie de diametrul de asamblare pe surubul secundar d = dj stabilind dimensiunile canalului: diametrul interior dj, ljimea m, sau m, si lungimea tronsonului de capat 7. Astfel, in functie de forma constructiva a canalului, rezulta: I, =m, +n. Tabelul 32.3 Dimensiunileinelelor de siguranja excentrice pentru arbor, in mm Tnelul de siguranil— ‘Canalul din arbore Forfa a | T d; ™ mn) axial 4; a 6 g 4s 4 abateri | min | min | _KN eee se, Pees To Tie 9 84 33 17 * 16,4 86 ~~ 0,06 0,6 135 10 93 33, 18 1,5 17,6 9.6. (ho) 130 12 u 33 18 1 19,6 15 1,2 0,75, 225, 14 12,9 3,5 2,1 17 22 13,4 Oo 09 315 15 13,8 3,6 2.2 , 23,2, 143 | -0,11 11 390 16. 14,7 3,7 22 24,4 15,2 (all) 1,2 480 18 16,5 3,9 24 26,8 17 675 20 18,5 4 2.6 29 19 0 1s 755 ai_| 195 ar | 27 302 | 20 | -0,13 15 [790 wm [ 205 [42 | 28] 12 314 | 21 | chit) | 14 335 24 22,2 44 3 2 33,3 22,9 990 25 23,2 44 3 34,8 23.9 0 17 1040 26 | 242 [45 | 3,1 36 | 21,9 | -021 1080 28 25,9 47 3,2 38,4 26,6 (hi2) 21 1170 30_ | 279 [335 41 [ 246 | 71590 32 295 | 52 | 36) 1,5 43,4_[_ 3053 7a rere | 2060 34 31,5 54 38 45,8 32,3 ” 2170 35 | 22 | 535 | 39 472 | 33 2620 36. 33,2 5,6 4 48,2 34 0 3 2700 38 | 352 | 58 | 42 30,6 | 36] _ 26 2850 [365 [6 [44 | yg Somesisalia le 3730 a2 [385 | 65 | 4s | | 36] 3945 ag [2920 AS 41,5 6,7 47 25 59,4 42,5 es 4210 ae | 44569] 3 5 ee [435 [4510] 50 45,8 6.9 SL 64.8 47 5550. 52 47,8 7 52 67, 49 5830, 35_[ 308 | 72 | 54 704_[— 32 | 4 6170 36 | 51.8 | 73 | 55 2 71,6 | 53] 935 | 23 | 43 [6270 58 53,8 73 5,6 73,6. 55 (ni2) 6520 60. 55,8 74 58 75,8 57 6760 63 57,8 75 6 78 58 6790. usOrgone de masini 1~ Indrumar de proietare a a Fig, 3.2.6 — Inele de siguranta excentrice pentru arbori si canalele de montare: @),b),c)inel in stare liberd,d) inel in stare largitd,e) canal 3) Verificarea conditiei de autofranare Se efectueaza similar ca la surubul principal cu relatia: Oy SP'y (3.2.34) unde: a7 ~ unghiul de infisurare a spirei filetului surubului secundar dat de relatia: ot = arctg| —P2 [deg] (3.2.35) B-day sip’: unghiul aparent de frecare intre spirele surubului secundar si piulifei fixe, calculat cu: Pn =arcte| aa [deg] 3.2.36) cos 2 Pentru coeficientul de frecare fy se aleg valori in functie de materialul piulitei fixe (tabelul 3.2.4). in cazul neverificarii conditiei se propun solufii pentru respectarea acesteia. 116Te Cric auto cu doud suruburi de migcare si clichet 4) Verificarea la solicitare compusa Surubul secundar este solicitat la compresiune de sarcina axiali F si la torsiune de momentul de frecare din filet M,y; relafia de verificare, folosind coeficientul de siguranta, find de forma: R se, 3.2.37) Tensiunea maxima echivalentd se determina cu relajia bazat pe ipoteza energeticd de rupere a materialului surubului secundar: VOR +3*Toaxtt [MPa] (3.2.38) fn care: tensiunea efectivei maxima de compresiune este: Fo 4k Apin 1 -(d3y - De echemax [MPa] (3.2.39) Semaxil sitensiunea efectivt maxima de torsiune se determina cu relatia: Mut Temax it = [MPa] (3.2.40) Worniait in care: momentul de frecare din filetul surubului secundar este dat de: d; Mar =F St tg(@an+p'n) (Nm) 6241) iar modulul de rezisten{a polar al sectiunii inelare minime se calculeaza cu relatia: (as, -D8) W, z Min ~ Po [mm'] (3.2.42) mint = V6. dey 5) Determinarea randamentului Un indicator important in functionarea sistemelor de ridicare cu suruburi de migcare cu frecare de alunecare intre spire este randamentul. Relatia de calcul diferd in functie de solusia constructiva adoptat’, astfel pentru cricul cu suruburi cu dubla acfiune: ne doy -tg0py + dry 1802p) (3.2.43) iy tg (Otay + p'1)* day “18 (eau +P cu dimensiunile d/,d2,, adoptate si unghiurile 02) ,0:217,07,P 71 calculate anterior. 3.2.6. Proiectarea piulitei fixe 1) Alegerea materialului {in functie de condifiile constructiv-functionale impuse diferitelor variante de sisteme de ridicare cu surub de migcare, pentru piulita fixi se pot utiliza urmatoarele categorii de materiale: ~ ofeluri laminate de uz general pentru constructit: OL 37, OL 42, OL 50 (tabelul 2.21); uy= indrumar de proiectare Organe de mas ~ ofeluri carbon de calitate: OLC 45 (tabelul 2.22); = fonta cenusie: F. 200 (tabelul 2.25) ~ bronz cu staniu: CuSn 10, CuSn 11 (tabelul 2.26). 2) Stabilirea dimensiunilor piulitei fixe Se alege ca formd constructive 0 piulita cu guler de rezemare faj% de suportul care susfine ansamblul de ridicare a sarcinii exterioare, cu reprezentarea din figura 3.2.7. Fig. 3.2.7 ~ Piulita isd pentru cricul cu dowd suruburi Dimensiunile piuligei fixe se stabilesc pornind de la dimensiunile filetului interior, astfel: —numérul de spire zy : se determin’ din conditia de rezistenfa la strivire a peliculei de lubrifiant dintre spire (figura 2.7), similar ca la surubul principal, cu relafia (2.9) in cate z= zy, iar tensiunea admisibilé de strivire Og, =C.g,_1 Se adopt din tabelul 3.2.4 functie de materialele pieselor aflate in contact (surubul secundar si piulita fixa). Tabelul 3.2.4 ~ Valorile pentru coeficiens de frecare si tensiuni admisibile de stivire inte suprafeye ae ] Coeficientul de freeare Tensiunea admisibila de strivire ee Hn Sas_u_{MPs} Ofel — ofel 0,1... O15, 7.13 Opel - font 0,12... O15 5.6 Opel —bronz 0,08 01 To... 15 I Valoarea rezultat din calcul pentru zy se rotunjeste la un num&r intreg mai mare din intervalul 6 ~ 10 spire. Dac& 2,7 rezultd din calcul mai mare ca 10, se recalculeaz numarul de spire prin schimbarea materialului piuliei. 18Cric auto cu de de miscare si clichet — indilfimea (Iungimea) piulitei Hey =2n- Py [mm] (3.2.44) Celelalte dimensiuni care defines geometria piulifei se adopt constructiv dup’ cum urmeazii —diametrul exterior al corpului: D, = Day + (15m 20) mm — [mm] —diametrul exterior al gulerului Dg =D_+ (16. 20)mm [mm] ~ indlfimea gulerului hig = 8. 12mm Alegerea stiftului filetat de fixare a piulifei in suport (corp) se recomanda: ~diametrul exterior: dy = MS, M6 sau M8 ~ forma constructiva (cu autoblocare): stift filetat cu crestitturd, cu cep cilindric STAS 10422 este reprezentat in figura 3.2.8 iar dimensiunile sunt indicate in tabelele 3.2.5 si 3.2.6. & di 4 c Fig, 3.2.8 — $0ififlletat cu crestaturd, cu cep cilindrie Tabelul 3.2.5 Dimensiuni pentru stiftur iletate cu crestéturd, cu cep cilindric, in mm Filet d 7 7 @ de e MS: 16 08 12 35 3 MG. 1 15 45 . MB: iz 18 6 3 M10 16 22 7 35 Tabelul 3.2.6 Lungimi pentru stifti fleate cu crestaturd, cu cep eilindric, tn mm 119Organe de masini 1 - indrumar de proiectare 3) Verificarea piulifei La piulita fixa, datorita formei constructive si modului de fixare fafi de suport, se efectueaz urmatoarele verificéri: spira filetului, corpul piulitei si stiftul filetat, 9) Verificarea spirei filetului se face conform schemei de solicitare reprezentata in figura 2.6, iar calculul de verificare se efectueaza la: ~ solicitarea de incovoiere din sectiunea J-J determina tensiunea de incovoiere in spird ealculata cu relajia (2.7) in care: Dy = Day, d3=doyz, g = gy ~ grosimea spirei la bazd (pentru filetul ‘wapezoidal dati de relatia: gy = 0,634-p,z), iar tensiunea admisibilé la incovoiere Oia urmitoarele valori: 60... 80 MPa ~ piulita din ofel, 40... 45 MPa - piulita din fonta sau bronz; ~ solicitarea de forfecare din sectiunea H-IT determin& tensiunea de forfecare in spird calculata cu relatia (2.8) in care Zq/— tensiunea admisibila la forfecare are valori functie de material: 50... 65 MPa — piulita din ofel; 30... 35 MPa ~ piulita din font sau bronz, >) Verificarea corpului piulitei consta in verificarea la: ~ solicitarea de strivire a gulerului de reazem (figura 3.2.9): 4aF = S05 MPs 3.2.45) on 5p =p}? [Pa] 6.245) Cu: Og, tensiunea admisibild la strivire adoptat cu valoarea de 60 MPa; ~ solicitarea de forfecare a gulerului de reazem (figura 3.2.8) —in sectiunea I-I: (3.2.46) 30. 35 MPa ~ pentru fonti sau bronz; ~ solicitarea compusii (compresiune, torsiune) determina tensiunea efectiva de compresiune a corpului piulife’ o._p=—5 [MPa] 3.2.47) RADE ~ Diy, ed si tensiunea efectiva de torsiune a piulifei: My _ 16-D.-Myy Ups = [MPa] (3.2.48) Wynne m-(DE — Diy cu ajutorul carora se calculeaza tensiunea echivalent’ maxima din piulita: Gech_p = \O2_p+3-t? p Soy [MPa] (3.2.49) 120Cric auto cu doud suruburi de miscare si clichet Tensiunea admisibild de tractiune Gg, este recomandat functie de materialul piulitei: 60. 80 MPa ~ pentru ofel; 40... 45 MPa — pentru font sau bronz. Fig. 3.2.9 Verificarea gulerului piulijet Fig. 3.2.10 - Verificarea stiftului filetat ©) Verificarea stiftului filetat Asamblarea piulifei in suportul cricului este reprezentata in figura 3.2.10, iar verificarea se efectueaza functie de momentul care solicita stiftul: M,=Mu ~My 3.2.50) cu: M,~ momentul de frecare pe suprafaja de sprijin a gulerului piulitei fixe fafi de suport dat de relagia: 3 _ p? 1 D} -D; ely Fee ga 2 pe 3 Di-D? 1~ coeficientul de frecare pe suprafaja de reazem a piulifei in suport; se adopt: 0,15... 0,2 - oeVorel; 0,12. 0,15. - ofeV/fonta, fonta/fonta, bronz/fonta. Nom] 251) in care: Observatie: Deoarece valoarea calculatA pentru M,, este foarte mic sau negativi, nu este necesar’ verificarea stiftului filetat (cele dows momente actioneazA in acelasi sens si nu determind forfecarea stiftului de fixare), 3.2.7. Proiectarea suportului Suportul este piesa care sustine intreaga constructie a cricului, avénd montata piulita fix prin diferite soluyii tehnice de fixare (cu suruburi, eu stift filetat, prin presare, etc.) 1) Alegerea materialului Analizind forma constructiva stabilitA in figura 3.2.11, suportul poate fi realizat prin tumare din ofel OT 45 (tabelul 1.23) sau fontd Fe 200 (tabelul 1.25). 121Organe de masini 1 - Indrumar de proiectare in cazul cénd cricul este produs in serie mic& sau individuala se Poate recurge la o constructie sudata din ofel OL 37. Fig. 32.11 ~ Suportul ericulul 2) Stabilirea dimensiunilor suportului Dimensionarea suportului se realizeazi pe baz’ de recomandari si constructii aseminiitoare, verificdnd unde este cazul: ~dimensiunile : Dg,D,,hg,H py ~ sunt cele de la piulita fixa; = diametrul interior : Ds, =De+ (Sm 10)mm — [mm] 3.2.52) ~ unghiul conicitafi: 1S? ~ grosimea peretelui ~ se alege in functie de material si gabaritul maxim, astfel: g=4mm — ~pentru fontit si Hy $250 mm; g=Smm — ~ pentru font si 250< Hy $500 mm; g=7mm — ~pentru ofel si Hy <250 mm; g=8mm — - pentru ofel si 250< Hy $500 mm; 122Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet - grosimea talpii: 1 =10.. 12mm - indiltimea péirtii tronconice : H,=Hy + (30..50)mm [mm] (3.2.53) = indlfimea parfii cilindrice : H.=Hpy —hg+ (0 10)mm [mm] 3.2.54) ~ inalyimea totala : Hs =H,+H, [mm] (3.2.38) - diametrul interior la baza suportului: Dy, = Ds; +2+H, -tgy [mm] 3.2.56) - diametrul exterior la baza suportului: Dye = Dy, + (30 50) mm. 257) ~razele de racordare : r=05-g si =0,25-g [mm] ~ pozitia stiftuluifiletat se alege (de exemplu la mijlocul portiunii cilindrice): H, hg ae [mm] Toate valorile obtinute pentru cote se rotunjesc conform STAS 75 — 1990 Dimensiuni nominale (tabelul 1.1), iar razele de racordare dup’ STAS 406 Raze normale de racordare (ANEXAA 5). 3) Verificarea suportului Se realizeaz doua verificari in sectiunile periculoase (vezi figura 3.2.11): - la compresiune in sectiunea I-I: tensiunea de compresiune a suportului: 4-F os = 5G [MPa] (3.2.58) (02 -D& ~ la strivire a suprafetei de sprijin a suportului se face prin calculul tensiunii de strivire: 4eF Os = Sg [MPa] (3.2.59) Sn (DR - D3, fn care: Gq, tensiunea admisibila de strivire se alege in fumcjie de natura solului pe care se sprijind suportul cricului, astfel: 2,5. 25MPa — -beton; 40..100MPa ~ granit; 2,5..6 MPa — ~zidaie; 4,75 ,SMPa ~ sol argilos. 123Organe de masini 1 - indrumar de proiectare 3.2.8. Proiectarea sistemului de actionare Dintre cele dou’ constructii diferite de sisteme de acfionare: cw clichet orizontal (utilizat la toate tipurile constructive de cricuri) si cu clichet vertical (se poate atasa la sistemele de idicare mai putin cricul cu surub si parghii datorité pozitiei acestuia in plan vertical) se va adopta a doua solutie pentru cricurile care lucreaza in domenii de sarcini ridicate (telescopice, cu dublé actiune, cu piulifd rotitoare, prese) Deoarece sistemul de actionare este alcituit din mai multe elemente constructive, proiectarea acestora se va face in etape diferite. 1) Stabilirea formei constructive Subansamblul de acfionare cu clichet vertical a cricului este reprezentat in figura 3.2.12, Ea 7 Fig. 32.12 Subansamblul de actionare cu clichet vertical Elementele constructive ale sistemului de actionare (montat pe surubul secundar) cu clichet vertical sunt: / — roatd de clichet, 2 ~ suport de clichet, 3 — inel de sigurant, 4 — bolt de montaj, 5~ clichet, 6 — prelungitor manivela. 124eee Cric auto cu doud suruburi de miscare si clichet 2) Dimensionarea manivelei Pentru actionarea manuala a sistemului mecanic de ridicare cu dou suruburi (telescopic, cu dubla actiuine) se calculeaza /ungimea manivelei cu relatia: L=L,+ly (mm) (3.2.60) in care: L,— lungimea de calcul stabilita in functie de numarul de muncitori care contribuie la ridicarea sarcinii exterioare n=1 ... 2 si un coeficient de nesimultaneitate a actiunii acestora K, = pentrun=1 sau K, =0,8 pentru n = 2: M, K,-n- Fy, cu: Fy,~ forja dezvoltata de un muncitor pentru actionarea levierului (se recomanda valori intre 150» 350 N), My— momentul de incovoiere total, egal cu momentul de torsiune necesar [mm] (3.2.61) ridicdrii sarcinii axiale se calculeazA pentru fiecare din variantele constructive cu relati = la cricul telescopic: My =M,=Ms +My [N: mm] (3.2.62) =lncricul cu dublé actiune: My =M,=My +My [N: mm] (3.2.63) Lungimea Zp reprezint4 lungimea suplimentara pentru prinderea cu mina a manivelei sau levierului (se adopta constructiv): 1g = 50mm pentru n= 1; Lg = 100 mmpentru n= 2. Dupa valoarea rezultat’ sunt posibile doua solujii constructive pentru manivela de acjionare: LS 250... 320mm manivela are lungimea L, = L L> 250... 320mm se prevede un levier (prelungitor). Lungimea prelungitorului se determina prin calcul: Ly =L~Ly» +! {mm} 3.2.64) in care: Ly = (0,3...0,4)-L—lungimea manivelei si / = 50... 80 mm — lungimea de ghidare a prelungitorului. Diametrul manivelei (diametrul interior al prelungitorului, dacd este cazul) — se determind din conditia de rezistent la incovoiere fad de secjiunea A-A cu relatia: [mm] 3.2.65) R-Oai in care: Oj tensiunea admisibild la incovoiere ia valori 100... 120 MPa. Pentru diametrul manivelei se alege o valoare intreagi mai mare decat cea calculat Diametrul exterior al prelungitorului se apreciaz3 cu relatia: dp =n +2-Z, (3.2.66) unde: g,~ grosimea peretelui prelungitorului (sub forma de feava). Valoarea calculata pentru d, se rotunjeste superior la prima valoare din sirul de diametre exterioare dupa STAS 530/1 — Tevi din ofel fard suduré, trase sau laminate la rece (tabelul 3.2.7). 125Organe de masini 1 - indrumar de proiectare Tabelul 3.2.7 Dimensiumi pentru jevi din ofel fara sudurd, trase sau laminate la rece Diametrul (Grosimea peretelui g., mm exterior,mm [7 is 2 5 3 35 10 2 14 15 16 18 20 22 28 28. 30. 32 38 38 40 v 3.2.9, Proiectarea rofii de clichet 1) Alegerea materialului {n literatura de specialitate, pentru constructia rofilor de clichet se recomanda ofel carbon de uz general OL 50, OL 60 (tabelul 1.21), ofel carbon de calitate OLC 45 (tabelul 1.22) sau ofel aliat 40 Cr 10 (tabetul 2.24). 2) Stabilirea formei si dimensiunilor rofii de clichet Forma constructiva pentru roata de clichet este dati din figura 3.2.13. Fig. 3.2.13 - Roata de clichet: a~ vedere de sus cu incdrcare, b-sectiune 126Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet Dimensiunile se aleg dup’ cum urmeazi: — deschiderea locasului hexagonal: S - de la surubul secundar; — unghiul de rotire: Py = 30" ; 36" ; 45°; — numarul de dinti: Z=360/ 9 (.2.67) = pasul danturii: se calculeazi din conditia de rezistenta la incovoiere a dintelui rofii de clichet cu tensiunea de incovoiere determinati cu relatia (3.2.77). Pentru calcul se consider dintele, cu forma paralelipipedica, solicitat cu o forté F; (cu care acfioneaza clichetul pentru crearea momentului M, de ridicare a sarcinii axiale) aplicata pe suprafaja laterala a dintelui la jumatatea indlyimii acestuia, ca in figura 3.2.13 a, M, 2479-3 (3.2.68) Z-W-Oa_RC unde: y este coeficientul de latime a dintelui cu valori recomandate intre 1,5..3 $i Rp02_RC a Oai_rc =—--="— este rezistenja admisibila la incovoiere calculaté cu un coeficient de = e siguranta c= 5..6. — modulul danturii se determind in functie de pas: EY (3.2.69) x iar valoarea calculata se rotunjeste la prima valoare superioard din sirul modulelor STAS 822-82 pentru danturi normale din tabelul 3.2.1. Tabelul 3.2.8 Valorile modululut danturit Serie uzuala Ty 1.25; 15,2; 25: 3; 43 55 6: ‘Seria mai pufin wilt | 1,125; 1,375; 1,755 2,25; 2,753 333 4555, 100 — inalfimea dintelui: h=m [mm] (3.2.70) - a=13-m [mm] @.2.71) - [mm] G.2.72) = diametrul medi al danturit [mm] 2.73) — diametrul exterior al danturii: Dm_ac *h (mm (3.2.74) — diametrul interior al danturi: =Dm_ec ~h {mm} (3.2.75) Observati: 1. Pentru fincjionarea corecté a sistemului de actionare este necesar ca: D;_gc >a (clichetul s& poatt impinge fiecare dinte al rofii de clichet fird s& atinga filetul surubului secundar care efectueazi miscarea de rotatie pentru deplasarea sistemului pe vertical). 2. Dack: Dj_gc Sy se adopta un alt modul m cu valoare mai mare, recalculind elementele geometrice ale danturi cu relagile (3.2.70) .. (3.2.75). 127Organe de masini 1 ~ fndrumar de proiectare Pentru dimensionarea corecta se poate considera: Dire wildy sam Dy gc =2-Iy + (S..10) mm = litimea rojii de clichet bac = b+ ( 3.2.76) 3) Verificarea rofii de clichet Deoarece roata de clichet a fost dimensionaté constructiv pe baza recomandarilor, sunt necesare urmitoarele verificdiri: 4) Verificarea dintelui se realizeaza la urmatoarele solicitdri: 1. 1a incovoiere — tensiunea efectiva de incovoiere a dintelui se determina considerand dintele ca o grinda cu profil paralelipipedic incastratd la un capat si libera la celalalt solicitata de © for{a aplicata la jumatatea indltimii dintelui, ca in figura 3.2.14 a: 2.77) \ (3.2.78) Fig. 3.2.14 — Scheme de calcul pentru roata de clichet: @ Ia incovoiere, b- pe contur poligonal (hexagon) Conditia care trebuie indeplinita este: 1_RC $Fa1_pc+ CU Oai_pc [MPa] adoptat la dimensionarea danturi roti de clichet. 2. la forfecare — tensiunea efectiva de forfecare este: A_Ai GE Fg Stake (3.2.79) Pentru tensiunea admisibila la forfecare se recomanda valori tay _gc = 80. 100 MPa. 3. Ia contact — sarcina de contact (strivire) cu clichetul se calculeaza cu relafia: F Os_ne = 5G Sa_Re (3.2.80) isibild de strivire se consider’: Gg, pc =100... 120 [MPa]. 18Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet ) Verificarea asamblarii pe contur hexagonal Schema de calcul datd in figura 3.2.14 b permite determinarea tensiunii de strivire pe conturul hexagonal intre roata de clichet si surubul secundar cu relatia: (3.2.81) cu: |} —latura hexagonului, calculata la dimensionarea surubului secundar; bac — lagimea rofii de clichet, a:_y ~ tensiunea admisibila la strivire pe contur hexagonal intre roata de clichet si surubul secundar calculaté in functie de limita de curgere a materialului mai slab din imbinare: Ges_ =08-Ryo2 [MPa]. 3.2.10. Proiectarea asamblirii clichetului 1) Alegerea solugiei constructive Pentru asamblarea clichetului pe suportul de clichet (cu care se realizeaz actionarea manual de la manivela) se propune o solufie constructiva, prezentata in figura 3.2.12, cu bolf de montaj cu capitul filetat. 2) Stabilirea dimensiunilor elementelor de asamblare Bolul de montaj este reprezentat in figura 3.2.15. Material: pentru realizarea boljului se recomandi OL $0, OL 60 sau OLC 45 (tabelul 1.21, respectiv tabelul 1.22). Fig. 32.15 - Bolt de montaj Dimensiunile bolfului: ~diametrul dg: se stabileste din conditia de rezistena la forfecare a boltului (pe baza schemei de incarcare reprezentatd in figura 3.2.16) dati de relatia: R R Sty (3.2.82) 4a «dp? 4 Forfa care solicit’ boljul este reactiunea R din articulatie, reprezentarea schemei de calcul find data in figura 3.2.16 b, din care rezulta: Tree 129={ndrumar de proiectare R=R WN] 3.2.83) he bc_ br \ Fig, 3.2.16 - Asamblarea cu bol cilindrie: {@- dimensiuni, b- schema de calcul {in care mirimile brajelor parghiei sunt: a =a 4 [mm] (3.2.84) a2 =e2-a [mm] (3.2.85) Observatie: Initial se adopta o valoare aproximativa pentru cota ey = 35...50 (65) mm. Din condifia de rezistenga rezulta: +2 [mm] (3.2.86) Tof_B unde: Tar_g —tensiunea admisibila de forfecare a boljului se calculeaza cu relatia: 4B calc = Tap_B = (2m 03)-Ryoo_B [MPa] (3.2.87) functie de limita de curgere Rpo.2_ a materialului acestuia. Diametrul calculat pentru bolful de montaj se rotunjeste la o valoare dg intreaga superioard, dupa STAS 75 — 1990 (tabelul 1.1). ~indiltimea h ~ de la roata de clichet; = diametrul filetului de fixare: dy ,— de la dimensiunile de montare a clichetului; ~ fnaljimea pentru asamblarea cu bolt: hy — de la dimensiunile de montare ale clichetului; ~ distanja pana la peretele interior al suportului: 2, - de la dimensiunile de montare a clichetului; ~lungimea suportului: Isc = Ly ~ (Ly +1) (3.2.98) Meare lungimile ZL, si 1 au fost stabilite Ia proiectarea manivelei (vezi cap. 3.2.9); ~ legimea suportului: B — se adopta constructiv: B=1,3-m [mm]; ~ filetul metric Pentru fxarea bolfului se alege dupa dimensiunea d, stabiliti la bolt; ~lungimea filetului 1; ~se adopta constructiv, mai mare decdt /, de la bolt; ~adancimea géurii nefiletate: Ip +(2 a 5) mm, 3) Verificarea suportului de clichet Suportul de clichet se verificd la efort compus in sectiunea XX, datorta solicitéilor de: ~rasucirecumomentul: —M, = Fy -ay (3.2.99) ~Incovoiere cu momentul: MM, = Fy, (Z,-1,) (3.2.100) Tensiunea echivalenta este: eck_sc (3.2.101) Tensiunea de incovoiere: : ose - (3.2.102) Tensiunea de rasucire: (3.2.103) in care modulul de rezistenta polar este dat de: Wy =0-B-b? (3.2.104) 134Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet Coeficientii din relafiile anterioare se stabilesc astfel: yel a= 0,208 pentru B/b, = 1 0,859 0,231 pentru B/b, = 1,5 Y= 0,795 a= 0,246 pentru B/b, = 2 Pentru valori deferite de cele din relajiile anterioare se utilizeaz’ graficele objinute prin extrapolarea datelor de mai sus. Obtinerea celor dou variatii ale coeficientului @ (figura 3.2.19) si coeficientului 7 (figura 3.2.20) pentru diverse valori ale raportului B/b, s-a folosit notatia: rap_1 = B/by. 1 0.208" 1s 0231 2 0246 0.258 0269 38 0.279) 4 0.287 45, 0.295 02 02: Fig, 3.2.19 - Variatia coeficientului a 135 eeeOrgane de masini 1 - indrumar de proiectare a 0.859 : 0.795 as om0 maple) 0.650 ay 0.590 4 0540 a 0.496 ] \ a =| on x | a | oa, {| | | | 1 2 3 ¢ rapt Fig. 3.2.20 - Variatia coeficientului y . ee ene Rg Pentru verificare trebuie satisfiicutd inegalitatea: Ou, sc SO)_sc = 22 in care se adopt coeficientul de siguranta: c = 1,5...3. 136Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet 3.2.13. Program de calcul A fost realizat un program automat de calcul folosind utilitarul Mathcad care parcurge etapele de proiectare pentru elementele componente ale cricului auto cu suruburi cu dubla actiune. Date initiale de proiectare Forta axiala de incarcare: Cursa de ridicare: Raportul inaltimilor Hmax/Hmin Calcul inaltimi Imin Honin =300 0 mm seadopté. = HA = 55 mm Ho = Hmin ~ HA Hy =245 mm Hmax'= K-Hmin Hmax = 540 mm Jungimea maximé a suruburilor Ac= Hmax ~ Ho SURUBUL PRINCIPAL calcul flambaj Sym Kgl = 147.5 mm diametrul interior al filetului pentru surubul principal se adopt: E mo Ty CAS As 4 2 b4capFarly os dy = 14.046 dg stag = 155 mm 93_STAS =3.875 mm ‘min 137COrgane de masini 1-fndrumar de proietare 4 det ‘rnin 2 = 38.065 material: OL 37 230 MPa g= 2 Roo2 ac = Cac= 115 MPa ‘se aplicd metoda coeficientilor de flambaj = 103385 MPa dg - = 25.306 dimensiuni STAS filet surub principal, In mm dg) = 26 dy= 32 pp 6 dyy = 29 Dy = 29 Dy = 33 D4 = 25 verificarea autofrénariifiletulul surubului principal 1p) = 0.066 rad 180 921_deg*= G21 21_deg = 3.768 unghiul de inclinare al flancurilor Bideg = 30 B= Bdegs re B=0524 rad coeficientul de frecare intre flancuri y= 0 py = 0.103 Pldeg = 5911 138 SeCric auto cu dowd suruburi de miscare $1 clichet dimensiunile surubului principal, in mm dg = 4)+2 ea dy = 0.250 fy = 2-7 f=12 | __ filet fixare limitator M10 ys eam 125dR Ig = 425 i se adopta lungimea rotunjtS Ig := 45 Fe 0s's ons lg = 22 momentul de torsiune transmis de surubu! principal 4 21 tan(agy+ 9) aeeart as My = 1.286% 10° PIESA DE REAZEM dimensiun in mm Da=dg+i4 Pee 9c nese SE hy =hy +g ae hg = 2 hg = hy +8 a him hg + hy hen ‘numarul de spire pentru plulita surubului principal sse adopts’ Casi = 13 MPa 4Fa Te, zi = 12.768 ® (9 ~047) eas) se rotunjeste lazy := 13 ahs 139 NmmOrgane de masini 1 —indrumar de pro SURUBUL SECUNDAR dimensionarea, in mm Do = Day + 5 0 = Pal Dp =38 d3ll = Dg + 10 ail = 48 dimensiuni STAS filet surub secundar 93 50 dy := 60 py = 9 doy == 58S Doy = 555 Dgy=61 diametrul corpului pentru fixarea suportului de clichet dg = 15-4 dg=48 deschiderea la cheie dg+2\ 3 latura hexagonului s Hee IH = 28.868 ly = 29 dlametrul gulerulul de sprijin a rofii de clichot dg = 2ly +7 dg = 65 ‘numérul de spire pentru plulifa surubului secundar se adopta: = 10 Sasi 4Fy mT en, RAO ~ Dy) casi zl = 64627 se rotunjeste la zy = 7 Jungimea piulifelor pentru surubul principal 1 Hop = Z1-Py pentru surubul secundar Il Hou = 2u-Pat M40 Day = 51Saae Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet Jungimea cursel realizate de cele dous suruburl de miscare, in mm principal Het Pi Glee secundar Pu Hy =H mn Pr Pi Hy = 144 Jungimea filetelor pentru surubul principal | ‘a= H+ Hp y= 174 pentru surubul secundar It Nan e= Hy + Hoy 1g) =207 dimensiunile surubului secundar, in mm R= 2p) 2-18 Ig i= 5 verificarea autofranarii filetulul surubului secundar peck 2 22 do apy) = 0.052 rad 180 @2i_deg = 2 2i1_deg = 2-955 se adopta: py = 044 stad —l y= ata) — z py = 0.144 180 Pll_deg = Pu Pi_deg = 8.247 MLOrgane de masini 1—fndrumar de proictare PIULITA FIXA material Gi dimensiuni corp piulifa, in mm Dg=80 Dg=100 hg = 10 9 g Stift filetat cu cep cilindric dg g = 45 mm si cg 3.5mm SUPORTUL CRICULUI Material == gT 45 dimensiuni, in mm deg Dg =90 g=4 gt = 10 Hy=174 Ho =63 Hg =237 \ ROATA DE CLICHET material 40Cr10 Z=22 gus 8 h=8 a= iS b=2% bec =26 DmRc=% Dipc=88 De_Rc= 104 3.2.14, Desene de execufie. Desen de ansamblu 142Cric auto cu dowd suruburi de miscare si clichet r i ms wea] ng] PESO = =e Inqnang, Sewer ora on moa iy as va rn “emotion, [OES Te | 1610 femzoms R Sony | ws et a is reprezint partea intreaga a diametrului d): d, = [4,]. 150aT Extractor si presator asamblare presatit Bz Adee ae gs Fig. 332+ Spriin pe placua din bronz cu suprafata plant R Py = 24 Caen Pon. G3.) Fld) - 2-97-47] aa 63.2) Hy Pop “Udo -2-t)° 4] Cs = (15 +18) 5 1=(1+2)mm; in relajiile de sus: py este presiunea specifica pe suprafaja de sprijin Sep; Fy este forja axial care actioneazi perpendicular pe suprafaja de sprijin; Rpo.2 teprezint& limita de curgere a materialului placufei din bronz; ‘Mizz este momentul de frecare pe suprafata de sprijin; ur este coeficientul de frecare ofel pe bronz. © Sprijin pe placuf4 din ofel cu suprafata sfericd (figura 3.3.3): Fig. 33.3 - Sprijin pe placuja din ofel cu suprafaja sferica 151Organe de masini 1~fndrumar de proiectare 33) (334) G35) In relatiile de mai sus: Pmax este presiunea maxima pe suprafaja de spi E reprezinta modulul de elasticitate longitudinal; Reste raza de curburd a placufei cu suprafata sferica, Mizs este momentul de frecare pe plicuta de ojel cu suprafata sferica; H2 este coeficient de frecare; 7p este raza suprafejei de contact, conform teoriei lui Hertz; Freste forfa axial& care actioneazi perpendicular pe suprafata. « Sprijin prin intermediul bilei din ofel (figura 3.3.4): Fig. 3.3.4 - Sprijin prin intermediul bilei din ofel ata Fa-dy-sin(y) , 63.6 . ees 3. Unde: ds este diametrul bilei din ofel; useste coeficinetul de frecare ofel pe ofel; y este unghiul de deschidere a gaurii de centrare; deste diametrul gaurii de centrare la nivelul suprafefei frontale. Mt, 3.3.5, Alegerea variantei optime functie de valoarea randamentului a UP rma Randamentul 7) = 3 Miconsumat Mhayy + Mtraioic 3.7) 152Extractor si presator asamblare presé unde: Mtyy =F, Bigta +p) (3.3.8) momentul de frecare intre surub si piulita in cazul (flletului pitrat, Muy = Fy Sige, +p’) (3.3.9) + moment de frecare fntre surub si piulifa in cazul ‘filetului trapezoidal; Mtyqipj¢ —> Sunt momentele calculate anterior cu relajiile 3.3.2, 3.3.4, 3.3.6. g(a) = tg(p)=H; —_p-pasul filetului; do-diametrul mediu al filetului, a2 Kd, unghiul de inclinare a spirei filetului, p-unghi de frecare © —+ pentru filetul patrat; PB \ap'=—t tg(0n)=—2-; tg(p')=p' = 2 1g (Oa) ad, 'g(P =P = BTa) filetului, f-unghiul de inclinare intre flancurile spirei filetului si p’-unghi de frecare — pentru filetul trapezoidal; p= coeficient de frecare functie de tipul materialelor in contact gurub-piulita. 3 p-pasul filetului; dz-diametrul mediu al Se va calcula randamentul cu relafia 3.3.7. Se alege varianta optima dati de valoarea randamentului maxim, 3.3.6. Calculul de rezistent a surubului Elementele de calcul sunt prezentate in paragraful 2.1.3. incdrcarea surubului este prezentata in figura 3.3.5 MtoMtictMt ay Fig, 3.3.5-Solicitarile surubului Asupra surubului actioneazi urmitoarele solicitari: a) ~ in zona 1-2 existd o solicitare statica simpla de torsiune cu M=Me; b)— in zona 2-3 exist o solicitare compusa (compresiune + torsiune); Reo. a) 7 3 (3.3.10) 153Organe de masini 1 - indrumar de proiectare in relatia de mai sus Mty; si Mfzy reprezinti momentul la cheie corespunzitor variantei optime (numitorul din expresia de calcu! al randamentului maxim). digras) este diametrul de fund al filetului ales. Fei Fa, db) a dsr (3.3.11), 4 Mt Mbry | +: (3.3.12) Wp m-dystas) 6 Geen =O" 43-1, in relatii: o; este tensiunea efectiva la compresiune; reste tensiunea efectiva de torsiune; \ eck este tensiunea efectiv’ echivalenti; \ ggeste tensiunea admisibila de tip tractiune 2, (33.14) 3.3.7. Proiectarea piulifei Elementele de calcul privind dimensionarea asamblirilor filetate sunt prezentate in paragraful 2.1.4. Pentru situatia de proiectare din tema, solutia constructiva a piulifei este prezentata in figura 3.3.6. Fig. 33.6- Solujia constructiva a piulget Proiectarea piulitei se realizeaz& pentru varianta optima corespunzatoare randamentului maxim : 1. Calculul numérului de spire (z) se determina din conditiile de rezistenja la strivire considerdndu-se sarcina uniform distribuita pe cele z spire. Relatiile de calcul cu caracter general sunt prezentate in paragraful 2.1.4 (vezi figura 3.3.6): d— reprezinta diametrul exterior al filetului surubului pentru varianta optim D— reprezinta diametrul exterior al filetului piulitei; D,— reprezinta diametrul corpului piulitei; 154Extractor si presator asamblare presat Do — reprezinta diametrul gulerului piulig D, — reprezint& diametrul de dispunere a unei giuri prin care tree suruburi de fixare, de prindere a piulijei in cadru; d, —> reprezint& diametrul gaurii pentru surubul de prindere; 1 reprezinta raza de racordare; m_— reprezinta inaltimea gulerului piulitei; 1 > reprezint tesitura piuligei; p— reprezintd pasul filetului; 2 reprezint numarul de spire; n— reprezint’ numarul de suruburi. Se scrie condiia de rezistenjd la tractiune a corpului piulitei : = Roa 3.15) 2 deci: 63.16) in tabelul 2.1. se aleg elementele geometrice ale filetului patrat : D, D1, p 2. Verificarea spirei filetului Se vor considera patrusituafi si anume : 2) verificarea spirei filetului la incovoiere: d-D, 24-Fy (EA +a) A 4 cg, =P 3.17) =-D-h-p Csi (,5+1,8) 5 ;_hrreprezinté indlyimea piulitei ) verificarea spireifiletului la forfecare: 5, typy at PEL or, 0,652 3.18) 4p wd-h 15 ¢) verificarea gulerului de reazem la strivire: F, x Rpo2 Sean = 4 = Sonn 5 (3.3.19) tr FE Dy-2-0? -(D, #2-77] Se adopta: r= 2 [mm]; ¢= 2 [mm] 4) verificarea gulerului de reazem la efort compus: 155Organe de masini 1 - indrumar de proiectare Reo2 Se (3.3.20) 3.21) (3.3.22) 3.3.8. Proiectarea bolfurilor fi} cadru r | corp piulita oly \ 8 RAZ DR 1 S| ON pe | guler 3 L piulita sg brat bolt Lae! extractor + Fig. 3.3.7- Schema constructiva pentru protectarea boljului in figura 3.3.7, dupa adoptirile dimensionale anterioare, se figureazi: D, — reprezinta diametrul corpului piulife D, — reprezint& diametrul gulerului piulijei; dy —+ reprezinta diametrul boltului; Se adopta pentru bolt, brat extractor si cadru un ofel laminat de calitate (OLC 45, paragraf 1.4.1). Se considera c& cele dow’ urechi ale cadrului sunt egale cu D,/3, astfel incat lungimea tijei boltului ce trece prin cadru si prin braful extractor si fie egal cu (Dp-+/0+15) [mm]. a. Caleularea diametrului bolfului Asupra boljului actioneazi urmatoarele solicitari: ~o secfiune de rupere prin incovoiere, situatd la jumatatea tijei boltului; - doua sectiuni de rupere prin forfecare in dreptul contactului dintre braj extractor si cadru; ~0 solicitare de strivire intre bolt ~ cadru si intre brat extractor si bolt; Se pun cele trei conditii pentru aflarea diametrului boltului ds: M, F-Dy 32 Poa (3.3.23) (3.3.24) 156Extractor si presator asamblare presata F wh Fa. 0,65. R00 (3.3.25) Ap 4 weds 2 2-Fy “Yo: Ry KE (3.3.26) R Cup = fit = Fh. 2 _ ga, ,, = P02 (327 Ag 2 %dy-Dy 2 2-Fy i; (3.3.28) 4s H-Dy- Rpor Se determina diametrul boljului ca find: d, = max(d,;d,sd).3). Se va majora valoarea diametrului la o valoare intreaga. b. Schita bolfului cu dimensiunile calculate si adoptate Solutia constructiva a bolfului este prezentata in figura 3.3.8. tx 45 Fig3.3.8 -Schija bolfului Se adopt .2 fmm]; r= 2... 3 [mm] ; d, (diametral stiftului) = 2 ... 4 [mm]; Ty lungimea total a bolfului) = Dg + (10 ... 15) [mm]; f dcp (tungimea de cap a bolfului)=d, [mm]; dg (diametrul de cap a boltului) = 2.ds [mm] 3.3.9, Proiectarea brafelor extractoare Solutia constructiva a brajelor extractoare si incarcarea sunt prezentate schematizat in figura 3.3.9, Notatiile din figurd reprezints: g , ~ reprezinté grosimea talpii bratului extractor; dy” — reprezinta diametrul prin care trece bolful; x —reprezint grosimea peretelui in dreptul gaurii pentru bolt; d — reprezint& diametrul pentru arbore de la datele initiale; dp — reprezinta diametrul pentru buesa de la datele initiale; ‘yr > reprezinta distanja dintre bucsa si brat extractor; y2— reprezinta distanta dintre arbore si brat extractor. 137Organe de masini 1 ~ indrumar de proiectare Fa acpi Fig, 3.3.9 Soluia constructiva.a brajelor extractoare si incarcarea Dacd diametrul nominal al gaurii este egal cu diametrul nominal al bolfului d, atunei intre bolt si cele trei gauri (dowd prin cadru i una prin brajul extractor) se va realiza un ajustaj cu joc in sistem arbore unitar, conform cap.1.1. Caleularea grosimii peretelui in dreptul gaurii: intalnim urmatoarele sectiuni solicitate ~ doua sectiuni de rupere prin tractiune 0 sectiune de rupere prin incovoiere ~0 sectiune de rupere la forfecare 0 suprafata supusé strivirii 3.3.29) : 3.3.30) 2-Dy-Rpoa Aceasti valoare, x, este valoarea minima necesara pentru ca si nu se rupa bratul extractor in dreptul gaurii si se va majora la o valoare intreagi. . a ‘Ry eH ye nlson, ae, wa=2+5) [mm] 3.3.31) : (3.3.32) 158Extractor si presator asamblare presi Fy a Ry apa ha SL cp, , 20,65. 8202 (3.3.33) 4, 2Dye 2 3-4 a= 334) 0,65-Dp Reg Se determin grosimea talpii brafului extractor ca find: g = max(g,; 89) Fie 3 __icg = P02, Y_=Sfnm] 3.3.35) Air Dy (z=4-2-93) 18 3.3.10, Proiectarea cadrului Metoda de proiectare a cadrului este de a adopta niste dimensiuni si de a face verificari de rezistenya in sectiunile considerate periculoase. Materialul din care este construit cadrul este ofel carbon de calitate. Pentru usurarea calculelor se considera gulerul piulifei ca fiind un patrat cu latura Do. Asupra cadrului intdlnim urmatoarele solicitari, care sunt prezentate in figura 3.3.10 : ire punctele (1-1) avem o sectiune de rupere prin incovoiere tre punctele (2-2) avem o sectiune de rupere prin incovoiere tre punctele (3-3) exista o solicitare compusd de (forfecare+ incovoiere); ~intre punctele (4-4) exista o solicitare compusi de (forfecare+ incovoiere); ~ facem verificarea la strivire in gdurile de prin urechile de la capete; dio AeDI+C0 a5) Grim? Fig. 3.3.10 - Solicitari care actioneaz’ asupra cadrului Min _ Wea) Weay (Dp 3-Fy Ror $04) 2-0 3.3.3 pps (3.3.36) 159Organe de masini 1 ~ indrumar de proiectare en desrt yet Miay _3-Fy-(2-a-D,) —FPo2 O45 = Wea) Dy (h—my “18 unde a si,y reprezinta distanje adoptate exprimate in [mm]. ia) = 3.37) (3.3.38) 3.3.39) 3.3.40) 3.41) (3.3.42) (3.43) 3.3.11, Proiectarea formei constructive a surubului, Determinarea Iungimii brafului extractor In figura 3.3.11 este prezentat’s solufia constructiva a surubului de actionare, 1 Fig, 3.3.11- Solufia constructiva a surubulul de actionare 160Extractor si presator asamblare presatd a) Determinarea lungimii surubului Notatiile din figura 3.3.11 reprezint’: cq Feprezint’ lungimea capului de actionare si se adopta in functie de tipul de actionare; J, reprezinta lungimea tronsonului intermediar; J, reprezint& lungimea tronsonului filetat; 1, reprezinté lungimea tronsonului de sprijin; hy reprezinta inaltimea piulifei; ‘M, reprezinté momentul cu care se acfioneaz§ capul surubului. Mt = Mi, (33.43) Mt, =F bape, (3.3.44) My = Mh, + Mbyy; (3.3.43) in cazul actionarii manuale putem avea: ~ actionare cu chei fixe, care pot avea sectiunile cu suprafefe patrate sau dreptunghiulare; = acjionare cu chei inelare, care pot avea sectiunile triunghiulare, pitrate sau dreptunghiulare. in figura 3.3.12 este prezentata schematizat situajia de solicitare a capului surubului (hexagonal) in cazul folosirii unei chei fixe. Fig. 3.3.12- Solicitarea capului surubului (hexagonal) in cazul folosirii unei chei fixe Pentru calcul, se pleaci de la calculul diametrului d* in care trebuie inscris capul surubului (hexagon). Dac’ se acjioneaz§ cu cheie fix, atunci in timpul aefionirii lucreaz& doar dova laturi opuse, iar dac& actionarea se face cu o cheie inelar’, atunci in timpul acjionarii lucreaza toate cele sase laturi in cazul nostru consideram ca actionm cu o cheie fix si putem scrie: Ig(3 => Fe ~ ie, Ig=d’ /2=> Fe =e ,d°=[4] 6.3.46) ls My = FeBgy Be 161